Sunteți pe pagina 1din 15

1. Anastomoza arterial scapular, desen-schem.

Sistemul vascular al membrului superior prezinta numeroase anastomoze la toate


nivelurile sale, in anumite regiuni realizand retele arteriale anastomotice capabile sa
supreeze circulatia in caz de obstructie peunul din ramurile arteriale: la nivel scapular,
la nivelul colului chirurgical al humerusului, la nivelul cotului,antebratului si mai ales
la nivelul mainii.
La nivel scapular se realizeaza reteaua arteriala peri-scapulara prin anastomoza celor
trei arterescapulare: scapulara superioara (suprascapulara), scapulara posterioara
(descendenta), ambele ramuri din arterasubclaviculara si scapulara inferioara
(infrascapulara) ram din artera axilara.
Scapulara superioara: ajunge in fosa supraspinoasa, trecand peste ligamentul incizurii
coracoidiene,inconjoara marginea laterala a spinei omoplatului, trecand in fosa
infrascapulara si anastomozandu-se cuscapulara inferioara, ramul circumflex scapular
al acesteia.
Scapulara posterioara (descendenta): coboara pe marginea mediala (posterioara) a
scapulei si la nivelulvarfului omoplatului (anastomozarea se realizeaza prin
inosculatie nu se stie exact unde se termina o artera si unde incepe alta) se
anastomozeaza cu ramul terminal al scapularei inferioare, cele doua ramuri ale retelei
periscapulare (medial si lateral) se anastomozeaza unul cu celalalt prin anastomoze
transversale: una supraspinoasa si doua- trei, maxim patru infraspinoase. La realizarea
retelei periscapulare participa si ramul acromial al arterei acromio-toracice.

2. Anatomia chirurgical a articulaiei humerale ligamentele, muchii, bursele


sinoviale, vascularizarea, inervaia.
Articulatia e formata de capatul osului humeral si foseta articulara a scapulei. Foseta
e inconjurata de tesul cartilaginos ce mareste volumul fosetei si micsoreaza forta de
frecare intre cele 2 suprafete.
Mai sus de articulatie e o cupola, formata de procesul coracoid si acromial ale
scapulei, unite prin ligamentul coracoacromial. Capsula articulara e sustinuta de
citeva ligamente. Lig de baza coracohumeral incepe la baza apofizei coracoide a
scapulei spre tuberculul mare al humerusului. Celelalte ligamente ligg.
Glenohumeralia sunt niste portiuni ingrosate ale capsulei articulare, amplasate
superior si inferior de articulatie.
Articulatia e consolidata si de muschii adiacenti- m. subscapularis , m.
coracobrahialis, capatul scurt al bicepsului, pectoralul mare. Din posterior m.
supraspinatus, m infraspinatus, teres minor, din extern m.deltiodeus.
In apropierea articulatiei sunt bursele sinoviale b. subdeloidea, b.subtendinea a
m. subscapularis.
Vascularizatia- a.circumflexa humeri anterior, a. circumflexa humeri posterios,
a.thoracoacromialis. Refluxul venos prin venele omonime, ce se varsa in v.axillaris.
Inervatia- n. axillaris si n.subscapularis.
3. Recesele i bursele articulaiei humerale.
Bursa subtendinoasa a m. subscapular comunica cu cavitatea articulatiei si mai e
numita recessus subscapularis. In afara de acest reces, bursa mai formeaza 2: recessus
axillaris dispus in portiunea inferioara a articulatiei, intertubercular- vagina synovialis
intertubercularis , care e teaca sinoviala a tendonului capatului lung al bicepsului.
Ambele contribuie la largirea cavitatii articulatiei. Capsula sinoviala in regiunea
receselor sinoviale este mai slaba si in caz de inflamatie purulenta, puroiul poate
strabate regiiunile limitrofe.
4. Argumentai topografic poziia capului humeral n luxaia humerusului.
Reprezinta cea mai frecventa luxatie din organism (50-80%), fiind in general secundara
unui traumatism indirect cadere pe umar, cot sau mana, bratul aflandu-se in abductie
de 90 si rotatie externa. In putine cazuri apare si ca urmare a unui traumatism direct
asupra partii posterioare a umarului. Acest tip de traumatism se explica printr-o
anatomie favorabila: in parte inferioara a capsulei si a ligamentelor articulare exista un
punct slab, ce poate fi traversat de catre capul humeral.
- luxatia antero-interna subcoracoidiana este cea mai frecventa varietate, ea apare in
urma unui soc direct la partea posterioara a umarului, sau dupa o contractura musculara
puternica in momentul caderii cu bratul in abductie, rotatie externa si retroductie (capul
humeral rupe capsula articulara in partea sa anterioara si inferioara si migreaza in

pozitia subcoracoidiana inaintea gatului omoplatului; integritatea ligamentului


coracohu-meral si a musculaturii rotatorilor externi il fixeaza in aceasta pozitie)
5. Topografia regiunii scapulare, vascularizarea, inervaia, rspndirea puroiului.
Regiunea scapulara se afla pe fata posterioara a omoplatului si corespunde limitelor
acestuia. Pielea in regiunea data este groasa, putin mobila. Tesut subcutanat
nepronuntat strapuns de fibre conjunctive. Fascia superficiala este compacta, cea
proprie - subtire si acopera muschii trapez si lat ai spatelui. Fascia profunda reprezinta
o aponeuroza. Se insereaza pe marginile foselor supraspinoasa si infraspinoasa si
impreuna cu scapula formeaza tecile osteofibroase in care sunt situati muschii cu
acelasi nume m. supraspinatus si m. infraspinatus. Ambii muschi sunt alimentati de
artera suprascapulara, ce porneste din trunchiul tireocervical al arterie subclaviculare si
sunt inervati de nervul suprascapular ce contine m.subscapular.
Vascularizatia muschiului e realizata de artera subscapulara, inervatia de nervvul
omonim.
6. Tecile fasciale ale braului, coninutul lor.
Fasciile superficiala si proprie: Teaca pachetului vasculonervos de baza al bratului, e
separata de formatiunile superficiale. Pe suprafata mediala a bratului sunt ramurile
n.brahial medial si n.intercostobrahial. Pe suprafata laterala superioara e dispus nervul
cutaneu al bratului superior laterall, ce porneste din n.axillaris, iar in treimea inferioaran. cutaneus brachii lateralis inferior (de la n.radialis).
Fascia bratului inconjoara toti muschii, e subtire. De la ea lateral si medial pornesc 2
septuri intermusculare ce despart grupul anterior de muschi de cel posterior. Din grupa
anterioara fac parte: biceps brahial, coracobrahial, brahial. Teaca posterioara contine
tricepsul brahial.
7. Componenta i sintopia elementelor ale pachetelor vasculonervoase brahiale.
Teaca pachetului vasculonervos de baza al bratului, e separata de formatiunile
superficiale. Pe suprafata mediala a bratului sunt ramurile n.brahial medial si
n.intercostobrahial. Pe suprafata laterala superioara e dispus nervul cutaneu al bratului
superior laterall, ce porneste din n.axillaris, iar in treimea inferioara- n. cutaneus
brachii lateralis inferior (de la n.radialis).
In teaca musculara anterioara se afla pachetul vasculonervos de baza al bratului, din
a.brachialis cu 2 vene omonime si n.medianus, situat lateral de astera. Lateral de
pachetul vasculonervos e nervul musculocutanat, ce in treimea superioara e dispus intre
m. coracobrahial si capul scurt al bicepsului, apoi merge mai lateral situindu-se in
marginea laterala intre biceps brahial si brahial.
Mai profund de m. triceps al bratului e pachetul neurovascular posterior, din a.
profunda brachii, ramura a arterei brahiale, 2 vene omonime si nervul radial. In 1/3 sup,

n.radial e amplasat in sulcus n. radialis acoperit de m. triceps formind un canal


impreuna.
8. Pachetul vasculonervos principal al braului sintopia n 1/3 medie.
9. Pachetul vasculonervos principal al braului sintopia n 1/3 inferioar.
Artera brahiala (humerala) se bifurca in 2 - 2,5 cm in cele doua ramuri: radiale si ulnare.
Bifurcarea seface inalt, desupra licapodului sau mai jos acestuia, in trimea superioara a
antebratului, sau bifurcare joasa in treimea inferioara, sunt situatii in care artera se bifurca de la
origine, axilara se bifurca in radial, sciulnara, multiconsidera aceasta bifurcare drept existententa
unei artere brahiale duble. Artera brahiala are un traiect sub-aponevrotic, sunt situatii in care artera
brahiala are un traiect supra-aponevrotic, traiect care poate fi continuatsuperficial de cele 2 artere
terminale ale brahialului.Colateralele arterei brahiale impreuna cu recurentele radiale si ulnare
participa la formarea reteleiarteriale a cotului, brahiala profunda, care se desprinde din brahiala
ajunge in santul nervului radial prin fantahumero-bicipitala si se indreapta in jos, deasupra
epicondilului lateral bifurcandu-se intr-o colaterala medie careva merge posterior epicondilului
lateral pentru a se anastomoza cu recurenta radiala posterioara sau recurentainterosoasa deoarece
isi are originea in interosoasa posterioara si o colaterala radiala ce merge anteriorepicondilului
lateral pentru a se anastomoza cu recurenta radiala anterioara, ram din artera radiala, se
formeazaastfel reteaua (cercul) arterial peri-epicondilian lateral. De pe flancul medial al arterei
brahiale se desprinde maiintai o recurenta radiala superioara care se va anastomoza cu recurenta
ulnara posterioara, ram din trunchiulreculentelor ulnare. Sub aceasta, din brahiala se detaseaza
artera colaterala ulnara inferioara, care deasupraepicondilului medial se bifurca intr-un ram
anterior ce se va anastomoza cu recurenta ulnara anterioara, ram din trunchiulrecurentelor ulnare,
si un ram posterior care se anastomozeaza cu recurenta ulnara posterioara.

10.Canalul humeromuscular - delimitarea, coninutul, nsemnatatea practic.


Nervul radial este cel mai gros nerv din plexul brahial. n regiunea braului el trece prin canalul
humero - muscular, aflat ntre humerus i capetele tricepsului brahial, i trimite ramuri musculare
pentru acest muchi i ramuri cutanate care inerveaz pielea suprafeei dorsale a braului i
antebraului.

11.Formaiunile anatomice pe seciunea transversal n 1/3 medie a braului desenschem.

12.Deplasarea fragmentelor osoase n fractura humerusului mai sus de inseria m.


deltoidian.
Inseria deltoidului pe humerus are loc sub cea a pectoralului mare, fapt cu importan n
deplasarea capetelor osoase n caz de fractur a diafizei humerale situat deasupra tuberozit ii
deltoidiene. Fragmentul osos inferior se deplaseaz n sus fiind tras de muchiul deltoid, iar
fragmentul osos superior este tras medial de pectoralul mare.

13.Poziia fragmentelor osoase n fractura humerusului distal de inseria m. deltoidian.


Fragmentul proximal este deplasat in abductie si rotatie externa, iar cel distal in adductie si rotatie
interna.

14.Anatomia topografic a regiunii cubitale anterioare limitele, stratigrafia, sintopia


formaiunilor anatomice.

Regiunea cubitala anterioara reprezinta ansamblul partilor moi situate anterior de articulatia cotului.
Se invecineaza cu :
- superior:- regiunea brahiala anterioara
inferioara:-regiunea antebrahiala anterioara
posterior:- regiunea cubitala posterioara
Limitele regiuni cubitale anterioare:
superior-linie orizontala ce trece la 2-3 cm superior de linia interpicondiliana
inferior:- linie orizontala ce trce la 2-3 cm inferior de linia interpicondiliana
medial:- linie vertical ce trece prin epicondilul medial al humerusului
lateral:- linie vertical ce trece prin epicondilul lateral al humerusului
posterior sau profun:- planul frontal reprezentate de elementele articulatiei cotului.
Stratigrafie :
Pielea este supla , mobila , lipsita de fire de par, transparenta putandu-se observa desenul venelor
superficiale.
Tesutul celular subcutanat este de grosime variabila mai abundenta la femei si copii. Contine
numeroase elemente vasculonervoase superficiale :

- sistemul nervos superficial sau M-ul nervos al plicii cotului : de la nivelul


antebratului urca spre regiunea cubitala anterioara trei trunchiuri venoase :
1. vena mediana a antebratului continua vena cefalica a policelui. Ajunge la mijlocul fosei
cubitale unde se imparte in doua ramuri:
-vena mediana bazilica este orientate superior si medial , strabate portiunea inferioara a santului
bicipital medial pentru a se deschide in vena bazilica
- vena mediana cefalica este orientata superior si lateral , strabate portiunea inferioara a santului
bicipital lateral si se deschide in vena cefalica.
2. vena bazilica pornita de la extremitatea mediala a retelei dorsale a mainii, urca pe partea
mediala a fetei anterioare a antebratului la nivelul regiunilor cubitale si brahiala anterioare , la nivelul
santului bicipital medial. La nivelul regiunii cubitale anterioare primeste vena mediana bazilica.
3. vena cefalica- pornita de la fata posterioara a bratului inconjoara marginea laterala al acestuia
si ajunge sa strabata santul bicipital lateral , la nivelul regiunilor cubitala si brahiala anterioare. In
regiunea cubitala anterioara primeste vena mediana cefalica.
Limfaticele superficiale : - cele din partea mediala a regiunii dreneaza catre nodurile limfatice cubitale,
cele din parea laterala a regiunii dreneaza prin intermediul nodurilor limfatice deltopectorale spre grupul
apical al nodurilor limfatice axilare.
- nervii superficiali sau cutanati sunt reprezentati de :
1. nervul cutanat antebrahial lateral ramura terminala a nervului musculocutan.
2. nervul cutanat antebrahial medial- ramura terminala a plexului brahial .
3. nervul cutanat brahial medial ramura terminala a plexului brahial.
Planul fascial la nivelul regiunii cubitale anterioare fascia brahiala se contiuna cu fascia antebrahiala.
Limita dintre cele doua segmente fasciale este reprezentata de linia interpicondiliana. Fascia este
deosebit de aderenta la nivelul epicondililor humerali.
Planul muscular muschii acestei regiuni se impart in trei grupe:
1.grupul mijlociu- este format din muschii biceps brahial si brahial . Muschiul brahial formeaza
planul profound al grupului mijlociu.
2. grupul medial este format de muschii epicondilieni mediali in numar de sase dispusi pe trei
straturi:
- stratul superficial format din muschii:
a) rotund pronator
b) flexor radial al carpului
c) palmar lung
d) flexor ulnar al carpului
- stratul mijlociu cuprinde muschiul flexor al degetelor
- stratul profound- format din muschiul flexor profound al degetelor .
3. grupul lateral este format din muschii epicondilieni laterali:
a) brahioradial
b) lung extensor radial al carpului
c) scurt extensor radial al carpului
d) supinator.
Vasele si nervii planului profound al regiunii cubitale se grupeaza in doua perechi vasculonervoase :
1.
pachetul vasculonervos medial- este plasat in santul bicipital medial si cuprinde:
- artera radiala care continua directia arterei brahiale , fiind orientata lateral si plasata intre
muschii brahioradiali si rotund pronator
- artera ulnara se plaseaza intre muschii flexori superficiali si flexor profound al degetelor.
- nervul medial descinde medial de artera brahiala, trece printre capetele ulnar si humeral al
muschiului rotund pronator, anterior de artera ulnara si se plaseaza pe linia mediala a antebratului dintre
muschii flexor superficiali si profund al degetelor .
2. pachetul vasculonervos lateral, este format din :
a) nervul radial dupa ce paraseste santul nervului radial de pe fata posterioara a diafizei
humerale patrunde in santul bicipital lateral intre :

- muschiul biceps brahial si nervul brahial situati medial.


- muschii brahioradiali si lung extensor radial al carpului situati lateral
b) artera colaterala radiala este ramura terminala a arterei brahiale profunde
c) artera recurenta radiala este ramura colaterala a arterei radiale .
3. reteaua articulara a cotului la nivelul regiunii cubitale anterioare este formata din :
- artera colaterala radiala din artera brahiala profuna
- artera colaterala ulnara inferioara din artera brahiala
- artera recurenta radiala din artera radiala
- artera recurenta ulnara din artera ulnara

15.Anatomia topografic a regiunii cubitale posterioare limitele, vasele i nervii.


Regiunea cubitala posterioara
Regiunea cubitala posterioara reprezinta ansamblul partilor moi situate posterior de articulatia cotului.
Invecinari : -superior cu regiunea brahiala posterioara
-inferior cu regiunea antebrahiala posterioara
- anterior cu regiunea cubitala anterioara
Limite : superior linie orizontala ce trece la 2-3 cm superior de linia interpicondiliana
- inferior- linie transversal ce trece la 2-3 cm inferior de linia interpicondiliana
- medial linie vertical ce trece prin epicondilul medial
- lateral linie vertical ce trece prin epicondilul lateral
- anterior sau profund planul frontal reprezentat de fata posterioara a articulatiei cotului.
Stratigrafie:
Pielea este groasa , foarte laxa si mobila. In extensie prezinta numeroase pliuri transversale care se
sterg in flexie si care reprezinta rezerva de piele a regiunii. Prezinta startul cornos foarte dezvoltat.
Tesutul celular subcutanat este lax , slab reprezentat. La nivelul olecraniului se afla bursa
subcutanata olecraniana. Contine elemente vasculonervoase superficiale:
- o retea nervoasa superficiala
- nervii superficiali reprezentati de:
a) nervul cutanat brahial posterior din nervul radial
b) nervul cutanat antebrahial posterior din nervul radial
c) nervul cutanat brahial medial din plexul brahial
d) nervul cutanat antebrahial medial ramura posterioara a plexului brahial.
-

noduri limfatice cubitale sunt situate superior de epicondilul medial. Ele dreneaza limfa
din jumatatea mediala a mainii si antebratului. Urmeaza calea venei bazilice spre nodurile
limfatice axilare.
Stratul fascial la acest nivel fascia brahiala se continua cu fascia antebrahiala. Limita dintre cele
doua segmente fasciale este reprezentata de linia interpicondiliana . Fascia este deosebit de aderenta la
nivelul celor doi epicondili ai humerusului , olecraniului si a fetei posterioare a ulnei .
Stratul muscular este reprezentat de trei grupe musculare:
1. grupul mijlociu reprezentat de insertia muschiului triceps brahial pe olecran
2. grupul laterl- format din muschii epicondilieni laterali:
- anconeu
- extensor ulnar al carpului
- extensor ulnar al degetului mic
- extensor al degetelor
3. grupul medial flexor ulnar al carpului.
Vase si nervii planului profund:
1. nervul ulnar- se plaseaza pe fata anterioara a carpului medial al muschiului triceps brahial,
apoi medial de tendonul tricipital si descinde la nivelul santului nervului ulnar (santul

2.
-

paraolecranian medial ) anterior si printre cele doua capete humeral si ulnar al muschiului
flexor ulnar al carpului.
reteaua articulara a cotului e realizata prin anastomoza:
a) ramurile descendente reprezentate de :
artera colaterala ulnara superioa din artera brahiala
artera colaterala ulnara inferioara din artera brahiala
artera colaterala mijlocii din artera brahiala profunda
artera colaterala radiala din artera brahiala profunda
b) ramurile ascendente reprezentate de :
-artera recurenta radiala din artera radiala
- artera recurenta ulnara din artera ulnara
- artera recurenta interosoasa din artera ulnara.

16.Articulaia cubital, constituirea, ligamentele, vasele i nervii.


Articulatia cotului este formata din trei articulatii:

Articulatia humero-cubitala

Articulatia humero-radiala

Articulatia radio-cubitala proximala.

Cele trei articulatii sunt conectate in interiorul aceleiasi capsule articulare, unice, ce
delimiteaza o singura cavitate
CAPSULA ARTICULARA,

Este subtire si flasca,

Urmareste conturul fosetelor anterioare si posterioare, trecand pe sub baza epicondililor, care
raman extracapsulari. La fel raman si varful olecranului si procesului coracoid

LIGAMENTELE COLATERALE

ligamentul colateral ulnar este o banda fibroasa, puternica, de forma triunghiulara, cu origine pe
epicondilul humeral medial, format din trei fascicule: anterior, mijlociu (ligamentul entorsei sau
ligamentul POIRIER) si un altul posterior (ligamentul BARDINET). Ligamentul colateral ulnar
asigura stabilitatea in valgus (spre partea interna) a articulatiei cotului, in cuplaj cu articulatia
humeroradiala;
ligamentul colateral radial se intinde intre epicondilul humeral lateral si ligamentul inelar.
Realizeaza controlul pozitiei ulnei fata de epicondilul lateral. Are, de asemenea, trei fascicule. Oricare
ar fi pozitia articulatiei, 2 fascicule din trei vor fi in tensiune;
ligamentul inelar (ligamentul anular radial) este o structura fibroasa, reprezentand 4/5 din
circumferinta unui inel, cu originea pe marginea anterioara a incizurii radiale si insertia pe marginea
posterioara a aceleiasi formatiuni. Impreuna cu incizura radiala a ulnei, ligamentul inelar completeaza
cavitatea de receptie circulara, osteofibroasa, pentru capul radiusului care poate pivota astfel, in
cadrul articulatiei radioulnare proximale;

ligamentul patrat este o banda fibroasa subtire, intinsa aproape in orizontal intre marginea inferioara
a incizurii radiale de pe ulna si colul radiusului. El inchide spatiul articular inferior intre radius si ulna

Vascularizatia rete articularis cubiti


Inervatia ramurile nervilor median, ulnar, radial.

17.Anastomozele arteriale cubitale.

18.Straturile musculare n regiunea anterioar a antebraului.


Sunt dispusi in 4 straturi:
1. De la lateral la median: brahioradial, pronator teres, flexor carpi radialis, palmar
lung, flexor carpi ulnaris
2. Flexor superficial al degetelor
3. Flexor lung al policelui si flexor profund al degetelor
4. Pronator quadratus.
19.Proiecia i sintopia formaiunilor pachetului vasculonervos ulnar pe antebrat.
Intre flexorul ulnar al carpului si flexorul superficial al degetelor se formeaza sulcus ulnar
antebrahial, ce contine artera ulnara cu 2 vene si nervul ulnar. Nervul e situat medial de vase.

20.Anatomia chirurgical a spaiului celuloadipos Paron-Pirogov pe antebra.


Intre stratul 3 si 4 al muschilor adica intre flexor profund al degetelor si flexor lung al degetelor din
superficial si pronator quadratus si membrana interosoasa din profund se afla spatiul celular
Pirogov, ce comunica cu tesutul celular al miinii propriu zise. In caz de purulente pe mina in acest
spatiu celular pot difuza colectii purulente, care trebuie drenate.

21.Anatomia chirurgical a pachetului vasculonervos al regiunii posterioare a


antebraului.
Este alcatuita din planurile: tegument mai gros ca in regiunea anterioara;
tesut subcutanat mai bogat in tesut adipos, prezinta urmatoarele elemente superficiale:
-nerv cutanat brahial lateral superior, cutanat brahial lateral inferior, cutanat brahial
posterior;
-venele formeaza o retea anastomotica intre vena cefalica si bazilica;
planul fascial e format din foita posterioara a fasciei brahiale
planul profund e format dintr-un sigur muschi care este tricepsul brachial cu cele 3 capete :
1) lung, 2) lateral, 3) medial; elemente vasculo-nervoase profunde : nervul radial situat intre
capul lateral si medial , artera brahiala profunda insotita de 2 vene omonime care in 1/3
inferioara emite colateralele mediala si radiala ce vor participa la reteaua arteriala a cotului.

22.Argumentai topografic evoluarea sindromului canalului supinator, dereglri


funcionale sensitive i motorice.
Sindromul de tunel radial apare atunci cand nervul radial este afectat atunci cand trece printr-un
tunel osteo-tendinos, situat la nivelul cotului. Simptomele sindromului de tunel radial sunt foarte
asemanatoare cu simptomele cotului tenismenului (epicondilita laterala).
Simptomele sindromului de tunel radial sunt sensibilitate si durere pe partea laterala a cotului si
sunt foarte asemanatoare cu simptomele cotului tenismenului. Ca si in cotul tenismenului, durerea
din sindromul de canal radial de multe ori incepe in apropiere de epicondilul lateral. (Epicondilul
lateral este un reper osos pe partea exterioara a articulatiei cotului. ) Durerea se agraveaza atunci
cand efectuati miscarea de fexie dorsala a pumnului, miscarea de pronatie si supinatie a
antebratului, sau cand prindeti ceva cu cotul in extensie (drept).
Sindromul de tunel radial poate provoca, de asemenea, o durere insuportabila sau o scadere a
fortei musculare la nivelul antebratului. Presiunea nervoasa din interiorul tunelului radial duce la
atrofia musculaturii de pe fata dorsala a antebratului si mainii, ceea ce face dificil de a tine
incheietura pumnului in pozitie neutra atunci cand apucati sau ridicati ceva. Tulburari de
sensibilitate nu apar, deoarece partea senzoriala a ramurilor nervoase se desprind din nervul radial
deasupra cotului si nu intra in tunelul radial.

23.Repere i diviziuni topografice n regiunea minii propriu-zis.


Repere: Radiusul Ulna Apofizele stiloide Osul pisiform Osul scafoid Crligul osului hamat Oasele metacarpale
Oasele falangelor Tabachera anatomic Tendoanele muchilor extensori pe faa dorsala

Gatul mainii este un segment scurt, de legtur intre antebrat si man. Limitele sunt reprezentate de planul transversal
dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian si distal de planul dus imediat sub pisiform si sub tuberculul scafoidului.
Poate fi mprit n dou poriuni: proximal-mna propriu-zis cecorespunde scheletului metacarpian i
distal reprezentat decele 5degete corespunztoare scheletului falangian.
Mna propriu-zis se submparte ntr-o regiune palmar i una dorsal.
Regiunea palmar are o form concav cu odepresiune central delimitata ntre eminenatenar
(lateral) i cea hipotenar (medial) ambele date de masa muscular
a policelui,respectiv a degetului mic.
Distal prezint trei proeminene rotunjite situate n dreptul degetelor mediu i inelar
superioare.
Regiunea dorsal a mainii este usor convex in sens transversal, prezentand
in partea dorsal aspecte variate in functie de pozitia degetelor; cand acestea sunt
extinse la baza degetelor apar niste depresiuni in care proemin tendoanele
extensorilor; in flexia degetelor proemin puternic capetele oaselor metacarpiene
separate intre ele prin depresiuni.
Scheletul mainii este format din 27 de oase dispuse in 3 grupe:carpul format din opt oase
dispuse pe trei randuri; in primul rand (proximal), dinspre police spre degetul mic se gsesc scafoidul,
semilunarul, piramidalul,pisiformul; in randul al doilea se gsesc trapezul, trapezoidul, capitatul si
osul cu crlig; metacarpul (scheletul palmei) este format din 5 metacarpiene;oasele degetelor
(falangelne) i numnr de 14 se impart in falange proximale, mijlocii si distale.
Muschii mainii
se gsesc numai pe fata palmar si spatiile interosoase; fata
dorsal contine tendoanele muschilor posteriori ai antebratului. Cei 19 muschi ai
palmei sunt grupati in 3 regiuni:
A. Muschii eminentei tenare (lateral) includ muschi ce deservesc degetul mare si anume: scurt
abductor al policelui, opozant al policelui, scurt flexor, adductor al policelui. Inervaia se realizeaz
prin ramuri din nervul median pentru primii 3 muschi si nervul ulnar pentru adductor.
B. Muschii eminentei hipotenare (medial) sunt muschi ce deservesc degetul mic si includ
muschii palmar scurt, flexorul scurt al degetului mic, abductorul degetului mic, opozantul degetului
mic. Toi muschii sunt inervai de ramuri ale nervului ulnar.
C. Muschii regiunii palmare mijlocii. Regiunea este format de tendoanele

muschilor flexori, de muschii lombricali si de muschii interososi. Inervatia se realizeaz prin


ramuri din nervul ulnar; primul interosos este des inervat de nervul median.
Articulatiile mainii includ:
1.Articulatia radiocarpian(este o articulatie sinovial, elipsoidal, biaxial.)
Componente:suprafete articulare:cavitatea de receptie a radiusului; proeminenta format din
scafoid, semilunar, piramidal.
:mijloace de unire: capsula articular, ligamente
2. Articulatii intercarpiene:
a) Articulatiile primul rand de oase ale carpului sunt articulatii plane, acoperite de
cartilaj hialin.
b) Articulatiile randului al doilea sunt tot articulatii plane Mijloacele de unire sunt
similare celor anterioare.
c) Articulatia mediocarpian uneste randul proximal (exceptand pisiformul) cu
randul distal al carpului. Linia articular are forma unui S orizontal
3. Articulatiile carpometacarpiene:
a)Articulatia carpometacarpian a policelui este o articulatie sinovial, selar.
b) Articulatiile carpometacarpiene ale celorlalte degete sunt sinoviale, plane.
4. Articulatiile intermetacarpiene:
Cu exceptia primului metacarpian care este independent, toate celelalte metacarpiene sunt
unite intre ele la extremittile lor proximale prin articulatii plane,iar la extremitile lor distale printrun ligament. Mijloacele de unire sunt reprezentate de:3 ligamente palmare, 3 ligamente dorsale, 3
ligamente interosoase.
5.Articulatiile degetelor:
a)Articulatiile metacarpofalangiene sunt articulatii sinoviale, elipsoidale
b) Articulatiile interfalangiene. Degetele mainii prezint cate 2 articulatii: una proximal si alta distal
(cu exceptia policelui). Toate aceste articulatii sunt sinoviale, in balama.

24.Desen-schem a regiunii carpiene n seciunea transversal.

25.Aponevroza i lojele fasciale ale regiunii metacarpiene (desen-schem).


Dorsal : -dinspre superficial spre profund se ntlnesc fascia (aponevroza) dorsal a
minii (mbraca tendoanele extensorilor, continund la nivelul minii fascia
antebrahial) i fascia interosoas dorsal.
Palmar : -dinspre superficial spre profund se ntlnesc aponevroza palmara i fascia
interosoas palmar (ntre cele doua fascii interosoase se gsesc muchii interosoi);
Acest sistem fascial delimiteaz la nivelul minii dinspre posterior spre anterior
urmatoarele spaii:
Spaiu subcutanat dorsal
Spaiu subaponevrotic dorsal
Spaii subaponevrotice ale palmei (delimitate prin septuri ce pornesc din aponevroza
palmar n trei loje: tenar, mediopalmar si hipotenar)
Spaiu subcutanat palmar (practic reprezentat de multiple septuri longitudinale ce
solidarizeaz aponevroza palmar la tegumentul palmei, esutul celulo-adipos fiind
minimal);

Loja tenar situat extern de septul palmar lateral, conine muchii tenarului, dispui
dinspre suprafa spre profunzime: muchiul abductor scurt al policelui, muchiul
flexor scurt al policelui, muchiul opozant al policelui i muchiul adductor al
policelui. De asemenea, loja conine i artera palmar superficial din artera radial
i ramura motorie a nervului median.
Loja hipotenarian, situat intern de septul palmar medial, conine muchii
hipotenarului, care dinspre suprafa spre profunzime sunt:
muchiul abductor scurt al degetului mic, muchiul flexor scurt al degetului mic i
muchiul opozant al degetului mic.

n aceast spaiu se gsete pediculul vasculonervos ulnar profund, format din


ramura palmar profund a arterei ulnare i ramura motorie a nervului ulnar.
Loja mediopalmar se afl ntre cele dou septuri palmare, sub aponevroz. Loja
conine tendoanele muchilor flexori superficiali i profunzi, tecile sinoviale, arcada
palmar superficial nsoit de dou arcade venoase, nervul median i ramura
superficial a nervului ulnar.

26.Cile de rspndire a puroiului din lojele fasciale ale metacarpului minii.


?
http://anatop.usmf.md/wp-content/blogs.dir/97/files/sites/97/2015/03/AnatomiaTopografica-a-M%C3%A2inii.pdf