Fie ca citatele Ieromonahului hrisostom sa iti aduca liniste si pace citindu-le.

1.

Nu conteaza ce ai pierdut in viata, ci ce ti-a ramas.

2. Astazi poate fi cea mai frumoasa zi, de tine depinde ce alegi.

3. Fericirea nu depinde de context, ci de caracter.
4. Zambind alungam umbrele din viata noastra ce pot mentine stari
sfasietoare.
5. Atunci cand privirea noastra nu se mai coboara spre interiorul propriei
inimi, ci are timp pentru vecini, atunci suntem departe de Hristos.
6. Cel care sufera poate sa vada mai mult, dar si altfel lucrurile.
7. Astazi gresesc eu si tu ma ierti. Maine gresesti tu si eu te iert.
8. Cat timp traiesti, simte-te viu.
9. Mergi mai departe atunci cand toti se asteapta sa renunti.
10.Nu trai prin comparatii! Infrange-ti durerea pentru ca tot la zi ajunge si cea
mai lunga noapte.
11.O zi in care nu am facut un bine, macar o firimitura, e o zi uscata, pierduta.
12.Toti oameni sunt trecatori, dar nu toti trecatorii oameni.
13.Viata inseamna salturi cu parasuta increderii, inseamna riscul succesului,
inseamna sa cazi si sa te ridici, inseamna alpinism de dorinte, realizari ce
te injosesc, infrangeri care te inalta.
14.Lipsa umorului este nociva pentru sanatate si fericire.
15.Faptele vorbesc atat de tare , incat cuvintele nu se mai aud.

Cea mai profund nevoie a copilului este aceea de a fi ntr-o comuniune de iubire. Fie c o
numim nevoie de protecie, instinct al aprrii sau altcumva, aspiraia spre comuniune a
copilului persist, avnd formele unei religii n care Printele este Dumnezeu, iar copilul este
Iniiatul. Copilul se simte iubit n msura n care Printele l iniiaz n tainele sale. Cu ct
printele se descoper mai complex, cu att copilul este mai fericit. Ne descoperim copilului
prin tot ce sntem: prin iubire, cunoatere i ndemnare. Acesta este temeiul educaiei. Copilul
se simte fericit nu atunci cnd este lsat s fac ce vrea, pentru c el nu tie ce vrea, ci atunci
cnd este ndrumat, iniiat n iubire. Copilul percepe lipsa de ndrumare ca pe un dezinteres, ca

pe un abandon, de unde i frica lui de nsingurare manifestat prin gesturile extreme ale
adulilor: furie, refuz, izolare.
Omul are o dulcea n sine i o rspndete n afar. Dimpotriv, n omul
ptima se aeaz o drojdie de amrciune, care, prin faa lui
ntunecat, se rspndete i n afar. Omul bun i ndulcete pe toi pe
msura buntii lui. De aceea sfinii comunic o dulcea sufleteasc.
Omul ru i amrte i i agit pe toi. Att buntatea, ct i rutatea
au o for iradiant. De aici se vede c, atunci cnd cineva devine ru,
fr s fi suferit vreo influen vzut pe msura rutii lui, trebuie s
fi primit aceast influen de la fiine rele nevzute.

Nu Dumnezeu pedepsete pe oameni pentru c L-au jignit, ci se pedepsesc ei nii,

fcndu-se neputincioi de a-L iubi.
Dar se pune ntrebarea: cum Se mpac atunci Dumnezeu cu suferina lor? Dumnezeu
accept aceast stare a lor, pentru c respect libertatea lor. Avem aci marea tain a
libertii omului unit la unii de la o vreme cu neputina lor. Omul adevrat se reveleaz prin
trie i Dumnezeu l vrea tare.

Legea nestrmutat a dreptii lui Dumnezeu aduce peste capul tu ce ai adus i tu peste capul
aproapelui tu. Ce ai fcut i se va face; ce ai zis i se va zice; ce ncarci pe altul ai s duci i
tu.

Inima omului are trei compartimente: primul este Cunoaterea, ca o condiie esenial a
realitii lumii de dincolo; al doilea - Iubirea - necesar sfinirii i curirii omului i al treilea
- Voina necesar Desvririi omului

Iubirea lui Dumnezeu fa de cel mai mare pctos este mai mare dect iubirea celui mai mare
sfnt fa de Dumnezeu.

S nu v gndii niciodat c dup moarte vei moteni mpria pe care n-ai trit-o nc de
pe pmnt.

Iubirea, prin natura sa, ocupa acelasi loc cu mistica. Ea e spirituala si nu poate fi asimilata
organizarii fizice si trupesti.