Sunteți pe pagina 1din 2

J.J.

Rousseau
Categorii: Autori geniali care nu mai sunt de relevanta pentru perioada noastra sau autori geniali
care fundamenteaza stiinta politica si astazi.
Modelul cel din urma este si J.J. Rousseau. Acesta este un autor al Contractului social, o
evolutia a starii de natura. Daca Hobbes vede omul ca un salbatic dominat de pasiuni, Rousseau
vede omul ca un egoist, o atitudine instrumentala fata de ceilalti. Simpatia naturala este absenta.
Ca biografie, cetatea Genovei. Experimente republicane in perioada. Rousseau are
penduleaza intre afectiune fata de orasul si dispute. El traieste foarte mult la Paris, in ultimele
decenii ale statului absolutist cu o vointa arbitrara. Rousseau incearca intr-o maniera subtila sa
ofere si o alta perspectiva a sistemului de guvernare. Ca activitate publica se remarca mai ales in
ajutorul pentru redatrarea Constitutiei Poloniei si a Corsicii.
Rousseau vede in Paris un oras extrem de corupt, unde miscarea ideilor, pe cat de puternica, pe
atat caracaterizata de vanitate (tendinta lor de a lucra la curte). Marele proiect iluminist al
enciclopediei (D. Diderot, Voltaire, etc) este perceput ca fiind nesigur.
Iluminismul: 1) Fiecare om are ratiune proprie si mai devreme sau mai tarziu va ajuta la integrare
sociala. 2) A doua teorie este ideea istoriei societatilor umane, a evolutiei acestora.
(Colonizarea : convingerea iluminista ca europenii , fiind cei mai civilizati, au datoria sa dezvolte
intregul univers, prin exportarea modelului: Anglia.)
Privilegiile naturale, te nasti intr-o familie de iobagi, esti iobag. Aceste privilegii sunt de factura
absolutista. (Jeffrey Scott Numele statului Carte -Polirom). Statul Francez din perioada lui
Rousseau e defapt un stat semi feudal, presarat cu intelectuali si iluministi. Rousseau critica
societatea in comparatie cu republica romana (pe care multi o foloseau ca reper), dar si cu
societatiile ,,barbare. (Pentru Locke taranul englez are mai multe beneficii siguranta,
protectie- decat un rege american). J.J.R. vede ca societatile salbatice sunt mai deschise si mai
originare. El arunca fitilul multor teme care sunt dezbatatute si in politica actuala.
1) De ce trebuie indivizii sa se supuna legilor societatilor pe care le traiesc?
2) In ce conditii ?
Referinte : Discurs despre inegalitatea intre oameni si Contractul social.
Pentru ca exista un acord al nostru, un consimtamant al nostru, o ordine politica este legitima in
care beneficiaza de consimtamantul nostru. Teoria este o complexa, pornind atat de la Locke cat
si de la Hobbes.
Intrebare:

Cum se face ca ne-am nascut liberi si acum suntem in lanturi ? Ne-am nascut liberi dar acum nu
mai suntem.
Raspuns :
Acela care la un moment dat a impresmuit un teren si a spus ca aceasta e proprietatea lui in fata
oamenilor, a generat multa nefericire.
Intoarecere la logicii politice a lui Aristotel. Starea de natura lipsa unei autoritati.
Rousseau spune ca orice facem suntem ingraditi de norme, starea naturala era lipsita de acest
lucru. Proprietatea creeaza inegalitatea intre oameni.
Diferenta dintre :
a)Amour propre orgoliu, vanitate + onoare
b)Amour-de-soi

a)Atitudine pentru ca socializam, fiecare vrea sa se vada bine in ochii celorlalti. Suntem extrem
de atenti la cum ne privesc ceilalti. El determina mai mult inegalitatea de sanse deoarece ne face
sa promovam propriile foloase. Revenim la pasiunile lui Hobbes. Rousseau spune ca aceste
pasiuni nu sunt inascute, ci se creeaza in societate.
b)Grija pentru propria persoana.

Contractul social : De a explica logic parcursul sau, de la momentul la care ne asociem la


perioada in care statul functioneaza. Alienarea totala a starii de natura. Poporul este suveran, nu
regele, pentru ca este rezultatul acestui contract. Poporul este suveran atata timp cat nu exista o
autoritate deasupra sa. Apare si o alta distinctie: vointa noastra la un moment dat, si vointa
noastra ca popor. Dincolo de acest consens intre persoane, cum ar trebui sa se ia deciziile. Daca
avem deja legitimitate, are poprul vointa ?
Raspunsul lui Rousseau: Da, putem vorbim de vointa colectiva,dar este altceva decat vointa
tuturor. Vointa generala este un concept central. Pentru a ajunge la ea, in anumite conditii greu de
obtinut, se obtine vointa generala.