Sunteți pe pagina 1din 9
UNIVERSITATEA DE Ș TIIN Ț E AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA Ingineria Produselor Alimentare Sisteme de

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA CLUJ-NAPOCA

Ingineria Produselor Alimentare Sisteme de Procesare și Controlul Calității Produselor Alimentare

UNIVERSITATEA DE Ș TIIN Ț E AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA Ingineria Produselor Alimentare Sisteme de

Morar Maria-Ioana

Ecoalimente:

Mierea ecologica

Cluj-Napoca

2016

UNIVERSITATEA DE Ș TIIN Ț E AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA Ingineria Produselor Alimentare Sisteme de

1

Ecoalimente

Morar Maria-Ioana Sisteme de Procesare si Controlul

Calitatii

CUPRINS

Produselor Alimentare

1.1.ALIMENTE NATURALE.........................................................................................3 1.2.BENEFICIILE ALIMENTELOR ECOLOGICE..............................................................3 1.3.ETICHETAREA PRODUSELOR ECOLOGICE.............................................................4

Procesul.................................................................................................................4

Inspecţia................................................................................................................4

Neconformitatea.......................................................................................................4

Claritate.................................................................................................................5

1.4.MIEREA ECOLOGICA...........................................................................................5

Albinele.................................................................................................................5

Perioada de conversie.........................................................................................5 Alimentatia albinelor.................................................................................................6 Caracteristicile stupilor şi ale materialelor folosite în apicultură............................................6

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................9

2

Ecoalimente

Morar Maria-Ioana Sisteme de Procesare si Controlul

Calitatii

Produselor Alimentare

  • 1.1. ALIMENTE NATURALE

Industria alimentară foloseşte termenul de „natural,, pentru a indica faptul că un aliment a fost procesat întro măsură minimă şi că nu sunt adăugaţi conservanţi. Alimentele naturale pot include alimentele ecologice, dar nu toate alimentele naturale sunt ecologice. Alimentele ecologice sau organice sunt produsele de origine animală sau vegetală care au fost obţinute fără utilizarea substanţelor chimice sintetice sau a componentelor modificate genetic, nu au fost expuse iradierii iar în urma producerii lor mediul înconjurător nu au avut de suferit. Pentru a se considera organică, producţia agricolă sau zootehnică trebuie să se desfăsoare conform principiilor ecologice ● Minim o perioadă de timp care diferă de la un produs la altul. ● Carnea, ouăle, lactatele ecologice provin de la animale care nu au fost tratate cu antibiotice şi nu li sau administrat hormoni de creştere, iar condiţiile de igienă şi alimentaţie din fermă sunt în conformitate cu reglementările în domeniu. ● De asemenea, atât în cazul sectorului animalier, cât şi a celui vegetal produsele nu sunt obţinute prin inginerie genetică.

  • 1.2. BENEFICIILE ALIMENTELOR ECOLOGICE

a) Producţia de legume, fructe și carne organice nu foloseşte substanţe chimice (pesticide, hormoni etc.), spre deosebire de cea obişnuită. b) Produsele organice conţin cu minim 50% mai multe vitamine, minerale, enzime şi fitoelemente comparativ cu cele convenţionale. Cromul este un micronutrient deficitar în dieta modernă şi se află mai concentrat cu 78% mai mult în alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejează de radicalii liberi şi are un nivel de concentrare mai mare cu 400% în alimentele organice faţă de cele convenţionale. Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare în alimentele ecologice. Litiul, folosit în tratarea diverselor forme de depresie, este cu 200% mai concentrat în alimentele ecologice, iar magneziul necesar sistemului muscular cu 140%. c) Alimentaţia organică este singurul mod practic de evitare şi protest împotriva produselor modificate genetic. d) Lactatele, spre exemplu, trebuie consumate cât mai naturale deoarece tot ce există în supermarket provine din ferme în care animalele sunt tratate şi hrănite cu amestecuri de antibiotice, hormoni şi alte medicamente cu rol de creştere a producţiei. În plus, există riscul hrănirii animalelor cu soia modificată genetic.

3

Ecoalimente

Morar Maria-Ioana Sisteme de Procesare si Controlul

Calitatii

Produselor Alimentare

  • 1.3. ETICHETAREA PRODUSELOR ECOLOGICE

Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt cuprinse în legislaţia comunitară și naţională din acest domeniu. Aceste norme, alături de definirea metodei de producţie în sectorul de producţie vegetală, animalieră şi de acvacultură reglementează şi următoarele aspecte legate de sistemul de agricultură ecologică: procesarea, etichetarea, comerţul, importul, inspecţia şi certificarea. Articolul 2 din REGULAMENTUL (CEE) NR. 2092/91 AL CONSILIULUI din 24 iunie 1991 privind metoda de producţie agricolă ecologică şi indicarea acesteia pe produsele agricole şi alimentare Atunci când consumatorii aleg să cumpere produse ecologice, ei trebuie să ştie că primesc exact acel produs pentru care au plătit. Sigla şi sistemul de etichetare ecologic reprezintă mecanismul ce face posibil acest lucru. Acest sistem este creat să ofere încredere deplină că produsele cumpărate sunt produse în totalitate în conformitate cu legislaţia naţională si/sau Regulamentul UE privind producţia agricolă ecologică sau, în cazul bunurilor importate, conform unui sistem echivalent, cu reguli la fel de stricte.

Procesul

Producţia şi comercializarea produselor pe piaţă ce poartă etichete şi sigle naţionale UE specifice modului de producţie ecologic urmează un proces strict ce trebuie urmat întocmai. Pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să respecte permanent regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională. Ei trebuie săşi supună activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de organisme de inspecţie şi certificare, în scopul controlului conformităţii cu prevederile legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică.

Inspecţia

Fermierii ce practică agricultura convenţională trebuie mai întâi să supună exploataţia unei perioade de conversie de minimum doi ani înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi comercializate ca produse ecologice. În cazul în care vor să obţină atât produse

ecologice cât şi convenţionale, ei trebuie să separe clar aceste două operaţiuni, în cursul fiecărei faze de producţie. Ei trebuie săşi supună activitatea unor inspecţii din partea organismelor sau autorităţilor de inspecţie și certificare naţionale UE, pentru a se asigura că fermierii respectă legislaţia în vigoare privind produsele ecologice. Operatorii care trec cu succes de aceste inspecţii vor primi apoi certificarea ecologică şi îşi vor putea eticheta produsele ca fiind ecologice

Neconformitatea

În cazul operatorilor care nu îndeplinesc toate cerinţele, acestora li se poate retrage certificarea

4

Ecoalimente

Morar Maria-Ioana Sisteme de Procesare si Controlul

Calitatii

Claritate

Produselor Alimentare

Regulamentul conţine reguli stricte privind etichetarea şi folosirea siglei, pentru a se evita orice confuzie în rândul consumatorilor sau potenţialele abuzuri:

"Pentru produsele nonecologice nu poate fi folosit nici un termen ca de pildă organic, bio, eco etc., inclusiv termenii folosiţi în mărcile înregistrate şi sunt interzise practicile de etichetare sau publicitate ce ar putea induce în eroare pe consumatori sau utilizatori prin sugerarea faptului că produsul sau ingredientele acestuia satisfac cerinţele stabilite în Regulament"(REGULAMENTUL (CEE) NR. 2092/91 AL CONSILIULUI din 24 iunie 1991)

  • 1.4. MIEREA ECOLOGICA

Este în primul rând o miere obţinută într-o zonă nepoluată, certificată ecologic. Albinele zboară doar pe 3 – 5 km în jurul stupului, astfel că certificatorul verifică acea zonă:

să nu existe surse de poluare industrială, să nu se cultive nimic pe acea suprafaţă care să necesite stropirea cu pesticite / insecticide, sursele de apă să nu fie poluate. In general, trebuie să fie o zonă virgină din punct de vedere al culturilor intense. Apicultorul nu are voie să deplaseze stupii din acea zonă, iar organismul certificator verifică acest lucru prin controale inopinante, când verifică şi tratamentele aplicate albinelor, precum şi ustensilele folosite la extragerea mierii (acestea trebuind să fie doar din inox), prelevând mostre din ceară şi din miere, care se trimit la laboratoare independente pentru a se depista orice urmă de antibiotice.

Albinele

Albinele contribuie de asemenea la protecţia mediului şi la cresterea producţiei agroforestiere. In apicultura ecologica de mare importanta sunt tratamentele aplicate stupilor. La fel de importanta este si calitatea mediului inconjurator al fermei ecologice de crestere a albinelor. Importante sunt și conditiile de extracție, prelucrare și depozitare a produselor apicole

Perioada de conversie

Pentru a transforma ferma conventională în fermă ecologică de creștere a albinelor este de 1 – 2, cel mult 3 ani, pentru a nu contamina ceara schimbată.În situaţia optimă, în primul an ar trebui schimbată în jur de 50% din ceară. Daca familia de albine a fost cumpărată din stupine conventionale. Pe durata de conversie, ceara pentru noile rame trebuie sa provina de la ferme de producție ecologică.

Alimentatia albinelor

Se bazeaza pe rezerve de polen și miere obținute în sistem ecologic pentru a supraviețui în timpul iernii. Alimentația artificială a albinelor cu miere ecologică este permisă

5

Ecoalimente

Morar Maria-Ioana Sisteme de Procesare si Controlul

Calitatii

Produselor Alimentare

pe perioada situată între ultima recoltă de miere și cu 15 zile înainte de începutul recoltării mierii din anul următor. Apicultura şi produsele apicole, clasificarea produselor apicole ca şi ecologice este legată de:

tratamentele aplicate stupilor; calitatea mediului; condiţiile de extracţie, prelucrare şi depozitare. Administrarea de către acelaşi operator a mai multor unităţi (ecologice şi neecologice)

aflate în aceeaşi zonă, este posibilă doar în scopul acţiunilor de polenizare. Toate unităţile trebuie să respecte cerinţele prevăzute de legislaţia sus menţionată, exceptând dispoziţiile privind amplasarea stupinelor. În cazul respectiv, produsul nu se comercializează ca produs ecologic. Produsele apicole se vând făcându-se referire la modul de producţie ecologică, dacă se respectă regulile de producţie stabilite de lege, pe o durată de cel puţin un an. Perioada de conversie se încheie atunci când toată ceara din stupi a fost înlocuită cu:

• ceară ecologică (documentat cu copia Certificatului de conformitate al producătorului de ceară ecologică precum şi cu documentul de achiziţie al cerii); • ceară fără reziduuri (se va demostra acest lucru cu copia certificatului de analiză); • ceară provenită din căpăceală proprie (se va demonstra cu o Declaraţie pe proprie răspundere, ce cantitate de ceară din producţie proprie s-a înlocuit şi în ce interval de timp, precum şi cu Certificatului de conformitate al procesatorului şi documentul de achiziţie al cerii).

Caracteristicile stupilor şi ale materialelor folosite în apicultură:

Stupii trebuie confecţionaţi din materiale naturale (lemn), care nu prezintă niciun risc de contaminare pentru mediu sau pentru produsele apicole. Pentru exteriorul stupului este necesar a se utiliza vopsele pe bază de apă sau uleiul de in. Înmulţirea familiilor se va face prin:

• divizarea familiilor puternice; • achiziţionarea de roiuri sau stupi de la unităţi ecologice. Se pot acorda derogări pentru reconstituirea stupilor, în cazuri speciale precum:

• mortalitate ridicată cauzată de boli; • catastrofe naturale, cu condiţia respectării perioadei de conversie. Se pot acorda derogări pentru reînnoirea stupilor cu 10% pe an din mătcile şi roiurile care nu respectă prevederile pentru agricultură ecologică dar care sunt încorporate în unitatea de producţie ecologică. Mătcile şi roiurile respective trebuie să fie aşezate în stupi cu faguri ecologici. În acest caz nu se aplică perioada de conversie.

• Organismul de inspecţie poate delimita zone unde apicultura ecologică nu este practicabilă.

6

Ecoalimente

Morar Maria-Ioana Sisteme de Procesare si Controlul

Calitatii

Produselor Alimentare

• Apicultorul va furniza organismelor de inspecţie şi certificare o hartă la o scară corespunzătoare privind amplasarea stupilor. Amplasarea stupinelor trebuie:

• să garanteze că albinele dispun de surse naturale suficiente de nectar, secreţii dulci, polen, acces la apă; • să garanteze că pe o rază de 3 km în jurul amplasamentului stupilor sursele de polen şi nectar sunt constituite, esenţial, din culturi obţinute prin metode ecologice, flora spontană, culturi extensive. • să se menţină o distanţă suficientă faţă de sursele de poluare (centre urbane, centre industriale, autostrăzi). Practicarea pastoralei se va documenta cu planul şi harta pastoralei (aceste documente se ataşează la raportul de inspecţie). Autorizarea culesului de pe terenuri convenţionale:

• de pe culturi care nu au fost tratate sau erbicidate; • cu 3 săptămâni înainte de înflorit nu s–au făcut tratamente cu produse interzise în agricultura ecologică. Notă: În cazul culesului de pe suprafeţe convenţionale, dar tratamentele la albine sunt în conformitate cu legislaţia, mierea nu poate fi declarată ecologică dar stupina rămâne ecologică. Documente justificative pentru culesul de pe terenuri convenţionale:

• Declaraţia proprietarului de teren, (jurnalul de tratamente). • Harta amplasamentului stupinei în pastorală: la fiecare deplasare, cu plantele / flora de unde se face culesul ( pe o rază de 3 Km). • Înregistrare la primăria unde se face pastorala. Valorificarea producţiei • Apicultorul poate valorifica, din stupina proprie: miere, ceară, familii de albine; • Pentru valorificarea produselor sus menţionate, apicultorul este obligat să solicite organismului de inspecţie Certificat pe produs. • Certificatul pe produs se eliberează pe baza Raportului de stocuri şi a Cererii de eliberare a certificatului pe produs; • În cazul în care producţia este valorificată cu amănuntul, în mod obligatoriu se va ataşa la dosar modelul etichetetei folosite. Documente care se vor verifica şi ataşa la raportul de inspecţie:

• Fişa de înregistrare la D.A.D.R. • Autorizaţii eliberate de instituţii naţionale (DSV, DADR, etc) • Rulajul anual al materialelor • Adeverinţă veterinară • Adeverinţă de la Primărie, pentru familiile de albine din proprietate • Documente ceară • Documente tratament

• Model etichetă

7

Ecoalimente

Morar Maria-Ioana Sisteme de Procesare si Controlul

Calitatii

Produselor Alimentare

• Registrul stupului ( se verifică de către inspector) • Planul pastoralei • Hărţi pe care să fie reprezentate vatra fixă, precum şi pastoralele

• Declaraţii din partea proprietarilor de teren cultivate cu floarea soarelui , rapiţă, etc, că pe parcelele respective nu s-au folosit tratamente chimice de sinteză Doar asa putem spune ca avem Apicultură Ecologică, iar atunci cand punem ECO/BIO pe borcan o facem în deplină cunoștință de cauză. Produse permise a se utiliza în apicultura ecologică:

Uleiuri volatile pe bază de timol, eucaliptol, camfor, mentol,

Acid lactic

Acid formic

Acid oxalic

Acid acetic

Bee vital / Hive Clean (conţine acid oxalic, propolis, zaharoză, acid citric)

Apilife (conţine timol, eucaliptol, camfor, mentol)

Se recomandă:

  

Luna aprilie – mai : Tratamente cu uleiuri volatile Lunile iulie- august: Tratamente cu acid formic

Lunile septembrie- octombrie: Tratamente cu acid oxalic Bee Vital se recomandă a se folosi în luna august de 3 ori la interval de o saptamana. Cresterea temperaturii in stup la 45 grade Celsius (tratament termic) Nosemoza „boala mizeriei”:

Ceai de plante (cimbru, coada soricelului, etc) + macerat de usturoi

Protofil (tratament naturist)

Varooza:

 

Utilizarea ramei clăditoare pe tot parcursul anului

Utilizarea ramei cu celule de trântor

Din păcate, 80% din producţia de miere obţinută în sistem ecologic, circa 3.650 de tone în 2010, a plecat către export în vrac, în special în Germania şi ţările nordice, pieţe unde se înregistrează cel mai mare consum de miere'', a spus Daniela Rebega, prezentă la Târgul Naţional al Mierii. Cei mai mulţi producători în sistem sunt în Mureş, cu 14.000 familii de albine şi în Braşov, cu 11.500 de familii. În România, primii producători certificaţi în apicultura ecologică s-au înregistrat în anul 2000, de atunci înregistrându-se anual o creştere de la 132 în anul 2005, la 335 în 2006, la 584 producători în 2008, dar şi un număr de 15 procesatori, 22 comercianţi, un importator şi opt exportatori.

8

Ecoalimente

Morar Maria-Ioana Sisteme de Procesare si Controlul

Calitatii

BIBLIOGRAFIE

Produselor Alimentare

***http://www.ecomagazin.ro/afacere-ecologica-miere-de-albine

***http://traditiisibiu.ro/activitati/Ghid%202_PRODUSE%20ECOLOGICE.pdf

***http://www.gandul.info/financiar/romania-exporta-80-din-mierea-ecologica-

9555372

***http://despremiere.blogspot.ro/2009/12/ce-inseamna-miere-bio.html

***http://www.cabral.ro/despre-altii/parteneri-de-nadejde/5-lucruri-despre-mierea-

de-albine-

adevarata-pentru-ca-ce-mancam-noi-este-de-obicei-o-mizerie-

artificiala

***http://infoapicultura.blogspot.ro/p/apicultura-ecologica.html

9