F'GINI ALESE

SERIE m0 16

NOUA

C. NEGRUZZI

ALEXANDRU

.....APUNEANUL
DlTIE INGIRIJITA 0-E

ION PILLAT

,kt-atift>

EDITURA CARTEA ROMANEASCA"

www.digibuc.ro

PAGIN1 ALESE
No.16

SERIE NOUA

C. NEGRUZZI

ALEXANDRU

LAPU?NEANUL
SOBIETKI SI ROMANII
EDITIE INGRUITA
DE

ION PILLAT

EDITURA CARTEA ROMANEASCA", BUCUREM

42316-941

www.digibuc.ro

NLIVELA ISTORICA A WI
C. NEGRUZZI
A devenit un loc comun de a repeta cA Alexandru Lpusneanul"rmne cea mai bun nuvel istoricA din literatura noastr i un model
nedepsit inc al genului. Toti criticii romni,
ca i istoricii nostri literari, au fost i sunt de
acord spre a proclama excelenta operei lui C.

Negruzzisi aceasta incepnd cu contimpo-

ranii autorului.
S'a ludat, cu drept cuvnt, sobrietatea
puterea unei actiuni al cArei interes nu scade o
clip si al cirui dramatism n'a putut fi egalat
de nici una din piesele de teatru, pe care le-a
inspirat. S'a insistat, cum se cuvine, asupra reliefului dat cu putine trsturi, day de o minunat justet, fiecrui personagiu din nuvel,
care treste aevea In fata noastr i ne rmne

adnc infipt in amintire, asa cum ni se intmpl

in viata real. Ast-fel nu numai AlexandruVod,
VorniculMotoc siDoamnaRuxanda,protagonistii
principali, dar i Postelnicul Veverit, Sptarul
Spancioc, Stroici au fie-care o personalitate puternic4 i nu-i putem nici cnd confunda. S'a
remarcat asemenea, de care comentatori, lelul
magistral cum C. Negruzzi se pricepe s caracterizeze reactiunile psihologice, att de specifice,
cum, prin conale multimii, in tabloul

trastul blndei aparitii a Ruxandei i incercArii sale misatoare de a indupleca pe crudul

ei sot, autorul reuseste s fac si mai fioroas
scena rncelului boierilor ademeneti la ospt

groaznica moarte a lui Motnc. S'a pus in lumin

www.digibuc.ro

de malt dernocratismul lui . NE. gruzzi, care

ia, vdit, partea t.5.ranilor si a poporului impilat

si PcmAnit de boieri. S'a atras atentia, diu

timp, asupra caliatilor neintrecute de limb

de stil, pe care le prezintrt nuvela : un grai vnjos

neaos, venit in linie dreapn dela Cronicari,

dar totusi lipsit de arhaisrne greoaie si de peel
colb de anticvariat, care supr adesea in nuvelele istorice ale lui Odobescu att de datoare
capodoperei lui Negruzzi ; un stil clar si direct,
sugestiv intotdeauna, de o concisie impresio-

nantde fapt un stil dramatic, In care dialogurile se tin Ian; ca in Momentele" lui

Caragiale. S'a pomenit, la locul lor, despre asesubiecte, ci mai mult in

firea literar a ambilor autori---intre C. Negruzzi

rndrilenu In

si Prosper Mrime : amndoi att de clasici

prin claritatea i sobrietatea aciunii, prin importanta dat motivelor psihologice care conditioneazA desfsurarea dramei, prin oroarea de

declamatie bombasticdar totusi romantici

prin alegerea subiectelor i prin o oarecare atmosfer, a epocii, ce se desprinde din opera lor.

Asi vrea totusi s5 insist putin asupra unui

punct, nu fiindcg n'a fost si el luminat de criticg,

dar pentru eft' ne va da posibilitatea s'd ptrun-

dem in esenta artei lui C. Negruzzi : vreau sri

vorbesc de ceeace datoreste autorul nostru Cro-

nicarilor in desvoltarea actiunii nuvelii sale

istorice. S'ar vedea astfel, prin nsei episoadele i personagiile, adtiogate sau sterse de Ne-

gruzzi, care sunt firele din care si-a urzit el

capodopera.

Spatiul nu ne permite s o facem pen tru

ate i patru tablourile in careca in tot

attrtea scurte acte dramatice---isi imparte C. Ne-

gruzzi, firul actiunii. Dar cititorul, dornic de

www.digibuc.ro

o analizA inai .ratrunzAtoare, va pu tea sA o In-

cerce, singur, consultind, la tablonl I : pentru

intoarcerea Domnului, povestirea lui Ureche1)

Neculai Costin2) ; la tabloul
: In ce priveste
caracterizarea domniei lui LApusneanu, fie ex-

punerea lui Ureche 3), fie tot a lui N. Costin ;

la tabloul IV : pentru moartea Lpusneanului,
relatarea lui Ureche4) urmatA de aproape de

Negruzzi, care adaogA, dela sine, faptelor numai

prezenta dramaticA, la cApAtiul muribundului,
a vechilor si dusmani : Spancioc i Stroici. SA
ne multumim pentru tabloul III, cel mai dinamic

cel mai

dramatic din toatecare infAti-

seazA scenele osptitului, a mAcelului boierilor de

cAtre lefegiii lui LApusneanu si a naortii luiMotoc,
sfsiat de multime sA citAm pe Ureche5), tat

ce spune numai cronicarul : Alexandru VodA,

dacA s'a curAtit de toatA grija din afarA
adus pre DoamnA-Sa Ruxanda i coconii din
Tara MunteneascA, a vrut s se curAteasc
de vrAjmasii cei din cas, pre cari Ii prepusese

el cg pentru viclesugurile lor fu scos din Domnia

dinti. i a invAtat in taing pre lefegii, ce a avut
strAini, de s'au supus in curtea DomneascA, la

intr'o zi si-a chemat pre obicei boierii la

curte. Cari fArA nicio grij de primejdie ca aceia

erau. i, dacA au intrat in curte, slujitorii, dup

invAtAtura ce au avut, au inchis portile,

ca niste lupi intr'o turmA fAr nici-un apArAtor,

a intrat
de-i snopiau, si-i junghiau, nu
numai boieri, ci si slujitori, nici Ii alegea pre cei

vinovati, ci until ca altul Ii punea sub sabie.

1. Vezi ed. Kogalnieeanu, 1872, torn, I, pag. 219.

2. Idem., tom. I, pag. 446.

3. Idem., tom.? I, pag. 206 9 i 221,
4. Idern.,ttonr. I, pag. 222.
5. Idem., torn. I, pag. 220.

www.digibuc.ro

Multi se vitrau pre feresti de cdeau afar deli

frngeau picioarele. Si au pi erit 47 de boieri,

fr alt curte ce nu s'a bgat in seam. Si

asa, dup atta nedumnezeire, fi 'Area c si-a

isbndit de la inim".
De la inceput vedem ct de mare e originalitatea lui C. Negruzzi. Dacg el urmreste in
genere liniile modelului su,el le insufl in schimb

o viat clocotitoare, dinamic6 si plin de auten-

tice accente dramatice. Pe canavaua bAtr-

neascA si oarecum liricA a cronicarului (ca niste

lupi inteo turm"... ii snopiau" etc.) care se

desnsur pe un plan de poveste, unde motivele

interne ne sunt artate direct de ctre povestitor

C. Negruzzi suprapune drama sa, puternic motivat sufleteste, dar a arei fire psihologice reies, nu din spusele autorului, ci indirect, dar cu att mai impresionant, din laptele personagiilor.. Dealtminteri acolo, unde aceasta fi d prilejul s reliefeze sau s concentreze actiunea dramatiznd-o, Negruzzi nu pre-

get chiar s se deprteze de faptele istorice

insesi.

Astfel tot Ureche ne spune in cronica sa c

dup ce Tornsa fugise la Liov (Lemberg) fn Tara

leseasc : a trimis Craiul (Poloniei) pre sluga

sa, pre Crasinski la Liov, de i-au tiat capul
Tomsii, a lui Motoc Vornicul si a lui Veverit
Postelnicul si a lui Spancioc Sptarul, si i-au

ingropat afar din trg la mnstirea sfetei

Onofrei" Nicolae Costin confirm faptul si adaogrt : si Stroici a pierit atunci". Deci mai toti
protagonistii dramei lui Negruzzi muriser de
mult.
Dar at mai realti ne pare moartea lui
Motoc, asa cum a imaginat-o nuvelistul, deck
cum a descris-o cronicarul,c6ci In nuvel aceast
moarte, inventat din punctul de vedere al isto-

www.digibuc.ro

e exact din acel a necesittilor artei si a

nevoilor psihologice ale actiunii adevrate.
Tot asa, cititorul va putea s-si dea seamil
usor, recitind scena osptului sau a mcelului
boierilor, de puterea talentului lui Negruzzi

ct viat autenticd a stiut el s scoat din

acumularea detaliilor sugestive si din concentrarea luminei asupra momentelor principale.

Descrierea miscrilor multimii i reactiilor sale,
conduse nu de logie, ci de instinct si patim,
ne duce cu gAndul la minunatul tablou, asernntor ca vigoare, din drama istoric a lui Puskin :

Boris Godunov" cunoscut desigur de IV-

gruzzi, incA dela Chisinu, unde intlnise pe poet.

La -fel, introducerea, in contrast, dup o formul scump teatrului romantic (a lui V. Hugo

in special), a ingerului binelui (Ruxanda) in

lupt cu demonul rului (Lpusneanul), apartine tot lui C. Negruzzi.

Nuvela ne apare, astfel, fatd de cronicile

timpului, ca o scen filmat sonor i, deci, dinamied si vie fat de o fotografie, care prin
natura ei rrnne static6 i mut. Pe drept

cuvnt Alexandru Lpusneanul" poate

fi

propus i astzi ca modelul cel mai reusit al nuvelii istorice romnesti1).

Am reprodus in aceast editie i : Sobietki

si Romnii", asa cum alturi de un tablou de

pret, asezi o schit a maestrului,ca s se inteleag

si mai bine tainele artei sale.

Toro PHI t

1) Cititorul, dornie de mai malt. va putea recurge cu kilos

la capitolele respective din Istoria literaturii romeine a lui
N. Iorga sau a lui 0v. Deususianu, si mai ales, la foarte utila
monografie Inchinat lui C. Negruz:i dt, di. E. Lovhieseu,
care a scos acum cittiva ani o bun editie a Fragmentelor
lstorice", precum si la excelenta editie, comentan de D-loara
V, Gbiaelolu. de /a Scrisul Romnesc", din Crain a,

www.digibuc.ro

MARTURIA UNUI CONTIMPORAN I)

V. ALECSANDR1 DESPRE C. NEGRUZZI

Crescut In tar% sub privigherea printelui

el2) isi desvolta spiritul, i inmulti cunostintile

prin cetirea autorilor clasici, att elini cat si

francezi si de la sine se infrti cu scoa1a ro-

manticg, a careia sef era Victor Hugo. 0 oprire

destul de lung in Basarabia i Rusia de sud
punndu-1 In relatie cu vestitul poet Puskin,
gustul sau pentru literatura moderna se afirma
Inc mai mult i, ca prin un efect magic, el se
trezi deodat cu o avere bogat de idei noui,
de poezii armonioase si de stil curat romnesc.
Avea srmanul o comoar i nu se putea bucura de a o impArti cu nimeni, cci imprejurul

su nimeni nu era in stare s6 o pretuiasc6 la

adev'rata ei valoare.

Efect curios al legii de contrasturi ! efect na-

tural al sistemului de opresie ! Pe cnd stilul

general arlechinat3) cu grecismuri, slavonismuri,

francismuri, mirosia a biurocratie, modelndu-se pe fraza stereotip de : aqa precum i in

urrna celor mai sus pomenite; pe cnd poezia
lncezia in versuri trg'nate de 16 picioare

1. Citat din Prclata lui V. Aleesandri la Scrierile lui Costache Negruzzi". Socec, 1872-75.
2. C. Negruzzi.
3. Impeticit cu haina pestrita a lui Arleehino .personagtu
burlesc djn Comedia

www.digibuc.ro

schiopta sub forma de ode lingusitoare ctre

ministru, domn i Imprat, C. Negruzzi traduma
cu o mestrie artistics baladele tut V. Hugo, i
minunata poezie a lui Puskin : Salul Negru.
Limba lui era corecO, versificarea armonioas
i traducerea demn de original.
Pe cnd elerul tnea inteo mn discul drgla i in cealalt fulgerele afuriseniei, C. Negruzzi indrgsnia a scrie pe Tudoricei, juceitorul
de cer(il)i. s traduc in colaborare cu A. Donici

Satirele prinfului Antioh Cantemir, in care se

gsesc pasagiuri ca urmtorul :
De vrei sa fii Episcop, c'o mantie vargata

Infasura-ti trufia, fti pune lant de aur,

Sub mitt% stralucita ascunde-ti capul tau

$i sub o barba lunga stomahul Imbuibat,
Diaconul sa mearg cu carja Inainte.
Te'ntinde 'ntr'o careta si tot b1agos1oveste
In dreapta i In stanga, cand esti plin de venin, etc.

Pe cnd traditiile istorice czuser in uitare

faptele glorioase ale sternosilcr nostri se perdeau in intunericul ignorantei, C. Negruzzi avu

nobila dorint de a destepta simtul national

prin poemul istoric : Aprodul Purice. Acest mic

poem cuprinde tablouri de o rar frumuset

se deosebeste att prin armonia versurilor ct

prin o energie de stil necunoscut We'd pari

la dnsul. Inceputul e pastoral si incnttor :

Ciocarlia cea voioasa prin vzduh se legana
Si'nturnarea primaverii cu dulci ciripiri serba,
Plugarul cu harnicie s'apucase de arat, etc.

far cu ct poetul intr mai afund in sujetul

1. Dacia literarii, in care a aparut aceasta uuvela, a fast
suspendata dupa reclamarea clerului si C. Negruzzi a fost
exilat. (V. Alecsandri).
Pentru textul nuvelii vezi Pagini
Alese", No, 10,

www.digibuc.ro

10

su, versul devine otelit i, cnd descrie lupta

de pe malul Siretului intre ostasii lui stefan

Von i armia ungureasc6 a lui Hroiot, poemul
ajunge la ingltimea epics. In acel pasagiu, poezia

descriptiv produce efecte de minune in ochii

si In auzul cetitorilor prin nechezarea cailor,

prin zingnitul armelor i, mai ales, prin eroismul

Domnului. Se cunoaste di nu frs interrtie Negruzzi colora att de viu tabloul ski ; lui i pl6cea

s puie In fata tronului imaginea sublim a lui

Wfan ca un constrast amar ; i plcea s" arate
boierilor degenerati din timpul ski cum erau
acei de pe timpurile vitejiei, care, In loc de a

trgi in trndvie, stiau sA moar cu sabia in

114116 pentru apIrarea trii. Aprodul Purice a

lost o palm6 dat de trecutul glorios prezentului

Pe cnd palatul domnesc era considerat ca

un soi de templu, iar Domnul ca un soi de I3udha

nefailibil, C. Negruzzi avea curajul a scoate la

lumin imaginea crunt a lui Alexandru Ltipuq-

neanul i a spune boierilor un mare adevr :

Poporul e mai puternic deceit boierimea !"
Pro,yti dar multi I eispunde lApusneanul vornicului Motoc, in scena m..icelului din palat,

atunci cnd poporul adunat la poarta Cuiii

striga : capul lui Motoc vrern ! Acel rspuns al

Domnului : Progli dar multi ! cuprindea in trei

cuvinte o adevkat revolutie social. Prin ur-

mare, novela istorie fu ru v'clzut la palat, rki

primit de boieri ; ins6 ea isi dobndi pe loc

rangul cel mai 'Malt In literatura romn i va

rknne totdeauna un model perfect de stil, de

limb frumoagi, de creatie dramatie si de o

neconstestat originalitate.
^-ru mai enun-ir celeL-lte Ocrte ale tintre(elorl)
Vezi No, 10 din Pagini Alese",

www.digibuc.ro

11

toate spirituale, ateAgAtoare si plAcute ca pacatul, ins6 voi declara ff nici o prtinire de veche

amicie, c6 valoarea scrierilor lui C. Negruzzi,

mare prin calittile lor, se mreste, in proportie
colosal, cnd gndirea mea se rapoart la timpul

de sterilitate, in care ele au fost produse. In

anii de secet, rodurile copacilor sunt mai cu

seam pretioase.
Bagajul literar al lui Negruzzi este mai purin
voluminos, precum a fost i acel al lui Prosper
Mrime in Franta, ins cstig in calitate ce-i
lipseste in cAtime. El zicea : mai bine vreu un
armeisar artipesc decdt o herghelie teittirascti,

deceit un cdmp de meiciqi mai bine un singur

trandafir". Avea multsd dreptate i zicea un mare
adevr in limbagiul s5.11 original, cci mai bucurosi sri fim de a poseda in bibliotecA un singur
din plicatele lui Negruzzi, dect o sut6 de tomuri

a unor literati pktosi.

Am asem4nat pe Negruzzi cu Mrime in

privirea ctimii operelor, acea asemi-Mare o Osim

in natura talentului i chiar a spiritului bor.

Amndoi aveau condeie de otel ml5dios, cu

care. stiau a cizela foarte fin limha , de care se

serveau. Ei aveau deopotriv simtul estetic in
producerile lor i posedau acelas farmec de naratie. Orice intmplare zilnicri, orice istorioar
ct de neinsemnaf, Negruzzi stia sri o prezinte
sub forme interesante, i a-tat convorbirea lui

i tactul purtrii, modestia

blndetea carcaterului s'Au, l'au fcut a fi mult
simpatic contimporanilor si.
varia CA, ct

Ca om po1itic,de0 rolul sAu nu a fost insemnat,

e de ajuns sri amintim aici, c, fiind deputat sub

Domnia lui Sturdza Vod, el a fost exilat de

douri ori la mosia sa, Trifestii, de pe malul Prutului, pentru crimul neertat cii avea idei liberale
si fcea opozitie guvernului,
www.digibuc.ro

12

Ins i diversele posturi ce a ocupat, dela sim-

plu diac de Vislerie,post in care intrau intiiu

fedora de boieri pe atunci,pAn la postul de
Ministru de Finar4e, i cariera politicg, erau
contrare gustului i tendintelor sale literare.
In nmolul de dele, adunate imprejurul lui

de sicana proceselor, in mijlocul lucrrilor seci

de cancelarie, la care a fost condamnat o mare
parte din viatil, el g6sea timp a comite plcute
peicate, colabornd la toate foile ce se iveau pe
orizontul literar : Curicrul de ambe sexe al lui
Heliad, Albina lui Asachi, Alduta romdneascd,
Dacia lui Koglniceanu, Progresul, Borneinia
liferarti a lui Alecsandri, Lumina lui Hajdu,
si chiar Conoorbirilelilerare,s'au ornat cu mArgA-

ritare iesite din siragul su. Insusi repertoriul

teatrului national se imboOti cu dou piese
originale : Doi feirani i cinci ceirlani i Muza
dela Burdujeni, aceast inuz'A a rmas un tip
in panorama noastr socialg. A sa dar,ca membru
al societtei, C, Negruzzi a fost o individualitate

marcant4 printre contimporanii

Ca orn politic, a fost liberal inteun tinip unde

liberalismul era periculos, ccilamenina exilul.
Ca orn de litere, a fost, este inc si va fi mult

timp in fruutea prozatorilor Rorntmi 1).

Ghenar, 1872.

1. Pentru viala i opera lui C. Negruzzi a se consulta

studiul introductiv, cu notita biografia si bibliografica, din
No. 10 al Paginitor Aleve" : Cum am lnvatat Ttomneste"

Scrisori", s.

a.

www.digibuc.ro

ALEXANDRU LPUSNEANUL
1564-1569

voi nu mil vreti, eu vg vreau...

Iacob Eraclid, poreclit Despotul, pierise ucis

de buzduganul lui Stefan Tomsa, care acum

crmuia tara, dar Alexandru Lpusneanul, dup

infrngerea sa in doted rnduri, de Wile Despotului, fugind la Constantinopol, isbutise a lua

osti turcesti si se inturna acum s-si goniasc
pe rpitorul Tomsa, i s-si ia scaunul, pe care

nu 1-ar fi pierdut, de n'ar fi fost vndut de

boieri. Intrase in Moldova, intovrsit de sapte

mii Spahii si de vre-o trei mii oaste de strnsur. Ins, pe lng aceste, avea porunci
rtesti ctre Hanul Ttarilor Nogai, ca
dea
orickt_ajutor de oaste ce va cere.
Lpusneanul mergea alturi cu Vornicul Bog-

dan, amndoi clri pe armsari turcesti

si

inarmati din cap pn in picioare.

Ce socoti, Bogdane, zise dup putin thcere, isbndi-vom oare?

S nu te indoiesti, Mria Ta, rspunse

curtezanul, tam geme sub asuprirea Tomsei.
Oastea toat se va supune, cum i se va filgAdui mai mare simbrie. Boierii, ea-0 i-au mai
www.digibuc.ro

11

lAsat vii, nurnai frica mortii ii niai tine, dar

cum vor vedea crt MAria Ta vii cu putere,
indatA vor alerga
vor lAsa.
SA dee Dumnezeu
nevoie a face
ceeace a fAcut Mircea VodA la Munteni ; dar

ti-am mai spus, eu li cunosc pe boierii nostri,

cAci am trAit cu
Aceasta rAmne la 'Malta intelepciune a
MAriei Tale.

Vorbind asa au ajuns aproape de Tecuci,

unde poposirA la o dumbravA.

Doamne, zise un Aprod apropiindu-se, niste

boieri, sosind acum, cer voie SA se iratiseze la
Mria Ta.
Vie, rAspunse Alexandru.
Curnd intrarA sub cortul unde el sedea, inconjurat de boierii i cApitanii sAi, patru boieri,
din care doi mai bAtrni, iar doi juni. Acestia
erau Vornicul Motoc, Postelnicul Veverit, Sptarul Spancioc i Stroici.

Apropiindu-se de Alexandru VodA, se In-

chinar pnA la pArnnt, fAr a-i sAruta poala

dupg obicei.
Bine ati venit boieri, zise acesta silindu-se
a zmbi.
SA fii MAria Ta sAnAtos, rAspunserA boierii.

Am auzit, urra6 Alexandru, de bntuirile

tArii si am venit s'o mntui ; stiu cA tara m'asteaPt cu bucurie.
SA nu bAnuesti, MAria Ta, zise Motoc,
tara este linitit, i poate c MAria Ta a auzit
lucrurile precum nu sunt ; cAci asa este obiceiul
norodului nostru, sA facA din tntar armAsar.

Pentru aceea obstia ne-a trimes pe noi, s-ti

spunem cA riorodul nu te vrea, nici te iubeste
Mria Ta s te intorci mnapoi cA...

Dacg voi nu in`d vreti, eu vA vreau, rgswww.digibuc.ro

15

punse Lpu,neanul, ai crui -ochi scnteiar ca

un fulger i, daed voi nu m iubiti, eu va iubese pe voi, i voi merge ori cu voia ori fr

voia voastr. S m intorc? Mai de grab Isi

va intmarce Dunrea cursul indart. A ! Nu rn

vrea tara? Nu m vreti voi, curn inteleg? 1)
Solului nu i se tale capul, zise Spancioc ;
noi suntem datori a-ti spune adevrul. Boierii

sunt hotriti a pribegi la Unguri, la Levi vi la

Munteni,pe unde au toti rude vi prieteni.Vor veni
cu ovti strine, i vai de biata targ, cand vom
avea rsboaie intre noi, i poate i Mriei Tale
nu-i va fi bine, pentruc5 Domnul stefan Tomva...

Tomva ! El te-a inv tat a vorbi cu atta

drzie? Nu vtiu cine m oprevte s nu-ti sfarm

mselele din gur cu buzduganul acesta, zise

apucnd Mciuca de aram din mna lui Bogdan.

TicAlosul acela de Tomva v'a invtat?...

TicAlos nu poate fi acei ce s'a Invrednicit

a se numi Unsul lui Dumnezeu, zise Veverit.
Au doar nu sunt i eu Unsul lui Dumnezeu ?
au doar nu mi-ati jurat i mie credint cnd

eram numai Stolnicul Petre? Nu m'ati ales

voi? Cum a fost oblduirea mea ? Ce snge am

vrsat? Care s'a intors dela uva mea, fr s

cvtige dreptate i mngiere? Si ins acum nu

m vreti, nu m iubiti? Ha ! ha ! ha !
Rdea muvchii i se suciau in rsul acesta
ochii lui hojma 2) clipiau.
Cu voia Mriei Tale, zise Stroici, vedem
c' movia 3) noastr a s cada de isnoav4) In
crilcarea pgnilor. Cnd ast negura de Turci
1. Miron Costin.

2. In toate prtile.
3. Patria.
4, Va eadea din nou.

www.digibuc.ro

la

va pi ada i va pustii ta,ru, pe ce vei dorm, i

Maria Ta?
i cu ce vei satura lacomia acestor cete
de pagni, ce aduci cu Maria Ta ? adauga Spancioc.

Cu averile voastre, nu cu banii tranilor,

pe care-i jupuiti voi. Voi rnulgeti laptele
dar a venit vremea ca sa va mulg i eu pe voi.
Destul, bojen I Intoarceti-va i spuneti celui ce

v'a trimis, ca sa se feriasca sa nu dau peste

el, de nu vrea sa fac din ciolanele lui surle,
din pielea lui captuseala dobelor mele.
Boierii iesira mhniti ; Motoc ramase.
Ce-ai ramas ? intreba Lapusneanu.

Doamne Doamne 1 zise Mo-toc caznd in

genunchi, nu ne pedepsi pe noi dupa fara-de-leaminte c esti pamnteani),
gile noastre

aminte de zisa scripturii i iarta gresi-

tilor Val Cruta pe biata Ora, Doamne 1 slo-

boade ostile aceste de pagni ; vino cu cti

Moldoveni ai pe lnga Maria Ta, i noi chizesuini c un fir de par nu se va clati din capul
Inaltimii tale ; i de-ti vor trebui osti, ne vom
inarma noi cu femei i copii, vom ridica tam
in picioare, vom ridica slugile i vecinii nostri.
Increde-te In noi 1
Sa ma incred in voi ? zise Lapusneanu,
intelegand planul lui. Pesemne gndesti ca eu
nu stiu zicatoarea moldoveneasca : Lupul parul
schimba, iar naravul ba ?" Pesemne nu v cunose eu, i pe tine mai vilrtos ? Nu stiu
fiind mai mare peste ostile mele, cum ai vzut

ca m'au biruit, m'ai lasat ? Veverita imi este

vechi dusman, dar incai niciodata nu s'a ascuns ;

Spancioc este Inc tnar, in inima lui este iu1. Patriot.

www.digibuc.ro

hire de mosie ; fin' place ft priv, sumetla lui,

pe care nu se sileste a o tinui. Stroici este un
copil, care nu cunoaste mnc pe oameni, nu stie
ce este imbunarea i minciuna ; lui i se par cA
toate ps`drile ce sboar se mnncA. Dar tu,
Motoace ? invechit in zile rele, deprins a te ciocoi

la toti domnii, ai vndut pe Despot, m'ai vndut

pe mine, vei vinde i pe Tomsa ; spune-mi,

n'as fi un naru de frunte, cand m'as increde

in tine? Eu te iert insil, ea' ai indiilsnit a crede
c iar mil vei putea nela, i iti f45.duesc c
sabia mea nu se va mnji in sngele tau ; te
voi cruta, caci irni esti trebuitor, ca s nf mai
usurezi de blestemurile norodului. Sunt alti

trntori, de care trebuie curstit stupul.

Motoc Ii silrut mna, asemenea cnelui care,

in loc s muste, linge mna care-I bate. El era

multumit de fAgkluinta ce cstigase ; stia cA
Alexandru -WM o s' aibsa nevoie de un intrigant, precum era el. Deputatii erau porunciti
de 1) Tomsa, ca, neputnd inturna pe Lpusneanu din cale, s-si urmeze drumul la Constantinopol, unde, prin jalobe si dare de bani,
sA mijloceasc mazilia 2) lui. Dar vAznd &A el
venia cu insAsi invoirea Portii ; pe de alta shindu-se a se intoarce fr nici o ispravA. la Tomsa,
cerur voie s rmn a-I intov'riAsi. Acesta era
planul lui Motoc, ca s se poat lipi de Lilpusneanu. Voia li se dete.
Ai sh dai sain lloainn 1...

Tomsa, nesimtindu-se in stare a se impotrivi,

fugise in Valahia, i Lilpusneanu nu intlnise
1. Aveau poruned dela
2. Exilarea.

Pagini Alese No. 16

www.digibuc.ro

18

nici o impiedicare tn drumul stiu, Norodul pretutindeni Il intAmpina cu bucurie i ndejde,

aducndu-si aminte de intaia lui Domnie, in

care el nu avusese vreme
desvlui uritul
caracter.

Boierii ins tremurau. Ei aveau dou mari

cuvinte a fi ngrijii : stiau c norodul Ii urste,
pe Domn ct nu-i iubeste.

Indat ce sosise, Lpusneanul porunci

sti

Dar nesocotind de ajuns planul acesta,

Ii

umple cu lemne toate cettile Moldovei, afar

de Hotin, si le arse, vrnd s strice prin aceasta
azilul nemultumitilor cari de multeori, sub anpostul zidurilor acestora, urziau comploturi si
attau revolte. Ca s sece influenta boierilor
s strpeasc cuiburile feudalittii, Ii despuie de
averi sub feluri de pretexte, lipsindu-i cu chipul
acesta de singurul mijloc cu care puteau ademeni i corumpe pe norod.
omora din cand in cnd. La cea mai micsa gresal dregnoreasc, la cea mai mic6 plngere ce

i se arta, capul vinovatului se spnzura in

poarta curtii, cu o tidul vestitoare gresalei lui,
adevrate sau plsmuite, si el nu apuca s putreziasc, cnd alt cap ii lua locul.
Nimeni nu indrsnia a gri impotriva lui, cu

ct mai vrtos a lucra ceva. 0 gvardie numeroas de lefegii Albanezi, Srbi, Unguri, isgoniti pentru relele lor fapte, i aflaser scgparea
laugh' Alexandru, care, pltindu-i bine, Ii avea
hrziti 1) ; iar ostile moldovene, sub cpitani
creiature a lui, le tinea pe margini ; slobozind
mns pe ostasi pe la casele lor, le mrginise in
putin nurnr.
Intr'o zi el se prirnbla singur prin sala pala1. Devotati.

www.digibuc.ro

10

tului domnesc. Avusae o Iung voi b cu Motoc

care intrase iar in favor, i Care ieia, dup ce ii
iratiase planul unei nou contributii. Se parea
neastmp6rat, vorbia singur i se cunotea c
mediteaz vreo nou moarte, vreo noua dauns,
cnd, o u6 lAturalnic deschizndu-se, lAsA s'"
intre Doamna Ruxanda.
La moartea printelui ei, bunului Petru Rare,
carezice cronicacu mult jale i mhfire a tuturor s'a ingropat in Sf. MAn'Astire Pro-

bota, zidit de el, Ruxanda r'nfsese in fra-

ged vrst, sujp tutoratul a doi frati mai mari,

Ilia i stefan.
urmnd in tronul printelui
sgu, dup o scurt i desfrnat Domnie, se duse
la Constantinopol, unde imbegto5. mahometismul, i in locul lui se sui stefan. Acesta fu

mai rail dect fratele

s5.0 ;

incepu a sili pe

str6ini i pe catolici a-i lepAda religia, i multe

familii bogate, ce se locuier in tar, pribegir
din pricina aceasta, aducnd sArAcie pmntului
i cadere negotului. Boierii, care, cei mai multi,

erau incuscriti cu Polonii i Ungurii, se sup-,

rar, i, corespunzndu-se cu boierii pribegi,

hotrir6 peirea lui. Poate ar mai fi intrziat

a-i pune in lucrare planul, da Ca' desfrnarea lui

nu 1-ar fi grbit. Nu hlciduia de NMI lui nici

o jupdneas, dacei era frumoas6, zice Cronicarul

in naivitatea sa. Intr'o zi, cnd se afla la Tu-

tora, ne mai ateptnd sosirea boierilor pribegi,

boierii ce erau cu dnsul, ca s nu-1 scape, au

tiat frnghiile cortului sub care el edea, i

dnd n'dval, 1-au ucis.
Acum numai Ruxanda rknsese din familia
lui Petru Rare, i pe dnsa boierii ucigai o
hotriser a fi sotia unui oarearui numit Jolde,
pe care ei Il aleseser de Domn. Dar Lpuneanul,

ales de boierii pribegi, intmpinnd pe Joldea,

www.digibuc.ro

20

1.1 birui,

i, prinzndu-1 li Uc nasul

dete la

cillugrie ; si ca s" trag6 inimile norodului in

care viial) inc pomenirea lui Rares, se insur

si la.' el pe fiica lui.

Astfel gingasa Ruxanda ajunsese a fi parte a

biruitorului.
Cnd intr in sal, ea era imbrkat cu toat
pompa cuvenit unei sotii, fiice i surori de
Domn.

Peste zobonul 2) de stof auritg purta un benisel de felendres 3) albastru, blnit cu samur,
a druia mnece atrnau dinapi ; era incins cu
un colan de aur ce se incheia cu mari paftale

de matostat, imprejurate cu pietre scumpe ;

iar pe grumazii ei atrna o salb6 de multe si-

ruri de rargAritar. *licul 4) de samur, pus cam

inteo parte, era impodobit cu un surguci 5) alb,
sprijinit cu o floare mare de smaragde. Pgrul
ei, dup moda de atunci, se imprtea despletit
pe umerii i spatele sale. Figura ei avea acea
frumusete, care Thcea odinioar vestite pe femeile Roianiei si care se g6seste rar acum, degenernd cu amestecul natiilor strine. Ea ins
era trist i tnjitoare, ca floarea expus6 arsitei soarelui, ce nu are nimic s'o umbriasc.
Ea vzuse murind pe printii si, privise pe un
frate lepdndu-si religia i pe celalt ucis ;
mai Inti hotrit de obstie a fi sup lui Jolde
(pe care nici Il tia), acum fusese silit de ace-

iai
care dispoza de inima ei fr a o
mai intreba, a da mna lui Alexandru Vod,

pe care, cinstindu-1 i supuindu-i-se ca unui br1. Teaia.

2. 0 hairfa" 1ung6 deschisa .dinainle.
3. Catifea.
4. Caciulita.
5. Penaj.

www.digibuc.ro

21

bat, ar fi voit sg-1 iubeascg, dac ar fi aflat In

el cat de puting simtire omeneascg.
Apropiindu-se, se plecg si-i sgrutg maim.
Lgpusneanul o apuc de mijloc i, ridicand-o
ca pe o 'pang, o puse pe genunchii

Ce veste, frumoasa mea Doamng ? zise el.

sarptnd-o pe frunte. Ce pricing te face astzi,
cnd nu-i sal-Moan, a-ti lgsa fusele ? Cine te-a
trezit asa de dimineat ?
Lacrimile jupneselor vgcluve care se varsg

la usa mea si care strigg rgsplgtire la Domnul

Hristos i la Sfnta Ngscgtoare, pentru sn-

gele care versi.

Lgpusneanul, posomorindu-se, desfacu bratele;

Ruxanda cgzu la picioarele lui.

0, bunul meu Domn ! viteazul meu sot I

urma ea, destul ! Ajungg atta snge vgrsat,

attea vgduvii, attia sgrmani ! 1). Gndeste c

Maria Ta esti prea puternic i cg niste sgraci
boieri nu-ti pot strica. Ce-ti lipsesteMgriei Tale ?
N'ai cu nimeni rgsboi ; tara este linistit

supusg. Eu, Dumnezeu stie cat te iubesc !

copiii Mgriei Tale sunt frumosi i tineri. Judecg, c dup viatg este si moarte, i cg Maria

Ta esti muritor i ai s dai sama I Pentrucg

cu mgngstirile, nu se rgscumpgra sngele, ci mai

ales ispitesti i nfrunti pe Dumnezeu, socotind

cA, fgcnd biserici, Il poti Impgca,

Muiere nesocoti

strigg Lgpusneanul, sg-

rind drept In picioare, i mna lui prin deprindere se rezemg pe junghiul 2) din cinggtoarea
sa ; dar Indatg, stgpnindu-se, se plecg, i ridicand pe Ruxanda de jos
1, Orfani.
2. Un cutit al cgtrui ma/1er se ascundea In teac i care
slujea spre fnjunghierea dusrnanului Invins.

www.digibuc.ro

22

Doamna mea ! i zise, s nu-ti mai scape

din gur astfel de vorbe nebune, &A, zki nu

stiu ce se poate intAmpla.Multmeste Sfntului

mare mucenic Dimitrie isvoritorul de mir, al

erui hram se prznueste la biserica ce noi i-am

fAcut la Pngrati, c ne-a oprit de a face un

pcat, aducndu-ne aminte c6 esti mama cop iilor nostri.

De as ti ck m vei i omori, nu pot s

tac. Eri, cnd voiam sti intru, o jupneas cu
cinci copii s'a aruneat inaintea rklvanului meul)

m'a oprit artndu-mi un cap tintuit in

poarta curtii. Ai s dai sama, Doamn ! imi

zise, c lai pe brbatultu s ne taie
brbatii i fraii. Uitti-te Doamn, acesta-i tatl copiiilor acestora, care au rmas sraci I

i imi arAta capul sngeros, si capul

Ah ! Stpne ! de
atunci neincetat vd capu-acela i mi-e tot fricA !
Nu pot s m odihnesc !
Si ce vrei? intreb Lpusneanul zmbind.

Uit-te !

se vita la mine grozav !

Vreau s nu mai versi snge, s incetezi

cu omorul, s nu mai vtid capete tiate, c

sare inima din mine...

Iti rgduesc, c de poimine nu vei mai
vedea, fspunse Alexandru Vod ; i mine iti
voi da un leac de fric.
Cum? Ce vrei s zici?
Mine vei vedea. Acum, drag Doamn,
du-te de-ti vzi copiii, i caut de cas cum
se cuvine unel bune gospodine i pune la cale
s ne gtiasc un ospl, cgci mine dau mas
mare boierilor.

Doamna Ruxanda iei, dup ce iari ii s-

rut mna. Brbatul ski o petrecu pn la use.

1. Un fel de careta aezat pe areurf,

www.digibuc.ro

23

Ei ! pus-ai toate la cale, intreb6 el, viind

grabnic care Armasul ski, care intrase atunc;.
Tot este gata.
Dar oare vor veni ?
Vor veni.

Capul lui Melee vrem...

De cu sard se filcuse de stire tuturor boierilor sd se adune a doua zi, fiind sdrbdtoare,

la Mitropolie, unde era sd fie si Domnul, ca st

asculte Liturghia i apoi sd vie sd prnzeascd

la curte.

Cnd sosi Alexandru Vodd, sfnta slujbd in-

cepuse i boierii erau toti adunati.

Impotriva obiceiului sdu, Lpusneanul in ziva

aceea era imbrAcat in toatd pompa domneascA.

Purta coroana Paleologilor i, peste dulama po-

lonezd de catifea stacojie, avea cabanita turceased. Nici o arm6 nu avea alta dect un mic
junghiu cu prdsele de aur ; iar printre bumbii
duldmii se zdria o zea de sArind.

Dup ce a ascultat sfnta slujbd, s'a coborit

din strand, s'a inchinat pe la icoane, i apropiindu-se de raclal) Sf. Ioan cel nou, s'a plecat
cu mare smerenie, si a sdrutatmoastele Sfntului.

Spun ea* in minutul acela el era foarte galben

la fatd, i c racla Sfntului ar fi tresdrit.
Dupd aceasta, suindu-se iardsi in strand, se
inturnd cdtre bojen i zise :
Boieri dumneavoastrd ! Dela venirea mea cu
a doua domnie i pnd astdzi, am al-Rat asprime
cdtre multi ; m'am Arritat cumplit, rdu, vdrsnd
1. Cosciugul.

www.digibuc.ro

24

sngele multora. Unul Dumnezeu stie de nu

mi-a parut rau si de nu ma' caiesc de aceasta ;
dar dumneavoastra stiti c m'a silit numai dorinta de a vedea contenind glcevirile i vnzarile unora i altora, cari tintiau la risipa tarii
la peirea mea. Astazi sunt altfel trebile. Boierii

si-au venit in cunostinta ; au vazut ca turma

nu poate fi fara pastor pentruca zice Mntui-

torul : Bate-voi Peistorul, qi se vor imprVia oile.

Boieri dumneavoastra ! Sa traim de acum

in pace, iubindu-ne ca niste frati, pentruca

aceasta este una din cele zece porunci : sei iubeqti pe aproapele Ulu ca insufi pe tine, i sa ne
iertam unii pre aiii, pentruca suntem muritori,
rugndu-ne Domnului nostru Iisus Hristosisi
facu cruces ne ierte noua gresalele noastre,
precum iertarn i noi gresitilor nostri".
Sfrsind aceasta desantata cuvntare, merse
in mijlocul bisericii,i dupa ce se inchina iarsi,
se inturna spre norod in fata, in dreapta, i in
stnga zicnd : Iertati-ma, oameni buni i boieri
dumneavoastra.

Dumnezeu s te ierte, Maria Ta" ! raspunsera' toti, afara de doi juni boieri ce stau gnditori, rezemaii de un mormnt langa usa, insa
nimeni nu li-a luat sama.
Lapusneanul iesi din Biserica, poftind pe boieri sa vie ca s ospateze impreuna ; i incalecnd, se inturna la palat. Toti se imprstiara.
Cum isti pare? zise unul din boierii care
i-am vazut ca nu iertase pe Alexandru Voda.
Te sftuesc sa nu te duci astazi la masa,
raspunse cellalt ; si se amestecara in norod.
Acestia erau Spancioc i Stroici.
La curte se facuse mare gatire pentru ospatul acesta. Vestea se imprastiase ca Domirol
se impacase cu boierii ; i boierii se bucurau de
www.digibuc.ro

25

o schimbare ce le da nadejde, c vor putea

ocupa iargsi posturi, ca st adune noui avutii

din sudoarea tgranului. Cat pentru norod, el era

indiferent ; el din Impgcarea aceasta nu as-

tepta vreun bine, nici prepunea vreun rgu.

Norodul se invoia cu oblduirea lui Alexandru
Vodg ;

crtia numai asupra ministrului sgu

Motoc, care intrebuinta creditul ce avea la Domn,

spre impilarea gloatei. Cgci desi erau necontenite jalbele obstei pentru jefuirile lui Motoc,
Lgpusneanul sau nu le rgspundea sau nu le as-

culta.
Ceasul prnzului apropiindu-se, boierii 'Meepurg a veni cglgri, intovgrgsiti fiecare de cte
doug-trei slugi. Luau sama insg cri curtea era

pling de Lefegii inarmati i cg patru tunuri

stau indreptate spre poartg ; dar socotiau cg

sunt puse pentru a serba, dupg obicei, ceremonia

prin salve. Unii poate cg-si prepuneau vreo

cursg, dar odata intrnd, nu se mai puteau inturna, crici portile erau strquite i pgzitorii porunciti a nu lasa sg iasg nimeni.

Adunndu-se boierii, 47 la numgr, Lgpusneanul

se puse in capul mesei, avnd in dreapta pe logofgtul Trotusan i in stnga pe vornicul Motoc.
Inceputg a zicel) din surle i bucatele se aduserg pe masg.
In Moldova, pe vremea aceea, nu se introdusese Meg moda mncgrilor alese. Cel mai mare
ospat se cuprindea din cteva feluri de bucate.
Dupg borsul polonez, veniau mncgri grecesti

fierte cu verdeturi, care plutiau in unt ; apoi

pilaful turcese i, in sfrsit, fritpurile cosmopolite. l'nza mesei si servetele erau de filaliu2)
1. A canto.
2. 0 icsaturrt foarte subtire.

www.digibuc.ro

26

tesute in casa. Tipsiile, pe care aduceau buca-

tele, talgerile i paharele erau de argint. Pe

langti perete stau aezate In rand, mai multe

ulcioare pntecoase, pline de yin de Odobeti

i de Cotnari, i la spatele fiecrui boier duorial)

cAte o slugti care dregea2). Toate aceste slugi

erau inarmate.
In curte, pe lng dou junci i patru berbeci
fripti, erau trei boloboace desfundate, pline de
yin ; slujitorii mncau i beau ; boierii mncau
i beau. Acum capetele Incepur a se infierbAnta ; vinul ii fcea lucrare. Boierii inchinau
i urau pe Domn cu vivate sgomotoase, la care
rspundeau Lefegiii prin chiote i tunurile prin
bubuit.
Acum era aproape a se scula dela masA cnd
Veverit ridicA paharul i, inchinnd, zise : S
trAeti intru multi ani, M6riaTa ! s stApneti
Ora In pace, i Milostivul Dumnezeu s te Intriasc In gndul ce ai pus de a nu mai strica
pe boieri, i a bntui norodul...
N'apuc s sfriasc, cci, buzduganul Armaului lovindu-1 drept In frunte, Il dobod la
pmnt.
A ! voi ocrti pe Domnul vostru ! strig
acesta ; la ei, flc5i ! In minut toti slujitorii de
pe la spatele boierilor, scotnd junghiurile, Ii
lovir ; i alti ostai, a du$i de Opitanul de Lefegii, intrar i npustir cu sbiile In ei. Ct
pentru Lpuneanul, el luase pe Motoc de mn
i se trAsese lng6 o fereastr deschis, de uncle
privia m5.celAria ce incepuse. El rclea ; iar Motoc

silinducse a rcle, ca s plac sapanului, simtia

prul sburlindu-i-se pe cap i dintii sAi cln1.

Slujia.

2. VArsa vinul In pahare.

www.digibuc.ro

27

tnind. i, cu adevrat,era groazA a privi aceast

scen sAngeroas. Inchipuiascli cineva inteo

sal de cinci stnjeni lung5 si de patru lat,

o surd si mai multi oameni ucigasi i hotriti

spre ucidere, cli i osnditi, luptndu-se unii

cu furia desndejdii i altii cu aprinderea betiei.
Boierii; neavnd nici o grije, suprinsi miseleste
pe din dos, Mil arme, cdeau fr a se mai impotrivi. Cei mai bAtrni muriau Mcndu-0 cruce ;

multi 'MO din cei mai juni se apArau cu turbare ; scaunele, talgerele, tacmurile mesei, se
fceau arme in mna lor ; unii, desi rgniti, se
inclestau cu furie de gtul ucigasilor i, nesocotind ranele ce le primiau, Ii strngeau pn
Ii innAdusiau. DacA vreunul apuca vreo sabie,

i vindea scump vieata.

Multi Lefegii pierir, dar, in sfrsit, nu mai
rmase nici un boier viu. Patruzeci i apte de
trupuri zkeau pe parchet ! In lupta i trnta

aceasta, masa se rsturnase ; ulcioarele se sprseser i vinul, amestecat cu snge, Meuse o

balt pe lespezile slei.

Odat cu omorul de sus, incepuse uciderea
in curte. Slugile boierilor, vzndu-se lovite fr

veste de soldati, plecar de fug. Putini care

scpar cu viat, apucnd a sri peste ziduri,
dase alarm pe la casele boierilor ; i invitnd

pe alte slugi i oameni boieresti burzuluiser noroduI, si tot orasul alergase la poarta curtii, pe

care incepuse a o tia cu securile. Ostasii,

ametiti de betie, Mceau numai o slab impotrivire. Gloata se intrta din mult in mai mult.

Lpusneanul, pe care Il instiintase de porintrebe

nirea norodului, trimise pe Armas
ce vor i ce cer ? Armasiul
Ei, vornice Motoace, zise apoi, Intorcilndu-se spre acesta, spune, n'am fcut bine crt
www.digibuc.ro

26

m'am mntui de rii acetia i am scpat tam

de aa rie ?
Mria Ta, ai urmat cu mare intelepciune,
rspunse maravul curtezan ; eu de mult aveam
de gnd s srtuesc pe Mria Ta la aceasta, dar
vd c intelepciunea Mriei Tale a apucat mai
'nainte, i ai fcut bine c' i-ai tiat ; pentru
cA... era SA...
VAd c6 Armaul in trzie, zise Lpuneanul,
curmnd pe Motoc, care se invlmia In vorb.

Imi vine s poruncesc sA dea cu tunurile in

prostimea aceia. Ha, cum socoti i dumneata ?

Ava, aa,
improate cu tunurile ; nu-i
vreo pagub c'or muri cteva sute de mojici,

de vreme ce au pierit attia boieri. Da, s-i

omoare de istov1).

MA' ateptam s'aud asemenea rAspuns, zise

cu oterireLpuneanul, dar svedem Inti cevor.
In vr emea aceasta, Armaul se suie pe poarta

curtii i, fcnd semn, strig6 : Oameni buni !

Mria Sa Vod intreabA ce vreti i ce cereti ?
pentru ce ati venit aa cu zurba?

Prostimea rmase cu gura cscat. Ea nu

se atepta la asemenea intrebare. Venise frri

sA tie pentru ce a venit i ce vrea. Incepu a
se strnge in cete, cete, i a se intreba unii pe
altii ce s cearA. In sfrit incepur a striga :
S micoreze djdiile !
SA nu ne zapcieasc6 !

S nu ne mai impliniascA !
SA nu lie
mai jefuiase !
Am rAmas sraci
N'avem bani !
Ni i-au luat toti Motoc !
Mo-toc ! Motoc !
El ne belete i ne pradA !
El sfAtuete pe
Vod !

SA moarA !

1. Cu totul.

www.digibuc.ro

20

Motoc s moarA

Cpu1 Jul Motot vrem !

Acest din urinti cuvn L, gAsind un ecou In

toate inimile, fu ca o scnteie electricA. Toate
glasurile se fAcurA un glas, si acest glas striga :
capul lui Motoc vrem.!
Ce cer ? intrebA LApusneanul, vAziind pe
Arma intrnd.
Capul Vornicului Motoc, rAspunse.
Curn? ce? strig acesta sArind ca un om
ce calcA pe un serpe ; n'ai auzit bine, frtate !
vrei s ugueti, dar nu-i vreme de sagA. Ce
vorbe sunt aceste? Ce sA facA cu capul meu ?
Iti spun cA esti surd ; n'ai auzit bine !
Ba foarte bine, zise Alexandru Vela, ascult singur. StrigArile lor se aud de aici.
In adevAr, ostasii ne mai impotrivindu-se, norodul Incepuse a se cAtAra pe ziduri, de unde
striga In gura mare : SA ne dea pe Motoc ! Capul
lui Motoc vrem I
Oh ! pAcAtosul de mine ! strigA ticAlosul.
MaicA prea curatA Fecioarii, nu m lAsa s m
prApAdesc !

Dar ce le-am fAcut eu oamenilor acestora ?

NscAtoare de Dumnezeu, scap5.-mA de primejdia

aceasta, si m jur sA fac o BisericA, sA postesc

ct voi mai avea zile, sti ferec cu argint Icoana

ta cea Matoare de minuni dela MAnAstirea

Neamtului !...
Da milostive Doamne, nu-i asculta pe niste

prosti, pc niste mojici. Pune sti dea cu tunurile IntrInsii !... SA moar toti ! Eu sunt un
boier mare ; ei sunt niste prosti !
Prosti, dar multi, rAspunse Lpusneanul cu
snge rece ; sA omor o multime de oameni pentru
un oin, nu ar fi pAcat ? JudecA dumneata singuv.

Du-te de mori pentru binele mosieil) dumitale,

www.digibuc.ro

JO

cum ziceai insuti, cnd imi spuneai c nu mg

vrea, nici m iubeste tara. Sunt bucuros
rsplteste norodul pentru slujba cemi-ai fcut,
vnzndu-mi oastea lui Anton Sechele1), imai

pe urm lsndu-m i trecnd in parteaTomsii.

Oh ! nenorocitul de mine ! strig6 Motoc
smulgndu-si barba, &dci de pe vorbeletiranului
intelegea Ca' nu mai este scpare pentru el. Incai

lsa-ti-na s m due s-mi pun casa la cale !

fie-vu mil de jupneasa si de copilasii mei !
Lsati-rn s m spovedesc ! Si plngea, i tipa,
suspina.
Destul ! strig5 Lpusneanu, nu te mai boci
ca o muiere ! Fii romn verde. Ce s te mai
spovedesti ? Ce ai s spui duhovnicului ? C esti

un tlhar i un vnztor ? Asta o stie toat

Moldova. Haide ! luati-1 de-1 dati norodului,

spuneti c in acest fel plteste Alexandru Vod

celor ce prad tara.
Indat Armasul i CApitanul de Lefegii incepur5 a-1 tali. TicAitul boier rcnea ct putea,

vrnd s se impotriveasd. ; dar ce puteau btrnele lui mni impotriva celor patru brate

sdravene, care-1 trgeau ! Vrea s se sprijiniascA

in picioare, dar se impiedica de trupurile confratilor si, i luneca pe sngele ce se inchegase

pe lespezi. In sfrsit puterile Ii slbir si sate-

litii tiranului, ducndu'l pe poarta curtii mai

mult mort dect viu, Il imbrncir in multime.

Ticlosul boier czu in bratele hidrei acesteia

cu multe capete, care inteo clip II fcu bucAti.

Iat cum plteste Alexandru Vod, la cei

ce prad tara ! ziser trimiii tiranului.

S triasc5 Mria Sa Vod ! rspunse
1. General ungur.

www.digibuc.ro

31

gloata. Si mul tumindu-se de ast jertf, se imprsti .

In vreme ce nenorocitul Mo toe pieria in acest
lei, Lpusneanul porunci s ridice masa si s
strng5. tacmurile ; apoi puse s reteze capetele ucisilor si trupurile le arunc4 pe fereastr.
Dup aceia, lund capetele, le asez in mijlocul
mesei, pe incet si cu rnduial, puind pe ale celor
mai mici boieri dedesubt si. pe ale celor mai mari

deasupra, dup neam si dup ranguri, pn ce

fcu o piramid de patruzeci si. sapte cptni,
vrful creia se incheia prin capul unui Logorat
mare. Apoi, splndu-se pe mni, merse la o
1.10 lturalnic, trase zvorul si. drugul de lemn,
care o inchidea, si intr in apartamentul Doamnei

Dela inceputul tragediei acesteia, Doamna

Ruxanda, nestiind nimic de cele ce se petreceau, era ingrijat. Ea nu putea afla pricina
sgomotului ce auzise, cci, dup obiceiul vremii

de atunci, femeile nu iesiau din apartamentul

lor, si slujnicile nu puteau a se risca in mijlocul
unei ostimi ce nu cunostea ce este disciplina.
Una din ele, mai indrsncat, iesind, auzise
vorbA c este zurbrt asupra lui Vod., si adusese

aceast veste stpnei sale.

Buna Doamn, temndu-se de furia norodului, era speriat si cnd a intrat Alexandru,
a gsit-o rugndu-se dinaintea Tcoanei, avnd
copiii pe lng5. dnsa.
A ! strigA ea, slav Maicii Domnurui a
te vd ! Mi-a fost tare fried.
Pentru aceea, precum ti-am fgduit, ti-am
gsit un leac de fric. Vino cu mine, Doamn.

Dar ce tipete, ce strigri se auziau ?

Nimic. Slujitorii s'au luat la sfad,

dar s'au linistit. Zicnd aceste, lu pe Ruxanda

de mn si. o duse in sal.
www.digibuc.ro

32

Intru vederea grozavel privelisti, ca slohozi

un tip6t strasnic
Femeia tot femeie, zise Lpusneanul zambind ; in loc s se bucure, ea se sparie. Si luAnd-o

in brate, o .duse in apartementele ei. Apoi,

inturnndu-se iarsi in sal, gssi pe CApitanul

pe Armasul asteptndu-l.
de Lefegii
Tu pune s6 arunce peste zid hoiturile cinilor acestora, iar titvele lor s le niri pe zid,
zise Lefegiului. lar tu, adresndu-se ctreArmas,
s-mi pui mna pe Spancioc i pe Stroici.
Ins Stroici i Spancioc erau acum aproape
de Nistru. Gonacii fi ajunser tocmai cnd treceau hotarul :

Spuneti celui ce v'a trimis, strig6 care

ei Spancioc, c'd ne vom vedea pn" a nu muri !

IV.
De mA voiu mama, pre multi am sA popese i eu.

Patru ani trecuser dela scena aceasta, in

vremea cArora Alexandru Vod, credincios lg6duintii ce dase Doamnei Ruxandei, nu mai
tiase nici un boier. Dar pentruca ssa" nu uite

dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri ornenest, n6scoci feluri de schingiuiri.
Scotea ochi, tia nasuri, ciuntia i seca pe-

Care avea prepus ; ins6 prepusurile lui erau prelnite, csdci nimeni nu mai cuteza a crti cat
de putin.
Cu toate acestea era nelinistit, c'ci nu putuse pune mna pe Spancioc i pe Stroici, care
sedeau la Kamenita, asteptnd ipndind vreme.
Devi avea doi gineri grafi cu mare influent

la curtea Poloniei, era ingrijat de acesti doi

boieri, s nu invite pe Poloni, care nu cAutau

www.digibuc.ro

33

deck, prelexte, spre a intra in 11oldoxa; dar

acesti doi Romani erau prea buni patrioti, ca

s. ne judece ct rdsboiul i venirea ostilor strdine

ar fi fost peirea patriei.

Lgpusneanul le scrisese in mai multe rns vie, legndu-se prin cele mai mari
duri
jurdminte cd nu le va face nirnica, dar ei stiau

ct pretueste jurdmntul lui. Ca sd-i privegheze

mai de aproape, se mart in cetatea Hotinului,

pe care o intdri mai cu osebire ; ins aici se

bolndvi de langoare. Boala fcu rgpezi inaintgri

si in curnd tiranul se vdzu la usa mormntului.
In delirul frigurilor, i se pgrea ea' vede toate
jertfele cruziei sale, fioroase i amenintdtoare,
ingrozindu-1 i chemndu-1 la judecata Dumne-

zeului Drept4ii. In desert se invdr tia in patul

durerii, cdci nu putea afla rggaz.
Chemnd pe Mitropolitul Teofan, pe Episcopi si pe bojen i spuindu-le cd se simte sosi
la sfrsitul yieii, i ceru iertare dela top, umilindu-se ; pe urmg Ii rugd sd le fie mild de fiul
sdu Bogdan, pe care 11 lasd mostean Scaunuluil),

si1-1 ajute ; cdei fiind in fragedd vArstd, inconjurat de puternici vrdsmasi, nu se va putea

apra nici pe sine, nici pe lard, de nu va fi

unire intre boieri, si de nu vor avea dragoste

supunere cdtre Domn. Ct pentru mine, urmd a
zice, de md voi ridica din boala aceasta, sunt
hotgrit a mg duce la eglugdrie in mtingstirea
Slatina, unde sd nad ispdsesc, cte zile imi va
mai lsa Dumnezeu. Deci v rog, pdrintiArhierei

de md yeti vedea aproape de moarte, sd mg

tundeti cAlugr"...
Nu putu vorbi mai mult. Convulsiile Il apucard si un lein, grozav ca moartea, Ii Inghet
1. Tronului.
Pagini Mehe No. 16

www.digibuc.ro

34

trupul, incat mitropolitul i episcopii, creznd

ca se sfarseste, 11 calugarira, puindu-i nume
Paisie, dupa. numele Petru,. ce avea 'Ana a nu
se face Domn.

Dupa aceasta, salutnd pe Doamna Ru-

xanda de regenta in vr,emea minoritatii

ei, proclamara pe Bogdan de Domn. Apoi inda ta pornir stafetele pe la boierii din tail si
emigrati, i pe la cpitanii ostilor.
Abia murgise, cnd Stroici i Spancioc sosira.
Desclecnd pe la gazde, alergara cu pripa la
cetate. Ceta tea era muta i pustie ea un mormnt de urias. Nu se auzia decal murmura valurilor Nistrului, ce isbia regulat stncoasele ei
coaste, sure si goale, i strigatul monoton al
ostasilor de straja, care intru lumina crepus-

cului se zariau rezemati pe lungile lor land.

Suindu-se in palat, Ii cuprinse nu putina mirare

neintlnind pe nime ; in sfrsit, o sluga arata
camera bolnavului. Voind sa intre, auzira un
mare sgomot i se oprira ca sa asculte.
Lapusneanul se trezise din letargia sa.

Desehizand ochii, vazu doi calugari stand

unul la cap si altul la picioarele sale, neclintiti

ca dou statui de bronz ; se uita pe dnsul
se vzu coperit, cu o rasa ; pe capataitil sat' sta
un potcap. Vru sa ridice maim si se impiedeca
In niste metanii de lana. I se paru c viseaza
iarasi inchise ochii ; dar, redeschizndu-i peste
putin, vazu aceleasi lucruri,metaniile,potcapul,
calugarii.
Cum te mai simti, frate Paisie ? Il intreba
unul din monahi, vzndu-1 Ca nu doarme.
Numele acesta Ii aduse aminte de toate cele
ce se petrecusera. Sngele inteinsul incepu a
fierbe, i sculndu-se pe jumatate :
Ce pocitanii sunt aceste ? strig. A 1 voi
www.digibuc.ro

85

v jucati cu Mine
boaite ! esiti, c pe
toti v omor I i cuta o arm pe lng el,

dar, negsind dect potcapul, Il asvrli cu mnie

in capul unui clugr.

Intru auzul strigrilor lui, Doamna cu fiul

ei, mitropolitul, boierii, slugile, intrar toti in
odaie.

Chiar atunci cei doi boieri veniser i stau

ascultnd la us.
A 1 voi m'ati clugrit, strig6 Lpusneanul
cu glas rgusit i sperios ; gnditi Ca' veti scpa
de mine ? Dar s v ias din minte ! Dumnezeu
sau Dracul m va insntosa, si...
Nenorocite, nu huli 1 ! Ii curm mitropolitul ; uiti c esti in ceasul mortii 1 Gndeste,
pctosule, c esti monah ; nu mai esti Domn !
Gndeste c'd prin hulele i strigtele tale sparii
pe aceast femeie nevinovat, i pe acest copil
in care reazm ndejdea Moldovei...
Boait flarnic6 ! adog bolnavul sbu-

ciumndu-se a se scula din pat, tac-ti gura :

c eu care te-am fcut Mitropolit, eu te desmitropolesc. M'ati popit voi, dar, de m voi
indrepta, pc multi am s popesc i eu1). Iar

pe cteaua asta voi s'o tai in patru bucti

inapreun cu tincul 2) ei, ca s nu mai asculte

srtuirile boaitelor i dusmanilor mei. Minte

acel ce zice s sunt clugr ! Eu nu sunt

clugr, sunt Domn ! Sunt Alexandru Vod !

Sriti, Meal I Unde-s voinicii mei ?... Dati dati
de tot ! Eu v poruncesc. Ucideti-i pe toti,..
Nici unul s nu scape... A, m'ndus !...
ap ! ap !
i czu rsturnat pe spate, horcind de turbare si de mnie.
!

1. Miron Costin.
2. Copilul.

www.digibuc.ro

88

Doamna si mitropolitul iesr. La us. intanapinar Stroici i Spancioc.

Doamn ! zise Spancioc, apucnd de intuit&

pe Ruxanda, omul acesta trebuie s moar

numai cleat. Tat un praf, pune-1 in butura
Otrav ! strig6 ea infiorndu-se.

OtravA, urm Spancioc. De nu va muri

indat omul acesta viata Mriei Tale i a co-

pilului acestuia este In primejdie. Destul a

trit i destul a Mcut. Moar tatl, ca s scape
fiul.

0 slugA iei

Ce este? intrebg Doamna.

Bolnavul s'a trezit cere ap i pe fiul
su. Mi-au zis s nu m due fr el.
Oh ! vrea s-1 omoare, rgcni duioasa marn

strngnd cu furie copilul la still.

Nu-i vreme de stat pe gnduri, Doamn,
adogi Spancioc. Ad-ti aminte de Doamna lui
*tefnit VodP), i alege intre brbat i fiu.
Ce zici, printe? zise srmana femeie, inturnndu-se cu ochii lcrmitori spre mitropolitul.

Crud si cumplit este omul acesta, fiica

mea ; Domnul Dumnezeu s te povrituiase. Iar

eu m duc s gtesc pentru purcedarea noastr
cu noul nostru Domn ; si pre cel vechi, Dumnezeu s-1 ierte, i s te ierte si pre tine. Zi-

cnd aceste, cuviosul Teofan se deprt.

Ruxanda lu un pahar de argint plin de

ap, pe care-1 aclucea sluga ; i apoi, masinaliceste i silit mai mult de boieri, ls s ead
otrava in el. Boierii o impinser in camera bolnavului.
1. Mirmi Costin.

www.digibuc.ro

57

Ce face? intreb Spancioc pe Stroici, care

crgpase usa si se uita.
IntreabA de fiul su
zice cA vrea s-1
vad cere de Milt Doamna tremur ti
d paharul nu vrea s-1 ia.
Spancioc sri i scoase cutitul din cingAtoare.
Ba, If ia, bea... S-ti fie de bine Mria Ta !
Ruxanda iei trenmurnd i galbeng, i rezemndu-se de perete :
Voi s dati sarn naintea lui Dumnezeu

zise suspinnd, ci voi m'ati fcut s fac acest

Mitropolitul veni : s mergem, zise Doamnei.
Dar cine va cuta de nenorocitul acesta?
Noi, rspunseril boierii.

Oh ! printe, ce m fcusi s fac ! zise

Doamna Care Mitropolitul, si se duse cu el

plngnd.

Amndoi boierii intrar la bolnav.

Otrava ilia. nu Incepuse a-si face lucrarea.
Lpusneanul sta ntins cu fata in sus linistit,
dar foarte slab. Cnd intrar boierii, el Ii privi
indelung i, necunoscndu-i, Ii intreb cine sunt
ce voiesc?

Eu sunt Stroici, rspunse acesta.

Si eu Spancioc, adog celalt,

i ceea ce

voim este s te vedem pn a nu muri, cum

ti-am fgduit.
Oh

vrAjmasii mci ! suspin Alexandru.

Eu sunt Spancioc, urrn acesta, Span-

cioc, pe care ai vrut s-1 tai, cnd ai ucis 47 de

boieri, si care a scpat din ghiarele tale! Spancioc, a crui avere ai jefuit-o, lsndu-i femeia
copiii s cersetoresac pe la usile crestinilor.

Ah ! ce foc simt c mg arde, strig bol-

navul, apucandu-se cu 'Randle de Ontece

www.digibuc.ro

38

Zi : Acum slobouVe, cAci ai s mori. 0trava lucreaz.

Oh I m'ati otrvit, nelegiuitilor ! Doamne !
fie-ti mil de sufletul meu 1 Oh i ce foc 1Unde-i
Doamna ? Unde-i copilul meu ?
S'au dus i te-au lsat cu noi.
S'au dus i m'au lsat 1 m'au lsat cu voi !
Oh ! omoriti-m, s scap de durere ! Oh ! Injunghie-ms tu, tu esti mai tangy, fie-ti rnil !
scap-rn de durerile ce m sfsie ; Injunghiem. 1 zise Intorcndu-se spre Stroici.
Nu-mi voi spurca vitejescul junghi In sngele cel pngrit al unui tiran ca tine.
Durerile cresteau. Otrvitul se sbuciuma In
convulsii.
Oh 1 strigA, fmi arde sufletul ! oh 1 dati-mi

ap... dati-mi ceva s beau I

Iat, zise Spancioc, lund paharul de ar-

gint de pe mas ; au rmas drojdiile otrvii. Bea

te rcoreste
Ba ; ba, nu, nu vreau, zise bolnavul strn-

gnd dintii.
Atunci Stroici Il apuc si-1 tinu ne-clintit ;
iar Spancioc, scotnd cutitul din teacs, fi desclest cu vrful lui dintii, i Ii turn pe gt
otrava ce mai era In fundul paharului.

Lpusneanul, mugind ca un taur ce vede trunchiul i securea ce au s-I. loveasc, voi a se In-

turna cu fata spre prete.

Ce, vrei s nu ne mai vezi ? ziser boierii.

Ba, se cade spre osnda ta s ne privesti ; invat a muri, tu care stiai numai a omorf.
apucndu-I amndoi, Il tineau nemiscat, euitn-

du-se la el cu bucurie infernal, mustrndu-l.

Nenorocitul Domn se svrcolia In spasmele
agoniei ; spume fcea la
; dintii fi
niau i ochii si sangerati se holbaser ; o suwww.digibuc.ro

39

doare inghetat, trist a mortii prevestitoare,

iesia ca niste nasturi pe obrazul lui. Dup im
chin de jurntate ceas, in sfrsit, i dete duhul
in mnile clilor si.

Acest fel fu sfrsitul lui Alexandru Lpus-

neanul, care ls o pan de snge in istoria Moldovei.

La Mnstirea Slatinal), zidit de el, unde

e ingropat, se vede i astzi portretul lui si al

farniliei sale.

1. In jud. Baia.

www.digibuc.ro

SOBIETKI SI ROMANII
1684

Pe drumul ce duce care cetatea Ncamtu,

pe la sfrsitul lui Septembrie 1686, se vedea
o oaste mergnd. Dupil un trup de ltincieri, ce
deschidea marsa,urmau dousprezecetunurimari

trase de boi, apoi o ceat de ofiteri clri, in

fruntea edrora erau trei : unul in floarea vArstei,

posomorit, gnditor, necjit, i doi mai btrni.
To-ti-trei in haine poloneze. In sfrsit, venia duiumul oastei: trsuri, bagaje, pedestrasi, sleahtV)
amestecati in nereged, cu steagurile

strnse, cu capul plecat, cu armele rsturnate,

cu intristarea pe fat i cu durerea in inim.
Nu se auzia nid surl, nici tobri, numai tropotul cailor i pasul oamenilor ce abiasemiscau,
pentruc de zece zile caii n'au ros dect coaja
copacilor, i oamenii s'au hrAnitnumai cupoame.

ins aceast oaste. In stare asa ticbloas5,

e aceea ce a injosit de attea -ori trufia Semi-

lunii, iar acei trei fruntasi sunt ha tmanii2)

Iablonovski i Pototki i cel din mijlocul lor
insusi Ion Sobietki, regele Poloniei.
cum s nu fie supsrat i nea.jit vestitul
rege? El, Sobiep, fala Leibor, erQu1 cre0n41. Nobilime,
2. General%

www.digibuc.ro

41

mntuitorul Vienci, sA. fie nevoit pentru

a doua oarA a da pas Turcilor, a se retrage

dinaintea Ttarilor si a Moldovenilor !
privi
oastea tialositA de lipsa merindelor, oropsit de
dusmanii, care Il urmeazA miseleste, filed' a indrAsni sA-si dea piept fAtis cu el, si fac pradA

tot ce cade, tot ce rmilne pe urmii ; a nu intmpina in drumul sAu dect o fioroas pustieLate 1

Cum am zis, mergca incet i gnditor. Hatmanii lng dnsul pziau tAcerea, respectnd

suprarea sa, la care si ei se impArt4au.

Ce castel e acesta ? intreb Sobietki, cnd,

ridicnd capul, zri pe sprnceana dealului nltndu-se trufasA dinaintea lui cettuia Neamtu.

Cu bun seamA vreun cuib al tAlbarilor acestora de Moldoveni !

La vreme de rAsboiu, aici domnii Moldovei

obisnuesc a-si trimite averile lor, rAspunse

Po totki.

Asa !

SA mergem dar s5.-1 luAm. Oh ! voiu

sA-mi rAsbun pe Cantemir, care mA

m fAcu s pierd attia viteji.

Eu a zice s lAsAm cetatea aceasta, zise

Iablonovski, i sA nc urmAm drumul Inainte.
Avem tunuri de cmp, nu de asalt.
Ba, pe numele patronului meu ! nu va zice

lumea c o cetate s'a arAtat dinaintea lui Sobietki frA a i se cuceri. N'avem tunuri ? Vom
lua-o dar cu minile.
Numele Mriei Tale e destul tun, zise Poto pci.

Trufia Polonului mAgulindu-se de aceastA

groasA lingusire, fata i se inseninA la ideia unei

isbAnzi atat de lesnicioase, i indatA dete porunc sti se Insire oastea cAtre cetate.
eet4tie se arlau optsprezece plei trimi0
www.digibuc.ro

42

de Ispravnicul de Neamt pentru strkjuire, In

lipsa garnizoaneice era la FAlciu pe InggDomnul

Canternir, unde tgbrtrIse armata turceascg. Cu

cteva ceasuri mai inainte sosise un tngr plge,
al cgrui cal asudat pgtea Inelat troscotul ce
cretea pe Ingg ziduri.
Mai bea o ducrt, Mete, zise un brttrn,
de care se vedea c ascultau toti, i ne spune
ce ai mai vgzut la Iai ?
Ce sg vgd tat ? Blestemr4ie I Trgul II In
jac. Leii pradg i desbracg pe bietii oameni.
*'apoi zic cg-s cretini I
Cretini I Au prgdat bisericile i mgngstirile de odoare I Nu titi inert? S'a dus s iea
pe Sfnta1) dela Trisfetitele2).
Doamne ferete I ziserg plgeii, fgcndu-i
cruce.

Aa, urmg tnrul : eram acolo cnd au

mers sg iea racla 2) Sfintei, dar cluggrul sim-

tind a Inchis poarta i n'a vrut sg deschidg ;

atunce...
Pui de orn, cgluggrul I strigarg ascultgtorii.

Atunci Craiul lor a poruncit s'aducg tunurile, ca srt spargg portile, dar mai intal a
trimis rgspuns cgluggrului, care edea in dopotnit, sg deschidg, ori face mgnstirea praf
i pulbere.

Auzit-ati acolo lifta cea pggng I i ce-a

fAcut popa ?

El a rspuns cg nu se atepta s'audg aa

vorbg dela un impgrat, care se zice cretin, i c'g

Mgria Sa e mare i puternic,poate sg facg ceeace

zice, dacg nu se terne nici de Durnnezeu, nici

de sfintii lui, dar el nu deschide poarta, ci s'a
1. Moatele Sf. Paraschiva,
2. Biscrica Trel
B. Coseiugul,

www.digibuc.ro

i3

ingropa sub zidurile bisericii, i apoi lumea va

judeca intre dnsul att de slab si intre Mria

Sa att de tare.

Auzind aceste, Leahul s'a fcut foc de mnie

dase acum poruncA s impuste, cnd unul

din hatmanii lui i-a zis nu stiu ce. Cum imi

spunea oamenii, i-a zis c nu se cade s facA

asa lucru, s strice casa Domnului i altele
multe. Indestul c l-a induplecat s dea pace
bisericii.

i ce fac acum Lesii la Iasi ?

Este o sptmn de cnd s'au dus, dup
ce au vzut cA nu mai au merinde pentru osti,
si au purces pe Bahlui in sus, gndind c'or gsi
de toate ; dar acolea s vedeti. Vod, din la-

ggrul Turcilor, cum a auzit de aceasta, a si

pornit dupg dnsii un Mirzac c'o multime de
Mari i vr'o cinci steaguri de Moldoveni, iar
mai inti a trimis pe loc CApitanul Turculet
c'o straje de clreti, care, apucnd inainte, a
scos toti oamenii de prin sate, a dat pojar f-

nului i fnetelor, a ascuns prin gropi grul

orzul, i dusmanul avea tot pustiu in drumul
su, inct, ajungnd la Cotnar, nu gsia s m-

nnce dect poamele copacilor ; ba inc a pus

prin blti i niste ierburi veninoase, de care cum
bea crpa ; i vai de capul lor ! pieriau cu sutele
ei i caii, iar care rmnea in urm cAdea in
mnile Moldovenilor-, care, fr mult judecat,

ori i spnzura, ori i intepa.

Osnda Sfintei Paraschive ! zise btrnul.
Dar tu cum le-ai aflat aceste toate?

Eustiti c6 m'ati trimis la Iasi s vAd

ce mai este.Dup ce s'au dus Leii, m'am
luat ct colea pe urma lor, pn'd la Cotnar,

unde m'am Intlnit cu Cpitanul Turculet, care

mi le- spus ; 'apoi, dup5." ce am vzut cs" duswww.digibuc.ro

44

manii si-au luat drumul spre tara lor, am apucat

deadreptul peste codri... Dar oare ce bucium
strjerul ?
FA-i semn s se coboare de pe zid, i s
vie incoace.

Nu trecu mult i plesul de strajA viind,

spuse c o oaste mare se apropie de cetate.
Indat toti alergar pe ziduri.
Lesii sunt ! strigA tAnArul ce venise de
curnd i pe care 1-am auzit vorbind ; si-au
schimbat drumul, i vin aici.

La porti, flAcAi ! zise bgtrAnul. Incueti-Ic

grmdild bolovani pe ziduri. Asezati-v toti

pe la metereze. SA nu zicA Leahul c'a intrat

in tr'o cetate romneasc, ca inteo tarin pust:e.

Dar noi suntem numai nou5sprezece si

as ia-i o caste IntreagA, observii unul, cum se...

Taci, mucosule ! Il curm b`atrAnul. Te temi
pieri? Mare pagub6 ! tin misel mai putin
.

Vntorul, astfel infruntat, se trase rusina

si se sui pe ziduri.
In vremea aceasta, oastea se apropiase. Re-

gele trimise un ofiter, ca s vorbiascA eu cei

din ce late.

Solul veni la poart. Btrnul Il salut de

pe zid.
Bine ai venit, domnule, ce poftesti de la
noi ?

Mria Sa Regele Poloniei, mare duce de

Lituania c. 1.(urmau titlurile) vA face cunoscut
ca s vA Inchinati si s-i cuceriti cetatea impreun cu toate averile i merindele ; atunci garnizoana va fi slobod a iesi. cu Arme i bagaje

Mil a i se face nimic, iar cuteznd a se im-

potrivi, cetatea se va cotropi, i garnizoana se

va trece sub ascutisul sabiei.
Du aspuus MlIrlei Sale, zisebtitrnul, a la-

www.digibuc.ro

45

ude i ingroziri de astea am mai azuit noi, i tot

nu ne-am sp6riat. Mai bine Mgria Sa si-ar criuta
de drum si ar da pace unor oameni, cari nu i-au
Mcut nirnic. Cetatea nu avem gAnd s i-o dgm
cu una cu doug, mgcar c nu sunt In ea averi,
mici merinde. Tot ce-i putern da este plumbul

din puste, pe care i-1 vom trimite noi de pe

ziduri, fr s se mai osteniascg s vie Inluntru.

Plecati-vg, zise trimisul, si nu vg puneti

capul In primejdie.
Nu purta grijg de capul nostru, domnule.
Gnditi mai bine la al vostru.
Inc odatg vg intreb, vg Inchinati ori ba ?
Ba.

Parlamentarul se duse.
Asaltul Incepu. Tunurile, asezate pe scaune
de /emu, bteau necontenit cetatea. P1eii rgspundeau cu gloante, care nu Mceau gres. Fiestecare Impuscgturg dobora cte unul din vrjmasi, si mai ales din ofiteri, asupra cgrora erau
t:ntite flintele lor. Lesii pieriau Mrg a face spor.

In ziva dintgi, doi vangtori pierirg. A doua

zi si a treia zi, mai cgzurg cinci si se rgnirg doi.

A patra zi, cgzu Impuscat Insusi comandantul

artileriei lesesti, dar mai pierirg trei din Moldoveni. Numgrul bravilor scgdea pe toat ziva.
Seara, adunndu-se pe lngg foc, vgzurg cg au
sfrsit i munitiile i merindele.
Ce este de fcut, tatg ? Intrebg tngrul
vngtor pe btrnul, care, rnit la un picior,
sta Intins pe o lavitg.
Ckti au pierit d'ai nostri ?
Zece.

Si nu avem nici praf, nici merinde?

Nu.
Dac6-i ava, apoi maine diminea0 ure5.-te
www.digibuc.ro

46

pe poart i leag in vrful snetei1) un tergar

alb ; spune c inchinAm cetatea, cu tocmeal
s ne lase slobozi s ieim i s ne ducem uncle
vom voi.
Aa se urm. Le0i primir toate conditiile
cerute. Oastea se In0r in dou rnduri, lsnd
prin mijlocul ei loc ca s treac garnizoana
poarta se deschise.
Atunci, in loc de o strap numeroas, se VA"zur ieind ase oameni, din care trei duceau
pe umerile lor pe alti trei, ce erau rniti.
Ce este aceasta ? strigA Sobietki repezindu-se &Mare inaintea lor. Ce sunteti voi ?
Strjerii din cetate, rspunsebtrnulrnit
din spatele fiului
Cum 1 attia sunteti ?
Zece din noi au pierit din mila Mriei Tale.

Voi ati cutezat a V impotrivi mie i a-mi

omori attia viteji ? zise Regele. 0, asta nu se
va trece aa ! urm turbat de mnie ; trebuie o
pild pentru cei asemine vou, i pilda va fi
groaznid i vrednic de fapt. Nu meritati a
Spunzurat4-i !
muri de sabie, ci de treang.
Pe loc osta0i inconjurar pe p1e0., care, de-

puind jos rniii,i fAcur semnul crucii, reze-

mndu-se pe snete, se uitau cu nepsare la

pregAtirile ce se fceau pentru moartea lor. 0fiterii priviau cu Induiopre aceast scen.
Fie-mi iertat, Sire, zise atunci Iablonovski
apropiindu-se cu respect de Regele, care edea
posomorit i mnios, a arta Mriei Tale, d aceti

viteji n'au fcut dect datoria lor, datorie patriotid i vrednicA de toat lauda, i &A au
avut norocirea de a ctiga fgduinta marelui
Sobietki, c vor fi slobozi i nesuprati.
1. Pultii.

www.digibuc.ro

47

Iti multmesc, vrednice al meu tovar de

arme, zise Sobietki ca desteptat din somn, 10
multmesc c m'ai oprit de a face o fapt defirnat. Ai euvant ; oamenii acetia s'au purtat
vitejete. S li se dea fie-cruia ate cinzeci de
zloti. Apoi, inturnndu-se ctre Romani : Voinicilor, zise, sunteti slobozi ; mergeti in pace,
i spuneti copiilor i. fratilor votri, Ca' ati avut

cinstea a v impotrivi cinci zile Regelui de

Polonia".
Indat se facu loc Moldovenilor, cari luandu-0 rnitii, se indreptar ctremunti, in vreme
ce oastea se cobora Meet la vale ; iar cetatea,
cu portile deschise, purtand pe zidurile sale urmele bombelor dumrieti, rmase singur pe
culmea inverzit, ca un mare schelet de uria.

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII
Pag.

Nuvela istoricii a lui C. Negruzzi

Marturia unui contimporan
C. Negruzzi

V. A/ecsandri despre

Alexandru Lpusneanul

I Dacil nu mil volti eu vit vreau

II Ai sit dai searna Doamn

13
13

17

III Capul lui Motoc vrem

23

VI De mil voiu scula, pre multi am s popesc eu

32

Sobiepci i Homnii

www.digibuc.ro

10

PA6INI ALESE"

(serie nouA)

A PARUTE:
1. Ion Neculre. Letdpisejul
Moldovei
O seama ue cuv:nte.
No. 2. V. A.ccsandri. Poezii populate.
No. 3. Miron Costin. Cromea.
No. 4. V. Alecsandri. Paste luri.
No. 5. Esopeia. Din tabulele lui Esop.
No. 0. Caen Dorului. Lamura dintecelor populare.
No. 7. S. Fl. Marian. Pasirde Poporului Rom
No. 8-9. B. P. liasdeu. Razvan i Viora.
No. 10. C. Negruzzi. Cunt am invalat romEineste. Scrisori.
No. 11-12. 1.
Tiganiada (cu un rezumat).
No. 13. M. Eminescu. Poemepopulare.
No. 14. V. Alecsandri. Poezii enicc.
No. 15. M, Kogainiceanu.
No. 16 C. Negruzzi. Alexandru Lpupneanul.
No. 11. V. Alecsandri. Poezii brim.
No. 18. Poe;i Basatabeni.
No 19-20. Poeti. din Ardeal si Banat.
No. 21. keen Russo. Cntarea Romniet.
No. 22. D. Bolintineanu. Legende istorice.
No. 23. V. Alecsanuri. CAliitorii.
No. 24. Lirig. Alexandrescu. Fabule.
No. 25. M. Eminescu. Poeme.
No.

No. 26. I. L. Caragiale. Proaliterai.

No. 27-2C. Alexandria.

No. 29. . Creanga. Nuvele.
No. 30. I. L. CarwAcie. Povoti.
No. 31 32. Constantin Golescu. Insemnare a calatoriei
male taeutil in anul 1824. 1625, 1826.

No. 33, AI Macedonski.

No. 34. Ion Gbicn. Scrisori.
No. 35. M. Eminescu. Basme in nroel.
No. 36. Al. I. Odobescu. Doamna Chiajna.
No. 3i. 1. Llia(ie Ractulescu. Poezii.
No. 38. I. L. Caragiale. Alte pove7ti.
No. 39-40. M. Lminescu. Poezii postunie.
No. 41. 0. Go.'a. Poezii alese.
No. 42. Al. I. Odobescu. Pseudo-Kynegheticos (cu un
rezumat).

Colectia Pagini Ales; Cartea homaneasc.

-

PRETUL LEI 20.www.digibuc.ro