COALA POSTLICEAL

,,THEOS SPERANA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II

ULCER GASTRIC

COORDONATOR
DOCTOR LAVINIA MARI

ELEV
BLAGHI ADRIANA CORNELIA

ARAD
2016

Cauzele aparitiei ulcerului gastric:

Un ulcer gastric reprezinta o leziune la nivelul mucoasei gastrice (a

stomacului). Aceste leziuni apar atunci cand secretiile gastrice - care contin
acid clorhidric si o enzima numita pepsina irita si lezeaza mucoasa
stomacului.
Doua dintre cele mai frecvente cauze de ulcer gastric sunt infectia cu
bacteria numita Helicobacter pylori (H. pylori) si abuzul de antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS), cum ar fi Aspirina. Desi majoritatea oamenilor sunt
infectati cu H. pylori, doar cativa vor face boala ulceroasa peptica. Unii
factori de risc la o persoana cu H. pylori dau o susceptibilitate crescuta
pentru dezvoltarea ulcerului. Acesti factori, unii dintre ei prea putin
cunoscuti, includ:

fumatul

abuzul de alcool

antecedente de ulcer

stresul fizic determinat de o boala severa sau accident grav (trauma majora,
dependenta de un aparat de ventilatie sau interventia chirurgicala).
Majoritatea ulcerelor care nu sunt cauzate de H. pylori sunt date de
AINS. AINS sunt prescrise pentru a reduce durerea sau inflamatia in boli
cronice, ca artrita sau durerile de cap. Folosite timp de saptamani sau luni de
zile, AINS pot afecta mucoasa tractului gastric, ducand la un ulcer sau
activand un ulcer deja format. O cauza rara de ulcer peptic este sindromul
Zollinger-Ellison. In aceasta afectiune stomacul secreta in exces acid
clorhidric, care afecteaza mucoasa gastrica. Stresul psihologic, adaugat la
alti factori de risc, poate creste sansele de a dezvolta ulcere peptice.

Factori de risc
Factori de risc controlabili
Urmatorii factori de risc pot creste sansa de a dezvolta ulcere peptice si pot
incetini vindecarea unui ulcer deja existent. Se poate reduce riscul
dezvoltarii unui ulcer prin controlul sau eliminarea acestor factori care
includ:

folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene (ca aspirina)

fumatul

abuzul de alcool
Factori de risc necontrolabili

Unii factori necontrolabili pot creste riscul de a dezvolta un ulcer. Acestia

includ:

infectia cu H. pylori, care este cea mai frecventa cauza de ulcer

stresul fizic dat de o boala severa sau traumatism (trauma majora, dependenta
de un aparat de ventilatie sau interventia chirurgicala)

secretii excesive de acid gastric

ulcer in antecedentele heredocolaterale (familiare)

Simptomele ulcerului peptic variaza si nu sunt esentiale pentru
diagnosticul unui ulcer. Unii oameni pot sa nu prezinte simptomatologie.
Simptomele unui ulcer gastric, ca dispepsia (senzatie de disconfort digestiv,
aparuta dupa mese), pot fi confundate frecvent cu alte afectiuni abdominale,
ca refluxul gastro-esofagian (RGE).
Simptomele specifice unui ulcer gastric sunt:

dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul
xifoid (portiunea inferioara a sternului, cunoscuta popular de "capul
pieptului"). Cateodata durerea iradiaza in spate. Durerea abdominala tine de
la cateva minute pana la cateva ore si dispare la administrarea unui antiacid
(Maalox, Sucralfat) sau inhibitor al secretiei acide (Omeprazol, Lansoprazol).
Simptomatologia este periodica, durerea apare si dispare, perioadele cu
simptomatologie alterneaza cu cele fara simptomatologie

inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate

balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese)

voma postprandiala (dupa mese)

scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in cazul unui ulcer
hemoragic
Durerea de ulcer gastric poate apare la scurt timp dupa masa (cand
alimentele sunt inca in stomac). Unele ulcere nu prezinta simptomatologie si
sunt cunoscute sub numele de ulcere silentioase. Aproximativ jumatate din
toate ulcerele nu prezinta simptomatologie, decat in momentul in care apar
complicatiile. Complicatiile unui ulcer gastric pot fi hemoragia, perforatia,
penetratia sau obstructia tractului digestiv. Ulcerele silentioase sunt
frecvente la persoanele in varsta, persoanele cu diabet zaharat sau cele care
consuma multe antiinflamatoare, cum ar fi Aspirina.
Complicatiile ulcerului gastric:

Hemoragia digestiva - apare mai frecvent la varstnicul consumator de

antiiflamatorii nesteroidiene pentru boli cardiace sau reumatologice. Se
manifesta ca varsatura cu sange de obicei negru, ca un zat de cafea, dar poate
fi si rosu proaspat sau cu cheaguri de sange sau ca scaun negru lucios
(melena). Reprezinta o urgenta, pacientul trebuie adus la spital
(gastroenterologie). Tratamentul poate fi cu protector gastric sau chiar prin
oprirea hemoragiei prin endoscopie (injectare de alcool sau adrenalina in
craterul ulceros). Uneori este nevoie de chirurgie de urgenta in cazul
hemoragiilor severe. De aceea este necesar sa asociem un protector gastric tip
Famotidina sau Omeprazol inainte de a lua antiinflamatorul, mai ales daca
acesta trebuie administrat pe o perioada lunga de timp.

Perforatia este si ea mai frecventa la varstnicii consumatori de

antiinflamatorii nesteroidiene deoarece pe mucoasa gastric fragila apare un
ulcer adanc cu sanse de a perfora peretele cu peritonita ulterioara. Daca
durerea ulceroasa devine brusc foarte intensa astfel incat pacientul sta
nemiscat, e palid, transpirat, nu suporta nimic pe burta poate avea ulcer
peforat si trebuie adus de urgent la spital (chirurgie).

Stenoza pilorica - cu scadere in greutate, varsaturi cu alimente partial digerate

(pacientul recunoaste mancarea ingerata cu cateva zile in urma). Se poate
incerca dilatare endoscopica atunci cand pacientul nu suporta interventia
chirurgicala.

Diagnostic
Investigatii pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice. Se folosesc
urmatoarele teste pentru o persoana care are ulcer peptic:

Radiografia baritata a aparatului digestiv. O examinare radiologica a

esofagului si stomacului se poate face pentru diagnosticarea unei boli
ulceroase peptice, desi aceasta examinare este folosita mai rar, fiind perimata.

Endoscopia. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul stomacului

si duodenului si sa preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H.
pylori sau alte afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului.

Testul pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal poate detecta sangele
din scaun, care poate proveni din stomac, datorita ulcerului gastric sau din
cauza altor afectiuni grave ca neoplasmul de colon. De unul singur, acest test
nu poate diagnostica un ulcer peptic, dar poate detecta daca este hemoragic.

Hemoleucograma se face pentru evidentierea anemiei care poate fi rezultatul

unui ulcer hemoragic.
Investigarea infectiei cu Helicobacter pylori
Multi oameni sunt infectati cu aceasta bacterie, dar majoritatea nu vor
prezenta simptome de boala ulceroasa peptica. Din aceste motive testarea
pentru H. pylori este recomandata doar persoanelor care:

au ulcer gastric activ sau antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau

ulcere peptice

sunt cunoscuti cu antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau alte

afectiuni, numite limfoame ale tesutului limfoid asociat mucoaselor

dispepsie de alte cauze - testarea H. pylori poate sa nu ajute cu nimic in cazul

unei dispepsii de cauza nonulceroasa

doresc sa inceapa tratamentul, daca bacteria este identificata.

Medicii prefera sa testeze toate persoanele care prezinta simptome de ulcer
gastric. Unii medici recomanda un screening pentru H. pylori inainte de
inceperea unui tratament de lunga durata cu AINS. Screeningul si
tratamentul pentru infectia cu H. pylori au demonstrat reducerea riscului de
a dezvolta ulcer la oamenii, care incep un tratament de lunga durata cu
AINS. Orice persoana care are tratament cu AINS trebuie sa discute cu
medicul despre riscul existent de a face ulcer in urma unui tratament de
lunga durata cu AINS.

Testele pentru H. pylori nu pot diagnostica o boala ulceroasa peptica sau alte
boli cu simptomatologie de ulcer gastric. Aceste teste pot evidentia doar
prezenta sau absenta bacteriei. Cele mai frecvente teste folosite pentru
evidentierea infectiiei cu H. pylori sunt:

Biopsia mucoasei gastrice. In timpul unei endoscopii a tractului digestiv

superior, se poate face o biopsie a mucoasei gastrice pentru a testa prezenta
H. pylori. O biopsie este modul cel mai bun pentru testarea H. pylori. Aceasta
metoda permite, de asemenea, stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul
gastric. O biopsie este scumpa si necesita o examinare endoscopica mai
invaziva decat alte teste folosite pentru detectarea H. pylori.

Teste serologice pentru detectarea anticorpilor impotriva H. pylori. Un test

serologic este rapid, usor si ieftin. Acest test poate evita efectuarea unei
endoscopii superioare. Testul nu poate face diferenta intre o infectie prezenta
si una vindecata, deci nu este relevanta pentru determinarea stadiului unei
infectii

Testul respirator cu uree. Testul respirator cu uree pentru H. pylori este un test
specific. Spre deosebire de testele serice, acest test va detecta doar bacteriile
prezente la momentul efectuarii testului. Este un test bun pentru verificarea
eficientei tratamentului. Costurile testarii sunt destul de mari.

Testarea scaunului pentru antigeni. Aceasta examinare verifica prezenta

antigenilor H. pylori in scaun. Poate fi folosita pentru identificarea H. pylori
ca si cauza pentru o boala ulceroasa peptica si la verificarea eficientei
tratamentului. Unele persoane care au urmat un tratament pentru infectia cu
H. pylori, pot avea nevoie de testari de control pentru confirmarea vindecarii
complete.

Tratament
Majoritatea ulcerelor peptice pot fi vindecate si recurentele pot fi prevenite
prin eliminarea infectiei cu H. pylori si evitarea utilizarii antiinflamatoarelor
nesteroidiene (AINS).
Medicamentele se folosesc in:

tratamentul bolii ulceroase peptice prin reducerea cantitatii de acid gastric

secretat de stomac

ca bactericid pentru H. pylori, cand se cunoaste prezenta acestei bacterii in

mucoasa gastrica

prevenirea ulcerului peptic corelat cu AINS prin protejarea mucoasei

stomacului si a intestinului subtire superior (duoden) de efectele
antiinflamatoarelor.
Medicamente pentru reducerea secretiei de acid gastric
Medicamentele care reduc cantitatea de acid produsa de stomac sunt folosite
in tratamentul oricarei forme ulceroase gastrice.

antagonistii receptorilor H (de ex. Zantac) reduc cantitatea de acid produsa de

stomac

inhibitori ai pompei protonice (de exemplu Omeprazol, Controloc, Nexium)

reduc cantitatea de acid secretata se stomac (sunt in general mai eficiente
decat antagonistii de receptori H)

antiacidele neutralizeaza acidul gastric.

Aceste medicamente se pot folosi in asociere cu altele, in special daca
ulcerul este dat de infectia cu H. pylori.
Alte tratamente:fitoterapie, tratament homeopatic, regim igieno-dietetic si
tratament balnear.