Sunteți pe pagina 1din 1053

honoGrE

v

CRESZrNA

Millard |. Erickson

G v'

EdituraCarteaCrestine

Oradea,2004'

Original published as:

CHRISTIAN THEOLOGY

Copyright 1983,1984,1985by Baker Book House Company Library of CongressCatalog Card Nummer: 83-071868

Publicata ini$al in tlei volume: vol. 1 (Pdrlile 1-4), 1983;vol. 2 (plrtile 5-8),1984;vol. 3 (pdrtile9-i2), 1985 Edifia a gaptea,aprilie 1990

ln general citatele biblice sunt luate din haducerea Comilescu, insi acoio unde sensul doctrinar a cerut-o, esteredat in limba romand textul biblic pe carel-a folosit autorul. ln acestcaz se indicd in paranteza ca se foloseite traducereaautorului (trad.aut.). ln cazul in care nu se specific; nimic, citatelebiblice sunt luate din traducerea Revised Standard Version a Bibliei. Alte traduceri folosite de autor sunt versiunea King James (KJV), New American Standard Bible (NASB) 9i New Intemational Version (NIV).

EdiJia in limba 'rEoLoGtE romAntr,publicatd sub titlul CRE€TINA Millard J. Erickson

Copyright obtinut de Editura CarteaCregtini, 1995 sh. Cuza-Vodd nr. 85,

410097,Oradea-Bihor,RomAnia,

tel. 0259 / 436738,fax 0259 / 436152.

A doua editie.

Toate drepturile rezervate asupra prezentei edigii ir limba romAni.

Orice reproduceresauselecliedetextedin aceastdcarteeste permisddoarcu aprobareain scrisa Editurii CarteaCregtind,Oradea.

Traducerea:Elena Jorj Editarea:SofiaGheorghe Coperta gi tehnoredactarea:Marcel Eugen Budea

ISBN973-9317-59-3

r""naran"-T

primul meuprofesorde teologie; Williarn E.Hordern, lndrumtrtorul meu de doctora! giWolftart Pannenberg, a cIrui erudigieteologicd m-ainsufletit gi m-a inspirat

Cuprins

Prefa!d

PARTEAN\nAIA:

ii'.L pe Dumnezeu

1

Ce este teologia?

19

4

Nahtra rdtgiei' Definilefholi,jdai.'

'19

22

Localizariea&olddei

(sistematice)

 

pe ha{a teologi-d

24

Nevoia ile teblogie

28

Punctul de plecare al teologiei 30

 

Teologia ca itiinF De ce Biblia? 35

33

Tdologiagidbzofia

TipiEi dercl;tii -38 tntrd teolocie qi fllozbfie

 

Cabva .uente filozoficit aiir ,,

secolulal to(-lea

40

Rolul filozofiei in leologie

50 ,

 
 

5.

 

Metoda investigaliei

 

teologice --,

:

Scenateologiei n zilelotrnoasbe. " 55

Etapele c€*et&ii

Grade de a*drltate.

t€blogice

ale

62

,Teologia'gistudiul critic -

alBibliei:

:'1;'.

:

Critic. fo.mei

78

cdiicariida;rtdi

s7

.

.

Linii directoare pentru evaluarea metodelorcdtice 93

Teologia 9i limbajul ei

75

96

98-

114

Cuprins

PARTEAADouA:CunoscAndu-L pe Dumnezeu

7.

Revelatia unive$aH

a lui

t-rlrntnezeu

t J/

Natura revelaliei

137

Manifestirilerevelatieigenerale

138

Realitatea 9i eJicacitatea.evelaliei

genetale

139

Revelaliageneraltrqi

 

responsabilitateaumanl

153

Implicaliilercvelalieigenerale

155

Revelalia speciah a lui Dumnezeu

 

156

Definirea gi necesitateaievelaliei

speciale

155

Stilul revelafiei speciale

158

Modalit5lile prin carea fost dati

 

revelalii spiciali

161

RevelaliaspecialS:propozilionaltr

saupeFonalS?

170

Scripturaaarevelalie 175

 

9.

Consemnarea revelatiei:

 

inspiratia

177

Definireainspiraliei 177 Faptul inspiraliei 176

Probleme cale apar la formularea unei

teorii a inspiraiiei

181

Teorii ale inspiratiei 183

Metoda formultrii

unei teorii a

inspiraliei

184

Sferade cuprinderea inspiraiiei

Intensitateainspiraliei Un model de inspiralie

189

190

10. Caracterul demn de incredere al Cuvantului lui Dumnezetli ineranla

186

796

Dif erite conceplii despre

ineranttr

196

Importanlainerantei 199 Ineranlagi fenomeneleScripturii 202 Definireainerantei 206 Alte probleme 211

11. PutereaCuvantului lui Dumnezeu: autodtatea

Definireaautorittrlii 214

Autodtateareligioasi

Stabilireasemnificaliei 9i a

215

213

oiginii

divine a Bibliei

217

Lucrarea ltruntrici

a

Duhului Sfant

21.8

Componenteleobieclive 9i subiectiveale autoril5tii Diferite conceplii despre

221

ilurninare

2i3

Biblia, raliunea ii Duhul 226

Tradilie 9i autoritate Autoritatea istoricl

227

si cea

normativl

228

PARTEAA TREIA:CUM

CSIC DUMNCZCU

12. Mere$a lui Durnnezeu

Natura atdbutelor

Clasificareaalributelor

Atributelem5reliei

232

235

233

13. Bunetatealui Dumnezeu

Calitilile morale 248

Dragosteagi justilia lui Dumnezeu

- un punct de tensiune?

261

Cel mai bun mod de a investiqa

atibutele lui Dumnezeu

2;2

231. Catdeaproapesaucit dedeparte esteDumrezeu: imanentagi

248

rr:ne.on.lpnr:

lmanenfa

Transcendenta 275

266

Caracterul triunic al lui Dumnezeu: Trinitatea

Invititura

Interpretlrilediacronice 290 Elementeleeseniialeale unei

doctrinedespreTrinitate Ciutareaanalogiilor 296

biblic,

282

295

)Aq

281

Cuprins

PARTEAAPATRA:CC fACC DUMNCZCU

Planul lui Dumnezeu 303

Definifii cheie 303 Invitetura biblictr 304 Natura planului divin 308 Prioritatealogictr:Plarul lui Durnnezeu iau ac(iunea umani?

e

311

Un model calvinist moderat 312 Diverseconceplii despreisto

318

17.

Lucrarea de originare a lui Dumnezeu: crcalia

320

Motive pentru studiereadoct nei

despreareaiie

320

 

Elementeale invillturii

biblice cu

privire la creatie

322

Lucrareacreatoareultefioari a lui

 

Dumnezeu

327

Semnificaliateologictra dochinei

327

Doct na cleatiei Si relalia ei

cu gtiinta

331

Unicitatealuartrii cteatoate

 

a lui Dumnezeu

336

Implicaliialedoctrineidespre

 

creatie

337

 

PARTEAACINCEA:Umanitatea

 

Introducere la doctrina despre umanltate

399

Importanla doctrinei despre

umanitate

399

Reprezentiri ale omului 405 Concepliacregtintrdespreom 412

18. Lucrarea continuatoare a lui Dumnezeu: providenla

Providentacaptrstrare 340

Providentacaguvemare

345

Providenla Si ruge(iunea

355

Providenta Si minunile

356

19. Riul gi lumea lui Dumnezeu:

o problemd speciald

Natura problemei 360

Tipuri de solutii

Temeaiuutoare pentru operarea

362

cu problema rtilui

37'il

20. ASentii specialiai h.ri Dumnezeu: ingerii

380

lsto a doct nei 381

ingerii buni

383

ingerii rii

391

Rolul doctlin€idespreingeri 395

 

Concluzii privind naturachipului Implicaliiledoctrinei 451

449

NatuG constitutionaH

a

omului

454

Conceptii de bazi despre

Originea umanitegi

 

constitutiaumani

455

415

Considerentebiblice

460

' Semnificalia termenului

,,odgine"

415

Statutul lui Adam gi al Evei

416

 

Concepliidespreinceputulomului

418

Vechimeaomului

424

Semnificalia teoloqic: a doctrinei

 

creirii oinului

izz

23.

Chipul lui Dumnezeu in om

434

Pasajelerelevantedin Scripturtr

Perspectiveasuprachipului

Evaluareaperspectivelor 447

436

435

Considerentefilozofice

O altemativ* unitateacondilionald

Implicatiile unitilii

453

condilionale

468

470

Universalitateaumanitdtii 472

Toaterasele 472 Ambele sexe 475 Toli oamenii,indiferent de statutul lor economic Cei bltrAni 481 Cei nentrscuii 482 Cei necisitodli 485

479

10

Cuprins

PARTEAAgAsEA: Picatul

26.

27.

Natura pacatului

Interrelafiadintre doctrina desprepAcatgi alte doctrine Dificultatea discutlrii

491

Metode de studierea

491

Termenipentru picat

Natura esenliali a picatului 503

489

489

ptcatului

picatului

492

Su$a pecatului

Diverseconceptii cu privirc la

^ sursaplcatului

Invetitura biblici 519

Implicafii ale diverselorcon(eDtii -

507

'

Remediul pentru plcat

522'

507

Efecteasupraptrcltosului

Efecteasuprarelatiilor cu

ceilalii oameni

539

536

29. Dimensiunile pXcatului 541

Sferade cuprindele a picatului

Intensitateapicatului

Teorii desprepicatul originar 550

Pdcatuloriginan un model bibli.

541

544

gi contempoEn

554

30. Dimensiunile socialeale

pecatului

Dif iaultatearecunoa$tedi

558

Consecinlelepdcatuld

Consecintecareafecteazerehtia cu

Dumneieu

525

524

PARTEAAgAprEA: Persoana lui CristoS

31. Probleme contemponne legate de metoda cristologiei

575

ptrcatului social

559

lnvitrtura biblici

550

StrateSiipentru infrangerea

ptrcatuluisocial

570

Dreptatealui Isus

623

Implicatii ale umanitilii lui lsus 625

Istorie gi clistologie 576 Persoanagi lucrarealui Cristos 586 IncamareapriviH aamit 588

Unitatea persoanei lui Cristos 627

Importanla gi dificultatea

Divinitatea lui Cristos

invigtrtura biblici

lndeplrtiri

593

istoricede la cledinta

in deplina divinitate a lui Crist6s 602

Cristologiafunclionali

606

Implicatii ale divinitltii

lui

ciisto;

610

33. Umanitatea lui C stos

 

prcblemei

627

593

Materialul biblic 628 Primele inlelegeri gregite 629

Alte incerclri

de a rezolva

prcblema

633

Principii de bazl ale doctrinei celor doul naturi intr.o singuttr persoant 636

612

Nagterea din fecioad 647

Impo antaumanitetii lui Cdstos 612 Mlrturii biblice 613

P

mele erezii cu piivire

la

umanitatealui I3us

618

Minimaliziri

de dati recenti ale

umanittrtii lui Isu6

621

Importanlaproblemei 641

Dovezi in favoarcanagterii

din fecioari

644

Obieclii adusenagterii din fecioarl Importanla leologicl a nagterii

din fecioarl

69

649

Cuprins

11

PARTEAAoPrA:Lucrarea lui Cristos

36.

Introducerela lucrarealui Cdstos Funcliilelui Cristos 662 Etapelelucdrii lui Cristos 668

66"1

Conceptiidespreispigile Importanlaispegirii 678 Difedteleteoriialeispdgirii 679

678

lnvdtltura Noului Testament 699

Semnificaliade bazi a ispigirii 704 Obieclii la teoria substituirii

penale

707

Teoriasubstituirii penale fattrin fati cu alti teorii ImDlicatiile isDisirii sribstiiotive' lta

nO

 

39.

Dimensiunile ispegirii

 

775

 

Pentrucine a murit Cristos?

715

Pentrucea isptrgitCristos?

724

733

41.

Lucrarea Duhului Sfant 749

 

LucrareaDuhului Sfint in VechiulTestament 749 LucrareaDuhului Sfantin viata

 

LucrareaDuhului Sfantin viata

creftinului

755

Darurile miraculoasein prezent 759 Implicatiile lucririi

Duhultd Sf6nt

764

767

45

in.ph,,h,ln;nh,i.ii

 

aspecteleobiective

 

818

Unirea cu Cristos

818

Jrstificarea

824

Adoplia

830

 

784

Continuarea mantuirii

 

835

Sfinfirea

835

 

Viata cregtintr 841

Desevargireamantuirii

 

Perseverareasfinlilor 849

803

Glorificarea

859

Mijloacele gi sferade

Temacentralea ispegirii

Factoriidefond

696

PARTEAANOUA:Duhul

40.

Duhul Sfanr

Dificult;li

734

SfAnt

PersoanaDuhului SfAnt

Imbortanta doctrinei desDre

careaparin inteleserea

734

Duhulu:i sfint

Istoria doctrinei despre

Duhul Sfant

Duhul Sfant

735-

748

Natun Duhului Sfant 743

Implicalii ale do.trinei dspre

PARTEAA ZECEA:MiNtUiTCA

Concepiii despremantuire

Detalii in careconceptiile despremdntuire diiera

Conceptii curcntedesDre

minfuire

?7t

768

Etapa anterioarx mantuiiii:

predestinarea

Evoluiia istoiici a doctrinei Dif erite pergpective asupra

785

predesfinirii

790

O solulie sugerate

lmplicaliilepredestinXrii 802

799

inceputul mAntuirii:

aspectelesubiective

Chemareaeficace

Ordinea logici: chemareeficace,

803

convedire,regenerare

805 cuprindere a mantuilii

Convertirea

Regenerarea 814

Implicalii

806

ale chemtrriieficace,ale

817

convertidi gi ale regenertrrii

Perspectiveasupramiiloacelor

mintuirii

8A

Sferade cuprinderea mantuirii

12

PARTEAA UNSPREZECEA:BiSETiCA

49.

Natura Bisericii

DeliniliaBisericii

883

Imagini biblice ale Bisericii

891

Problemespeciale

897

Implicatii

903

50.

Rolul Bisericii

FuncliileBisericii 905

 

Miezul lucrtrrii Bisericii:

Evanghelia

912

CaracterulBisericii 919

51.

ConducereaBisericii

 

Formede conducere

bisedeaoc!

921

Construiieaunui sistedlde aonducerebiserieas(tr

pentru zilele noastre

933

 

Cuprins

883

Ritul de initiele botezul

al Bisericiil

937

Concepliilede bazl desprebotez

937

Rezolvareaprcblemelor

944

 

53.

Ritul permanent al Bisericii:

 

Cina Domnului

905

Punctede convergenli

953

956

959

964

 

Punctede divergenle

Conceptiilemaiore

Tratareaproblemelor

54. Unitatea Biseiicii

Arqumentein favoareauniiltii

B'isedcii

970

Conceplii desprenatura unitiiii lstoria gi statutul prezent al

ecumenismului

977

Problefte ridicate de evanghelici Linii clliuzitoare in vederea

acliunii

984

PARTEAA DOUASPREZECEA:LUCTUTiIC diN UrMi

55. Introducere iir escatologie Statutulescatologiei 989 Clasificareaescatologiilor 992

Abordiri

rnodeme ale

escatologiei 994

Concluzii

cu privire la

1002

escatologie -

Escatologie individuah

Moartea

Stareaintermediad

Implicalii ale doctrinei despre moarte ti respeativdesDra

1004

1010

 

stereaiitermediartr

1bt9

A

doua venire li

consecintele ei

A doua venire 1020

989 lnvierea

1027

Judecata finall

Irnplicaliile celei de a douaveniri

1033

qi conse.inteleei

1035

 

Concepliile

mileniste

 

ti tribulationiste

 

1037

Concepiiilemileniste

1037

 

Concepliiletribulaiioniste

1047

 

59.

Stirile

finale

1054

 

1054

 

Stareafinaltr a celordrepti Stareafianltr a celorr:i

1052

 

Implicatiile doctrinei despre

 

sixrile'finale

106?

1020

 

Gdnduri de incheiere

 

1068

Prefatd

r

ln douizeci gidoi de ani de predarea teologieisistematicemi-am dorit adesear.mmanual htroductiv de datd receniS,scrisdintr-o perspectiveevanghelice. Cu toate cemanualele scrisede CharlesHodge, Augustus Strong,Louis Berkhof gi allii au slujit admirabil la vremea lor, ele nu au a!.ut curn sAanticipeze recentele progresedin teologiegi din celelaltediscipline gi sdrdspunddla ele.Teologiacregtind reprezintd o incercarede a implini aceastdnevoie i:r zilele noastre.

Aceastdcarteestemenite sAserveascedreDttext al unui curs introductiv de teologie sistematicepentru seminarii. Ea e-steproiectatii astfel incat se fie completatdde lucrareain trei volume Rendingsin ChristianTheologype caream editat-oanterior,dar poatefi folositdgi independentde aceastesursd.Fiind un manual destinat studenlilor, eanu trateazdaminuntit toate problemele tehnice pe carele-ar investigacercetatoriiavansa{i,dar seocupdde problemelepe carele ridicdpersoanelelaicein cercurilein carevor slujimai tArziustudentiievanghelici. Am gdsii cd e necesarsd rezist ispitei de a scrie o intreagi carte despre subiectulfiecdrui capitol. Rezultatulnegativ al acesteidecizii a fost pericolul superficialtetii. Rezultatulei pozitiv pentru mine personalesteconturareaunor proiectepentru mai multe zeci de cdrii. Am evitat in mod deliberatsi fac din aceastelucrareo colecliebibliografici de referinlela toate[teratura disponibili cuprivire la fiecaresubiectir:rparte(degi am prevezutcAtevasugestiicdliuzitoare pentrustudiereaunor cdrji in plus).Calucrarede teologiesistematicA,acesttratat folosegterezultatelemuncii considerabiledepusede evangheliciin domeniul exegezei.Agadarnu ne vom implica in generein tipul de exegezidetaliati care umplepaginileunei lucrdri caCharchDogmaticsde Karl Barth. Aceastecartepomegtede la premisacdcititorul posededejacunogtinledespre Vechiul 9i Noul Testament,precum gi despreistoria cregtinismului. Ea presupune, de asemenea,cd cititorul deline cunogtinle rudimentare de limba greacda Noului Testament.Totugi,celor cdrorale lipsegteaceastdbazd,ea nu li se va pirea cu neputinji de folosit,degiin anumitelocuriva fi probabilnecesarsdconsultelucrdri de referinli. Nu sepresupuncunogtintede citire a ebraiciibiblice.Tiansliterdrile urmeazesistemulde transliterarenetehnicacesegesegteitxTheologicalDictionary oftheOIdTestament.\ Cititorul atentva descopericurAndci structurareagi concluziileacesteicerli

1. TheologicolDictionaryof theOld Tbstomenl,ed. G. lohannes Botterweck $i Helmer Ringgreo 4

vol, Grand Rapids,Eerdmans,1975,vol. 1,p. XX-XXI.

14

Prefali

sunt de un gen care e numit uneori clasic.Christian Thmlogy,o carte editatd de PeterC. Hodgson gi Robert H. King, dezbatecatevadoctrine traditionale ale

teologiei sistematicedin perspectiva formuldrii lor clasice,a provocirilor

lansate

de congtiinlamoderndgi a reformuldriloractuale.2Fdc6ndteologieastdzi,cineva s-ar putea sd respingi sau si nu reugeascdsd recunoascd aceastd con$tiintd modemi, sd o recunoasc5,dar senu o acceptesau sAnu o acceptepe deplin. Eu am ales a doua posibilitate. Cred ce teologul trebuie si fie pe deplin congtient de existenta acesteicongtiinte modeme, atAtin cadrul proceselor teologice, cat gi in

cadrul celor culturale - mai cuprinzdtoare -, si fie sensibil la ea gi sdo foloseasci acolourde estevalidd. Intrucat aceastecongtiintdsespriiind pe prcsupunenpe carepersonal nu le acceptgi carein anumite puncte mi separ de nesustinut - mai

ales in domeniul implicatiilor

suntconvingttoare. Mai concret, lncerc si abordez Scriptura intr-un mod mai

decit critic, precritic sau necritic. Rezervelemele cu privire la utilitatea

mai extreme ale metodologiei critice nu-9i au originel intr-un biblicism naiv. Ele au izvordt mai degrabXdin studiul filozofiei antice, mai ales al unui curs despre Platon la University of Chicago 9i al unui curs despre Aristotel la Northwestim Universiry De fiecare dati profesorul s-a pl6ns de felul in care gcoalade critich a formei abordeazd datarea gi sistematizarea gdndirii filozofului avut in vedere. Acest s€epticisma fost alirnentat de lucrdrile unor neteologi cum sunt Walter Kaufmarur3giC. S.Lewis.a

Teologiaautorului acesteicir$ esteceaa ortodoxiei* qlasice. Unii au considerat

9A o 1:gmenea

Paul Tillich,

trecutului gi ridicl ceva finit 9i tranzitoriu la o validitate infiniti gi etem5.sMai

bine

de exemplu, spune cd fundarnentalismul vorbegte dintr-o situatie a

lor ultime - consider cd multe din aspecteleei nu

degrabtr postcritic

formelor

pozilie i:rseamni absolutizarea unei singure perioade in teologie.

Kirsopp

Lake,

potrivit

cAreia

documentatd este observalia lui

fundamentalismul reflectd conceplia scriitorilor biblici gi a fost cdndva suslinut de toti cregtinii.6In incercareade a pistra echilibrul delicat dintre autoritatea biblicd gi formularea contemporani, am ales-ope ceadintai in punctete in care pdrea sd seimpund o alegere. In prezent existe o controversd considerabild legati de folosirea limbalului ,,sexist" sau ,,nesexist".Degiimpirtdgescgrijadeanu excludeprin folosireaunor substantive Si pronume jumitate din rasaumand, estebine sdnu seuite ci limba

englezi duce inci lipsi de un pronume la persoanaa treia singular de gen

,,omenire,, este

improprie. Totugi, cititorul trebuie sd inteleageci din perspectivaautorului

genul

comun, 9i in unele cazuri folosirea termeniior ,,fiintd umane,, sau

sexul nu sunt echivalente.Intr-adevdr,in unele limbi nu prea existi

PeterC.Hodgson 9i RobertH.Kin& philedelphia, Fortress,1982.

-ilffittiorfn*Ugy,ed.

9i

3-. Walte! Kaufmann, Citiqrc p. 3n-396.

4 C. S. Lewis, ,,Modem

Eerdmans,1974, _ p. 152-165.

of ReligionandPhilosoph!,card,e\ City, N.y., Doubleda, 1961,

Theology and Biblical Criticism,,, in Chlistian Reflections,Cra\d Rapids,

o/lodor 9i derivatele lui in

sensul de ,,corect din punct de

*.

ln aceastli iarte folosim teffienul

vedere doctdnar", fdre referire direcel la ortodoxia rasdriteantr - n. had.

9. l_3d

6.

nlictt,

Slutu,-ric Tft?olqgy,Chicago,University of Chicago, 1951,vol. 1, p. 3.

Kirsopp Lake, Tfta Religiotl ofyasteda! anil TofiottorD,Boston, Houghton, i926, p. et.

Prefati

15

relaiii intre cele doud. Astfel, dupd cum spun unele documente legale, ,,masculinul trebuie se fie inleles ca reprezentandfemininul, iar singularul ca reprezentandpluralul, acolounde seiere". in consecinl;,trebuieinlelesci afuncicAndpronumelemasculinla persoanaa treiasingulargi termenulofi sunt folosite in aceastdlucrare, ele indicd sex masculin doar acolo unde contextul aratdclar acestlucru, Multe persoaneau contribuit la realizareaacesteicdrti.Am o imensddatorie fatdde numerogiteologialeciror lucrdri le-amcitit gi mai alesfald de ceicu care amstudiatpersonal.Treidin adouacategorieseremarcdprin influenlalor asupra intelegerii mele teologice. Bemard Ramm, in prezent profesor de teologie sistematicila AmericanBaptistSeminaryof the West,Berkeley,California,a fost primul meu profesorde teologie.ParticipAndla cursurilelui, interesulmeu fatd de teologies-a transformatin dragostepentru acestobiect de studiu. William Hordern, acum pregedinte al Lutheran Theological Seminary, Saskatoon, Saskatchewan,a fost mentorul meu in programul de doctoratla Northwestern UniversitygiGarrettTheologicalSeminary(acumGarrett-EvangetcalTheological Seminary).Nu numai cd mi-a prezentat complexitateaproblemelor teologiei contemporane,dar deschiderealui fali de alte puncte de vederedecat ale lui proprii 9i aprecierealui pentru elemi-au asiguratlibertateade a-mi dezvoltacu integdtatepropria pozilie evanghelica.Wolftrart Pannenberg,cu care am avut privilegiul sdmA angajezin studii posidoctoralela Universitateadin Miinchen, m-a stimulat cu discememantullui clar, profund gi petrunzAtorin domeniul problemelorteologice.Acegtitrei birbali, reprezentandpozilii teologiceextrem de variate,au contribuit la maturizareameateologicd 9i mi-au servitcamodel in calitatealor de cercetdtori,inveletori gi persoaneindividuale. Carteade fatdeste dedicatdacestortrei teologi, ca expresiea aprecieriimele faF de ceeace am invitat de Ia ei.

Colegide la propriul meu institut Si din altelocuri mi-au oferit informafii gim-au incurajat.Am gdsitdeosebitde folositoarein specialdoud sugestiiale lui Clark

Pinnock, profesor de teologie sistematici la McMaster Divinity

Hamilton,Ontario: ,,Nu fi rob al exhaustivitdlii" 9i ,,Fd sdpoaid fi cantateca un imn, nu citite ca o cartede telefon."M-am strdduit sdfiu cuprinzetor,si acopir

toate domeniile teologiei, dar firi

Punctele de vedere posibile.Am incercatde asemeneasd includ in materialul faptic,acoloundea fostposibil,aplicatiipracticeginotedoxologice.Recunoscdnd cu graiitudine aiutorul tuturor acestorpersoane,accepttotugi responsabilitatea deplne pentru toatelipsurile 9i defectelecerfi.

Dorescsd mullumesc ai altora careau aiutat Ia urgentareapublicdrii acestei cerfi.Administratia gi consiliul de conducerede la BethelCollegeand Seminary mi-auacordatun ,,concediusabatic",caremi-a dat posibilitatea si duc Ia capeto mareparte a lucririi. Dorescsdmulqumescin mod specialfacultdlii de teoiogie New College,University of Edinburgh,gimai alesdecanuluiei,Dr. A. C. Ross,gi bibliotecaruluiei, J. V Howard, caremi-au creatunele facilteli pentru a putea cercetagi scriein vara anului 1983. LaurieDimbergera dactilografiatceamai marepartea manuscrisuluipdrJilor 1-4 asistatede Lorraine Swanson.Aletta Whitiaker a transcrisDe dischetede

College,

si mA ocup de ioate detaliile gi de toate

76

Prefati

computer originalul dactilografiat al pdrlilor

de asemenea,portiuni din manuscrisul pfutilor 9_12.

5-g;ea

9i

pat Krohn au dactilografiat,

Mulfi studenli

,

au aiutat de-a lungui anilor la modelarea continutului acestei

lntrebirile lor de la orele de curs. Asistentul meu de la catedra

citit intregul manuscris.Mark Moulton a citit pirlile un studiu independent al principalelor subiectedin domeniile acoperitede pe4ile 5:S.Tori patru mi_au

studentului, ajutAndu-rni sele anticipez reacaiile

studenti noi m-au incurajat in mod deosebit

ci4i, in specialprin

de Teologie,Dan EricksorLa 9--12,.Bryc9Ka\nberg a ficut

pa{ile 1-4, iar Randy Russin

oferit comentarii din perspectiva

gi sd-ni alustezlucrarea ca atare.Tiei

9i m-au sprijinit in rugiciune: David

McCullum, Stanley Olson gi Randy Russ.

-_ *.

Hopkins, Minnesota, pe caream slujit-o capastor interimar in perioada in caream

scrispdrlile S-8

mi-a servit ca laborator

dezvoltam.,Am fost din nol impresionat de

a persoanelor laice, mai ales la gedinlele de evaluare de duminicd sea.a

cadrul studiilor biblice din zilele de miercuri, ceeacemi s-a dat posibiliiatea

sd-ni cizelezformularea gi exprimarea gandurilor din aceastdsecliune. Personalul editorial de la Baker Book House a fost incd o iatd

extrem de

incurajator. Mai concret dorescse-mi exprim consideraiia fald de

serviabil 9i de Ray Wiersma,

bisericescpentru concepteleteologice pe care le

Aceastd congregatiedeosebitd,situatdintr_; zoni suburbani,

sd elaborez^manuscrisul pdrgilor 1-4

""yT

multumtui speciale Bisericii Cross of Glory Baprist Church din

interesui gi de comietenli

teologici

si i,r

. editorul

proiectului,

care a sacrificat aproape doi ani pentru

meticuloasd giitenii

a contribuit rnult

editarea acestui enorm proiect. Munca lui

la asigurareaacurateJeigi a unui stil cursiv. Famili:rnea m-a ajutat mult irxacestproiect de durati,

atunci cand cerintele sarcinii pe caremi-am asumat-ogi termenelecesecuveneau

manifestAndinlelegere

l$pectate

Ginnie

cel care a intreprins o lucrare de acestgen.

au presupus modificdri

in

programul nostru obignuit. Sotia mea indoiala pe care le poate intelege doar

m-a aiutat gi in acelemomente di

Numirul

tot mai mare

de cercetdtoriactivi de la facultatea Bethel Theological

de-a lungul perioadei de timp in care

Seminary s-adovedit a fi un grup de sprijin

persistenla gi rebdarea erau indispensabile.

Eforhrl investit in aceasti carteva fi

tot! q{ut

justificat daceeava constihri un mijloc prin

pe CristosIsus,Domnul, vegi ii umbla

prin credinld, dupi irvifiturile catre Durnnezeuj, (Coloseni

care

2:7). in

intermediu.lciruia unii din ceicareati primit

ln El, -fiind inrddicinagi 9i zidifl ln El, intirigi

9i sporind in ea cu multumiri

2 l-u" Tmotei

luat drept ciliuzi

o citesc ,,9i ce-aiauzit de la mine, in fata multor martori, incredinteazd la oameni de ircredere caresdfie in staresdinvete gi pe altii.,,

Arden Hills, Minnesota

2:Z Paveli-a scriscatevacuvinte instructive lui Timotei, pe careeu le-am

in pregitrea Talogieicregtinegi pe carele

recornandgi celor care

PARTEAINTAI

Studiindu-LpeDumnezeu

1. Ceeste tqglggla?

2. Teologla.gi.fllozofia

3. MetodaInvestlgallolteologlce

4. Teologla. ti studldl critic at Blbllel

5. Ac{uallzareemesalululcregtln

6. Teologlasl llmbajulel

Ceesteteologia?

41 t l

JI

Naturareligiei Definireateologiei Localizareateologiei(sistematice)pe hartateologica

Teologjasistematicas-iteotogiabiblic6

Teologiasistematica 9i teologiaistoricd Teologiasistematicasiteologiaflozofice

Nevoiade teologie Punctulde plecare al teologiei Teologiaca stiinte De ce Biblia?

Naturareligiei

Omul este o fiinld minunati

gi complexi. El este capabil sd execute lucrdri

materiale complicate, sd efectuezecalcule mentale abstracte, sd realizeze

frumuseti incredibile in domeniul vizual 9i auditiv in afare de toate acestea,omul

estereligios intr-un mod incurabil. Pentru cdoriunde d5m

geograficin culturi extrem de diferite gi in orice moment din celemai indepdrtate perioade ale istoriei inregishaie 9i pand in prezeni - gesim 9i religie.

,,Religie" esteunul dintre aceitermeni pe caretoli presupunem hse pu1ini dinhe noi suntem ilx stare se-i definim cu adevirat.

descoperdcontradiclie sau cel putrin diversitate in definitiile sau descrierile unui

obiect sau ale unei activitili,

nu a fostsuficientstudiat,gAnditsaudiscutat,fie ci

complexi pentru a fi cuprinsd intr-o singuri afirmafie comprehensiia. In multe descrieri ale religiei apar anumite trdsdturi comune.Existd o credintd i:I cevasuperiorpersoaneiumaneindividuale.Acestceva poate fi un dumnezeu

personal,un intreg ansamblude fiinle supranaturale,o foigea naturii, un setde valori saurasaumani in totalitateaei (umanitatea). in mod caracteristicexistAo distinclieinhe sacrugi secular(sauprofan).AceastAdistinctiepoate fi extinsdla persoane, obiecte,locuri gi practici. Vehemenlacu care u.eaiti distinctie este sustinutevariazdla diferitelereligii 9i printre adeptiiunei religii date.l

de oameni - rispAndifi

cdii inlelegem, Acolo unde se

existe motive si se creadi fie ci subiectul respectiv

problemaestepreabogati 9i

1. Vvtllt"".

P. Alston, ,,Religion", 1n Eficyclopediaof

MacmiIla, 1967,v ol.7, p. 141-742.

philosophy, ed. paul Edwards, New york,

t9

20

Studiindu-LpeDumnezeu

Religia implicn de reguld gi o conceptie despre lume

9i viali,

adicd o

9i

o

perspective asupra lumii sau o imagine generald a realiidtii in ansamblul ei,

pirere desprecum anume trebuie sd se rapoteze individul la lume ir lumina acesteiperspective.Unei religii ii esteatagatun set de practici care tin fie de comportamentul ritual, fie de cel etic, fie de ambele. in relieie se inialnesc si

anumite atitudini sau sentimente,cum ar fi un sentiment de reJpectamestecatcL teamegi uimfue,un sentimentde vinovdtie sauun sensal misierului. Existi un anumit gen de rispuns sau de relaflecu obiectulcareestesuperior persoanei

umane individuale, ca de exemplu dedicarea,inchinarea suu .ugdcirl.,ear.

existdadeseori,dar nu intotdeauna,anumitedimensiunisociale.ln mod frecvent

se formeazdgrupuri de un tip sau altul pe baza unui punct de vedere sau

angajamentreligios comun.3

in firre,

$au fdcut incercdri pentru a se gdsi o esentecomune a tuturor religiilor. De

uneilungi pedoadedin Evul Mediu, mai alesin Apus, religia

ctez saudogmd.Ceeacedeosebeacregtinismulde

iudaism

deosebeaucregtinismul

exemplu,pe durata

a fostconsideratidrept

sauhinduism eraun setdiferit de crezuri.C6nda avut locReformas-aconsiderat

cd doctrinele (sau dogmele) diferite erau acelea care

protestant de romano,catolicism. PAndgi confesiunile protestante erau vazute ca

fiind diferentiate in

respectiv-al libertilii

pi

primul rdnd prin ideile lor despreiolul suveranitetii divine gi umane,desprebotez,desprestructuraconduceriibisericegii

alte subiectesimilare. Era firesc ca invdteturile doctrinare sd fie consideratecele mai

la

filozofia a devenit o disciplina

desprelume gi vial; al religiei avea sI

gtmlele comportamentale erauinci in fagi,

ca institulie sociaidsau despre fenomenul psihologic

Totugi,o datd cu inceputul secolului al XX-lea

ocupd religia. in

religios.

importante de

inceputul Evului Mediu 9i pdnl in secolul al X\rllllea. Din momentul in care

putemicA, bine agezat6,caracterul de conceptie

fie, bineingeles,accentuat. $i, deoaieie

s-auspusrelativpuiine desprereligie

a avut loc o schimbarein modul lucra reasa On Religion:Speeches

de-inlelegerea locului pe careil

to Its CulturcdDespisers,Friedrich

estein domeniul eticii saudogmei. Mai degrabd,a

o probleme care tine de sentiment, fie de sentiment in general, fie de sentiirentul uneidependenJeabsolute.aAcestpunct de vederea fosidezvoltatde cetreanaliza

fenomenologici a unor gAnditorica RudoUOtto, carevorbea

conStientasacrului.sIdeea lui a fost continuate intr-o mare parie a gindirii

religioasedin secolulal XX-lea,purtind reactiaei irnpotrivacategoriilorlogice 9i

a ,,ralionalismului".

manifestarelarg rdspandite a accentului pus pe sentiment.

Schleiermachera respins ideea cd locul ieligiei

spusSchleiermacher,religia

Jste

desprenunmos,

,20,

a iost

o

,,Religia lui Isus,, care a prosperat in anii

Formularea lui

Schleiermacher era in mare parte o reaclie la

conceplia

filozofici a lui Immanuel Kant. DeqiKant era mai degrabdfiloiof decAtteoiog,

2. Ibid.

3.,,ReligioDSocialAspectsof",i^Enc|clopediaBritannica,ediliaaXV-a,Macropaedia,vol. 15,

p.604-613.

- 4. Friedrich Schleiermacher,Ot Religion;Speechesto lts Culturcd Despisels,New york, Harper and

Ceesteteologia?

21,

celetrei critici faimoaseale lui - Criflcnrnliuniipure(7787), Criticaraliutlii practice

judecati (7790) - au avut

filozofiei religiei.6In prima dintre cele trei critici, el

posibild cunoagtereateoreticda obiectelorcaretranscendexperientasenzoriald. Bineinlelesca aceastaa inHturat posibilitateaoricdreicunoagterirealea religiei

sau a oricdrui fundament cognitiv al ei agacum a fost ea inleleasdin mod tradilional.TKant a precizatcd religia esteun obiect al raliunii practice.El a consideratcdDumnezeu,unelenormegiviala vegnici suntnecesarecapostulate fdrdde caremoralitateanu poatefuncliona.sAstfel, religiaa devenito problemd de etice.Acestpunct de vedereasuprareligieia fost aplicatteologieicregtinede cdtreAlbrechtRiischl,carea spuscdreligiaesteo problemdde judecili morale.e Prin urrnare,cum trebuiesdprivim religia?Eu pretind ci religia estefiecare

dintre acestea -

un anumit gen de comportament.Cregtinismulse potrivegte tuturor acestor criterii alereligiei.El esteun mod de existente,un anumit gende compo{ament, un stil de viali. Mai mult, el estetoateacesteanu numai in cadrulunei experiente individuale izolate,ci giin direcliaproduceriiunor grupuri sociale.Cregtinismul

implici de asemeneaanumite sentimente,cum sunt dependenta,dragosteaqi implinirea. $i, cu certitudine,cregtinismulimplicdun setdeinvildturi, un mod de a privi realitateagi propria persoandgi o perspectivddin careintreagaexperiente ale un sens. Pentru ca cinevase fie un membru vrednic al unui grup poreclit dupd un anumit conducetor, acea persoani trebuie sd adere la invdldturile acelui conducator.De exemplu,un platonicianestecinevacareintr-o oarecaremasura esteatagatde conceptiilesuslinutede Platon;un marxistestecinevacareaccepti invdJiturile lui Karl Marx. In rndsurain careconducdtorula pledatgi in favoarea unui mod de via16indisolubil legat de mesajulpe care l-a propovdduit, este esentialcaadeptulseimite giacelepractici.In generalfacemtotuqideosebireintre practicileinerente(sauesenfiale) 9i celeaccidentale(sauincidentale).Agadar,un platoniciannu trebuie sA trdiascdin Atena gi sd vorbeascdgreacaclasicd;un marxistnu trebuiesefie evreu,sdstudiezela British Museum sausi mearsi cu bicicleta. in acelagifel, un cregtinnu trebuiesdpoartesandalesausdaibi barbd,sausd iriiasci in Palestina.insd cei carepretind ci sunt cregtinivor credeceeace a

propovdduitIsusgivor punein practicdceeacea poruncitEl,cum ar fi:

,,Iubegte-l

peaproapeletdu cape tineinsuti." Aceastapentrucea-Lacceptape IsuscaDomn inseamnea facecaEl sefie autoritateacaresi neconduci vielile.Atunci ceanume esteimplicatin a fi cregtin? James Orr a formulatfoartebineacestlucru: ,,Cel care credecu toateinima lui in IsuscaFiu al lui Dumnezeuseangajeaziprin aceasta

(1788) 9i Criticn puterii de

un impact imens asupra a combetutideea ce este

crezsaudoctrind,sentimentsauatitudine,un mod de viate sau

6. A. C. Mcciffert, PrctestalltThaughtDepreKnnf,New York,Harpet 1961,il considerdin mod

evidentpe Kant ca o cumpin; in dezvoitareagendirii protestante,degiKant a fostun filozof fi nu un teolog.

pt!/c, ,,Analitica Transcendentali,,,cartea 1, capitolul 2,

secliunea2.

7. Immanuel Ka t, Critica nliuilii

8. ImmanuelKant,Criticanliunii practice,partea1,cartea2,capitolul 2,sectiunea5.

9. AlbrechtRitschl, ,,Theologyand Metaphysics" ,

i^ ThrccEssoys,trad.in lb. engl. philip Hefner,

Philadelphia,Fortress , 1972,p.'149-215.

22

Studiindu-Lpe Dumnezeu

la multe altele in plus. El devine loial anumitor concepfii despre Dumnezeu, om,

picat, rescumpdrare, despre scopul lui Dumnezeu in creatie gi istorie gi despre

destinul omenesc - agacum Pare,agadar,rezonabil si

propovtrduit Isus estedoar o parte din ceeacetnseamni a fi cregtinsauadept al lui

Cristos.9i

teologiei cregtine.Crezul nu estetotul in oe$tinism. Esteimplicatd gi o axperienti

sau un set de triiri, incluz6nd

practici atat de naturd eticd, cat gi rituali

cregtinismexisti

a ceeace in mod obignuit se numegte Biserici, 9i cu necregtini, in cadrul lumii

privite i:r ansamblu, Alte discipline ale cercetirii

aceste dimensiuni ale cregtinismului. lnsd obligagia esenliali de a e*i^ioa, interpreta gi organiza irrvifiturile Aceluia de la care aceasteretgie 19iia numele

aparline teologiei cregtine. Transpunereain viaF gi practicarea personali a religiei, inclusiv susfinerea

crezurilor doctrinare, au loc la nivelul experienteiprimare. Existd de asemeneaun nivel al meditirii cu privire la ceeace are loc la nivelul primar. Disciplina care se ocupi cu descrierea,analizarea,criticareagiorganizareJdoctrineloresteteologia.

Astfel

Teologiaestefate de religie ceeaceestepsihologia fald de emoJiileumane, ceeace

este estetica fata de operele de arte, ceea ce este gtiinta poliiici comportamentul politic.

segisesc ele in cregtinism."ro sespr.rndcda susJinecrezurile pe carele-a sustinut gi

acestor credinte reprezintd preocuparea speiifici

a

dragostea,umilinla, adorareagi inchinarea. Existi

sau devolionali.

De asemenea,in

tocmai studiul

gi dimensiuni sociale.Ele implici relatii cu alli cregtini,in cadrul

gi cunoagteriicareinvestigheaze

in comparatie cu religia, teologia este o activitate de nivel secundar.

fali

de

Definireateologiei

Studierea lui Dumnezeu sau gtiinla despre Dumnezeu este o bund definilie preliminard sau de bazi a teologiei. In orice caz,Dumnezeul crestinismului esteo

fiinlS active, agacd trebuie sdexisteo extindere inifiali a acesteidefinitii in agafel

incAt ea sdincludi lucririle

ceuta si inteleage gi creafla lui Dumnezeu, mai ales omul gi conditia lui, precum

gi lucrarea Lui rdscumplretoarc pentru omenire.

Cu toate acestea,e nevoie sd se spunl i:rci gi mai multe pentru a se ardta ce anume face aceastdgtiinte. Prin urmare, noi propunem o definilie mult mai complett a teologiei: ea este acea disciplind care se striduiegte si articuleze in

mod coerentdoctrinele credintei cregtine,pe baza Scripturilor inainte de toate, in

contextul culturii tl

problemele vietii. 1. Teologia este prin urmare biblici. Aceasta ia ca sursd primari pentru continutul ei Scripturile canonice,Vechiul 9i Noul Testament.Ceea ce nu inseamnl ci se inspird pur 9i simplu intr-un mod lipsit de spirit critic din semnificagiile superficiale ale Scripturilor. Teologia utilizeazd instrumentele gi metodele cercet{rii biblice. Ea folosegte,de asemenea,informalii din alte domenii

general, intr-un limbai specific contemporan gi in raport cu

lui

Dumnezeu gi relatia Lui cu ele.Astfel, teologia va

10. James Or1,TiieCristian Viauof GodandlrreWorld,Grand Rapids,Eerdmans,1954,p.4.

Ceesteteologia?

23

ale adevSrului despre care consideri ce fac parte din revelatia generald a lui Dumnezeu.

2. Teologia este sistematicd. Adici se inspird din intreaga Biblie. in loc si

izolate unele de altele, ea incearci mai degrabi si

utilizeze texte individuale

raporteze diferitele fragmente unele la altele, secontopeasci diversele inviJituri intr-un intreg armonios sau coerent.

3. Teologia seraporteazi de asemeneala problemele de culturi generald gi de

eruditie. Astfel, ea incearci str-giraporteze concepfiadespre origini la conceptele prezentate de gtiintd (sau mai corect, de discipline cum ar fi cosmologia), concepfia despre natura umani la accepfiuneapsihologici a personalitetii, ideea de providenld la ipotezele filozofiei istoriei.

4. Teologia trebuie de asemeneasi fie contemporane. in timp ce trateazi

probleme neafectate de trecerea timpului, ea trebuie sd foloseascdun limbai,

concepte Si structuri ideatice care si aibi un senstr contextul Aici exisid un pericol. Unele teologii, in incercarea lor de a

moderne, au reformulat materialele bibhce intr-un mod care le-a denaturat. Auzim astfei despre ,,pericolul de a-L modemiza pe Isus"l1,un pericol foarte real. Totugi, in incercarea de a evita ca Isus str fie prezentat doar ca un alt liberal al secolului al XIX-lea, mesajul este uneori formulat intr-o asemeneamaniere incat

reclamd ca persoana din secolul at XX-lea si devini o persoand a secolului intai pentru a-L putea infelege. Drept rezultat easehezegtecdestecapab a seseocupe doar de probleme care nu mai exista. Agadar, in mod similar, trebuie evitat pericolul opus, ,,pericolul de a ne arhaiza pe noi ingine".l, Nu sepune nurnai problema de a sefolosi structurile ideatice din zilele noastre pentru a exprima mesajul. Mesajul cregtin trebui.e si vizeze intrebdrile 9i provocdrile de care ne lovim astezi. Dar chiar gi aici e nevoie de un semnal de alarmd in legituri cu un angaiamentprea drastic fate de un set dat de probleme. Dacd prezentul tnseamni ceva diferit de trecut, atunci, dupd cAte se poate plesupune, viitorul va fi de asemeneadiferit de prezent. O teologie care se

identifici prea mult cu prezentul imediat (9i anume, cu ,,astdzi,,9i nimic altceva)

seva

timpului prezent.

aborda probleme

expune la o iegire prematurd din uz.

5. In fine, teoiogia trebuie sd fie practici. Prin aceastanoi nu in;elegem o

teologiepracticd in senstehnic (9i anume, cum si sepredice, si seconsiliezC,sdse evanghelizezeetc.), ci ideea ci teologia se raporteazd la triire, nu numai la crez.

Credinla cregtini are ceva de spus ca si ne sprijine in preocupdrile noastre practice.Pavel, de exemplu, a dat asigurdri cu privire la ceade a doua venire a lui

11. Henry J. Cadbury ThePeril of Medunizing,fcrts, New york, Macmillan, 1937.Un exemplu al

modemizlrii

Tyrrell spuneadespre interpretarea fdcufe persoanei lui Isus Cristos de catre Adolf Hamack

Cristos pe care il vede Hamack, pdvind in urme prin nouesprezecesecolede intunecime catolicd, este doar reflectarea unui chip plotestant liberal, vezut pe suprafata apei intr-o fantand adince,,, Christiatitv at thc Cross-Roads,Londra, Longmans, Grcen, 1910 p.,l4.

_12.

Oamenii-care searhaizeaze pe ei ln$igi sunt cei cale incearcl sdalcdtuiasci

Henry J. Cadbury ,,ThePeril of Archaizing Ourselves,,,ll erprctation3,7949, p.331-932.

lui Isus.poate fi gesit in reconstih.ririle vielii

lui Isus din secolul al XIX-lea.

Glorge

ce ,,Ac;l

comunitdli dupd tiparul

Bisericii Primale, dupe cum este descristrea mai ales in Fapte 4-5 sau cei care incearcI si reiolve

problema validitltii consumdrii beuturilor alcoolice pe baza;racticii din Noul Testament,fdrd sd se intrebein ambelecazuriin cemesurdschimbarilesocialecareau awrt locdin vrmurilebiblicep,inA in prezent au modificat semnificalia practicilor in cauzi.

24

Studiindu-Lpe Dumnezeu

Isus Cristos,iar apoi a spus:

(1Tesaloniceni4:18).Estenecesartotugisdseobservefaptul

sd se preocupein prirnul rAnd de dimensiuniJepractice. Efectu'i practic sau

cdteologianu trebuie

,,MAngAiali-vidar unii pe allii cu acestecuvinte,,

aplicaliauneidoctrineesteo consecinfda adevdruluiaceleidochine,5inu invers.

Localizareateologiei(sistematice)pe hartateologici

Termenul de ,,teologie" esteexhem de des folosit. prin urmare, estenecesarse

identificim

cuvdntul cuprinde toate subiectele tratate intr-o gcoali

terrnenul include diverse subiectecum sunt Vechiul Testament,Noul Testament,

istoria Bisericii, teologia sistematicd,homiletica, educaJiacregtini

Un sens mai restrAns al cuvAntului se referd la acele tncerciri care trateaza

caracterul specihc doctrinar al credinfei cregtine. Aici se gesesc discipline ca

teologia biblici,

Aceastaeste ieologie in contrast cu istoria Bisericii ca institutie, cu interpretarea textului biblic sau cu tehnicilepracticii pastorale.in cadrui acesteicoiectii de subiecte teologice (teologie biblici, teologie istorici etc.) noi putem delimita teologia sistematici. Acesta este gi sensul in care va fi folosit de acum incolo ctldnt:ul teologieln aceastdlucrare (in afard de cazul in care existA indicatii specificecd ar aveaalt inteles). in fine, in cadrul tmlogiei sistematiceexisti diferite doctrine,cum sunt bibliologia antropologia,cristologii 9i teologiapropriu-zisd (sau doctrina despre Dumnezeu). Pentru a evita confuzia, atunci iana o avem in vederepe ultima dintre ele,vom folosi expresia ,,doctrinadespreDumnezeu,,. Figura 1 poate aiuta la vizualizarea acestorrelafii.

mai

de aproape sensul cu care il folosim

aici. in sensul cel mai larg,

teologici. in acest seris,

gi consilierea.

teologia fiiozofici.

teologia istorica, teologia sistematicd gi

Figura1

Sensurialetermenului,,teologie"

Studiiteologice

Studiibiblice

Studiiistorice

Studiidoctrinarc

Studiipractice

fTeologiebiblice

fTeologiebiblice

lTeologieistoricd

lTeologieistoricd

)

Teologiesistematice

lTeologiefilozofica

lTeologiefilozofica

Teologiasistematicegi bologia biblicd

Scriptura

Dumnezeu

Omul

Pecatul

Cristos

Mantuirea

Biserica

Lucruriledinurme

Atunci cand ne intrebdm care este relalia teologiei sistematicecu alte

lnvestigatii doctrinare, ddm peste o

sistematicd gi teologia biblicd. Cel care se

depcndent de activitatea gi cunogtintele celor

- _ biblici poate fi migcareacu acelaginume, carea apirut in anii

legdturX deosebit de skanse intre teologia

ocupd de teologia sistematictr este carelucreazi in domeniul exegetic.

,,teologiebib1ic6,,.Teologia

,40,

a prosperaiin

Trebuie sd distingem aici trei sensuri ale expresiei

Ceesteteologia?

25

anii '50 9i a ajunssddecaddin anii '60.13 Aceastimigcarea avut multe afinitdti cu teologianeoortodoxi. Multe dintre concepteleei de bazi au fost aspru criticate, mai ales de cdtre James Barr in The Semanticsof BiblicalItnguage.14Declinul migceriide teologiebiblicda fosturmirit de BrevardChildsin lucrareasaBlbliccl Thmtogyin Crlsls.lsA inceput de curAnd sd se vadd ce, in ciuda numelui ei, migcareanu a fost intotdeauna deosebitde biblic6. De fapt, cateodati a fost extremde nebiblicd.l6 O a doua semnificatiea denumirii de teologiebiblicdestecontinutul teologic al Vechiului 9i Noului Testament,sau teologiacaresegesegtein cdrlile biblice. Existddoud aborddriale ieologieibiblice astfeldefinite.Una esteabordareapur descriptive a lui Krister Stendahl.lTEa constd dintr-o simpld prezentare a invdldturilor teologice ale lui Pavel, Ioan gi ale celorlalti scriitori ai Noului Testament.In