Republica Moldova, ca subiect de Drept Internaional Public.

In sistemul dreptului international subiectele ocupa un loc central, deoarece

insasi natura acestuia este determinata de caracterul lor si de ordinea
interactiunii dintre ele. In general se considera ca o entitate constitue un subiect
de drept in cazul in care ea este dotata de normele unei anumite ordini juridice
cu un ansamblu de drepturi si obligatii, precum si cu capacitati necesare
exercitarii acestora.
Subiecte ale dreptului international sunt considerate acele entitati care participa
nemijlocit atit la elaborarea si realizarea normelor de drept international, cit si la
desfasurarea raporturilor juridice internationale, dobindind drepturi si obligatii
internationale. Aptitudinea de a fi titular de drepturi si obligatii internationale mai
inseamna si capacitatea de a avea personalitate internationala, sau personalitate
juridica internationala.
Dupa parerea aproape unanima a autorilor de drept international, statele sunt
subiectele principale, originare si universale ale dreptului international.
Statutul de subiecte principale este determinat de locul pe care acestea il ocupa
in sistemul relatiilor internationale. In miinile acestora sunt concentrate
principalele mijloace de influenta asupra vietii internationale. Prin intermediul si
sub controlul statelor isi desfasoara activitatea si alti participanti la viata sociala
internationala unitatile administrative ale statelor, asociatiile obstesti,
societatile comerciale, indivizii etc. Nici-o societate umana nu poate exista in
afara statului. Astfel, juristul sovietic D. Levin scria ca statul suveran reprezinta
forma principala de organizare a vietii popoarelor.
Mai mult decit atit, insusi dreptul international, conceput in mare parteca un
drept al relatiilor dintre state, fara existenta acestora nici nu ar putea functiona
(statele creeaza normele de drept international, le confera forta juridica
obligatorie, aducind la indeplinire mecanismul lor de functionare).
Vorbind despre statalitatea Republicii Moldova, este necesar sa remarcam faptul
ca astazi acest stat reprezinta o realitate, un stat suveran si independent, aparut
pe harta lumii drept consecinta a destramarii imperiului sovietic, fapt care ii
justifica aparitia.
Revigorarea micrii de renatere i eliberare naional in R.S.S.M a fost
favorizat de politica de democratizare, perestroica, lansat de Gorbaciov in
1985. Devenise o necesitate obiectiv de a crea o alternativ politic viabil ce
ar fi exprimat nzuinele i aspiraiile democratice i naionale datorit condiiilor
din a doua jumtate a anilor '80 in care Partidul Comunist din Moldova se situase
in opoziie fa de revendicrile populaiei majoritare din R.S.S.M., alimentind i
provocind in permanen ostilitatea minoritilor naionale prin rspindirea de
zvonuri i calomnii, i tensionind atmosfera in societate. Rolul de iniiator al
acestei alternative i l-a asumat Uniunea Scriitorilor din Moldova.
In cadrul unei adunri a intelectualitii, in sala mare a Uniunii Scriitorilor din
Chiinu, se constituie la 3 iunie 1988,Grupul de iniiativ al Micrii Democratice

in sprijinul restructurrii, care, in pofida unor tentative de a o subordona

Partidului Comunist din Moldova, s-a constituit ca o alternativ aflat in opoziie
fa de P.C.M. Tot atunci a fost lansat i zvonul provocator, referitor la intenia
Micrii Democratice de a realiza unirea R.S.S.M. cu R.S. Romania, cu toate c
era dificil de imaginat cum se putea produce un asemenea eveniment, in timp ce
in Romania mai domina regimul Ceauescu care, la fel ca i regimul comunist de
la Chiinu, pstra aceeai tcere semnificativ vis-a-vis de evenimentele din
R.S.S. Moldoveneasc.
In acea perioad populaia R.S.S.M. era confruntat cu un comportament nefast
din partea P.C.M. Astfel, potrivit observaiei scriitorului Vladimir Beleag, existau
doar citeva insulie minuscule in care mai palpita contiina naional, in rest
dominind apatia i indiferentismul fa de evenimentele in desfurare. Astfel,
obiectivul major al Grupului de iniiativ al Micrii Democratice a devenit
dobindirea dreptului de a publica proiectele de program i statut ale Micrii,
precum i organizarea structurilor teritoriale ale acesteia, care ar fi informat
corect opinia public despre situaia real din Moldova. Concomitent i paralel cu
aceast activitate, Micarea Democratic a organizat mitinguri i demonstraii i
a coordonat campania de colectare a semnturilor pentru oficializarea limbii
romane i revenirea ei la alfabetul latin, pentru drepturi politice i ceteneti,
pentru demontarea sistemului administrativ de comand i descentralizarea
economiei.
La 20 mai 1989 are loc congresul de constituire a Frontului Popular din Moldova,
scopul cruia, la acea etap, aa cum se meniona in unul din documentele
adoptate de congres, nu era obinerea puterii politice i de stat in republic, ci a
suveranitii economice, sociale i culturale a R.S.S.M. ca stat egal in cadrul
U.R.S.S. Dincolo de utopismul obiectivelor enunate (formulrile confuze i
obiectivele irealizabile au putut fi contientizate doar peste un anumit interval de
timp), valoarea inestimabil a respectivei declaraii consta in insi lansarea de
ctre F.P.M. a problemei suveranitii. Urmtorii pai, suficient de siguri, spre
autodeterminarea naional au fost fcui la: 27 august 1989, cind in documentul
final al Marii Adunri Naionale Despre suveranitatea statal i despre dreptul
nostru la viitor a fost formulat, deja suficient de limpede, cererea s fie
restabilite: numele istoric al poporului nostru, pe care el l-a purtat de-a lungul
veacurilor - numele roman, i denumirea limbii lui - limba roman.
Procesul autodeterminrii Republicii Moldova a inceput o dat cu adoptarea de
ctre Sovietul Suprem al RSSM de legislatura a XI-a pe data de 31 august 1989 a
Legii cu privire la statutul limbii de stat, care in preambul prevede urmtoarele:
in scopul lichidrii deformrilor survenite in construcia lingvistic din RSS
Moldoveneasc, al lurii sub protecia statului a limbii moldoveneti - una din
premisele existenei naiunii moldoveneti in cadrul formaiei sale naionalstatale suverane, al asigurrii funcionrii ei in toate sferele pe teritoriul RSSM.
Constituirea fundamentelor statului Republica Moldova i ale societii
democratice, a fost efectuat cu participarea activ a populaiei, i cunoate
dou etape relativ distincte.

Prima - fiind calificat ca o etap confuz, contradictorie i de scurt durat incepe in 1990, odat cu desfurarea primelor alegeri libere care au marcat un
pas important in procesul de democratizare a societii(dei inc sovietice) i de
edificare a statului moldovean. La 5 ani de la anunarea cursului de perestroika
s-au desfurat alegerile in ultimul Soviet Suprem al R.S.S. Moldoveneti. Legea
privind alegerile deputailor poporului din R.S.S.M., din 23 noiembrie 1989,
introducea elemente noi, imposibil de imaginat in practica alegerilor anterioare
din Uniunea Sovietic.
Un pas in democratizarea vietii politice din Republica il reprezinta alegarile
parlamentare din 25 februarie 1990, apreciate ca primele alegeri democratice.
Desi alegerile nu s-au desfasurat in conditiile unui pluralism politic real, totusi
candidatii au avut posibilitatea sa participe in conditii egale la campania
electorala, prezentindu-si platformele in fata electoratului.
In urma scrutinului, in Sovietul Suprem au fost alesi 380 de deputati, majoritatea
dintre ei fiind inaintati si sustinuti de noile formatiuni politice in componenta
forului legislativ suprem al republicii au intrat reprezentantii mai multor
formatiuni politice cu programe diverse.
Pornind de la realitate si fiind ghidati de conjuctura interna si externa, intr-o
perioada relativ scurta, Sovietul Suprem a elaborat si a aprobat un set de legi si
hotariri, care au creat baza juridica si au trasat directiile principale de dezvoltare
a noului stat, Republica Moldova.
Analizind activitatea Sovietului Suprem al RSSM de legislatura XII-a, vom observa
ca incepind cu aprilie 1990 s-a mers pas cu pas spre declararea Independentei la
27 august 1991.
Chiar la prima sedinta a Sovietului Suprem, exprimind vointa poporului, a fost
confirmata hotarirea revenirii la vechile atribute ale statalitatii moldovenesti,
adoptindu-se un nou Drapel de Stat Tricolorul : albastru, galben si rosu simbol
oficial al statalitatii. Pe parcursul urmatoarelor sedinte au fost adoptate un sir de
documente de o importanta exceptionala pentru constituirea si conolidarea
statului.
La sesiunea intii a noului Parlament au fost, de asemenea, create organele
abilitate cu realizarea politicii externe. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe al
Republicii Moldova i-a fost pusa sarcina de a promova politica externa a
Republicii cu alte state si organizatii internationale si negocierea sau participarea
la negocierea tratatelor si acordurilor internationale.
Cu toate ca Republica Moldova nu dobindise independenta si nu avea calitatea
de subiect al raporturilor de drept international, pe data de 31 mai 1990, prin
Hotarirea nr. 63-XII, Parlamentul recunoaste neconditionat independenta
Republicii Lituania declarata la 11 martie 1990 si confirma dorinta de a stabili
relatii diplomatice cu aceasta tara.
Exprimind vointa poporului, la 23 iunie 1990, prin adoptarea Declaratiei
Suveranitatii, Sovietul Suprem proclama Republica Sovietica Socialista Moldova

stat suveran. In conformitate cu Declaratia Suveranitatii, Moldova isi exprima

adeziunea fata de principiile si normele dreptului international unanim
recunoscute, respecta Statutul Organizatiei Natiunilor Unite si declara vointa de a
convetui in pace cu toate tarile si popoarele, de a nu admite confruntari in
relatiile internationale, interstatale si interetnice. In continuare se mentioneaza
ca RSSM in caliate de subiect cu drepturi egale al contractelor (relatiilor)
internationale se declara o zona demilitarizata.
Analizind principiile pe baza carora a fost emisa, mentionam ca Declaratia
Suveranitatii Republicii Moldova a fost primul pas important spre
autodeterminare.
In scopul consolidarii suveranitatii, la 27 august 1991, in baza hotaririi Marii
Adunari Nationale, Parlamentul, prin majoritate absoluta de voturi, a adoptat
Declaratia de Independenta a Republicii Moldova.
Inaltul organ legislativ al republicii, in ceasul responsabilitatii supreme, savirsind
un act de justitie in concordanta cu istoria neamului, cu normele de morala si de
drept international, in virtutea drpetului popoarelor la autodeterminare, in
numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi a proclamat
suprem ca:
1. Republica Moldova este un stat suveran, independent si democratic, liber
sa-si hotarasca prezentul si viitorul, fara nici-un amestec din afara, in
conformitate cu idealurile si nazuintele sfinte ale poporului in spatiul
istoric si etnic al devenirii sale nationale.
2. In calitate de stat suveran si independent, Republica Moldova solicita
tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale,
proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de
a stabili relatii politice, economice, culturale si in alte domenii de interes
comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la
stabilirea de relatii diplomatice cu acestea.
Proclamarea independentei a pus doar inceputul procesului crearii bazei juridice
a unui stat nou, numit Republica Moldova. Evolutia ulterioara a evenimentelor au
demonstrat cu prisosinta ca realizarea suveranitatii si independentei de facto
constituie o problema extrem de dificila si de lunga durata. Acest lucru nu poate
fi grabit sau minimalizat, deoarece suveranitatea si independenta reala a tarii se
constituie doar in urma unor transformari radicale in societate. Aceste
transformari prevedeau trecerea societaii:

De la regimul politic totalitar la cel democratic,

De la sistemul administrativ centralizat de comanda la relatiile de piata in
toate sferele vietii sociale,
De la o parte a statului centralizat la constituirea unui stat suveran si
independent.

Noua situatie a Republicii Moldova crea conditii mai favorabile pentru activitatea
de politica externa, insa pentru aceasta, statutul de stat suveran si de subiect al
relatiilor internationale trebuia sa fie recunoscut.
In calitate de stat suveran si independent, Moldova solicita tuturor statelor si
guvernelor lumii recunoasterea independentei sale si is exprima dorinta de a
stabili relatii politice, economice, culturale si in alte domenii de interes comun cu
toate tarile lumii, fiind gatasa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu
acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume.
Prima tara care a recunoscut independenta Republicii Moldova a fost Romania.
In aceeasi zi a fost anuntata Declaratia Guvernului Romaniei prin care se
recunostea independenta Republicii Moldova si se declara pregatirea sa se
procedeze la stabilirea de relatii diplomatice si acordarea sprijinului necesar
pentru consolidarea independentei noului stat, mentionindu-se ca aceasta
hotarire de importanta capitala se inscrie in mod logic in procesul de
innoiridemocratice, de destramare a structurilor totalitare, care au loc in URSS.
Acest proces al recunoasterii a evoluat foarte rapid, ajungindu-se astazi la
Republica Moldova sa fie recunoscuta de toate statele ONU.
In sirul evenimentelor importante ce s-au derulat in republica dupa proclamarea
independentei, se inscrie si adoptarea la 29 iulie 1994 a noii Constitutii. Articolul
1 al constitutiei Republicii Moldova stabileste suveranitatea si independenta, iar
articolul 2 prevede ca suveranitatea nationala apartine poporului Republicii
Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative.
Republica Moldova se obliga, prin articolul 8 sa respecte Carta Organizatiei
Natiunilor Unite si tratatele la care este parte, sa-si bazeze relatiile cu alte state
pe principiile unanim recunoscute ale dreptului international.