Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Prima - fiind calificat ca o etap confuz, contradictorie i de scurt durat incepe in 1990, odat cu desfurarea primelor alegeri libere care au marcat un
pas important in procesul de democratizare a societii(dei inc sovietice) i de
edificare a statului moldovean. La 5 ani de la anunarea cursului de perestroika
s-au desfurat alegerile in ultimul Soviet Suprem al R.S.S. Moldoveneti. Legea
privind alegerile deputailor poporului din R.S.S.M., din 23 noiembrie 1989,
introducea elemente noi, imposibil de imaginat in practica alegerilor anterioare
din Uniunea Sovietic.
Un pas in democratizarea vietii politice din Republica il reprezinta alegarile
parlamentare din 25 februarie 1990, apreciate ca primele alegeri democratice.
Desi alegerile nu s-au desfasurat in conditiile unui pluralism politic real, totusi
candidatii au avut posibilitatea sa participe in conditii egale la campania
electorala, prezentindu-si platformele in fata electoratului.
In urma scrutinului, in Sovietul Suprem au fost alesi 380 de deputati, majoritatea
dintre ei fiind inaintati si sustinuti de noile formatiuni politice in componenta
forului legislativ suprem al republicii au intrat reprezentantii mai multor
formatiuni politice cu programe diverse.
Pornind de la realitate si fiind ghidati de conjuctura interna si externa, intr-o
perioada relativ scurta, Sovietul Suprem a elaborat si a aprobat un set de legi si
hotariri, care au creat baza juridica si au trasat directiile principale de dezvoltare
a noului stat, Republica Moldova.
Analizind activitatea Sovietului Suprem al RSSM de legislatura XII-a, vom observa
ca incepind cu aprilie 1990 s-a mers pas cu pas spre declararea Independentei la
27 august 1991.
Chiar la prima sedinta a Sovietului Suprem, exprimind vointa poporului, a fost
confirmata hotarirea revenirii la vechile atribute ale statalitatii moldovenesti,
adoptindu-se un nou Drapel de Stat Tricolorul : albastru, galben si rosu simbol
oficial al statalitatii. Pe parcursul urmatoarelor sedinte au fost adoptate un sir de
documente de o importanta exceptionala pentru constituirea si conolidarea
statului.
La sesiunea intii a noului Parlament au fost, de asemenea, create organele
abilitate cu realizarea politicii externe. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe al
Republicii Moldova i-a fost pusa sarcina de a promova politica externa a
Republicii cu alte state si organizatii internationale si negocierea sau participarea
la negocierea tratatelor si acordurilor internationale.
Cu toate ca Republica Moldova nu dobindise independenta si nu avea calitatea
de subiect al raporturilor de drept international, pe data de 31 mai 1990, prin
Hotarirea nr. 63-XII, Parlamentul recunoaste neconditionat independenta
Republicii Lituania declarata la 11 martie 1990 si confirma dorinta de a stabili
relatii diplomatice cu aceasta tara.
Exprimind vointa poporului, la 23 iunie 1990, prin adoptarea Declaratiei
Suveranitatii, Sovietul Suprem proclama Republica Sovietica Socialista Moldova
Noua situatie a Republicii Moldova crea conditii mai favorabile pentru activitatea
de politica externa, insa pentru aceasta, statutul de stat suveran si de subiect al
relatiilor internationale trebuia sa fie recunoscut.
In calitate de stat suveran si independent, Moldova solicita tuturor statelor si
guvernelor lumii recunoasterea independentei sale si is exprima dorinta de a
stabili relatii politice, economice, culturale si in alte domenii de interes comun cu
toate tarile lumii, fiind gatasa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu
acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume.
Prima tara care a recunoscut independenta Republicii Moldova a fost Romania.
In aceeasi zi a fost anuntata Declaratia Guvernului Romaniei prin care se
recunostea independenta Republicii Moldova si se declara pregatirea sa se
procedeze la stabilirea de relatii diplomatice si acordarea sprijinului necesar
pentru consolidarea independentei noului stat, mentionindu-se ca aceasta
hotarire de importanta capitala se inscrie in mod logic in procesul de
innoiridemocratice, de destramare a structurilor totalitare, care au loc in URSS.
Acest proces al recunoasterii a evoluat foarte rapid, ajungindu-se astazi la
Republica Moldova sa fie recunoscuta de toate statele ONU.
In sirul evenimentelor importante ce s-au derulat in republica dupa proclamarea
independentei, se inscrie si adoptarea la 29 iulie 1994 a noii Constitutii. Articolul
1 al constitutiei Republicii Moldova stabileste suveranitatea si independenta, iar
articolul 2 prevede ca suveranitatea nationala apartine poporului Republicii
Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative.
Republica Moldova se obliga, prin articolul 8 sa respecte Carta Organizatiei
Natiunilor Unite si tratatele la care este parte, sa-si bazeze relatiile cu alte state
pe principiile unanim recunoscute ale dreptului international.