Sunteți pe pagina 1din 10

BOLILE OVAZULUI.

Graminevorus avenae (impapusarea ovazului)

Boala se caracterizeaza printr-o infatisare neobisnuit de bogata cu formarea de


lastari noi in decursul intregii perioade de vegetatie. Simptomele primare constau
in aparitia pe suprafata frunzelor a unor dungi de culoare verde deschis sau
galbuie, paralele cu nervurile. Plantele infectate in faza tanara raman mici (10-15
cm), nu formeaza spice sau spiculetele formate sunt sterile. Foarte caracteristice
sunt transformarile florale, care constau in proliferarea ovarului, al carui stil
modificat iese mult din spiculet. In celulele epidermice din dreptul zonelor
clorotice se observa incluzii de forma inelara, care uneori se desfac in
pseudocristale aciculare. La plantele foarte pitice se observa o necrozare a
floemului.
Ustilago avenae (taciunele zburator al ovazului)

La inspicare raman intregi numai ramurile paniculului. Taciunele zburator


al ovazului - Ustilago avenae

Taciunele zburator reprezinta una dintre cele mai comune boli din lanurile de
ovaz, raspndit n toate zonele de cultura ale acestei plante.n unii ani pagubele
cauzate de aceasta boala ,pot ajunge la 10-15 % din productie.
In afara de ovaz mai sunt atacate si alte specii de Avena : Avena fatua, A.
sterilis, A.orientalis.
Simptome. Plantele bolnave aflate n cmp pot fi depistate nca nainte de
aparitia paniculului, dupa culoarea galben verzuie a burdufului. (Fig. 30)
Principalul mod de manifestare l reprezinta nsa paniculele taciunate, care se
degaja din teaca frunzei superioare ceva mai trziu dect cele sanatoase.
Paniculele bolnave sunt erecte, cu ramificatii mai putin rasfirate n
comparatie cu cele de la plantele sanatoase,cu organele florate (ovarele,
staminele, paniculele si glumele) total distruse si nlocuite cu o masa pulverulenta
brun-negricioasa, formata din clamidosporii ciupercii.
Distrugerea florilor se face de la interior spre exterior mai nti fiind atacate
ovarele, apoi staminele, paleele si la urma glumele.
Paniculele pot fi total sau partial atacate. Din cele total atacate, dupa
mprastierea sporilor ciupercii nu ramne dect axul cu ramificatiile sale. Cnd
sunt infectate doar spiculetele inferioare, boala poate trece neobservata deoarece
acestea nu apar din teaca ultimei frunze.
Glumelepot fi partial sau total distruse, iar n acest al doilea caz partea lor
superioara persista si constituie deasupra masei brun negricioase de clamidospori
un nvelis fragil, care nsa dispare la mprastierea acestora. Distrugerea glumelor
este aspectul prin care acest taciune se distinge de cel mbracat al ovazului, care
nu ataca nvelisurile externe ale bobului.
n functie de aspectul paniculelor taciunate si de textura masei sporifere se
disting doua forme ale bolii:
- taciune moale - mai frecvent pe vreme secetoasa si calduroasa; se
caracterizeaza printr-o masa pulverulenta de clamidospori si prin taciunarea totala
a paniculului. Acesta este aspectul tipic de Ustilago avenae si ritmul de dezvolare
al ciupercii este rapid
- taciune tare - mai frecvent pe vreme racoroasa si umeda ; se observa fie la
paniculele partial atacate (la spiculetele inferioare) fie la cele total atacate. In
acest caz masa sporifera este dura, aglutinata si devine friabila mai trziu sau
chiar persista n aceasta stare pna dupa recoltat. Ritmul de dezvoltare al ciupercii
este ncetinit.La aceasta forma de boala, glumele nu sunt distruse n ntregime si
n acest caz taciunele zburator se deosebeste mai greu dect cel mbracat.De aceea
este necesar examenul microscopic al clamidosporilor.
O forma de atac rara si fara importanta practica este pe frunze, pe care se
formeaza striuri negre, pulverulente, paralele cu nervurile.
Agentul patogen. Boala este produsa de Ustilago avenae (Pers.) Rostr., din
familia Ustilaginaceae, ordinul Ustilaginales, clasa Basidiomycetes.
Ciuperca prezinta clamidospori unicelulari,sferici sau elipsoidali, de 5-9
diametru, cu membrana bruna, ornata cu verucozitati mici, ascutite la vrf.
Ciclul evolutiv. In faza de nflorire a ovazului, clamidosporii de pe
paniculele taciunate sunt luati de vnt si dusi pe cele sanatoase, pe care le

infecteaza. Ei ajung pe stigmate, antere sau ntre glume si palei sau ntre palei si
bob unde germineaza. Prin germinare formeaza o epibasidie cilindrica,
tetracelulara pe care se diferentiaza lateral si terminal, basidiospori. Prin
copularea a doi basidiospori sau uneori chiar a celulelor promiceliului, rezulta
filamente secundare, dicariotice, care infecteaza paleile pe fata inferioara, sau
pericarpul boabelor. Ciuperca poate ierna sub forma de miceliu sau sub forma de
spori negerminati.
Boabele infectate ce contin miceliul ciupercii nu se deosebesc de cele
sanatoase, nici ca forma, marime sau greutate.
Miceliul ramne n stare de repaus pna la nsamntarea ovazului, iar n
timpul germinarii semintelor trece din stare latenta n stare activa si infecteaza
prin coleoptil plantuta de cel mult 2 cm lungime. Miceliul creste si se dezvolta
odata cu planta de ovaz ajungnd n panicul, n ramificatii si sporuleaza, n locul
boabelor formndu-se masa de clamidospori.
Se cunosc si cazuri de infectie latenta cnd miceliul nu ajunge pna n
panicul, atunci plantele sunt slabite, iar pe soluri sarace se pot chiar usca.
Ca si la ceilalti taciuni zburatori, ciclul biologic se petrece n doi ani, dar
spre deosebire de acestia, la Ustilago avenae infectia este germinala si nu florala.
Factorii externi, n special umiditatea si temperatura solului, influenteaza
infectia. La o umiditate a solului de 30% se produc infectii puternice, dar cu ct
creste umiditatea, atacul de U. aveane este mai redus.
Temperatura optima pentru germinarea clamidosporilor este cuprinsa ntre
15-28C. Semanatul prea adnc favorizeaza aparitia si evolutia bolii.
Ciuperca are numeroase rase fiziologice, la noi n tara fiind separate 4 grupe
de rase.
Combatere. Principalul mijloc pentru prevenirea bolii este dezinfectarea
semintelor prin metode chimice, foarte eficace fiind tratarea acestora cu
formalina,ce se efectueaza prin urmatoarele metode :
- tratare umeda : se prepara o solutie de formalina cu concentratia de 350 ml
formalina 40% la 100 l apa n care semintele se tin 7-10 minute, dupa care se scot
si se ntind n strat subtire la umbra pentru uscare;
- tratare umeda urmata de sudatie: se nmoaie semintele 3 minute n solutia
de mai sus si apoi se tin n gramezi acoperite de prelate timp de 2 ore pentru
sudatie;
- tratare semiumeda:se trateaza o cantitate mare de seminte prin stropire cu o
solutie de formalina de 40% la 80 l de apa.Pentru 100 kg de seminte sunt necesari
4-5 l de solutie. Dupa stropire semintele se lasa n gramezi acoperite, apoi se
usuca la umbra. Se recomanda si tratarea prin prafuire a semintelor cu preparate
organomercurice: de ex. Criptodin (150g/100kg samnta).
Folosirea fungicidelor sistemice : Benomil 50% (200g/100kg samnta) sau Vitavax
75% (150g/100 kg samnta) este de asemenea recomandata.

Pseudomonas coronafaciens(arsura bacteriana ovazului)

Pe frunze apar pete hidrozate (cu aspect apos) care apoi se usuca si se
inrosesc. Pe frunzele mature petele sunt ovale bine delimitate, sau difuze, dispuse
mai ales pe marginea limbului. Petele sunt galbene-verzui. Arsura aureolata a
ovazului - Pseudomonas syringae p.v.
coronafaciens
Aceasta bacterioza a fost semnalata pentru prima data n SUA n anul 1918,
iar n prezent este raspndita n America de Nord, America de Sud si Europa. La
noi n tara a fost semnalata n 1939 de catre V. G 15515y2410p himpu.
Simptome. Boala apare pe frunze, pe glume si pe boabe.
Pe frunzele plantelor tinere se observa pete translucide care mai trziu se
nrosesc, iar tesuturile afectate se usuca.
La plantele mai mature, pe frunze se observa pete ovale, lungi de 2-26 mm si
late de 105 mm, de culoare galben verzuie sau brun-roscata. Aceste pete sunt
localizate pe marginea limbului foliar si pot avea marginea conturata sau difuza.
Cu timpul culoarea petelor se schimba, devenind bruna la mijloc si mai deschisa
la periferia lor. Petele pot prezenta zone concentrice delimitate printr-o dunga
fina, de culoare brun-roscata.
Daca petele conflueaza, tesuturile se necrozeaza si evolutia bolii se ncheie
prin uscarea frunzelor, simptom care este vizibil de la distanta n lanurile de ovaz
puternic atacate.
Pe tecile frunzelor si pe glume, se observa aparitia unor pete alungite, mai
deschise la culoare.
Simptomatologia bolii este influentata de lumina ; la plantele aflate n
lumina puternica cloroza a fost mult mai intensa, iar n cmp, intensitatea redusa a
luminii modifica aparitia normala a simptomelor.
Agentul patogen. Boala este produsa de Pseudomonas syringae p.v.
coronafaciens (Elliot) Stevens din familia Pseudomonadaceae, ordinul
Pseudomonadales, clasa Shizomycetes.
Bacteria are forma de bastonas cu 1-2 cili polari, este Gram - negativa, nu
reduce nitratii, lichefiaza gelatina dupa 2 saptamni, hidrolizeaza greu sau de loc
amidonul. Pe mediu cu agar formeaza colonii mici, rotunde, albicioase cu nuanta
albastruie - fluorescenta. Bacteria se dezvolta bine ntre 1-22C temperatura letala
fiind 48C.Temperatura optima pentru infectie este 28C iar incubatia dureaza 2-3
zile.

In timpul perioadei de vegetatie, bacteria se transmite prin vnt si picaturi de


ploaie. De la un an la altul, bacteria se transmite prin samnta infectata si prin
intermediul resturilor vegetale n care bacteria poate supravietui pna la 2 ani.
Combatere. Pentru prevenirea si combaterea bolii se recomanda urmatoarele
masuri : dezinfectarea semintelor cu Protilin Al, Orius ST 2 WS, Raxil 2 WS,
masura care se ia si mpotriva taciunilor orzului sau tratamentul preventiv al
semintelor cu produse organo-mercurice - Criptodin 150g/100 kg de samnta.
Lucrarile culturale favorizeaza descompunerea resturilor de plante, ceea ce
contribuie la limitarea atacului cu Pseudomonas syringae p.v coronafaciens.
Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente.

Alte boli ale ovazului:


Ustilago kolleri (taciunele imbracat al ovazului)

Paniculele taciunate ies mai tarziu decat cele sanatoase.


Puccinia coronata var. avenae (rugina coronata)

Apare in lunile mai si iunie pe frunze. G.A. poate atinge 50-60%

Puccinia graminis f. sp. avenae (rugina neagra)

La maturitatea in verde atacul este maxim.

Septoria avenae (septorioza ovazului)

Pe frunze apar pete mici circulare sau ovale de culoare albicioasa in centru si cu
margine bruna. Pe suprafata petelor apar picnidiile, sub forma unor punctisoare
negre.
Pyrenophora avenae (patarea frunzelor de ovaz)

Pe frunze apar pete alungite pana la lineare, cu marginea neregulata, de culoare


ruginie deschisa.

DAUNATORII OVAZULUI
Lema melanopa(gandacul ovazului)

Ovazul este preferinta lui de baza. Adultii (gandacii) rod frunza complet,
lasand ferestruici intre nervuri. Larvele consuma doar epiderma superioara
si parenchimul, dar nu si epiderma inferioara; aspectul frunzelor este
pergamentos. Adultul are corpul de 4-4,8 mm lungime, de culoare albastra,
cu reflexe metalice verzui. Capul, antenele si tarsele de culoare neagra;
pronotul, femurele si tibiile, de culoare roscata.Elitrele albastre, avand
striuri, intre ele cu puncte dispuse in randuri longitudinale.
Larva, oligopoda, are 5-7 mm lungime. Capul mare, mandibulele dintate.
Capul si pronotul de culoare bruna. Picioarele formate din 3 articule,
scurte.Corp de culoare galbena-murdara. Orificiul anal situat pe ultimul
segment dorsal; excrementele in amestec cu substanta mucilaginoasa,
sunt impinse pe partea dorsala a corpului, formand un strat protector (sac
sterocoral). Prezinta o generatie pe an. Ierneaza ca insecta adulta sub
ierburi, gunoaie, in frunzarul padurilor. Apar in primavara, cand temperatura
medie zilnica este de 9-10 C, in aprilie. La aparitie insectele se hranesc
perforand frunzele sub forma de dungi longitudinale. Depunerea oualor are
loc la inceputul lunii mai. Acestea sunt depuse pe partea superioara,
paralel cu nervura mediana a frunzei. Dupa cca. 2 saptamani apar larvele,
care se hranesc pe seama limbului foliar. Dupa 3 naparliri, in timp de 2-4
saptamani, larvele ajung la completa dezvoltare, nu mai consuma, sacul
sterocoral dispare si coboara in sol pentru impupare la 4-5 cm adancime,
iar dupa 10-12 zile apar noii adulti. Acestia se hranesc cu graminee
spontane sau samulastra, iar spre sfarsit de august, inceput de septembrie
se retrag pentru hibernare.
Combaterea
Tratamentele se fac la avertizare impotriva insectelor adulte, inainte de
depunerea oualor.Larvele se combat cand au eclozat in majoritate, in

primele stadii de dezvoltare. Insecticide recomandate: Calypso 480 SC,


Decis 2,5 EC.

Frankliniella intonsa(tripsul)

Larvele ataca indeosebi boabele in formare pana la faza de coacere in


ceara.Determina sterilitate partiala si totala paniculului. Tripsii afecteaza
planta intepand si sugand continutul celulelor plantei de pe suprafata
frunzei. Lasa in urma pete alb-argintii, cu excrescente de o culoare verde
inchis si reduc capacitatea de dezvoltarea a plantei. In cazurile de infestari
acute,frunzelepotsecatuicomplet.
Cel mai important virus transmis de tripsi este virusul tomatei (TSWV).
Frankliniella occidentalis este cauza majora a cestui virus care produce o
multime de pagube in tarile mediteraneene.
Unii hibrizi prezinta rezistenta la acest virus. Tripsii trec prin sase stadii de
dezvoltare si anume, stadiul de ou, doua stadii de larva, stadiul de prepupa
si pupa si stadiul final de adult. Tripsii adulti se gasesc in flori si pe frunze
unde isi depun ouale. Pe frunzele de ardei locurile de depunere a oualor
sunt usor de recunoscut, acestea aparand ca niste distorsionari. In culturile
de castraveti si in alte culturi, aceste deformari nu sunt vizibile. Larvele se
hranesc cu partile plantei ce se gasesc deasupra solului si sunt extrem de
mobile. Iesirea din pupa are loc la sol, cu exceptia Echinothrips
americanus. Aceasta specie iese din pupa pe partea inferioara a frunzei.

Metodele de combatere
Tratamentele se fac la avertizare impotriva insectelor adulte, inainte de
depunerea oualor.Larvele se combat cand au eclozat in majoritate, in
primele stadii de dezvoltare.

Macrosiphum avenae(paduchele ovazului)

Albirea si sterilitatea paniculelorare loc atit la plantele in cursul vegetatiei


cit si la cele adulte deja.Dauneaza adultii si larvele... Daunatorul, cunoscut
sub denumirea generica de afide, este ntlnit pe mai multe specii de
legume solanacee, cu precadere pe tomate si vinete. Dezvolta 8-12
generatii pe an si produce pagube n stadiile de larva si adult prin
nteparea frunzelor apicale pe partea inferioara, ulterior aparnd
fenomenul de gofrare accentuata si chiar distrugerea mugurilor de crestere.
La atacuri intense pe plantele tinere, acestea se ofilesc si mor. Daunatorul
este cu att mai pagubitor cu ct reprezinta si un important vector de
viroze.

Combaterea:
Se vor aplica tratamente chimice n perioada de vegetaie contra
duntorilor cu unul dintre urmtoarele produse: Actara 35 WG (0.06l/ha);
Decis 2,5 EC (0.02-0,05%); Decis 25 WG (0,2-0,3l/ha); Fastac (0,010,02l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4l/ha); Mopsilan (0,06-0,125l/ha); Regent
(0,09-0,1l/ha); Sinoratox 35(0,1-0,3%); Victenon (0,4-1l/ha). Pentru
combaterea roztoarelor din cmp se poate utiliza produsul Baraki.
Combaterea se efectueaza prin tratamente chimice la aparitia primilor
indivizi. Produsele recomandate sunt Decis 2,5 EC 0,04% sau
Confidor Energy 0,06%.