Sunteți pe pagina 1din 27

1.

Aparitia termenului de integrare economica internationala


Integrarea economica nternationala caracterizeaza particularitatile etapei contemporane de dezvoltare a ec mond.
Termenul de integrare provine de la cuvintul latin integro- a integra, respectiv integrasio, ceea ce inseamna a puna la
un loc, a reuni mai multe parti intr-un tot unitar sau a constitui un intreg, a restabili, a intregi. Integrarea economica
internationala e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau mai multe tari de a se uni si a forma un
spatiu unic economic o piata unica, mai eficienta si mai productiva. Integrarea economica internationala una din
trasaturile caracteristice asentiale ale economiei mondiale contemporane. Procesul de integrare economica europeana a
determinat formarea unor noi centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta
din lumea contemporana. La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere economica care influnteaza real
asupra tuturor regiunilor si economiilor tarilor lumii, printre care putem mentiona: UE, Acordul Nord American pentru
Comert Liber(NAFTA), Asociatia Natiunilor a Statelor din Asian de Sud Est(ASEAN), Piata comuna a
sudului( MERCOSUR-MERCOSUL).
Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca: Asociatia de cooperare Asia Pacific(APEC), Cooperarea
Economica a Tarilor Marii Negre(CEMN), CSI, Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare
Economica(ODDE/GUAM).
2.Analiza conceptului de IEI . Concepte cu privire la IEI
Actualmente in literatura de specialitate notiunea de IEI, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg
raspindit mai ales in perioada initialaa IEI este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri
economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica
un alt puct de vedere defineste integrarea ca- absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in
raporturile economice dintre diferite tari.
Un grup de savanti au definit IEI, ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se
nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare.
IEI rep un complex de forme sau tipuri ale colaborarii dintre tari in diverse sfere de activ ce se caracterizeaza prin
interpatrunderea avansata a economiilor si printro interdependenta tehnologica si economica de lunga durata a tarilor
partenere.
3.Premise ale IEI
IEI si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care putem mentiona:
1)apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a tarilor care vor sa se
integreze
2)apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si a relatiilor
economice din
punct de vedere istoric constituirea formatiunilor integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi
continent in apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza.
3)problemele, interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul dezvoltarii, finantarii, reglarii
economice si colaborarii politice.
4)efctul de demonstrare. In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatiuni:
-crestere economica
-diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare sa manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor tari post-comuniste care au devenit
membre ai Uniunii Europene.
IEI a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si anume:
a)dezvoltarea economiei mondiale
b)dezv diviziunii internationale a muncii
c)concurenta pe pietele internationale si mondiale.
4.Factorii determinanti ai integrarii economice international
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se numara:
1.amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe baza conditiilor specifice
zonelor geografice si economiilor nationale
2.Dezvoltarea puternica a stiinte, tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari structurale trepte si forme noi
ale diviziunii mondiale a muncii, precum si modalitati de rezlizare a lor, adica folosirea eficienta a potentialului material,
tehnic, stiintific, uman, financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor, a
circulatiei bunurilor materiale, a serviciilor, a rezultatelor cercetarii stiintifice, a persoanelor si capitalurilor pe plan
subregional si regional

3.Consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii economice, probleme comune
cu care se confrunta.
4.Convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor, complementarea lor economica, presiunile concurentiale ce vin
din afara zonei geografice respective.Tendintele de putere intraregionale, comertul intraregional, efectuarea preferentiala
de catre parteneri a investitiilor in zona respectiva.
5.Implicatiile integrarii economice international
Implicatiile IEI asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt numeroase printre ele putem mentiona:
a)IEI creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe
care le impune capacitatea pietelor interne, ea poate stimula astfel cresterea economica.
b) IEI stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale pe planul eficientei si
competitivitatii.
c)Perfectionarea infrastructurii in tarile membre, eftiniduse transportul si opratiunile import-export
d)intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite.
e) IEI stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul investitional, atit al investitiilor interne cit si
externe.
6. Esenta, obiectivele si etapele integrarii economiei international
Esena integrrii economice internaionale
Procesul de integrare economic internaional are la baz instituionalizarea activitii de colaborare economic a
statelor participante. ns, structura i mecanismele de funcionare ale acestor organizaii integraioniste trebuie s fie n
conformitate cu interesele rilor participante privind att desfurarea raporturilor reciproce ct i relaiile cu celelalte
state ale lumii. nfptuirea integrrii trebuie s duc la nlturarea formelor variate de discriminare care exist ntre
economiile naionale.
Integrarea a avut forme specifice n diferite ri i regiuni ale lumii n funcie de nivelul lor de dezvoltare, fiind un proces obiectiv
ireversibil. n general se apreciaz c procesul de integrare a parcurs urmtoarele etape:
Prima etap a procesului a avut o evoluie tripl: Europa Apusean, Europa
Rsritean i pe continentul Americii de Nord.
n Europa Occidental prima organizaiecare a constituit o form de integrare economic internaional a fost Comunitatea European a
Crbunelui i Oelului (CECO), care a luat fiin n aprilie 1915 pe baza planului Schuman, (pe atunci ministru
al Franei) de ctre R..F. Germania, Frana, Italia Luxemburg, Belgia i Olanda, tratat care a intrat n vigoare n august 1952. rile
semnatare ale acestui tratat i propuneau unirea eforturilor, scoaterea din criz a industriei carbonifere i a celei siderurgice i crearea unei
piee comune pentru ramurile respective.
n Europa Rsritean, n 1940, a luat fiin Consiliul de Ajutor Reciproc (CAER), la care au participat: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia,
Romnia, Ungaria i Uniunea Sovietic. Conform statutului, CAER-ul era o organizaie, economic internaional cu caracter
guvernamental care avea ca scop unirea i coordonarea eforturilor membrilor si n vederea accelerrii progresului economic i tehnic,
ridicrii nivelului de industrializare al rilor cu industrie mai puin dezvoltat i creterii nentrerupte a productivitii muncii.
A doua etap a procesului de integrare a nceput prin semnarea la Roma, n anul 1957 , a dou tratate i formarea Comunitii
Europene a Energiei Atomice (EURATOM) i Comunitii Economice Europene (CEE), la care au participat aceleai ase ri n
cadrul CECO. Ca o reacie fa de constituirea CCEla 4 ianuarie 1960 a fost semnat Convenia de la Stockholm prin care a luat
fiin Asociaia European a Liberului Schimb (AELS) ntre Austria, Danemarca, Elveia, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia i
Suedia. La AELS au mai aderat ulterior: Finlanda (1961), Irlanda (1970), Lichetenstein (1937) ultimele dou avnd statut de
asociat.
A treia etap a nceput prin semnarea tratatului de la Paris n 1967, un tratat de fuziune a celor trei comuniti (CECO, EURATOM
i CEE) avnd aceleai organe de conducere i un buget comun. Noul ansamblu integraionist a luat un buget comun si a luat
denumire oficial de Comunitatea European, cu un sistem instituional politic specific. caracterul acestei etape a integrrii economice
vest- europene este creterea considerabil a numrului de ri asociate la CEE.
Aceste ri, dei nu au drepturi depline, au n vedere cooperarea comercial, tehnic i financiar i ncheierea acordului comercial cu
fiecare ar membr AELS.
A patra etap a integrrii economice interstatale este marcat de schimburile profunde e au avut loc n patru regiuni importante ale
lunii.
n Europa Occidental prin aderarea Greciei (1981), Spaniei i Portugaliei (1986), Piaa Comun fiind format n acel moment din 12
membri. Ulterior la 1 noiembrie 1993 prin semnarea tratatului de la Maastrich a luat fiin Uniunea European care dispune de noi
dimensiunieconomice, prin intenia de promovare a unei politci externe active, prin
introducerea unei monede unice, acordarea de cetenie european, drept de vot rezidenilor strini etc. Dup aderarea Austriei, Finlandei
i Suediei, numrul de membri a crescut la 15, ulterior Uniunea European lrgindu-se prin aderarea de noi state, n prezent numrul lor
ridicndu-se la 25. De altfel, ncepnd cu 1 ianuarie 1994 Uniunea European i AELS formeaz una dintre marile piee integrate ale

lumii cunoscute sub numele de Spaiul Economic European (SEE) care se ntinde de la Marea Mediteran pn la Oceanul ngheat.
Marcant pentru aceast etap este de asemenea desfiinarea CAER, eecul fiind pus pe seama necoordonrii planurilor naionale a rilor
participante, n special n domeniul preurilor.
7. Principalele forme de integrare economica internationala
Evolutia procesului de IEI poate imbraca diferite forme, principalele sunt:
-Zona de comert liber
-Uniumea vamala
-Piata comuna or unica
-Uniunea economica si monetara
-Uniunea politica.
Zona de comert liber- e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat barierele
vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale.In
rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a
comertului international cu marfuri si servicii.Coordonare despre zonele d comert liber corespund practicii relatiilor
economice internationale si a Conventiei Organizatiei Mondiale a Comertului care e indreptat spre liberalizarea
comertului exterior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante.
Uniumea vamala- este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. Tarile care participa la UV
desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in
relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif extern comun.UV pot fi de 2 feluri:
1.Perfecta(complete)- cind sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii.
2.Imperfecta(incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii.
UV in imagine economica reprezinta expresia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economii nationale
initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din
circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.UV e coordonata de catre organizatiile comerciale
comerciale internationale si mondiale.(GATT-acordul general pentru comert si dervoltare, Camera de Comert, Uniunea
Vamala Internationala.
Piata comuna or unica-Dezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de
piata comune.Ea se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine 4 libertati, traversind granitele de stat pentru
marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un
moment coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea
multor standarte industriale si norme de drept
Uniunea economica si monetara-Experienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza
conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala.Uniunea economica si
monetara.Aceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca,
introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste.In
uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale
din partea organelor nationale.In baza aceasta se stabileste cursul monetar fixat al tarilor participante in relatii una cu alta
apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu
Banca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate.
-Uniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce
la transformarea uniunii economice in uniune politica. Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a
tarilor participante la politica externa comuna. Aceasta inseamna:
a)securitatea politicii comune,
b) Introducerea cetateniei unice
Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul justitiei si afaceri
interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor
cetatenilor.
8. Avantajele generale ale integrarii economiei interstatale-internationale
La etapa actuala, cele mai importante avantaje ale integrarii economice sint:
-Economiile derivate din productia de serii mari
-Intensificarea concurentii in cadrul marii piete marite
-Atenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile.

-Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual
din cauza limitarii pietelor lor
-Cresterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale
-Formularea mai coerenta a politii economice
-Necesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in contextul unui stat national pot fi
aminate desinestatator
-Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ( nu numai a
cresterii economice).
9. Teoria uniunii vamale. Definirea uniunii vamale
Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si ca rezultat de doua sau mai multe tari.
Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie
cantitativa aplicind un tarif vamal comun fata de tarile terte, precum si o legislatie vamala comuna. Teoria UV a inregistrat
in timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale, la conceptiunea sa moderna.
10. Teoria clasica a uniunii vamale
Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale pure ca grupari formate numai prin corectarea taxelor
vamale ca instrument de protectie si politica comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV
unindu-se 12 state. Mai tirziu in Anglia, Germania (sec 19), SUA-includea 50 state(sec 19), Spatiul Rominesc(sec 19).
*Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari, vama este suprimata iar schimburile cu
tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii vamale comune.
*Uniunea vamala imperfecta, unde tarile componente isi pastreaza independenta lor tarifara sau vamala dar isi acorda
totusi in schimburi importante avantaje diverse. Aici exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
*Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de preferinte pentru anumite produse in
cadrul UV.
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent.
11.Teoria moderna a uniunii vamale
Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a
politicilor comerciale dintre tarile membre), precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala( adica ridicarea
diferentiala a gradului de bunastare a statelor membre).
Teoria moderna a uniunii vamale elaborate de J. Vinez, J.Meade, R. Jipsy,. Vinez adispus din anii 50 o distinctive neta
intre efectelede creare a comertilui si efectele de deturnarea a fluxurilor de marfuri comerciale. Tot in acest deceniu
Meade propune un model de echilibru partial asupra lui aflat in starea optima si analiza efectelor union vamale asupra
repartitei produselor.
Aspectele cele mai importante ale modelului sunt:
-formarea unei uniuni vamale are m multe sanse de a fi favorabila, daca economiile participantilor sunt asemanatoare.
-uniun vamala va fi cu atit m favorabila cu cit fiecare component va furniza m multe produse pe piata
-un vamala va fi cu atit m avantajoasa cu cit va fi mai larga
-un vamala se creeaza intr-o lume supusa interdictiilor cantitative.
Dupa (Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna:
*Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
*Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
*Modificarile favorabile in raporturile de schimb
* Cresterea ritmului dezvoltarii economice
12.Teoria uniunii econom si monetare. Principalele principii ale integrarii econom
Sa constatat ca pusul urmator care trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara..In cadrul
acestei etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt:
1.Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar monetear si altele
2.Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3.crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4.Concurenta loiala
5.Armonizarea legislatiilor nationale
Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea integrarii economice. Economistul Balassa distinge
5 etape ale integrarii economice internationale:

a.Zona Economica de Liber Schimb.


b.Uniunea Vamala(UV)
Dintre gruparile regionale care pot fi considerate in prezent uniuni vamale fac parte:
-Pactul ANDIN(Comunitatea andina de natiuni)
-PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic latino american
c.Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure libera circulatie a factorilor de productie.(UE)
d.Uniunea economica
e.Integrarea economica totala
Moneda , bugetul, relatiile internationale sunt atributele clasice ale suveranitatii nationale, este o reducere a competentelor
antionale in aceste directii inde presupune o raspindire a organizarii politice a continentului European.
Intrun discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule, presedinte a Frantei sustinea ca visul Frantei era sa contribuia la
contructia europei centrale printro grupare politica, economica, culturala si umana.El a relansat ideea unei Europe
integrate politic, Visul inteleptilor si ambitia celor puternici, care pare ca o conditie principala pentru echilibrul lumii.
Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si CAER, Charles a preluat ideea unei
EUROPE unite de la Atlantic si pina la Ural pe care o lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
13.Etapele integrarii econom si caracteristica lor dupa B. Balassa
Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice internationale:
a.Zona Economica de Liber Schimb.Tarile care o constitue decid sa abordeze progresiv taxe vamale si restrictiile
cantitative dintre ele.In acelas timp fata de tarile din afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala
proprie.Astfel de organizatii sunt:Asociatia Europeana a Liberului Schimb(AELS), Acordul Central Europen de Comert
Liber(CEFTA), Acordul Nord American de Libe Schimb(NAFTA), Asociatia Tarilor din Asia de Sud Vest(ASIAN),
Asociatia Lstino Americana de Integrare(ALADI)
b.Uniunea Vamala(UV).Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele vamale si restrictiile cantitative dintre ele si
sa substitue deasemenea progresiv politicile lor individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun.Dintre gruparile
regionale care pot fi considerate in prezent uniuni vamale fac parte:
-Pactul ANDIN(Comunitatea andina de natiuni)
-PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic latino american
c.Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure libera circulatie a factorilor de productie.(UE)
d.Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea politicilor economice in domeniul
economic.Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul trebuie sa includa si dimensiunea monetara(ex:UE singura
orgamizatie integrationista la aceasta etapa)
e.Integrarea economica totala.- implica unificarea politicilor monetare fiscale, sociale(uniunea politica). Aceasta nu se
poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile.Spre asa tip de integrare tinde UE , procesul de
integrare economica a carui a determinat crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana,
Parlamentul Eropean, Istitutul European Monetar si Banca Central Europeana).
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii:
-Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
-Piata comuna care adaoga UV libera circulatie a factorilor de productie
-Uniunea economica si monetara incare se tine cont de actiunea marelui actor macroeconomic-statul, si unde se limiteaza
posibilitatile de actiune nationale
-Uniunea politica.
14.Etapele integrarii econom dupa B. Balassa (vezi p 13)
15.Teoria uniunii politice. Evolutia teoriei uniunii pol.
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de la Maastricht care are la baza
edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice
Uniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce
la transformarea uniunii economice in uniune politica. Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a
tarilor participante la politica externa comuna. Aceasta inseamna:

a)securitatea politicii comune,


b) Introducerea cetateniei unice
Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul justitiei si afaceri
interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor
cetatenilor.
evolutia
Ultimul stadiu al integrarii este Uniunea politica, aceasta putind lua mai ales forma unei federatii (cu un guvern federal,
cu o Camera a statelor, cu o Camera a popoarelor si o Curte Suprema dupa modelul german).
Din 1969 statele membre ale Comunitatilor Europene au mers mai departe in tentativa lor de a crea o Uniune politica,
pentru ca au dat unui Comitet prezidat de Christian Fouchet misiunea de a elabora un proiect de statut in acest sens.
Acest Comitet a prezentat pe 2 noiembrie 1961 un statut al Uniunii politice. Acest proiect de statut refuza foarte clar
optiunea federala.
Cei cinci parteneri ai Frantei au prezentat, deci pe 20 ianuarie 1962 un contraproiect de Uniune Europeana mult mai
ambitios. Odata in plus, partizanii si adversarii federalismului s-au infruntat si eforturile intreprinse pentru crearea unei
Comunitati politice au fost zadarnice.
Va trebui asteptat anul 1980 pentru ca o noua initiativa sa fie luata in vederea crearii unei Uniuni politice.
E vorba de Proiectul Spinelli din iunie 1980 care prevedea crearea unei Uniuni dotate cu competente foarte intinse
precum si o intarire sensibila a puterilor Parlamentului European.
Acest proiect, adoptat cu o mare majoritate de Parlamentul European pe 14 februarie 1984, a esuat, dar constituie inca
si astazi o sursa de inspiratie pentru membrii Adunarii de la Strasbourg.
Dupa toate aceste incercari, Tratatul de la Maastricht (1992) va crea o Uniune Europeana care este in acelasi timp o
U.E.M. si o Uniune politica.
Fiindca nu s-a reusit promovarea unei Uniuni politice inaintea semnarii Tratatului de la Maastricht, tarile membre ale
C.E. au pus in aplicare, de la inceputul anilor 1970, o cooperare politica europeana.
Aceasta cooperare politica s-a fundamentat in principal pe Raportul Davignon, adoptat in octombrie 1970 la cererea
sefilor de state si de guverne reuniti la Haga in decembrie 1969.
16 Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice, monetara si politica.
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de la Maastricht care are la baza
edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice.Tratatul de la Maastrichi semnat la 1 de catre ministrii de externe si cei
de finante din statele comunitatii europene. Acest document se numeste Tratatul asupra Uniunii Europene . Acest trata
are ca baza urmatoarele principii:
-Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii economice si monetare
-Acordarea cetateniei europene
-Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care sunt reflectate:
1.Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre Consiliul de Ministri ai UE. In acelasi
timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare stat membru si in UE.
2.Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati:
-deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE.
-Votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene.
-protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a fiecarui stat membru
-posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia Avocatului poporului european.
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica s eva mentine prin:
-cresterea rolului Parlamentului European,
-sporirea competentelor uniunii,
-o politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne,
- politica externa comuna si de securitate a statelor membre.
17 Integrarea economica in America de Nord privire de amsamblu. Acordul ce Comert Liber N-Am-NAFTA
Zona Americana e prima amre zona de IE mondiala si o constituie cele 2 americi unde rolul principal il joaca SUA
In economie mondiala , gobal inegrata integrata mai curind decit una regionalizata constitue un scop primordial al
Statelor Unite ale Americii. Aici se explica acele 2 atitudini ale politicii externe a USA la etapa actuala
Atitudine fata de EM - efortul masiv si continuu de construire a unui nou sistem de cooperare economica
internationala adoptat schimburilor survenite in distributia mondiala a puterii

Atitudinea fata de economia regionalizata -consolidarea pozitiei US in lume in orice mod si prin orice
mijloc.Utilizarea influentei si fortei economice americane in cristalizarea structurii sistemului de putere mondiala.
NAFTA sa constitui in baza Acordului de Comert Liber Nord American. La 12 august 1992 sefii de stat ale US, Canadei
si aMexicului au semnat Acordul de Comert Liber Nord American. Acordul a intrat in vogoare la 1 ian. 1994.NAFTA e o
forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 3 state si este alaturi de Japonia si alte zone din Asia de
Sud-Est.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene.
NAFTA depaseste depaseste UE de aproape 5 ori ca supfatata in schimb UE are o populatie de 448 mln oameni si
depaaseste cu 54 de milioane populatia NAFTA.
Prin urmare America de Nord e cea mai larga zona de liber schimb avind 360 mln de consumatori dar si cea mai
competitiva si mai integrata dintre cele 3 zone mondiale.
18. Acordul ce Comert Liber Nord-American-NAFTA:prevederi ,preincipiiobiective. Directiile de activitate ale
NAFTA
NAFTA sa constitui in baza Acordului de Comert Liber Nord American. La 12 august 1992 sefii de stat ale US, Canadei
si aMexicului au semnat Acordul de Comert Liber Nord American. Acordul a intrat in vogoare la 1 ian. 1994.NAFTA e o
forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 3 state si este alaturi de Japonia si alte zone din Asia de
Sud-Est.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene.
NAFTA depaseste depaseste UE de aproape 5 ori ca supfatata in schimb UE are o populatie de 448 mln oameni si
depaaseste cu 54 de milioane populatia NAFTA.
Prin urmare America de Nord e cea mai larga zona de liber schimb avind 360 mln de consumatori dar si cea mai
competitiva si mai integrata dintre cele 3 zone mondiale.De fapt o treime din comertul regional se deruleaza in cadrul
NAFTA, NAFTA acopera 7 domenii importante de activitate:
*Tratamentul National si accesul la piete
*Reguli de origine
*Proceduri vamale
*Comertul cu servicii
*Investitii
*Proprietatea intelectuala
*Solutionarea contraverselor
Principiile care stau la baza acordului NAFTA sunt:
*Clauza natiunii cele mai favorizate
*Tratamentul national
*Asigurarea transparentei
Prin functionarea NAFTA tarile membre si-au propus urmatoarele obiective majore:
*Liberalizarea comertului si facilitarea investitiilor externe-directe pe continentul Nord-American
*Acordul continea prevederi privind eliminarea intr-un interval de 10 ani a tuturor barierilor comerciale asupra
produselor industriale si agricole
*Printre sectoarele relevante se numarau:automobilele,piesele auto si textilele
*Initial Mexicul avea barierele comerciale mai mari decit cele Americane
*Firmelor, companiilor, corporatiilor urmau sa le ofere tratament national
*Acordul include de asemenea prevederi asupra liberalizarii pietii serviciilor financiare a telecomunicatiilor si a
altor piete de servicii
*A fost instituit un mecanism de solutionare a disputelor, precum si garantii pentru drepturile de proprietate
intelectuala
*Promovarea competentiei loiale
*Cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor
*Recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare
*Stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale in regiune
Principalele directii de activitate a NAFTA-ei:
*Comertul cu bunuri si materiale-- si in decurs de 10 ani sa fie inlaturate toate taxele vamale aplicabile produselor
considerate ca Nord-Americane
*Comertul cu servicii-- serviciile detin un loc important in comertu din zona supusa tratamentului national

*Investitii directe de capital liberalizate


*Alte dispozitii (reguli de concurenta,proprietatea intelectuala,aspecte privind protectia mediului)
NAFTA a realizat urmatoarele elemente
I ea r/a cea m m zona de liber schimb cu o piata de 430,4mln oameni si cu o val totala a productiei b si s de 13 mrld $ ,
ceea ce constituie 1/3 din produsul global mondial
II- NAFTA e o grupare intergrationista care a facut poosibila in decurs de ultimul deceniu o crestere ecca a partenerilor.
Structura institutionala
1. Comisia de liber schimb
2. Comitetele naftei si gruppurile de lucru
3. Secretariatul
4. Comisia de cooperare in domeniul fortei de munca
5. Comisia de cooperare in domeniul mediului ambient
6. Banca nord-americana de dezvoltare
7. Comisia de cooperare cu statele vecine in domeniul m inconjurator
19 Relattile comerciale dintre parteneriiNAFTA . NAFTA pe plan international
NAFTA pe plan international
Prin actul intergrationist , SUA a dorit consolidarea pozitiei sale in carul triunghiului de forte :SUA Japonia UE care da
configuratia ordinii ec mond
Cu toate ca NAFTA e cea m importanta de pe glob in ceea ce priveste nivelul PIB 33% din PIB global
20 Structura institutional a NAFTA (organele de baza a NAFTA)
Structura institutional
Cele apte instituii (conduse de reprezentani ai tuturor celor trei ri membre) pe care se bazeaz NAFTA sunt:
1. Comisia de liber schimb
2. Comitetele naftei si gruppurile de lucru
3. Secretariatul
4. Comisia de cooperare in domeniul fortei de munca
5. Comisia de cooperare in domeniul mediului ambient
6. Banca nord-americana de dezvoltare
7. Comisia de cooperare cu statele vecine in domeniul m inconjurator
Continutul Acordului se prezinta sub forma unui document final structurat in 8 parti (capitole), dupa cum urmeaza:
Partea I: Dispozitii generale;
Partea II a: Comertul cu produse;
Partea III a: Obstacole si tehnici comerciale;
Partea IV a: Piete publice;
Partea V a: Investitii, servicii si probleme conexe;
Partea VI a: Proprietatea intelectuala;
Partea VII a: Dispozitii administrative si institutionale;
Partea VIII a: Alte dispozitii.
21Grupul Andin sau Comunitatea Andina de Natiuni( P.Aa-CAN)
Comunitatea ANDIN este cunoscuta oficial sub numele de Acordul de la Cartagena sau grupul ANDIN constituita in 1969
(Columbia) unde s-a constituit Pactul ANDIN.La intrunirea ordinara a consiliului prezidential ANDIN din martie 1996 din
oraselul Trujitto au fost semnate Declaratia de la Trujitto si Protocolul de modificare a acordului de la Cartagena, conform
carora Pactul ANDIN a fost transformat in Comunitatea Andina de Natiuni (CAN).
CAN e o organizatie de integrare subregionala si are sediul la Lima (Peru).
Principalul scop al organizatiei consta in integrarea urmatoarelor domenii: economic, financiar, monetar, al
educatiei, al muncii si sanatatii, cu scopul valorificarii in interes national a bogatiilor si resurselor naturale ale tarilor
membre, dar printr-o dezvoltare independenta armonioasa si echilibrata.
Principalele decizii adoptate prin cele doua documente semnate in orasul Trujitto care pun bazele comunitatii ANDIN sunt
*Realizarea atit a integrari economice si comerciale cit si a celei politice
*Desemnarea consiliului ministrilor de externe ca responsabili pentru politica comunitatii ANDIN
*Incetarea activitatii juntei(comisiei) Acordului de la Cartagena si preluarea atributiilor de catre secretariatul general
*Infiintarea in maxim 5 ani a Parlamentului ANDIN ( dupa modelul existent la nivelul UE)
Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost create urmatoarele mecanisme:

1.
Adincirea integrarii cu celelate blocuri regionale in domeniul politic, social si economic
2.
Armonizarea gradata a politicilor economice si sociale si a legislatiilor nationale
3.
Intensificarea procesului de industrializare subregionala
4.
Liberalizarea schimbului
5.
Tariful vamal comun
6.
Canalizarea resurselor interne si externe pentru finantarea investitiilor pentru sustinerea integrarii la nivel
subregional
Exista trei organe de conducere: *Consiliul prezidential ANDIN
*Consiliul ANDIN al ministrilor de externe
*Comisia ANDIN
22 Piata Comuna Sudului(MERCOSUR)
In 1986 intre Brazilia si Argentina a fost semnat un Acord de cooperare care a dus la crearea in 1991 MERCOSUR
care mai tirziu au decis sa se alature Uruguai si Paraguai , brazilia argentina. Presedintii celor 4 tari au semnat la Asoncian
la 26 martie 1991 Tratatul de constituire a pietei comune a conului de Sud. In conditiile de constituire a pietii comune a
conului de sud, obiectivele primordial a tratatului a fost:
*asigurarea liberii circulatii abinurilor, serviciilor si a factorilor de productie
*evaluarea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune
*coordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale si armonizarea legislatiei in domenii diverse pentru a
imprima o amploare a procesului de integrare citi mai mare
La etapa actuala MERCOSUR r/a o piata mondiala de 200 mln consumatori si un pib total de peste 1000mrld$, care o
plaseaza in rindul celor 4 economii din lume dupa NAFTA , UE si Japonia
Practica mondiala ne demonstreaza ca MERCOSUR este astazi unul dintre centrele majore de atractie a investitiilor pe
plan mondial. Motivele acestui succes sunt multiple:
*MERCOSUR are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume
*resursele energetice in special mineralele si resurse hidroelectrice sint printre cele mai importante in lume
*retelele de comunicatii sint avansate si parcurg un continuu proces de renovare
Actualmente MERCOSUR dispune de 2 mln

sosele care conecteaza orasele majore , iar transportul aerian e sustinul

de peste 6000 aerporturi.


Structura institutionala:
1. Consiliul PC
2. Grupul PC
3. Comisia de comert a MERCOSUR
4. COMISIA COMUNA DE PARLAMENTARI
5. Forume consultativ ec-soc
6. Secretariatul administrative al MERCOSUR
23 Piata Comuna Central-Americana(PCCA)
Acordul de creare a PCCA a fost semnat la 13 decembrie 1960 de catre Guatemala, Salvador, Nicaragua si Honduras si
mai tirziu de Costa Rica. INITIATIVA CAREIA A stat la baza semnarii tratatului a vizat unificarea econimiilor pietelor si
impulsionarea pe cale conjugata a dezvoltarii Am centrale , dar cu scopul de imbunatatire a standardului de viata din
regiune.
In scopul principal se prevedea de a crea urmatoarele instrumente de integrare:
*Tratatul multilateral de comert liber si integrarea economica in Amerca Centrala
*Conventia Central Americana asupra egalizarii taxelor de import si Protocolul de instruire a unui tarif vamal
prezidential Central American
*Tratatele bilaterale subscrise de statele din America Centrala
*Tratatul de asociere economica
In 1965 a fost adoptat tariful vamal comun in relatiile cu tertii si a fost liberalizate schimburile reciproce de produse
industriale. In cadrul pietei comune central americane, statele membre dispun de un cod vamal uniform aplicabil folosit
din august 2003 numai pentru Costa Rica si Honduras. Evaluarea vamala este guvernata de prevederile acordului
organizatiei GATT (1994)= OMC (1995) cu exceptia Salvadorului si Guatemalei.

24 Comunitatea si piata comuna a Caraibelor CARICOM


Comunitatea Caraibelor CARICOM a luat fiin la 4 iulie 1973 odat cu semnarea Tratatului de la Chaguaramas de
ctre prim-minitrii a 4 state (Barbados, Guyana, Jamaica i Trinidad i Tobago) cu scopul de a ntri legturile reciproce
i de a crea o pia comun integrat n regiunea Caraibelor. Actualmente numr 15 membrii plini, 5 membrii asociai i
7 membrii observatori, majoritatea acestora aparinnd Commenwelths. Organele supreme de conducere sunt Conferina
efilor de Stat i Consiliul de Minitri al Comunitii Caraibelor.
Membrii cu drepturi depline:Antigua si Barbuda Bahamas Barbados , Belize Dominica Granada Guyana Haiti Jamaica
Montserrat Sfanta Lucia Sfantul Kitts si Nevis Sfantul Vincentiu si Grenadinel
Surinam Trinidad si
Tobago
Membrii asociati:
Anguilla
Bermude
Insulele Caiman
Membrii observatori:
Aruba Antilele Olandeze Columbia Mexic Puerto Rico Republica Dominicana
Venezuela
Obiectivele Comunitatii Caraibelor, astfel cum reiese din tratatele constitutive, sunt:
integrarea economica statelor membre catre un regim de Piata Comuna;
coordonarea politilor externe ale statelor Membre;

promovarea cooperarii in domeniile educational, cultural si industrial.

25 Zona de Liber Schimb a AmericilorNAFTA: negocieri , perspective


Extinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si integrare
economica, a determinat tarile dezvoltate din America de Nord sa se gandeasca si ele la o forma de asociere care sa le
reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii, aflate si ele in astfel de
raporturi.
Idea crearii unei zone de liber schimb intre SUA si Canada e veche de peste 100 de ani. Cu toate acestea, cu exceptia
unei perioade scurte de comert liber in secolul XIX, din 1854 pana in 1866, pana in 1988 nu au existat alte preocupari
serioase cu privire la acest aspect.
In 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada SUA, la initiativa Canadei, care s-a
amplificat in iunie 1991 cu aderarea Mexicului formand NAFTA (Asociatia Nord-Americana a Comertului Liber).
NAFTA este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in forta comertului si investitiilor libere, avand
mai multi predecesori celebri (Autopact si FTA).
* Prin acest Acord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice, cu un potential urias de utilizare a fortei de
munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se
alature in viitor si alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau grupari
regionale.
Scopul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea o zona de liber schimb, ca o alternativa la cea
vest-europeana, pentru a contrabalansa evolutia acesteia.
Deci, initiativa de creare a NAFTA este raspunsul apararii americane in fata puterii economice atinse de Uniunea
Europeana, datorita adancirii procesului de integrare.
NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea SUA, fata de procesul de liberalizare comerciala
promovat de GATT, ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele domenii (servicii,
dreptul de proprietate, agricultura, investitii).
26. Integrarea economica in Asia. Asociatia natiunilor din Asia de sud-est( ASIAN)
Asociatia natiunilor din tarile din asia de sud-est(ASIAN) s-a constituit in anul 1967 cu sediul la Jacarta (Indonezia).
Membrii de baza au fost Brunei, Combodjia, Filipine, Indonezia, Malazia, Laoz, Singapore, Tailanda, Vietnam si Papua
Noua Guinee. ASIAN este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare. De la constituirea sa, ASIAN s-a declarat a
fi o grupare careia i se poate alatura orice tara ce doreste sa se integreze si sa se bazeze pe principiile acestei organizatii.
Principalele obiective ASIAN: * accelerarea progresului economic
*cresterea stabilitatii in regiune
*Promovarea cooperarii intre tarile membre
Principalele domenii de colaborare economica reciproca ale ASIAN sunt:
*acces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc(resurse energetice si alimentare)
*colaborarea in domeniul comertului(iesire comuna pe pietele externe si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea
*colaborare de productie
*relatiile ec-ce, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii.
ASIAN este una dintre cele mai vechi si mai importante organizatii de integrare economica din Asia si chiar din lume.

Analiza populatiei celor 10 tari care se includ in prezent in componenta ASIAN este circa 500 mil persoane, ceea ce
transforma potentialul zonei intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. Regiunea poseda resurse naturale bogate ce se
intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga Oceanul Pacific cu orientul
mijlociu, cu Africa si cu Europa.
In principiu, modelul de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat mai multa
atentie pe plan mondial decit incercarile anterioare din cadrul ASEAN. In ac perioada nici asupra investitiilor straine
directe impactul crearii zonei de comert liber nu a fost si nici nu poate fi la nivelul asteptarilor initiale.
Fuxurile de investitii straine directe in regiune sau datorat m degraba meritelor individuale ale statelor member ASEAN ,
decit a incercarilor de integrare a pietelor lor
Principalul efect economic al ASIAN este:
*crearea marii piete unice cu nr general de pop. de 330 mil oameni si totalul anual de PIB de 300 mlrd $.
*Stimularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in ASIAN(implimentarea capitaluli fara impozite)
In cadrul ASIAN activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei
intr-o emisfera majora importanta de sistemul de relatii internationale
27 Cooperarea economica ASIA PACIFIC (APEC)
Cooperarea economica ASIA PACIFIC (APEC) s-a constituit in noimembrie 1989 ca forum consultativ al tarilor membre
ASIAN si al partenerilor lor din Pacific. Sediul este la Singapore.
Componenta organizatiei APEC cuprinde 21 membri care include: Australia, Brunei, Canada, Cili, China, Coreea de Sud,
Filipine, Hong Kong, Malaisia, Mexic, Noua Zeelanda, Taiwan, Tailanda, Singapore, SUA, Peru, Rusia, Vietnam.
Principalele obiective:
*promovarea colaborarii economice multilaterale
*in special in domeniul comertului
*in domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului.
In 2 jumate a sec XX, tarile din Asia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta. Printre
primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au fost Japonia. In perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o
reconstructie economica in masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri economice
in cadrul economiei mondiale.
In primul val au fost Dragonii Asiatici si anume: Hong Kong, Corea de Sud, Taiwan si Singapore care se includ in
categoria noilor tari industrializate.
Al doilea val au fost Tinerii Tigri Asiatici: Indonezia, Filipine, Malaizia si Tailanda.
O evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si Vietnamul urmat de celelalte tari ale peninsulei IndoChina. In perioada
postbelica, schimbarile ideologice intervenite in cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, Republica Populara
Chineza a condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de forte in plan regional,
mondial si global. Tarilor APEC le revine 50 % din produsul total mondial, 50 % din exportul mondial de marfuri, 40 %
din populatia globului, 31 % din teritoriul globului pamintesc. Membrii APEC au un PIB reunit de aproape 16 trilioane
dolari americani si intruneste aproximativ 42 % din comertul mondial. LA sfirsitul secolului XX, APEC a fost principala
organizatie economica din zona care a promovat comertul deschis si cooperare economica. De la crearea APEC nu s-a
considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. Organizatia APEC se bazeaza pe trei piloni de baza:
1. Liberalizarea comertului si a investitiilor
2. Facilitarea fluxurilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. Alinierea in
domeniul standardelor interne si internationale. Accesul sporit pe piata mondiala.
3. Cooperarea economica si tehnica si a tehnologiilor avansate.
Structura organizatorica a APEC:
1. Consiliul de ministri
2. Consiliul consultativ
3. Secretariatul.
Structura organizatorica a APECare componentele
1. Reuniuni de informare la nivel de sfere de stat
2. Reuniuni anuale la nivel de ministri
3. Reuniuni trimestriale ale expertilor guvernamentali
4. 3 comitete pe problem de comert si investitii , ecce , de buget si administratie
5. 3 grupari de experti pt IMM tehnilogice , agricole , media si dezvoltare sustinuta
6. 10 grupari de lucru pe probl ec si tehnice

7. 1 secretariat din 1993 cu sediul la Singapore


28 Integrare ecca in Africa :problem ,perspective
Dupa eliberarea si obtinerea independentei, tarile africane s-au orientat spre constiruirea de grupari ec subregionale.
Principalele sunt: Comunitatea Ec. A Africii Occidentale, Uniunea vamala si economica a Africii Centrale, Comunitatea
Est-Africana, s.a.
Toate incercarile de integrare Africana au esuat, deoarece:
-Ele nu s-au bazat prea mult pe proiecte si tratate
-s-au limitat la forme incipiente si simple de cooperare ec
-n-au avut forta institutional si decizionala
-s.a. slabiciuni , ce au impiedicat schimdarea esentiala a situatiei ec si sociale a Africii.
29 Integrarea economica in Europa. Privire generala
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pina in prezent a trecut jumatate de secol. Statele din
Europa Occidentala isi asuma responsabilitati fara precedent de a se integra. Aceste tari au fost primele care au avut
curajul sa porneasca pe o cale de integrare economica. Pe baza acestor tari, procesul integrarii interstatale s-a dezvoltat
considerabil, unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii:
*comunitatea europeana a carbunelui si otelului (CECO)
*comunitatea economica europeana(CEE)
*Comunitatea folosirii energiei atomice(EURATOM)
*Uniunea Europeana(UE)
Comunitatea europeana a carbunelui si otelului(CECO) este o grupare monopolist statala constituita in baza tratatului
de la Paris in anul 1951.A intrat in vigoare in 1952 Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene: Germania, Franta, Iatila,
Belgia, Olanda, Luxemburg. Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani.
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui so otelului in care sa domneasca libera circulatie a
marfurilor, serviciilor, capitalurilor si libera concurenta.
Organele de conducere:
* Inalta autoritate
* Adunarea generala
* Consiluil de ministri
* Comitetul consultativ
*Organele de arbitraj
Membrii inaltei autoritati erau numiti pe 6 ani si nu reprezentau guvernele
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale. Supranationalitatea este valabila numai
asupra unor sectoare limitate. Inalta autoritate are competente in gestionarea PC a carbunelui si otelului
Comunitatea economica europeana (CEE) este o organizatie europeana interguvernamentala cu caracter integrationist
si constituita in baza tratatului de la Roma semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958. Tratatul de la Roma a
fost semnat de catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO. In acelasi timp sint facute unele modificari si in tratatul
privind comunitatea europeana a energiei atomice(EURATOM) In acest moment putem vorbi despre existenta a trei
comunitati europene. Principalul obiectiv al CEE a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera
circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor, persoanelor.
Realizarea unei piete comune presupunea ca:
* in primul rind barierele comerciale, tehnice, fiscale sau administrative intre tarile respective sa fie inlaturate, ceea ce se
cunoaste sub denumirea de integrare negativa.
*Sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei, sa existe un proces de armonizare a
reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor politici comune, ceea ce se numeste integrare pozitiva
* Permanenta ajustare si adaptare la schimburi
* Inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare a pietelor nationale, la formarea
unei adevarate piete internationale.
* Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial.
PC o forma de integrare superioara atit fata de zona de liber schimb cit si fata de UV
Succesele CEE se inscriu in extinderea lor.
Dupa 1951 in 3 baluri succesive de extindere , UE a ajuns la 12 de tari membrie la 01 febr 1986.
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a includ Danemarca Irlanda si Marea Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia.
A treia extindere in 1986 Portugalia si Spania

Un rol important pt dezvoltarea CEE la avut Actul unic European care a fost constituit la 17 febr 1986 la haga.
Actul unic European a intrat in vigoare la 1 iul 87 si are la origine cartea alba. Ac carte contine 34 articole si un act final
cu o serie de declaratii. Actul unic European era savirsit in forma de tratat la dorinta a 12 state membre de a indruma
politica expusa in cartea alba. Aici au fost grupate toate tratatele si acordurile intrun singur doc. De unde si den de actul
unic. Se prevedea crearea inainte de termen a unui spatiu fara frontiereinterne in care e asigurata libera circulatie a celor 4
libertati
EURATOM e o org guvernamentala constituita in baza Tr de la roma la 25 mar. 1957, intrat in vig la 1 ian 58. Tr de la
roma a fost sumat de catre repr celor 6 membri ale CEC.
Principalele obiective:
1. Crearea intre tarile membre a unei PC pt materialele si echipamentelenucleare specializate
2. Asigurarea liberei circulatiia capitaluluipt investitii nucleare
3. Controlarea pozitiilor statelor participante in domeniul cercetarii stiintifice nucleare
4. Punerea la punct a tehnologiilor industriale
5. Dezvoltarea industriei nucleare
6. Aprovizionari cu materiinucleare
Scopul ac org era crearea conditiilr de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice. Cauza instituirii ac
comunitatise bazeaza pe deficitul de energie a tarilr membre. Raminerea in urma a acestora in momentul
respectiv fata de alte state si faptul ca trebuiau sasi dezvolte sectorul energetic nuclear pt interesele nationale
regionale comune.
30 Constituirea comunitatii economice europene- Uniunii Europene (CEE---UE)
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele si guvernele membre ale
comunitatilor europene(CECO, EURATOM, CEE) care a intrat in vigoare in noiembrie 1993. Sediul este la Bruxell.
Relatiile, intre tarile UE , dupa aceasta data se bazeaza nu pe tratatul despre constituirea comunitatilor europene din 1957,
dar pe baza tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992).
In corespundere cu acest tratat se constituie uniunea economica si politica, ceea ce inseamna efectuarea politicii,
economiei generale si politica externa unica si deasemenea politica in sfera securitatii si cooperarii in sfera
sociala.Conform tratatului au fost fixate introducerea cetatenii europene unice , ridicarea rolului parlamentului european,
largirea mandatului uniunii europene asupra organelor nationale.In corespunderea cu tratatul de la roma din 1957 a fost
creata comunitatea economica europeana numita CEE ( piata comuna) care asugura in viito integrarea economica a tarilor
europene cu libera circulatie a resurselor, armonizarea politicii in toate domeniile.Uniunea europeana prezinta in sine
gradul superior de integrare economica si politica europeana.Integrarea economica europeana inceputa prin tratatul de la
paris din 1951, care a fost semnat de cele 6 tari, au constituit nucleul de baza a unuiunii europen actuale.
Dupa 1951 in sase baluri succesive de extindere , UE a ajuns la 27 de tari membrie la 01 ianuarie 2007.
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a includ Danemarca Irlanda si Marea Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia.
A treia extindere in 1986 Portugalia si Spania
A patra extindere 1995- a aderat Austria, Finlanda, Suedia
A cincea extindere 2004-: Cipru, Cehia,Estonia,Lituania,Letonia,Malta,Polonia,Slovacia,Slovenia si Ungaria
A sasea extindere2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate.
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de putere economica al lumii
contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni.Potentialul economic e destul de mare.
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre in 2005 constituia 13452miliarde $ americani, cu un PIB mediu pe locuitor de
27776$.
UE controleaza peste 50% din comertul mondial,detine a circa 45% din veniturile nationale insumate ale tarilor
lumii,si detine circa 45% din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt:
1 sa promoveze progresul economic si social (viata unica a fost stabilita in 1993,moneda unica a fost lansata in 1999
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala, prin ajutorul umanitar catre tarile ce nu sunt membre
politica externa si de securitate comuna
3actiunile in conditii crize international prin pozitiile comunie prin organizatiile international- sa introduca cetatenia
europeana( care nu inllocuieste cetacenia nationala dar o complecteaza cu un numar de drepturi civile si politici a
cetacenilor europe
4. sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie ( legata de functionarea pietei interne si in particular de libera
circulatie a persoanelor

5. Sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar , legislatia UE existente( corpul legislatiei adoptate de catre
institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
6. Sa formeze un spatiu economic unic , echilibrat fara frontiere interne, formarea uniunii economice monetare unice,si
stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente, reunite in jurul unor valori politice , economice culturale
si sociale comune.
UE are misiunea speciala adica organizare realtriilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si
pe baza sollidaritatii dintre ele, ce este misiune de baza a UE
31.Aspecte ale Acordului European de liber schimb ( AELS)
Asociatia Europeana de Liber Schimb AELS
AELS este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva, constituita prin semnarea conventiei de la Stocholm
la 03 mai 1960.In AELS au intrat 11 tari: Norvegia,Suedia,Danemarca,Austria,Elvetia,Portugalia,Mare
Britanie,Finlanda,Leichtenstein, Islanda, ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE.
La etapa actuala membrii AELS sunt : Elvetia.Norvegia,Islanda,si Leichtenstein.
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt:
1.Contributii la stabilitatea cresterii economice, stabilitatea financiara, folosirea rationala a resurselor
2.Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3.Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna credinta
4.Contributia asigurarii de ocupatie a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere:
- consiliul AELS
-comitetele permante
-secretariatul
32.Constituirea Spatiului economic europena (SEE)
Aceste spatiu este un sistem ce cooperarea reciproca in diverse domenii: economiei, cerecetare, dezvoltare,mediul
inconjurator si social-cultural.Declaratia prvind acest spatiu s-a incheiat in 1984 la luxemburg de catrre tarile membre ale
comunitatii economice europene si a asociatiei europene a liberului schimb.
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au desfasurat in februarie 1992.In realiate
acordul cu privire la spatiul economic european a fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si
asociatia europeana a liberului schimb AELS ( 7 state).
Scopul de baza a organizatie a fost:
- libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor, a serviciilor si a personelor;
- acordul politic in sfera economica,cercetarii stiitifice, consumului, mediului inconjurator , politicile sociale si
invatamintul;
- creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor generale, in baza acodului despre spatiul
economic european au fost incheiate acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS despre importul unor tipuri de
productie agro-alimentare.
Din punct de vedere institutinal acordul prevedea crearea unor noi institutii cum este consiliul spatiului economic
european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare ( un comitet parlamentar mixt/ & comitetul consultativ al
spatiului economic european).
33.Acordul de liber schimb din europa central (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea republicii Ungare,Cehia,Slovacia,Polonia pe cale integrarii in
Europa, semnata la Vishegrad in februarie in 1991 unde a confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale
in procesul integrarii in UE.
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor economice si externe a
Cehiei,Poloniei,Slovaciei si Ungariei.La 01 martie 1993 CEFTA a pus bazele unui acord preventiv, dar acordul a intrat in
vigoare la 01 iunie 1994 cu sediul la Vishegrad.Mai tirziu a aderat Slovenia la 01 ianuarie 1996, Bulgaria la 01 iunie 1996,
Romania la 01 iulie 1997
Toate tarile semnatare se scocot intermediare in procesul integrarii in UE .CEFTA si-a fixat urmatoare obiective
1.Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional, sa revizueasca legaturile economice prin liberalizarea reciproca a
comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata potentiala de peste 100milioane pers

2.Sa acorde altor tari central europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor UE in rezultateul acordului de asociere
3.Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la democratie si la econmiea de piata.
Relatiile comerciale intre RM si statele Europei Centrale si de Est se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu
guvernele unor tari printre care si membrii CEFTA. Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria, Estonia,
Lituania, Letonia, Ungaria si Polonia.Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza Natiunii Celei mai
Favorizate.Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania.Romania si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri
ale RM la Export din Europa centrala si de Est. Potrivit ministrului CEFTA 2006 ofera avantaje si oportunitati unice,
creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor inutile in
calea comertului in diferite domenii. CEFTA 2006 e ratificata de RM, Albania, Bosnia si Hertegovina, Macedonia,
Muntenegru, Croatia , Serbia si Cosovo si prevede anularea tutror taxelor vamale la import si la export.
34. Ideea europeana si concretizrea ei. Eforturile postbelice de creare a unei Europe unice
Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.Exista un fapt de necontestat ca Europa
este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii crestine.Ideea despre unirea europeana a inceput in Italia, la
Roma. Roma a fost aceea care pentru prima data a impus Europei o unitate politica.In documentele de baza se mentionaza
ca de la Marea Neagra pina la Anglia din Crpati pina in Pirinei au mers trupele militare romanecerind popoarelor
Imperiului Roman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane. Puterea politica a Romei a fost subordonata de puterea
religiei crestine.Atit savantii din Europa(mai asle sdin Franta, Germania) inaintau problema unificarii Europei.In sec 19,
anul 1848 a fost lansata pentru I data sintagma Statele unite ale Europe.Renumitul scriitor francez, Hugo, a sustinut
acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii Europei apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a
Europei.Insusi unirea Europei sa petrecut dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cind Europa trebuia reconstruita.Primul
ajutor dat Europei a fost lansarea Programul de reconstructie a Europei sub denumirea de Planul Marshall ca ajutor
oferit de SUA si acceptat numai de catre tarile Europei Centrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost:
- Crearea in 1948 a Organizatiei de Cooperare Economica Europeana(OCEE), pentru administrarea ajutorului dat de catre
SUA.
- In acelasi timpa fost constituita Uniunea Vamala sub denumire de Uninunea vamala a Beneluxului.
-In 1949 are loc crearea Consiliului Europei. Este o institutie ce actioneaza in deosebi in domeniul educatiei si cooperarii
culturale si raspunde de Curtea Europeana de Justitie a Drepturilor Omului.
La inceputul sec 21 aceasta organizatie includea 45 de tari. Toate aceste venimente din perioada postbelica au contribuit
treptat la trecerea de la colaborarea politica la unirea economica a tarilor vest-europene.
35. Aparitia regionalismului in Europa de Vest. Etapele si formele intergrarii vest europene
procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizare economiei mondiale.Ambele
tendinte( globalizarea si regionallizarea) determina diversificarea relatiilor dintre entitatile economice. Entitati
economice :state si corporatii trans-nationale.
Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale sa-si bazeze relatiile reciproce pe relatiile
integrative.Regionalizmul actual poate fi vazut si ca expresia ordinii economice mondiale. Formele pe care le imbraca
integrearea economica europeana sunt determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc intre 2 sau mai multe state.
Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor 50 a sec 20 in Europa prin crearea
comunitatii europene, acesta a continuat in Africa, America Centrala. Ald oilea vad de regionalizare a debutat la mijlocul
anilor 80 perioada in care SUA a devenit principalul actor. Se formeaza NAFTA, ASIAN si MERCOSUR, CEE.
Etapele integrarii economice in eropa de vest.
Prima Etapa a integrarii economice in Europa de Vest a demarat prin demersurile facute de seful sectiei de planificare a
Frantei in scopul realizarii unei unitati a Europei. El a mentionat ca productia de otel a Frantei si Germaniei sa fie
administrata de un organism comun. Robert Schuman, ministrul de externe a Frantei a mers mai departe si in anul 1950 a
anuntat un program de constituire a Comunitatii Europei a Carbunelui si Otelului.(CECO). Italia si tarile BENELUX-ului
au sustinut acest program si in primavera 1951 a fost semnat Tratatul de la Paris de catre: Belgia, franta, Germania, italia ,
Luxemburg si olanda. CECO a fost considerata astfel ca prima schita efectiva de unitate Europeana si a avut 3 obiective:
1.Resocierea Frantei si a Germaniei.
2.Testarea posibilitatii unei piete comune
3.Punerea bazelor unei noi Europe
Pentru prima data CECO a infiintat o autoritate europeana comuna.
A doua etapa etapa a inceput cu Conferinta interguvernamentala la Bruxelles 1955-56, sub presedintia lui Shpaac, fost
ministru de externe al Belgiei. Acest presedinte a prezentat un program unde era inclus : de a crea uniunea vamala si
exploatarea in comun a energiei atomice.in decursul lui 1957 cele 2 tratate au fost ratificate de catre parlamentul statelor

member si la 1 ian 1958 a intrat in vigoare.. Tratatul de la Roma presupunea sa organizeze piata comuna care in principat
este un concept economic vizind infiintarea unei singure piete pentru toate statele membre, astfel ca marfurile serviciile
firta de munca si capitalul sa circule liber.
A treia etapa: a inceput odata cu fuzionarea celor trei comunitati( CECO, CEE, EURATOM) sub denumirea generale de
Comunitatea Economica Europeana CEE, avind aceleasi organe de conducere si un buget comun.
A patra etapa: sa desfasurat in continuare sub semnul extinderii si al consolidarii procesului de integrare europeana.( 27
tari UE) In aceasta etapa sau format uniunea economica si monetara, sa lansat moneda unica.
Pina in prezent UE e singura organizatie integrationista internationala care a realizat aceasta forma superioara de
integrare.
36.PIATA COMUNA EUROPEA NA;ASIGURAREA CELOR PATRU LIBERTATI DE CIRCULATIE.
Ceea ce si-a propus de la bun inceput CEE a fost realizarea unei piete comune care reprezinta punctul esential al unificarii
europene. In acest spatiu economic omogen barierele vamale si comerciala au fost suprimate.La baza pietei comune se
afla o serie de libertati fundamentale si anume:Libera circulatie a marfurilor, persoanelor, servicii, capital.
Libera circulatie a marfurilor Libera circulaie a mrfurilor n cadrul pieei unice are la baz principiul recunoaterii
reciproce a pieei unice, care const n garantarea circulaiei libere a bunurilor i serviciilor unui stat membru n celelalte
state membre, chiar dac acestea sunt produse dup norme de calitate i standarde diferite, cu condiia respectrii cu
strictee a regulilor comune de interes general privind sntatea populaiei, protecia mediului i a consumatorului.
Libera circulatie a serviciilor- cu toate ca sectorul serviciilor cuprinde cea mai mare parte a fortei din UE peste 60%,
progresele in acest domeniu au fost mai lente decit in domeniul bunurilor materiale.
In domeniile serviciilor financiare de exemplu numai serviciile bancare erau pe deplin liberalizate incepind cu 01ianuare
1993.Comform unei directive se asigura tuturor institutiilor de credit care au primit recunoasterea oficiala pentru a se
instala intr-o alta tara,posibiliatea de a-si deschide fara autorizatii suplimentare filiale sau BC sau sucursale in alte tari
Serviciile de asigurari s-au integrat in piata unica de la 01iulie 1994.
Serviciile privind investiile de la 01 ianuarie 1996.
Progrese consistente sau inregistrat si in alte 2 domenii ale serviciilor : transporturilor; telecomunicatiilor
Un domeniu dificil s-a adeverit acela al recunosterii al diplomelor ceia ce presupunea o armonizare a sistemelor de
invatamint.
Libera circulatie a persoanelor inca nu si-a gasit pe deplin aplicarea unitare( nu se folosecste in UE ca sa se egaleze
forta de munca,adica unele persoane sunt defavorizate fata de cele cu resedinta).Articolul 48 al tratalului CEE impune
pentru a asigura libera circulatiei a fortei de munca si respectarea a 2 principii generale:
1. Realizarea liberii circulatiei a fortei de munca in interiorul comunitatii
2. Evitarea oricaror discriminari formate pe nationalitate intre lucrattorii din tarile membre in ceia ce priveste locul de
munca, remunerarea si alte conditii de munca.
La 29 iulie 1968 s-a luat decizia de a asigura libera circulatie a lucratorilor salariati ceia ce comporta 2 aspecte:
1. Lucratorii dintr-un stat membru au aceleasi drepturi de a-si obtine un loc de munca ca si lucratorii nationali
2. Se mentine preferinta acordata lucratorilor comunitari in fata lucratorilor din alte tari
Libera Circulatie a Capitalurilor- reprezinta unul din factorii desavarsirii pietei interioare, un principiu al realizarii
pietei comune pe care toate statele membre il recunosc.In privinta asigurari liberii circulatiei a capitalurilor tratatul
prevedea ca tarile membre sa straduiesc sa nu introduca nici o restrictie valutara in interiorul comunitatii de natura sa
afecteze miscarile de capital si platile curente aferente acestor miscari.
37.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND DINAMICA SI ROLUL INSTITUTIILOR
COMUNITARE.PRINCIPALELE INSTITUTII COMUNITARE.ALTE INSTITUTII COMUNITARE.
. Pentru transformarea in viata a obiectivelor sale UE dispune de un ansamblu de institutii proprii.Aceste pot avea caracter
fie consultativ , fie executiv sau jurisdictional. Institutiile special constitutive pentru organizarea si functionarea eficace a
activitatii UE sunt:
1. Consiliul European
2. Parlamentul european
3. Consiliul de ministri
4 somisia eusropena
5 Curtea europeana de justitie
6. Curtea europeana de conturi
7, comitelutl economic si social ( ECOSOR)
8. Comitetul regiunilor
9. Banca europeana de investii

10 Banca centrala Europeana


11. Avocatul poporului
Consiliul European (1974) este cel mai inalt organ de conducere al UE- functionind sub forma de reuniuni ai sefilor
de stati se de guvern ale tarilor membre.Denumire care nu trebuie confundata
cu notiunea Consiliul Europei
1949.Consiliul European a fost introdus in locul conferintei membrilor UE care activa pina 1974.Institutionalizarea
consiliului european s-a efectuat in anul 1987 prin actul unic European.Statutul sau a fost definit prin tratatul de la
Mashtric (1992) in termenii urmatori:
Consiliiul european va oferi uniunii dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale
acestor.In afara sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale UE la consiulul european mai participa ministrii
afacerilor externe, presedintele comisiei europene si un vice presedinte .Consiliul european se intruneaza de 2 ori pe
an si ori de cite ori este necesar.Consiliul european joaca un rol esential in realizarea problemelor curente ale vietei
internationale cu ajutorul polticii externe si de securitate comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor
diplomatice ale statelor comunitare si ale prezintarii unei optiuni comune.
Parlamentul European- este forumul prin excelenta democratica a UE, membrii sai fiind alesi prin vot direct
universal de 5 in 5 ani din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre.Membrii parlamentului eurpean sunt grupati
prioritar in functie de partidele politice
Functiile Parlamentului European:
- participarea impreuna cu consiliul de ministri la procesul de adoptare al legislatiei UE
- aprobarea cererilor de aderarea la UE
- numirea avocatului poporului ( abustagul)
- interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene
- controlul comisiei europene
- are dreptul de a infiinta comisia de ancheta si drepturi de petitie
- executarea alaturi de consiliul de minstri a controlului asupra bugetului
- monitorizarea implementarii politicilor comunitare
- ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului european.
Consiliul de Ministri- este principala institutie cu putere de decizie a UE , fiind alcatuita din reprezentanti la nivel
ministerial al statelor comunitare si sa adopte decizii ce angajeaza guvernele respective.Fiecare ministru din consiliu
raspunde pentru activitatea lui in fata parlamentului propriei tari, dar deciziile adopate nu pot fi modificate.Consiliul de
ministri raspunde de puterea legislativa pe care o imparte in unele domenii cu parlamentul.Legea comunitara adoptata de
consiliul UE sau de parlament si consiliul in procedura de codecizie poate lua forma de reglementari care direct aplicabile
fara transpunerea lor in reglementari juridice nationale
Comisia Europeana este principala institutie de initiativa legislativa si executiva a UE.La alcatuirea ei fiecare stat mare
si anume Franta, germania, Maria Britanie ,Italia, si Spania participa cu cite 2 reprezintanti iar celelalte state membre cite
un singur reprezintant .Cu toate ca sunt numiti de guvernele lor nationale denumiti si comisari actioneaza independent de
functia lor si reprezinta executiv interesele comunitare.
In principiu comisia europeana face propuneri consiliului UE privind inbunatatirii politicii umanitare.Comisia europeana e
aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol executiv.Comisia poate face recomandari si emite avize catre statele
membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare.Deasemenea comisia are putere de control in
legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si Forta de decizie in domeniul administrarii programelor si
fondurilor financiare ale UE.Comisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale UE inclusiv cele destinate
spriginirii tarilor din afara UE
Curtea Europeana de Justitie infiintata in anul 1952 cu sediul la Luxemburg , este curtea suprema a UE in domeniile
in care se folosescte legislatia UE.Comunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.Tratatele de baza
au facut la legislatia UE sa prevaleze in fata legislatie nationale.Acest organism cuprinde 27 de judecatorii adica cite unul
din fiecare tara membra, judecatorii sunt alesi pe 3 ani care pot fi reinnoiti in orice moment.Curtea este sistata de 8
avocatti.Curtea Europeana este obligata sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si
europene. Este o instituie de inovaie a Tratatului de la Masstrich la nivel comunitar i este numit de parlament n termen
de 5 ani.
Instituia e avocatul poporului european constituit n anul 1992. Rolul su este de aprimi reclama ii referitore la acte, de
administrare eficient n activitatea instituiilor sau organismelor comunitare. Avocatul poporului european solu ioneaz o
astfel de reclamaie prin efectuarea de investiga ii, informarea institu iei n cauz. Avocatul poporului european cu sediul
la Strassbourg la sediul parlamentului european. Este un organ de conciliere i de rezolvare a litigiilor administrative.

38.RELATIILE DINTRE INSTITUTIILE COMUNITARE SI STATELE MEMBRE ALE UE.PRINCIPIUL


SUBSIDARITATII.

39.PERFECTIONAREA SISTEMULUI INSTITUTIONALAL UE-NE SI A MECANISMULUI SAU DE


FUNCTIONARE;NECESITATE,ORIENTARI,REZULTATE
Viata arata ca oricit de bun,de perfect ar fi sistemul institutional si mecanismul sau de functionare in general si mai cu
seama organizatia cum o reprezinta UE cu timpul acest system si mechanism ramine in urma cerintelor vietii p/u
restabilrea concordantei intre cerintele mai avnsate si institutiile ramase in urma este necesar reviziurea periodica acestor
institutii si aducerea lor la nivelul exigentelor actuale.Tratatul de la Amsterdam p/u prima data a prezentat revizurea si
perfectionarea acestor institutii.Aceasta a avut loc la 27.12.1999 care a pregatit Proiectul de tratat de la Nisa,la 1 mai 2001
privind perfectionarea si continuarea functionarii institutiilor comnitare
1.prima motivatie o constituie faptul ca se resimtea necesitatea de a se muta accentual de pe obiectivele prioritare
economice de pina atunci pe cele politice in constructuia UEatit pe plan intern cit si pe cel extern international.
2.sa considerat ca desi cele 2 reglementari mentionate mai sus au conribuit considerabil la pefectionarea sistemului
institutional al UE si a mecanismului sau de functionare au ramas totusi deschise probleme importante ca:
-eficienta si caracterul democratic ale institutiilor comunitare precum si cele ale responsabilitatilor international ale UE.
-democratic
-responsabilitatea
Tratatul de la Amsterdam a dus numeroase ameliorari in activitatea UE printer ele sunt:
1.Intarirea rolului si importantei parlamntului European;
2.ameliorarea prezentei parlamentelor nationale in activitatea UE;
3.extindera domeniilor in care Consiliul UE adopta decizia pe baza votului majoritatii calificate;
4.consolidarea legislatiei si eficientei Comisiei Eropean
5.extinderea rolului curtii europene de justitie ,a curtii de conturi,a comitetului regiunii si al comitetului economi si social
6.identificarea de noi posibilitati de cooperare consolidate pentru cazurile in care majoritatea statelor UE
doresc:intensificarea luptei impotriva abuzurilor si a infractiunilor;optimizarea sistemului procedural;adoptarea deciziilor.
Intarirea rolului parlamentului European s-a realizat prin sporirea competentelor a institutiilor a Comisiei Europene si
Avocatului poporului.

40.PRINCIPIILE REZULTATE ALE CONFERINTEIDE LA NISA PRIVIND PERFECTIONAREA


SISTEMULUI INSTITUTIONAL AL UE SI A MECANISMULUI SAU DE FUNCTIONARE.
Intr-un anumit sens se poate afirma ca reuniunea consiliului European de la Nisa din 26 februarie 2001 ca moment
decisive al adoptarii unui nou accord de perfectionare a sistemului institutional comunitar a fost anticipata inca in Tratatul
de la Amsterdam si in alte documente ale UE.Organele de virf ale UE in acea perioada mentionau ca:institutiile existente a
celor 15 state nu mai sunt in stare sa functioneze dinplin deaceea trebuie de perfectionat.Dar respective extindere a UE si
a realizarii Europei Mari,negocierile de la Nisa se urmau sa-si gaseasca expresia in masuri noi de perfectionare
institutionala a UE.Aceste masuri au avut ca obiective majore:
1.Reducerea dimensiunilor Comisiei Europene;
2,Redistribuirea voturilor la Consiliul Europei;
3.Inlocuirea principiului unanimitatii cu cel al majoritatii de voturi la adoptarea deciziilor
4.Facilitarea sistemului cooperari intarit

5.Majorarea nr total de deputati in cadrul Parlamentului European.

41.POLITICA UE IN DOMENIUL CONCURENTEI .MOTIVATIA POLITICII CONCURENTIALE.


Evolutia procesului de integrare in CEE a creat conditii p/u crearea unui mediu concurential in spatiul
European.Realizarea eficace a pietii unice europene este un process complex,de lunga durata si de neconceput fara
eliminarea distorsiunilor de concurenta neloiala,fatp c ear influienta libera circulatie a produselor si serviciilor in cadrul
Comunitatii,afectind in acelasi timp mecanismul liber al pietii.Importanta acestei po,itici a sporit odata cu depasirea
climatului de afaceri de la nivel nationale la cel European.In acest context,s-au multiplicat actiunile de colaborare intre
agentii economici europeni,inegistrind o tentinta de concentrare a capitalurilor in masura in care ar exploata la maximum
avantajele pietei unice.Cresterea numarului fuziunilor a stimulat a stimulat realizarea economiilor de dimensiune si
beneficiile ce decurg din utilizarea retelelor commune de distributie si a canalelor de comercializare.Cu toate efectele
benefice p/u agentii economici mentionate,aceste actiuni intr-un moment dat pot devein defavorabile la nivel
comunitar.De aceea politica concurentei a constituit un element al tratatului de la roma,garantind loialitatea proceselor
concurentiale pe piata europeana.In general,politica concurentei se bazeaza bpe conceptual ca pietile cu concurenta pura si
perfecta po asigura bunastarea populatiei si este indreptata atit spre activitatea companiilor ,cit sis pre cea a autoritatilor
nationale.Astfel.,aceasta politica are ca scop:limitarea controlul si interzicerea oricaror comportamente ale
intreprinderilor,care ar submina concurenta perfecta.Lipsa unei asemenea politici,in conditiile respective sau
nefunctionarea mecanismelor ei ar putea genera efecte de neeficienta in productie si in alocarea factorilor de productie.
Politica de concurenta este definite in Tratatul de la Roma cu mici modificari realizate in Tratatul de la Maastricht

42.CONTINUTUL POLITICII DE CONCURENTA IN UE


Orientarea spre pia a comunitilor europene este cel mai bine reflectat n analiza politicii concuren iale comunitare.
Politica n domeniul concurenei a fost o component important a Tratatului de la Roma. Regulele actuale n domeniul
concurenei au determinat obiectivul principal n tratat. Odat cu lansarea pie ei unice interne, multe din avantajele
dinamice pot fi pierdute prin meninerea artificial a unor bariere legislative. Politica n domeniul concuren ei la nivelul
UE implic o monitorizare a msurilor i o interven ie asupra pie ei pentru asigurarea unui nivel adecvat de competi ie.
Cu privire la problematica n domeniul concurenei, principalele dimensiuni exploatate de reglementrile comunitare se
refer la stabilirea cadrului juridic cormativ pentru interven ia organelor comunitare, n al doilea rnd criteriile convenite
pentru realizarea prectic a interveniei comune. Elaborarea unor calendare n interiorul crora se vor adopta deciziile.
Mecanismul achiziiilor i fuziunilor n UE.
nfptuire pieei unice a modificat substanial natura concuren ei intracomunitare. Firmele, companiile se confrunt cu tot
mai multe provocri pe pieile care erau rezervate. ntruct grani ele devin tot mai deschise economic i comercial iar
barierile de tarifare au fost n majoritatea lor nlturare consolidndu-se pozi iile de pe pia a intern.
O serie de mari companii i-au lansat procesul de achizi ii transfrontaliere pentru a- i crea resursele necesare achizi ionrii
altro firme i alte companii sau dispensat pe o serie de activit i concetrndu-se pe activit ile principale. Condi iile oferite
de climatul macroeuropean a fost stimulatoare pentru achizi ii i fuziuni de firme. Cei mai importan ia factori au fost
1. mbuntirea profitabil a afacerilor
2. stabilirea cursurilor de schimb i a oportunitilor oferite pe pia a unic
Se stabilete c o fuziune va trebui nodificat comisiei europene n urmtoarele condi ii sau situa ii. Cifra de afaceri
rezult di combinarea firmelor ce depete 5 mlrd. de euro. n al doilea rnd cifra de afaceri realizat pe pia a european
de fiecare din parteneri a fost de peste 250 mln euro.
43.POLITICA AGRICOLA COMUNA.NECESITATEA PAC .OBIECTIVE,PRINCIPII ALE PAC.
La etapa actual problema fundamental a oricrei societ iatt la scara mondial ct i la nivel integr ionist ori na ional a
fost i rmne securitatea alimentar. n scopul asigurrii popula iei cu hran necesar cele 6 ri fondatoare ale UE au
convenit acrearea unei piee comune pentru produsele agricole. Dar cu condi ia promovrii unei politici agricole comune
de garantare a aprovizionrii cu elemente necasare la pre uri rezonabile pentru cumprtori. Folosirea unei politici n
domeniul agriculturii s-a prevzut n primele etape ale construciei europene. Agricultorii prezentau n momentul semnri
tratatului de la Roma 25% din populaia activ. Caracteristica principa a europei agricole era diversitatea sistemelor i

structurilor de exploatare i a metodelor de gestiune i a politicilor politica agricol coomunitar sa dorit a fi ntr-un astfel
de context adic solutia pentru atingerea a 3 categorii de obiective
1 economic+ apromovarea progresului tehnic alocarea optmiqa a resurswelor crestterea productie adic nivelul de via
echitabil pentru agricultori, preuri rezonabile pentru consumatori. i al treile obiectiv garantarea securitii alimentare.
Prin politica agricol comunitar rile menbre i-au dorit atingerea urmtoarelor obiective:
1.

cretere productivitii n agricultur i promovarea progresului tehnic

2.

asigurarea unui nivel de via echitabil populaiei agricole

3.

stabilizarea pieilor

4.

garantarea securitii n aprovizionare

5.

asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatori

44.INSTRUMENTE SI MECANISTE DE REALIZARE ALE PAC.REFORME ALE PAC


Mecanismul de spijinire ale politicii agricole comnitare. Obiectivele tratatului de la Roma privind agricultura nu putea fi
realizat , numai prin funcionarea mecanismelor pieii. Mecanismul de intergrare ales a fost oraganizarea comun a
pieilor. Sistemul de organizare comun a pieilor a cuprins treptat 91% din producia agricol. Organizarea comun a
pieilor releva 3 elemente definitorii:
1.
unicitatea pieii prin determinarea preurilor comune
2.

garantarea preurilor prin intervenii pe piaa intern

3.

un sistem de protecie la grani a pieii europene pentru asigurarea preferinei comunitare

In f-ti de model in care se regasesc si actioneaza cele 3 elemente pe diferite piete, organizarea comuna a pietekor cunosc
urmatoarele forme delimitate dupa principiul instrument de interventie:
I forma: organizatii commune prin prt garantat
II forma: organiz commune prin subventii directe
III forma: org commune prin protective externa
La etapa actual exist 3 grupuri de preuri, n conseci preurile produselor pe piaa agricol pot funciona liber n primul
rnd ntre minim sau pre prag care servete baza preurilor garantate i un maximum pre pplafon, care este preul
indicativ pe baza cruia se declaneaz automat importul. Exist preuri ghid, se fixeaz anual de ctre consiliul de
minitri al UE la incheierea companiei agricole. Aici se includ urmtoarele forme de preuri:
1.

pre indicativ

2.

pre de orientare

3.

pre de baz

4.

preuri garantate

Preurile grarantate cuprind de la preurile ghid prezentate anterior de consiliul de minitri. Stabilete preurile garantate la
care de achiziii au obligaia de a cumpra produsele agricole. A soua grup de preuri se divizeaz n preuri de
intervene, preuri de cumrare, preul minim i preul de retragere.
Prin reforma
politicii agricole monetare din 1992 dispozitivul de sprijin al agriculturii s-a schimbat, el nu se mai bazeaza pe sustinerea
preturilor agricole ridicate ci pe sprijinirea veniturilor agricole prin plati compensatorii directe.
Obiectivele estentiale ale politicii agricole comune modificata prin reforma anului 1992 sunt (tratatul MAASTRI:
1.
Mentinerea UE in rindul producatorilor si exportatorilor de produse agricole prin cresterea competitivitatii
fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele externe

2.

Reducerea productiei la dimensiunile cererii efective de pe piata

3.

Concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel de sprijin

4.

Incurajarea fermierilor sa nu isi abandoneze terenurile

5.

Protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din domeniul agriculturii

45.CARACTERISTICILE POLITICII INDUSTRIALE COMUNE ALE UE.


In tratatul de la MAstria la fel ca si in tratatul initial de la paris s-a introduce o onua prevedere in art 130 care se refera la
politica industriala, in conformitate cu art 130 obiectivul general al politicii industriale este sa asigure competitivitatea
industriei comunitare.Acest obiectiv global se poate realize prin urmatoarele subobiective:
1.
Accelerarea ajustarii industriei la modificarile structurale prezente si viitoare
2.

Incurajararea creearii unui mediu favorabil in special pentru firmele mici si mijlocii

3.
Incurajarea unui mediu favorabil cooperarii dintre companiile industriale fara a se ajunge la un abuzz de pozitii
dominante
4.
Incurajararea unei mai bune exploatari a potentialului industrial in directia inovarii cercetarii si dezvolatarii
tehnologice
Politica industriala a competitivitatii pentru UE a determinat 4 prioritati:
1.

Promovarea investiilor de portofoliu

2.

DEzvoltarea cooperarii industriale

3.

Concurenta loiala in interior si in raport cu tertii

4.

Perfectionarea formelor de interventie a autoritatilor publice

In art 130 s-au mentionat 2 cai pentru coordonarea politicii industriale.Principala cale pentru folosirea obiectivelor
politicii industriale este cea a folosirii unor politici de activitatii pe care comisia le desprinde din alte prevederi ale
tratatului .Programele elaborate de comisie in comunicatele din 1990 si 1994 arata ca in vederea atingerii unor obiective
concrete de politica industriala ,comunitatea trebuie sa faca uz aproape de toate prevederile continute in tratate si anume :
-

regulile concurentei

aromonizarea fiscala

referitor la legislatia privind piata unica interna

privind masuri publice care distorsioneaza piata

privind politica comerciala

privind adoptarea sociala la transformarile din industrie

privind retelele trans-europene

privind coeziunea economica si sociala

privind cercetarea si dezvoltarea tehnologica

privind mediul ambient

A doua cale care prevede ca:


- comunitatea poate adopta masuri specifice in baza acestui articol in vederea sprijinirii unor actiuni adoptate de statele
membre .Aceste masuri reclama insa votul in unanimitate in consiliul ministerial si nu o majoritate calificata cum doreau

unele state membre.Unanimitatea a fost susutinuta de majoritatea statelor pentru a avea siguranta ca nu vor fi adoptate
masuri cu character protectionist in baza art130 fara acordul lor.
46.Politica monetara europeana.Evolutia tranzitiei la moneda unica
Politica monetara Europeana
In ultimul deceniu al sec 20 UE s-a inscris pe calea inlocuirii monedelor tarilor membre cu o menda europeana.Tratatul de
la maastricht a intrat in vigoare de la 01 noiembrie 1993 Dar tarile membre a uniunii s-au pronuntat impotriva suprimarii
sistemului monetar European- pozitie sustinuta numai de Anglia ca o solutie de distrosiune cu care s-a confruntat sistemul
monetar european in 1992. Ele au semnat ca politicile necesare sustinerii procesului de creeare a unei uniuni monetare
europene sunt determinate .O meneda unica este o conditie indespensabila pentru a face o piata unica europeana.In acest
context apar urmatoarele intrebari:
- este realizarea uniunii monetare un obiectiv valabil
- care sunt cistigurile ce se asteapta de la introducerea unei monede unice
- care sunt implicatiile politice si sectoare ale unei monede unice pentru tarile implicate
- care sunt conditiile ce trebuie indeplinite ca moneda sa reziste ca etalon al procesului de integrare
Trecerea la sistemul monetary Europeana ECU euro:
In plan economic si monetar au fost determinate unele zone monetare optimale care pune in evidenta o anumita
incompatibilitate intre existenta unui system de rate de schimb fixe a unei mobiltati perfecte a capitalurilor si in al treilea
rind o politica monetare autonoma
Etapele de trecere:
-

in 1999 a fost introdusa moneda euro nu in circulatie dar numita ca moneda unica de transfer ( ca atare
euro a trecut in cicrulatie in 2002 ( in present sunt 16 tari cu euro din 27 )

47. Functionarea Uniunii Monetare si lansarea Euro


Uniunea European Economic i Monetar (EMU) este o nelegere ntre naiunile europene participante n vederea
mparti o moned unic, euro, i o politic economic unic cu un set de condiii de responsabilitate fiscal.
Actualmente, sunt 27 State Membre cu nivele de integrare variate n EMU. Treisprezece State Membre au adoptat moneda
euro: Austria, Belgia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Itala, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia i
Spania. Alte trei State Membre, Marea Britanie, Danemarca i Suedia, nu au nici un plan imediat n privina adoptrii
monedei euro. Alte unsprezece State Membre, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria,
Romnia i Bulgaria, sunt n stagii diferite ale adoptrii monedei euro i cel mai probabil vor adera la zona euro n
urmtorii zece ani.
La izbucnirea celui de-al doilea rzboi mondial, majoritatea monedelor din rile industrializate erau strns apropiate de
dolar sub ceea ce s-a numit standardul de aur n sistemul de la Bretton Woods. Supremaia de facto a dolarului i
devalorizrile ctorva monede europene au condus politicienii europeni la cutarea unei soluii de redresare a acestui
imbalans printr-o integrare economic ntre naiunile europene.
Fiecare stat care a adoptat noua moned la 1 ianuarie 2002, a trebuit s ntruneasc Criteriile de Convergen stabilite n
Tratatul de la Maastricht. Criteriile includeau patru cerine:

Valutele trebuiau s stea n paramentrii stabilii de ERM pentru cel puin 2 ani
Ratele de dobnd pe termen lung nu puteau fi mai mari cu 2% dect cele ale celor mai bune trei State Membre
din punct de vedere al performanei

Inflaia trebuie s fie sub valoarea de referin (n decurs de trei ani preurile nu pot fi mai mari cu 1,5% dect cel
mai bun performer)

Datoria de stat trebuie s fie sub 60% din produsul intern brut (sau s fie apropiat acestei inte) i deficitele
bugetare s fie sub 3%.

48. Politica Bugetara a Uniunii Europene :principii,structura,proceduri


Principiile politicii bugetare:
-principiul unitatii
-Principiul universalitatii
*regula non-afectarii/nerepartizarii
* regula bugetului in ansamblu
-principiul anualitatii
*creditele de angajament
*creditele de plati
-principiul echilibrului
-principiul specializarii
Procedura bugetara:
1)
comisia pregateste o schita bugetara preliminara
2)
aceasta schita e prezentata consiliului care decide cu majoritatea calificata forma in care aceasta va fi
inaintata parlamentului
3)
din 1975,parlamentul poate propune amendamenete la aceasta schita si varianta modificata dupa prima
lectura e returnata consiliului
4)
la a doua lectura ,consiliul decide cu majoritatea calificata atit penttru acceptarea cit si pt. respingerea
amendamentelor
Sursele bugetului:taxe vamale;prelevari variabile la importul produselor agricole;prelevaria ale TVA,s.a
49.Politica sociala-comunitara:cauze,continut,evolutie,realizari
Politica social a UE este format dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat i multiplicat pe parcursul
timpului i care acioneaz n acele sectoare de activitate ce afecteaz sau genereaz gradul de bunstare individual i
social. Permanenta preocupare a Comunitii Europene pentru aspectele de politic social - nceput cu Tratatul de
Roma (1957 ) - a dus, n timp, la crearea unui model social european.
Unul din momentele cele mai importante ale evoluiei acestui model se situeaz n jurul anului 2000, cnd se face trecerea
de la o abordare bazat pe minimizarea consecinelor sociale negative ale schimbrii structurale, la o abordare ce are n
vedere modernizarea sistemului social european i investiia n capitalul uman altfel spus, se trece de la o abordare
cantitativ (minimizarea consecinelor) la una calitativ (investiia n oameni).
De asemenea o caracteristic important a politicii sociale este delegarea responsabilitilor de atingere a obiectivelor
comunitare ctre Statele Membre.
Politica social debuteaz odat cu adoptarea, n 1989, a Cartei Sociale.Ea reflect preocuparea pentru dimensiunea
social a politicilor comunitare n contextul construciei pieei unice europene i a fost elaborat n urma unui proces de
consultare a prilor interesate (reprezentani ai angajatorilor, lucrtorilor, liber profesionitilor, fermierilor etc.). Pasul
urmtor n programarea politicii sociale este reprezentat de Cartea Verde - documentul care a lansat procesul de dezbatere
asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar ,n vederea elaborrii Crii Albe.

50. Privire generala asupra principalelor realizari ale Uniunii Europene.Extinderea Uniunii Europene si efectele
acesteia
In prezent UE cuprinde 27 de tari est-europene.Toate aceste tari s-au unit eforturile spre orientarea lor in directia obtinerii
prosperitatii si bunastarii.Pentru cunoasterea temenica si stiitifica a economiilor nationale ca cellule de baza ale diverselor
forme integrationiste si ale economiei mondiale in ansamblu, ONU (organizatia natiunilor unite) a clasificat aceste
economii si diferitelor grupari in functie de diferite criterii.Din numarul de criterii si a afactorilor determinanti a locului si
rolului economiei tarilor lumii, cei mai utilizati in statistica intenationala sunt:

- potentialul economic a fiecarui stat national


- nivelul de dezvoltare realizat.
UE si-a fixat urmatoare obiectivele economice:
- promovarea progresului economic si social
- sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala
- sa introduca cetatenia europeana
- sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie
- sa se consolideze in baza dreptului comunitar
- sa fomeze un spatiu economic unic echilibrat
Toate tarile din comoponenta UE sunt tari industrializate
Ponderea populatiei active ocupate in cele 3 ramuri ( industrie, agricultura si servicii ale economiei UE)
Efectele extinderii UE: liberalizarea schimburilor comerciale,efecte de alocare,de acumulare,de localizare;impulsionarea
fluxurilor investitionale,accesul la finantarea comunitara;
51. Caracterul modern al economiei tarilor-membre ale UE
Problema fundamentala a oricarei economii indifferent de conditiile existentei si evomutiei o constituie modul in care se
actioneaza pentru a stabili cit mai bine ce cit si cum si pentru cine sa se produca bunuri si servicii de consum

prima trasatura a economiilor tarilo membre ale UE se incrie in existenta si functionarea economiei de piata bine
conceputa si conceputa in toate domeniile si la toae nivelele.Rezultatele remarcabile ale UE cu economii moderne
de piata se explica prin libertatea de actiune a agentilor economici pentru realizarea propriilor interese concordate
cu interesele tarilor membre reglementate prin acte juridice.
Economiile tarilor membre UE ca economii de piata se caracterizeaza si printr-o eficienta ridicata atit pe
ansamblu cit si pe diverse compartimente. Adica tarile UE realizeaza productii mai mari cu consumuri mai mici
de resurse si factori de productie, obtinin astfel performante superioare fata de celelalte economii.
Furnizarea maxima din ce au nevoie oamenii

52. Relatiile economice externe ale UE


Ca exponent al intereselor tarilor pe care le reprezinta si purtatoare a ideiilor si nazuintelor de progress si prosperitate
sin lume UE se bucura de o larga recunoastere pe plan international.
-Drept urmare UE a stabilit si intretine relatii diplomatice cu peste 140 de tari pe diverse meridiane ale globului
- In al doilea rind UE are statut de observator la ONU
- UE participa la lucrarile organizatiei de cooperare si dezvoltare economica OCDE
- participa la organizatia pentru securitate si cooperare economica OSCE
Inca in anii 1990 a asemnat tratate si CARTA de la Paris cu alte state europene si tratate cu cele din America de nord
pentru o noua fila economic ce urmarea o noua divizare economica si sfirsitul razboiului rece.Pina in 1990 europa era
divizata in 2 sisteme (cel de est socialist si cel de vest )
53. Realizari si perspective ale relatilor economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeana
Drept inceput al cooperarii RM cu UE este considerate ziua de 18 decembrie 1989 atunci cind s-a semnat acordul privind
comertul si coopearea economica comerciale dintre fosta USSR si comunitatile europene.

UE a oferit un system de preferinte generale menite sa faciliteze accesul marfurilor moldovenesti pe piata UE si sa
majoreze in asa mod importul in republica. Sistemul de preferinte generale are scopul de a folosi un tariff vamal
preferential in raport cu tarile dezvoltate la exportul marfurilor industriale din RM.
De la 01 iulie 1996 sistemul de preferinte generale se aplica si pentru produsele agricole
Pentru industrie sistemul de preferinte general prevedea un system general si unul stimulator.
Deasemenea UE a acordat sprijin in securitatea granitelor RM.
UE este interesata de stabilitate in RM deoarece in urma extinderii UE , deoarece RM este cel mai apropiat vecin.RM este
cointeresata sa participe la programele regionale si de cooperare la granite,dar finantata de UE.Eforturile principale sunt
orientate spre sustinerea in primul rind a reformelor initutionale ,legislative si administrative ,sustinerea sectorului privat,
asistenta tehnica pentru dezvoltarea economica si diminuarea consecintelor sociale ale perioadei de tranzitie la economia
de piata.
54. Realizarea Acordului de Parteneriat si Cooperare si a Planului de actiune UE- RM
UE este una din fortele majore, politice si economice pe arena internationala incheiind acorduri de cooperare cu
majoritatea tarilor din lume.Acordul de parteneriat si cooperare APC precum s-a mentionat s-a incheiat la 28
noiembrei 1994, acest acord stapineste atit principiile generale cit si prevederile care vor guverna pe viitor relatiile
intre comunitatea europeana si statele lor membre si RM. Pentru a intra in vigoare a fost necesar sa fie sustinut de
toate tarile membre ale UE.
In 1998 APC a intrat in vigoare pe o perioada de 10 ani, aranjamentul RM de a continua procesul de reformare a fost
recunoscut si apreciat de catre UE. Acordul este o intruchipare a angajamentului preluat intre UE si RM de a coopera ceia
ce va duce si la cresterea progreselor in dezvoltarea unei economii de piata.
Prevederile acordului partenerioatuluui de cooperare:
-

asigurarea unui cadru corespunzator dialogului politic intre parti pentru a permite dezvoltarea relatiilor
politice
- Promovarea schimbarilor investitiilor,relatiilor comerciale armonioase intre parti pentru a favoriza
dezvoltarea lor economica durabila
- Asigurarea unei paze pentru colaborarea in domeniul juridic , social, financiar si cultural
- Sustinerea eforturilor RM in consolidarea democratiei sale ,dezvoltarea economiei si finalizarea
procesului sau de tranzitie spre o economie de piata
Deci Obiectivul de baza a acordului de partteneriat si cooperarea consta in dezvoltarea realtiilor economice si polit ice
intre Ue si RM
55. Republica Moldova in contextul lansarii Politicii de Vecinatate
Politica europeana de vecinitatate a aparut ca urmare aderarii la UE a 10 noi state membre in mai 2004.Obiectivul
principal este de a impartasi benificiile acestei extinderi cu statele din vecinatate apropiata pentru care pe termen mediu
nu exista perspectiva de aderare la uniune europeana.Politica europeana de vecinatate a afost conceputa in asa fel incit sa
evite aparitia unor linii de diviziune dintre europa extinsa si vecinii acesteia, oferindu-le statelor vecine posibilitatea de a
participa la activitatile UE prin intermediul unei colaborari politice si economice mai strinse.
In domeniul politic este preconizata intesificarea dialogului cu UE si asistenta din partea acesteia pentru consolidarea
institutiilor care garanteaza democratia si statul de drept.De asemenea se asteapta o colaborarea mai strinsa in domeniul
politicii externe si de securitate

IN domeniul economic. Obiectivele politici europene de vecinate sunt consolidarea relatiilor comerciale, sporirea
asistentei tehnice si financiare, participarea graduala intr-o serie de programe si politici a UE dar si participarea la piata
interna a UE prin aproximarea rezultativa si integrarea graduala a retelelor de transport , energetice si de cominicare.
Realizarea politicii europene de vecinatate are loc in 2 etape:
1. etapa presupune stabilirea in strinsa colaborare cu statele vecine a unei agende de reforme realiste
2. etapa ofera asistenta pentru realizarea acestor obiective
La prima etapa ( acea de stabilire a reformelor ) UE incheie cu statele vecine planuri de actiune individuale in cadrul
politicii europene de vecinatate.
La etapa a doua (cea de asistenta a reformelor) statele partenere vor primi asistenta tehnica si financiara din partea UE
pentru continuarea procesului de reforme si integrare.Dupa 2007 programele actuale de asistenta au fost prelungite in
cazul RM , dar si inlocuirea printr-un program nou nimit Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat al UE.
Asistenta prin instrumenul euriope de vecintiate dva fi acordata pentru neceistatile prioritate ale statelor partenere si
pentru impelnmetarea obiectivelor planurilor de actiune .
56.Participarea Republicii Moldova la cooperarea economica din Europa de Sud-Est Cooperarea economica la
Marea NeagraCEMN
Procesul de dezvoltare progresiv a relaiilor economice cu Uniunea European primete un impuls nou, cu caracter
structural i conceptual, deosebit prin prisma aderrii Moldovei la Uniunea de Cooperare n Europa de Sud-Est (SECI).
Nefiind menit s nlocuiasc alte organe ale cooperrii economice regionale, ea vine s le completeze i s catalizeze
integrarea regional, dezvoltarea sectoarelor de producere, a sectorului privat, atragerea investiiilor strine, lsnd la
discreia rilor-membre stabilirea modelelor cooperrii lor. Printre oportunitile de integrare n cadrul cooperrii
economice a rilor bazinului Mrii Negre (CEMN), pentru Republica Moldova pot fi evideniate:
Oferirea noilor posibiliti de redresare a economiei naionale prin extinderea ariei comerului extern, bazat pe schimbul
echilibrat att n volum ct i proporiile comparabile ale valorii adugate, ceea ce poate fi efectuat doar ntre economiile
echivalente;
Finanarea proiectelor naionale n diverse domenii de ctre Banca Mrii Negre pentru Comer iDezvoltare;
Lichidarea barierelor comerciale i valorificarea noilor perspective n promovarea unei politici comerciale relevante, o
dat cu semnarea n cadrul CEMN a Declaraiei de Intenii privind nfiinarea zonei de comer liber n regiune;
Prin activitatea sa n CEMN, conceput n contextul larg al arhitecturii europene, Moldova i faciliteaz i promoveaz
procesele de integrare european.
57. Participarea Republicii Moldova la Cooperarea economica din Europa de Sud-Est; Asociatia Liberului schimb
din Europa Centrala- CEFTA 2006
Relatiile comerciale intre RM si statele Europei Centrale si de Est se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu
guvernele unor tari printre care si membrii CEFTA. Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria, Estonia,
Lituania, Letonia, Ungaria si Polonia.Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza Natiunii Celei mai
Favorizate.Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania.Romania si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri
ale RM la Export din Europa centrala si de Est.Potrivit unor date oficiale incepind cu 2 ianuarie 2008 a preluat presedintia
CEFTA 2006.Respectiva decizie fiind luata in cadrul primei reuniuni ministeriale a Comitetului Mixt CEFTA 2006, care
sa desfasurat in Macedonia.Ministrul de Economie si a Comertului , Igor Dodon, considera ca prezentul acord, e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE.Potrivit ministrului CEFTA 2006 ofera avantaje si oportunitati
unice, creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor
inutile in calea comertului in diferite domenii. CEFTA 2006 e ratificata de RM, Albania, Bosnia si Hertegovina,
Macedonia, Muntenegru, Croatia , Serbia si Cosovo si prevede anularea tutror taxelor vamale la import si la export.
58. RM in contextul lansarii politicii de vecinatate. ODDE_ GUAM
Printre prioritile de cooperare regional n cadrul ODDE-GUAM un loc aparte este atribuit cooperrii n
domeniul tehnologiilor informaionale. n decembrie 2006, la Chiinu, a avut loc cea de a II-a edin a grupului de

lucru n domeniul tehnologiilor informaionale al ODDE GUAM. Experii ce reprezentau rile membre au examinat
posibilitile i perspectivele de colaborare reciproc n domeniul dezvoltrii Societii Informaionale. n cadrul
reuniunii s-a convenit s se consolideze reeaua coordonatorilor GUAM n domeniul tehnologiilor informaionale i de
comunicaii, iar activitatea acestuia trebuie s fie armonizat cu standardele internaionale i europene respective. n
cadrul aceleiai reuniuni de la Chiinu, a fost prezentat experiena Republici Moldova n domeniul dezvoltrii SI, n
domeniul crerii i gestionrii Registrelor de stat ale populaiei, persoanelor juridice, etc., i dezvoltrii resurselor
informaionale de stat, precum i a altor proiecte de succes.
59. Participarea RM la cooperare economica din europa din sud-est, AELS din europa centrala. CEFTA RM
Acordul CEFTA a fost semnat la 21 dec. 1992, la Cracovia, Polonia. El este un instrument de pregatire pentru aderarea
la UE, pt tarile ce au incheiat un accord de asociere cu UE. Statele semnatare sunt: Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, si
ulterior: Slovenia, Romania, Bulgaria si Croatia.
RM se asociaza in 2001, semnind 6 acorduri de comert, cu fiecare stat in parte. Adera la Pactul de stabilitate.
In present RM detine relatii comerciale cu CEFTA, dar nu foarte intense, din cauza lipsei proximitatii geografice. Totusi,
volumul comertului a crescut in 2000-2007 de 5 ori (de la 4.7 mln la 23.7 mln).
60. Participarea RM la cooperare economica din europa din sud-est, organizatia pentru democratie si dezv
economica. ODDE-GUAM
s-a constituit la 10oct. 1997, la Strasbourg. Au fost incheiate peste 20 de acorduri multilateral privind zonele de liber
schimb, cooperarea in domeniul transporturilor si controlului vamal.
In 2002 GUAM semneaza un accord de cooperare cu SUA privind facilitarea comertului, combaterea traficului de
droguri, crimei organizate,etc.
Principalele directii de cooperare sunt: crearea coridorului de transport trans-euro-asiatic, acordarea ajutorului in regl
conflictelor regionale, promovarea dezv social-ec, precum si in domeniul stiintific, cultural si al drepturilor omului; dezv
relatiilor cu alte organizatii si tari, cooperarea in domeniul energetic, de infrastructura, etc.
Organele principale sunt: Coordonatorul national, Consiliul de afaceri, Adunarea Parlamentara.
GUAM repr pt RM o sansa de conectare la resursele energetic din Asia Centrala, si evitarea dependentei de Rusia. In acest
sens a fost semnat si un accord: TRACECA, privind transportul in spatial Asia-Caucaz-Europa.