Sunteți pe pagina 1din 2

Descntecul : Este un text folcloric,preponderent versificat,avnd un caracter magic i un anumit

ritual de rostire.Circul in form oral,dar poate fi fixat si scris .Textele unor descntece scrise
puteau fii purtate sub form de talisman.Cuvntul descntec e o formaie pur romaneasc.Se
presupune c,in trecut ,sensul su era mai restrns ,deoarece exista i cuvntul ncntec,pe care l
ntlnim la I.Heliade Rdulescu in Balada Sburtorului:,, ncntec sau descntec pe lume s-a
lsat.n acest caz,ncntec era o ,,facere,un act de magie neagr ,pernicioas,iar descnteculdezlegarea de o fctur.Dar astzi,cuvntul descntec i-a generalizat sensul,denumind att
textele de facere ,vraj,farmece(magie neagr),ct si textele de desfacere(magie alb). Specia
folcloristic a descntecului este extrem de veche,existnd de pe vremea dacilor si tracilor
.Platon ,n Charmides ,i atribuie lui Socrate urmtoarele cuvinte:,, La fel este acum si cu
descntecul nostru .L-am nvaat acolo, n armat ,de la unul din medicii traci ai lui
Zalmoxis.Existena descntecelor e atestat la cele mai vechi popoare ale lumii : la
caldeeni,asiro-babilonieni sau egipteni.O comparaie a structurii descntecelor romaneti i a
celor existente n Roma antic,n rile de limb germanic sau slav atest numeroase
paralelisme ntre versiuni(S.Fl.Marian,Vrji,farmece i desfaceri,3-14;Al.Rosetti,Limba
descntecelor romaneti,15-16).Folclorul romanesc dispune de un bogat si variat repertoriu de
descntece,destinate lecuirii,adic izgonirii din corpul omului aproape a tuturor bolilor fizice sau
psihice pe care le-a cunoscut i pe care le-a luat in considerare ranul roman.Ca i la alte
popoare vechi descntecul e apanajul unor persoane specializate,care la noi sunt,de regul,de sex
feminin i se numesc descnttoare ,babe,vrjitoare.Unele descntece,printre care se numr cele
de deochi,erau cunoscute i practicate aproape de orice mam de la ar .Poporul credea c
descntecul ,,de fctur l-a nscut Dracul,iar vrjitoarele sunt legtur permanent cu
Necuratul ,pe el l pot chema cnd vor i unde vor ele(M.Olinescu,Mitol.romaneasc,36).n
privina textelor de magie alb (vindectoare),poporul credea ca ele vin de la Maica Domnului
cnd a vzut cte rele pot aduce descntecele acestor femei (care eu intrat n relaie cu Dracul)a
invat si ea pe femeile credincioase descntecele cu care pot scoate pe Dracu i toate bolile
aduse de el(ibidem).Textele descntecelor ,n pofida varietii lor,au cteva componente
comune.Ele conin de obicei,o adresare ctre fiina mitic aductoare a bolii respective sau
personificare a bolii ,numite prin numeroase epitete si eufemisme
sinonimice(,,Voi,Ielilo,Miestrelor,/Stpnele vntului,/Doamnele pmntului).Urmeaz apoi o
ameninare categoric de a prasi organismul omului:,,Cu sapa/L-a spa,/Cu lopata/L-a
arunca,/Cu mtura/L-a mtura,/Cu mna,/n Marea Neagr/L-a arunca;,,O,njite,/Pricjite,/Tu
ieti din creierii capului ,/ Din auzul urechilor ,/Din faa obrazului ,/Din sfrcul nasului,/Din
vederea ochilor(G.Dem.Teodorescu,Poezii populare,446).Exorcizarea bolii din fiina omului se
face prin trimiterea ei n lumea haosului ,pe trmu de dincolo ,unde slluiesc duhurile cele
rele,aductoare de boli si nenorociri Conotarea acestor locuri,aflate dincolo de hotarele sociocosmosului uman,se face printr-o seam de imagini extrem de poetice,avnd ca numitor comun
inexistena pe aceste trmuri a semnelor culturii:,,unde cocoul nu cnt , ,,unde popa nu
toac, ,, unde cinii nu latr, ,,unde fata nu se piaptn etc. Descntecul se termin printr-o
formul de urare de sntate celui descntat prin folosirea unor imagini relativ constante ale
,,puritii :,,(Cutare) s rmie curat,luminat/Ca argintul strecurat/Ca roua florilor /Ca lacrima
ochilor/Ca bobul de gru strecurat etc.Rostirea descntecului era,de regul,nsoit i de
efectuarea unor forme de magie gestual sau operaional: stingerea crbunilor in ap ,turnarea
de plumb sau cear topit ntr-un vas cu ap,stropirea cu ap nenceput sau cu apa
sfinit,efectuarea unor gesturi de ameninare cu unelte de tiat,stropitul de trei ori etc.

Descntec,tehnic strveche de tmduire a bolilor cu ajutorul plantelor de leac


,masajului,bioenergiei,apelor minerale .a.Descntecul se baza pe terapia cuvntului care
mbina,de la caz la caz,fito-,psiho-,chino-,si meloterapia.Ca antidote impotriva fcturilor
vrjitoreti ,descntecele au tezaurizat valoroase cunotine si observaii despre
producerea,manifestarea si vindecarea empiric a bolilor.Descnttoarele erau personaliti
puternice ,capabile s provoace i s stpneasc anumite procese psihice .Ele cunoteau
anatomia uman,plantele de leac i, firete ,tehnicile de vinde