Sunteți pe pagina 1din 1

Cea mai frumoasa zi.

Imi e dor sa dansez asa cum imi e dor sa vad razele soarelui cum se preling printre
frunzele castanilor dimineata. Si nu, nu vreau sa dansez de fericire, nu vreau o
fusta colorata si stramta, nu vreau muzica zilelor noastre. Nici macar o scena nu
doresc, pot dansa si desculta, pe pamantul rece. Nu imi doresc spectatori, nu aud
aplauzele niciodata.
Imi doresc dupa-amiezile tarzii in beciul unei cladiri putrede, imbacsita in mirosul de
mucegai si umeazeala, rece, sau dimineti de duminica la sala paluxata, mereu noua,
acelasi parfum de lemn desi anii au fugit pe langa ea. Sau mai mult ore petrecute
la ultimul etaj al scolii, tot intr-o sala, tot cu mirosul ei distinct.
Nu credeam a spune vreodata ca imi voi aminti totul prin prisma unui miros. Si
costumele miroseau, regret acum ca le spalam. Sau defapt nu, caci ele nu se
schimbau. Ah cat mi-as dori sa primesc iar o ie cat sa incapem toti in ea, fusta
lunga de care sa ma impiedic pe scarile cinematografului, covoare viu colorate,
bete interminabil de lungi, si ace de siguranta. Mii de ace, sute de locuri unde sa le
scapi si sa le uiti. Ghete, pantofi, elastice, agrafe, ruj rosu. Autocar, oameni batrani,
hore, sarbe, camine culturale, sate, zilele orasului, si mai ales spectacole. Oriunde,
oricand as fi mers, cu oricine, doar sa dansez.
Ciuleandra, dans de fete, strugurel, banat, ardeal, oas. Lista scurta ? 8 ani de
munca. Si da, nu am nicio diploma, nicio medalie. Mereu am dorit, dar abia acum
imi dau seama defapt ca nu dansam pentru o rasplata, ci de placere, din dorinta.
Iubesc sa dansez ! Mai ales dansuri populare. Si imi pare rau ca acum mi-am dat
seama cat de bine era sa incingem o hora intr-un sat, tot ansamblul, in zilele calde
de vara, in costumul imaculat. Si era fericire si prietenie, devotament. E simplul
mod prin care am descoperit folclorul, si nu o sa uit vreodata acele senzatii unice.
Dar nu mi-am dorit asta intotdeauna, nu stiam ce presupune un ansamblu folcloric.
Ma gandesc si ma simt norocoasa, al dracului de norocoasa, ca dom profesor ne-a
gasit, si noi pe el. Cea mai frumoasa zi a fost cand am invatat ciuleandra, si abia
acum, tarziu, am descoperit.
Inca ceva, recunosc, am mintit mereu spunand ca nu vreau repetitii, ca imi pierd
timpul asteptand sa dansez la spectacole, ca de data viitoare nu mai vin. Am mintit.
Vreau sa dansez, vreau costumul inapoi.