Sunteți pe pagina 1din 29
5. Module si interconexiuni de module fotovoltaice

5. Module si interconexiuni de module fotovoltaice

Introducere

Introducere Pentru a evita unele confuzii amintim o serie de definitii cf. standardului IEC 61277: Astfel,

Pentru a evita unele confuzii amintim o serie de definitii cf. standardului IEC 61277:

Astfel, prin modul fotovoltaic se intelege cel mai mic ansamblu de CFV interconectate complet protejate fata de mediul ambiant. Cu alte cuvinte, nu exista acces la celulele unui modul, adica acestea nu pot fi folosite ca si componente independente. In mod uzual celulele unui modul sunt interconectate in serie, numarul lor fiind dependent de tehnologia de realizare a CFV. Se obisnuieste ca intr-o schema electrica un modul FV sa fie reprezentat prin simbolul

electrica un modul FV sa fie reprezentat prin simbolul Pentru a simplifica asamblarea generatoarelor fotovoltaice

Pentru a simplifica asamblarea generatoarelor fotovoltaice de mare putere (sute - mii de kW) modulele fotovoltaice sunt preasamblate in panouri fotovoltaice (PFV). Un PFV este un grup de module preasamblate mecanic si cablate, destinat a servi ca o unitate instalabila intr-o matrice sau submatrice.

Un ansamblu integrat mecanic de module sau panouri in scopul de a forma o unitate producatoare de energie de c.c. se numeste matrice fotovoltaica (MxFV); el se refera strict la module nu si la alte parti cum ar fi fundatia, trackerele solare etc.

Este uzual a ne referi la un modul sau grup de module interconectate, atunci cand urmarim puterea de c.c. produsa, ca fiind un generator fotovoltaic (GFV).

Modul de interconectare al modulelor depinde si de posibilitatile invertorului la care este conectat GFV.

In SFV de puteri mici, de ordinul kW, GFV sunt formate dintr-un numar corespunzator de MFV inseriate, structura numita sir de MFV. Daca sunt necesare puteri mai mari, de ordinul a zeci de kW, GFV este format din mai multe siruri conectate in paralel. Modul concret de conectare depinde de caracteristicile invertorului folosit:

1- fiecare sir la aceiasi intrare a invertorului, configuratie numita cu invertor central; 2- fiecare sir la o intrare a unui invertor, configuratie numita cu invertor de sir; 3- o varianta a configuratiei precedente reuneste mai multe invertoare de sir intr-unul; numarul maxim al sirurilor acceptat de acest invertor este limitat (de regula la 4); 4 - o varianta tot mai raspandita consta din folosirea unor microinvertoare:

fiecare modul este conectat la un astfel de invertor; iesirile invertoarelor fiind conectate in paralel, asigurand astfel puterea necesara a SFV; configuratia se numeste cu invertoare de modul.

1. 2.
1. 2.

1.

1. 2.

2.

3. 4 .
3. 4 .
3. 4 .

3.

4.

5.1 Module fotovoltaice

5.1 Module fotovoltaice 5.1.1 Caracteristica I=f(U) a unui modul fotovoltaic Intrucat in acest caz datele de

5.1.1 Caracteristica I=f(U) a unui modul fotovoltaic

Intrucat in acest caz datele de catalog se refera la parametrii modulului, parametrii de model care intervin in rel.(4.19) trebuiesc determinati folosind datele de catalog ale modulului respectiv. Curentul de scurtcircuit I scM se regaseste in aceste date, dar I 0M si R sM trebuiesc determinati din aceste date folosind relatiile (4.6) si (4.7), reformulate in termenii parametrilor modulului U ocM , U mpM , I mpM :

relatiile (4.6) si (4.7), reformulate in termenii parametrilor modulului U o c M , U m
relatiile (4.6) si (4.7), reformulate in termenii parametrilor modulului U o c M , U m
 

U

M

+

I

M

R

sM

 

 

I

=

I

 

I

nU

TM

 

1

(5.1)

 
 

e

 

 

M

scM

0M

     

unde

 

U

ocM

1

 

I

I

e

nN U

s

T

 

(5.2)

 

0M

scM

   

 

nN U

s

T

I

ln

scM

I

mpM

+

1

U

mpM

(5.3)

 

R sM

I

mpM

 

I

0M

 

I

mpM

Aplicatia 5.1-1 Sa se genereze caracteristica I(U) a unui modul fotovoltaic avand datele de catalog

Aplicatia 5.1-1 Sa se genereze caracteristica I(U) a unui modul fotovoltaic avand datele de catalog de mai jos:

Aplicatia 5.1-1 Sa se genereze caracteristica I(U) a unui modul fotovoltaic avand datele de catalog de

5.1.2 Efectul umbririi asupra unui modul fotovoltaic. Punctul fierbinte (hot spot)

asupra unui modul fotovoltaic. Punctul fierbinte (hot spot) Daca una din celulele fotovoltaice primeste o energie

Daca una din celulele fotovoltaice primeste o energie luminoasa mai mica decat celelalte celule ale gruparii, atunci fotocurentul acesteia se reduce in mod corespunzator. Gruparea serie impune insa acelasi curent pentru fiecare celula fotovoltaica. In acest caz fiecare celula va fi fortata sa debiteze un curent egal cu cel debitat de celula cea mai slab iluminata. Aceasta situatie apare, de exemplu daca cel putin una din celule este murdara (praf, excremente de pasari etc), sau umbrita (frunze cazute pe celule, umbra lasata de alte obiecte, etc). In cazul extrem, daca celula este intrerupta, atunci curentul intregii grupari va fi nul, respectiv gruparea nu va produce energie electrica.

Pentru a intelege mai bine ce consecinte are umbrirea, vom simula caracteristicile I(U) ale unei grupari serie de doua celule ideale identice diferit iluminate. Ne vom referi din nou la celule cu datele din aplicatia 3.1.1, avand curenti de scurtcircuit diferiti datorita iradiantei diferita pe cele doua celule: G 1 = 1000 W/m 2 , respectiv G 2 = 700 W/m 2 . Rezultatele, obtinute prin simulare PSpice, sunt prezentate in continuare.

Se observa ca, curentul gruparii este impus de celula mai slab iluminata.

Se observa ca, curentul gruparii este impus de celula mai slab iluminata.

Se observa ca, curentul gruparii este impus de celula mai slab iluminata.
Este interesant sa urmarim ce se intampla cu puterile debitate de fiecare celula ale gruparii

Este interesant sa urmarim ce se intampla cu puterile debitate de fiecare celula ale gruparii serie. Rezultatele obtinute prin simulare PSpice, pentru cazul considerat, sunt prezentate mai jos. Se observa ca pentru tensiuni sub 0.54 V puterea generata de celula 2, cea umbrita, este negativa, adica este de fapt putere absorbita (de la celula cealalta)/

V puterea generata de celula 2, cea umbrita, este negativa, adica este de fapt putere absorbita

Pentru a ne explica acest fapt, reprezentam tensiunea la bornele fiecareia din celule:

fapt, reprezentam tensiunea la bornele fiecareia din celule: Se observa ca pentru tensiuni sub 0,54 V

Se observa ca pentru tensiuni sub 0,54 V apare o inversare a polaritatii tensiunii de la bornele celulei umbrite, care determina inversarea semnului puterii debitate de aceasta celula.

Explicatia acestui fenomen rezulta pe baza schemelor echivalente ale celor doua celule. Pentru simplificarea

Explicatia acestui fenomen rezulta pe baza schemelor echivalente ale celor doua celule. Pentru simplificarea rationamentului s-a presupus ca gruparea este in scurtcircuit. Intrucat I sc1 > I sc2 , iar conexiunea serie impune acelasi curent in circuitul exterior, diferenta I sc1 - I sc2 se va inchide prin dioda D 1 , asigurand astfel cei 0,5 V necesari deschiderii acesteia. Intrucat suma tensiunilor pe cele doua diode trebuie sa fie zero (regim de scurtcircuit), tensiunea pe dioda D2 trebuie sa fie tot 0,5 V, dar cu polaritate opusa. Drept urmare, dioda D2 este blocata. Sensul curentului debitat de sursa I sc2 si sensul tensiunii la bornele ei coincid, ceea ce inseamna ca sursa respectiva este de fapt un consumator de energie.

si sensul tensiunii la bornele ei coincid, ceea ce inseamna ca sursa respectiva este de fapt
Concluzia celor prezentate este ca la valori mici ale tensiunii la bornele gruparii serie -

Concluzia celor prezentate este ca la valori mici ale tensiunii la bornele gruparii serie - in particular in regim de scurtcircuit - celula umbrita consuma energie de la celelalte celule. Aceasta energie se disipa sub forma de caldura in caldura umbrita, conducand in cele din urma la supraincalzirea acesteia. In lantul de celule inseriate, celula umbrita este un "punct fierbinte (hot spot) care poate conduce la distrugerea acesteia si deci la scoaterea din functiune a intregului lant. Figura de mai jos prezinta cateva celule distruse prin acest fenomen.

deci la scoaterea din functiune a intregului lant. Figura de mai jos prezinta cateva celule distruse

5.1.3 Dioda bypass

5.1.3 Dioda bypass Pentru a evita "strangularea" curentului intr-o grupare serie de CFV datorita nefunctionarii

Pentru a evita "strangularea" curentului intr-o grupare serie de CFV datorita nefunctionarii uneia din celulele componente, se leaga in paralel cu fiecare celula o dioda, numita dioda bypass. Catodul diodei bypass este legat la plusul celulei astfel ca in conditii normale de functionare dioda este polarizata invers si deci sa nu intervina in caracteristica gruparii.

Daca una din celulele gruparii este umbrita, tensiunea cu polaritate inversa, care apare la bornele acestei celule umbrite, polarizeaza direct dioda bypass conectata in paralel cu celula. Dioda se deschide, oferind astfel o cale paralela pentru curentului gruparii, care altfel ar fi fost strangulat de celula umbrita. In plus, dioda bypass limiteaza si tensiunea pe dioda umbrita si implicit puterea disipata de aceasta.

de celula umbrita. In plus, dioda bypass limiteaza si tensiunea pe dioda umbrita si implicit puterea
Daca gruparea serie este formata din multe celule, asa cum este in cazul modulelor fotovoltaice,

Daca gruparea serie este formata din multe celule, asa cum este in cazul modulelor fotovoltaice, nu este economic sa se conecteze cate o dioda bypass pe fiecare celula. Solutia folosita consta din conectarea unei diode bypass in paralel cu fiecare subgrup de celule din sirul respectiv. De exemplu, in cazul modulelor formate din 36 de celule, se conecteaza doua astfel de diode, cate una pe fiecare grup de 16 celule; la modulele formate din 60 de celule, se conecteaza 3 diode bypass, cate una pe fiecare grup de 20 de celule.

3 diode bypass, cate una pe fiecare grup de 20 de celule. In regim normal, diodele

In regim normal, diodele bypass sunt polarizate invers, deci nu afecteaza functionarea sirului de celule. Daca una din celulele unui subgrup devine nefunctionala, polaritatea tensiunii la bornele diodei bypass conectata in paralel cu grupul respectiv se inverseaza, dioda se deschide suntand astfel grupul care contine celula defecta. Se asigura astfel continuitatea curentului generat de celulele functionale .

Aplicatia 5.1-2 . Se considera modulul fotovoltaic din aplicatia 5.1-1. Sa se genereze caracteristica I(U)

Aplicatia 5.1-2. Se considera modulul fotovoltaic din aplicatia 5.1-1. Sa se genereze caracteristica I(U) a modulului, in STC, pentru urmatoarele situatii:

a) - toate celulele sunt egal iluminate (G = 1000 W/m 2 )

b) - una din celule este umbrita in proportie de 50%

c) - una din celule este umbrita in proportie de 50 %, dar pe fiecare grup de 30

celule este conectata o dioda bypass.

5.1.4 Zona de functionare sigura (Safe Operating Area) Ȋ ntr-un modul fotovoltaic poate apare efectul

5.1.4 Zona de functionare sigura (Safe Operating Area)

Ȋntr-un modul fotovoltaic poate apare efectul "hot spot", în care o celulă disipează putere în loc să genere putere. Din acest motiv trebuie delimitată, în planul caracteristicilor I-U, o zonă în care trebuie să se găsească punctul de de funcţionare al fiecărei celule astfel încât puterea disipată să nu depăşească o valoare maxim admisă - zona de funcţionare sigură. Cazul cel mai dezavantajos apare atunci când o singură celulă din modul este în regim de disipare întrucât ea trebuie să disipeze o parte din suma puterilor generate de restul celulelor. Să presupunem că într-un modul de N celule înseriate celula numărul N este în regim de disipare, puterea disipată fiind

P

dis

= −

I

M

U (N )

(tensiunea pe celula este negativă, dar o putere disipată trebuie să fie pozitivă, ceea ce impune introducerea semnului "-"). Conexiunea fiind serie,

(

U N

)

=

U

M

N

1

U

k

=

1

(

k

)

Impunem condiţia ca puterea disipată de celula "fierbinte" să nu depăşească o valoare maximă:

I U

M

N

U

P

dis

= −

I

M

< P

dis max

U

M

N

1

U

k

=

1

(

k

)

  < P

dis max

M

>

N

1

U

k

=

1

(

k

)

P dis max

I

M

Ultima inecuaţie poate fi rezolvată grafic. Astfel, dacă reprezentăm grafic funcţiile

U

M 1

= f

1

(

I

M

)

U

M 2

=

N

1

U

k

=

1

(

k

)

P dis max

I

M

= f

2

(

I

M

)

atunci inecuatia este satisfăcută de orice punct care în planul I-U se găseşte în zona delimitată de cele două curbe; aceasta este deci zona de operare sigură.

Spre exemplu, pentru modulul BP585, zona de operare sigură (SOA) este reprezentat ă în figura

Spre exemplu, pentru modulul BP585, zona de operare sigură (SOA) este reprezentată în figura de mai jos:

Spre exemplu, pentru modulul BP585, zona de operare sigură (SOA) este reprezentat ă în figura de
5.1.5 Conversia caracteristicilor din conditii standard de iradianta si temperatura in conditii arbitrare de iradianta

5.1.5 Conversia caracteristicilor din conditii standard de iradianta si temperatura in conditii arbitrare de iradianta si temperatura

Pentru a putea folosi modelul (5.1) in conditii de iradianta si temperatura diferite de cele corespunzatoare STC trebuie sa evaluam dependenta de factorii mentionati ai parametrilor modelului.

Dependenta de iradianta G a curentului de scurtcircuit.

Din analiza proceselor fizice, fotocurentul, deci si curentul de scurtcircuit al

unei CFV, respectiv al unui MFV, scaleaza liniar cu iradianta G:

I

sc

(

G

)

=

I

sc

(

STC

)

G

1000

(5.4)

Dependenta de iradianta a tensiunii in gol.

La temperatura constanta tensiunea in gol depinde logaritmic de I sc , deci de G:

U

oc

(

G

)

=

nU

T

I

(

G

)

ln

sc

I

0

+

1

(5.5)

Temperatura celulei la functionare normala (NOCT): In cazul modulelor, din cauza incapsularii, temperatura celulei poate

Temperatura celulei la functionare normala (NOCT):

In cazul modulelor, din cauza incapsularii, temperatura celulei poate diferi mult de aceea a mediului ambiant. Din acest motiv producatorii de module fotovoltaice, pe langa valorile determinate in STC, adica la o temperatura a celulei T c = 25 0 C, mai ofera un set de date masurate in urmatoarele conditii:

- spectru de radiatie AM 1.5

- iradianta G = 800 W/m 2

- temperatura ambianta T a = 20 0 C

- viteza vantului 1 m/s

- modulul cu functionare in gol.

NOCT (Normal Operation Cell Temperature): reprezinta temperatura celulei in conditiile de mai sus.

Cunoscand NOCT din datele de catalog ale unui MFV, se poate calcula temperatura celulelor fotovoltaice

Cunoscand NOCT din datele de catalog ale unui MFV, se poate calcula temperatura celulelor fotovoltaice componente la o temperatura ambianta T a [ 0 C] si o iradianta G [W/m 2 ] arbitrare:

T

c

=

T

a

+

NOCT

20

0

C

800

G

(5.6)

Cu ajutorul coeficientilor de variatie cu temperatura a curentului de scurtcircuit, respectiv a tensiunii in gol, preluati din datele de catalog ale modulului, se determina valorile acestor parametrii in conditii date de temperatura ambianta si iradianta:

U

I

sc

gol

(

(

G,T

a

G,T

a

)

)

=

=

I

sc

(

STC

)

G

+

dI

sc

1000 dT

(T

c

25

0 C) (5.7)

U

gol

(

0

G,25 C

)

+

dU

gol

dT

(T

c

25

0 C) (5.8)

Aplicatia 5.1-3. Se considera modulul cu datele din aplicatia 5.1-1, la care se mai adauga urmatoarele date:

din aplicatia 5.1-1, la care se mai adauga urmatoarele date: Sa se traseze familiile de caracteristici
din aplicatia 5.1-1, la care se mai adauga urmatoarele date: Sa se traseze familiile de caracteristici

Sa se traseze familiile de caracteristici I(U) si P(U) pentru T a = 35 0 C si G = 1000, 800, 600, 400, 200 W/m 2 .

5.2 Conexiunea serie a modulelor fotovoltaice - siruri fotovoltaice

serie a modulelor fotovoltaice - siruri fotovoltaice Atunci cand sunt necesare tensiuni mari, de ordinul sutelor

Atunci cand sunt necesare tensiuni mari, de ordinul sutelor de volti, se conecteaza in serie un numar corespunzator de module fotovoltaice. Legatura dintre curentul si tensiunea la bornele acestui sir este data tot de relatia (5.1), cu modificarile necesare ale notatiilor:

unde

I

sir

=

I

scM

I

0M

U

sir

+

I

sir

N R

s

sM

e

nN U

s

TM

1

(5.9)

• indicele "sir" se refera la sirul de N s module inseriate

• indicele "M" se refera la un modul individual al sirului

Intocmai ca la conexiunea serie a CFV, factorul de scala la trecerea de la modul la sir, este 1 pentru curent, N s pentru tensiune, respectiv N s pentru rezistenta serie.

Aplicatia 5.2-1. Un sir este format prin inserierea a 11 module, fiecare avand datele din

Aplicatia 5.2-1. Un sir este format prin inserierea a 11 module, fiecare avand datele din aplicatia 5.1-1. Sa se genereze caracteristica I(U) a sirului.

5.3 Conexiunea paralel a modulelor fotovoltaice

Pentru a obtine curenti mari se conecteaza in paralel un numar corespunzator de module fotovoltaice. Legatura dintre curentul si tensiunea la bornele acestui sir este data tot de relatia (5.1), cu modificarile necesare ale notatiilor. Nu detaliem aceasta conexiune intrucat o vom regasi in sectiunea urmatoare, la conexiunea mixta a MFV.

5.4 Conexiunea mixta a MFV - matrici de module fotovoltaice

5.4 Conexiunea mixta a MFV - matrici de module fotovoltaice In cazul GFV de mare putere

In cazul GFV de mare putere (zeci - sute - mii de kW) este necesara, pe de-o parte, legarea in serie a unui numar de module pentru a asigura nivelul de tensiune cerut de consumator, iar pe de alta parte, pentru a asigura puterea necesara, trebuie conectate in paralel un numar corespunzator de astfel de siruri. Legatura dintre curentul si tensiunea la bornele matricii de MFV este data tot de relatia (5.1), cu modificarile corespunzatoare ale notatiilor. Daca tinem cont ca de la modul la sirul de N s module inseriate factorul de scala pentru curent este 1, pentru tensiune si rezistenta este N s , iar de la sir la matricea de N p siruri in paralel factorul de scala pentru curent este N p , pentru tensiune este 1, iar pentru rezistenta serie este 1/N p , obinem

unde

I

mx

=

N

p

I

scM

N

p

I

0M

U

mx

+

I

mx

N

s

N

p

R

sM

e

nN U

s

TM

1

(5.10)

• indicele "mx" se refera la bornele matricii de MFV;

• indicele "M" se refera la un modul individual component al matricii de MFV

Aplicatia 5.4-1 Sa se genereze caracteristica I(U) pentru un generator fotovoltaic format din doua siruri

Aplicatia 5.4-1 Sa se genereze caracteristica I(U) pentru un generator fotovoltaic format din doua siruri legate in paralel, fiecare sir fiind format din inserierea a 11 module fotovoltaice cu datele de catalog din aplicatia 5.1-1.