5.

Module si interconexiuni
de module fotovoltaice

Introducere
Pentru a evita unele confuzii amintim o serie de definitii cf. standardului IEC 61277:
Astfel, prin modul fotovoltaic se intelege cel mai mic ansamblu de CFV interconectate
complet protejate fata de mediul ambiant. Cu alte cuvinte, nu exista acces la celulele
unui modul, adica acestea nu pot fi folosite ca si componente independente. In mod
uzual celulele unui modul sunt interconectate in serie, numarul lor fiind dependent de
tehnologia de realizare a CFV. Se obisnuieste ca intr-o schema electrica un modul FV
sa fie reprezentat prin simbolul

Pentru a simplifica asamblarea generatoarelor fotovoltaice de mare putere (sute - mii de

kW) modulele fotovoltaice sunt preasamblate in panouri fotovoltaice (PFV). Un PFV este
un grup de module preasamblate mecanic si cablate, destinat a servi ca o unitate
instalabila intr-o matrice sau submatrice.
Un ansamblu integrat mecanic de module sau panouri in scopul de a forma o unitate
producatoare de energie de c.c. se numeste matrice fotovoltaica (MxFV); el se refera
strict la module nu si la alte parti cum ar fi fundatia, trackerele solare etc.
Este uzual a ne referi la un modul sau grup de module interconectate, atunci cand
urmarim puterea de c.c. produsa, ca fiind un generator fotovoltaic (GFV).

Modul de interconectare al modulelor depinde si de posibilitatile invertorului la care este

conectat GFV.
In SFV de puteri mici, de ordinul kW, GFV sunt formate dintr-un numar corespunzator de
MFV inseriate, structura numita sir de MFV.
Daca sunt necesare puteri mai mari, de ordinul a zeci de kW, GFV este format din mai
multe siruri conectate in paralel. Modul concret de conectare depinde de caracteristicile
invertorului folosit:
1- fiecare sir la aceiasi intrare a invertorului, configuratie numita cu invertor
central;
2- fiecare sir la o intrare a unui invertor, configuratie numita cu invertor de sir;
3- o varianta a configuratiei precedente reuneste mai multe invertoare de sir
intr-unul; numarul maxim al sirurilor acceptat de acest invertor este limitat (de
regula la 4);
4 - o varianta tot mai raspandita consta din folosirea unor microinvertoare:
fiecare modul este conectat la un astfel de invertor; iesirile invertoarelor fiind
conectate in paralel, asigurand astfel puterea necesara a SFV; configuratia se
numeste cu invertoare de modul.

1.

2.

3.

4.

5.1 Module fotovoltaice

5.1.1 Caracteristica I=f(U) a unui modul fotovoltaic

Intrucat in acest caz datele de catalog se refera la parametrii modulului, parametrii

de model care intervin in rel.(4.19) trebuiesc determinati folosind datele de catalog
ale modulului respectiv. Curentul de scurtcircuit IscM se regaseste in aceste date, dar
I0M si RsM trebuiesc determinati din aceste date folosind relatiile (4.6) si (4.7),
reformulate in termenii parametrilor modulului UocM, UmpM, ImpM :

I M = I scM

U M + I M RsM

nU
TM
I0 M e
1

(5.1)

unde

I0 M

RsM

U ocM
I scM e nN sUT

(5.2 )

I scM I mpM
U mpM
nN sU T

ln
+ 1
I mpM
I0 M

I mpM

(5.3)

Aplicatia 5.1-1 Sa se genereze caracteristica I(U) a unui modul fotovoltaic avand datele
de catalog de mai jos:

5.1.2 Efectul umbririi asupra unui modul fotovoltaic. Punctul fierbinte (hot spot)
Daca una din celulele fotovoltaice primeste o energie luminoasa mai mica decat celelalte
celule ale gruparii, atunci fotocurentul acesteia se reduce in mod corespunzator.
Gruparea serie impune insa acelasi curent pentru fiecare celula fotovoltaica. In acest
caz fiecare celula va fi fortata sa debiteze un curent egal cu cel debitat de celula cea mai
slab iluminata. Aceasta situatie apare, de exemplu daca cel putin una din celule este
murdara (praf, excremente de pasari etc), sau umbrita (frunze cazute pe celule, umbra
lasata de alte obiecte, etc). In cazul extrem, daca celula este intrerupta, atunci curentul
intregii grupari va fi nul, respectiv gruparea nu va produce energie electrica.

Pentru a intelege mai bine ce consecinte are umbrirea, vom simula caracteristicile I(U)
ale unei grupari serie de doua celule ideale identice diferit iluminate. Ne vom referi din
nou la celule cu datele din aplicatia 3.1.1, avand curenti de scurtcircuit diferiti datorita
iradiantei diferita pe cele doua celule: G1 = 1000 W/m2, respectiv G2 = 700 W/m2.
Rezultatele, obtinute prin simulare PSpice, sunt prezentate in continuare.

Se observa ca, curentul gruparii este impus de celula mai slab iluminata.

Este interesant sa urmarim ce se intampla cu puterile debitate de fiecare celula ale gruparii
serie. Rezultatele obtinute prin simulare PSpice, pentru cazul considerat, sunt prezentate
mai jos. Se observa ca pentru tensiuni sub 0.54 V puterea generata de celula 2, cea
umbrita, este negativa, adica este de fapt putere absorbita (de la celula cealalta)/

Pentru a ne explica acest fapt, reprezentam tensiunea la bornele fiecareia din celule:

Se observa ca pentru tensiuni sub 0,54 V apare o inversare a polaritatii tensiunii de

la bornele celulei umbrite, care determina inversarea semnului puterii debitate de
aceasta celula.

Explicatia acestui fenomen rezulta pe baza

schemelor echivalente ale celor doua celule.
Pentru simplificarea rationamentului s-a
presupus ca gruparea este in scurtcircuit.
Intrucat Isc1 > Isc2, iar conexiunea serie impune
acelasi curent in circuitul exterior, diferenta Isc1 Isc2 se va inchide prin dioda D1, asigurand
astfel cei 0,5 V necesari deschiderii acesteia.
Intrucat suma tensiunilor pe cele doua diode
trebuie sa fie zero (regim de scurtcircuit),
tensiunea pe dioda D2 trebuie sa fie tot 0,5 V,
dar cu polaritate opusa. Drept urmare, dioda D2
este blocata. Sensul curentului debitat de
sursa Isc2 si sensul tensiunii la bornele ei
coincid, ceea ce inseamna ca sursa respectiva
este de fapt un consumator de energie.

Concluzia celor prezentate este ca la valori mici ale tensiunii la bornele gruparii serie - in
particular in regim de scurtcircuit - celula umbrita consuma energie de la celelalte celule.
Aceasta energie se disipa sub forma de caldura in caldura umbrita, conducand in cele din
urma la supraincalzirea acesteia. In lantul de celule inseriate, celula umbrita este un "punct
fierbinte (hot spot) care poate conduce la distrugerea acesteia si deci la scoaterea din
functiune a intregului lant. Figura de mai jos prezinta cateva celule distruse prin acest
fenomen.

5.1.3 Dioda bypass

Pentru a evita "strangularea" curentului intr-o grupare serie de CFV datorita nefunctionarii
uneia din celulele componente, se leaga in paralel cu fiecare celula o dioda, numita dioda
bypass. Catodul diodei bypass este legat la plusul celulei astfel ca in conditii normale de
functionare dioda este polarizata invers si deci sa nu intervina in caracteristica gruparii.
Daca una din celulele gruparii este umbrita,
tensiunea cu polaritate inversa, care apare la
bornele acestei celule umbrite, polarizeaza
direct dioda bypass conectata in paralel cu
celula. Dioda se deschide, oferind astfel o cale
paralela pentru curentului gruparii, care altfel ar
fi fost strangulat de celula umbrita.
In plus, dioda bypass limiteaza si tensiunea
pe dioda umbrita si implicit puterea disipata de
aceasta.

Daca gruparea serie este formata din multe celule, asa cum este in cazul modulelor
fotovoltaice, nu este economic sa se conecteze cate o dioda bypass pe fiecare celula.
Solutia folosita consta din conectarea unei diode bypass in paralel cu fiecare subgrup de
celule din sirul respectiv. De exemplu, in cazul modulelor formate din 36 de celule, se
conecteaza doua astfel de diode, cate una pe fiecare grup de 16 celule; la modulele
formate din 60 de celule, se conecteaza 3 diode bypass, cate una pe fiecare grup de 20
de celule.

In regim normal, diodele bypass sunt polarizate invers, deci nu afecteaza functionarea
sirului de celule. Daca una din celulele unui subgrup devine nefunctionala, polaritatea
tensiunii la bornele diodei bypass conectata in paralel cu grupul respectiv se
inverseaza, dioda se deschide suntand astfel grupul care contine celula defecta. Se
asigura astfel continuitatea curentului generat de celulele functionale .

Aplicatia 5.1-2. Se considera modulul fotovoltaic din aplicatia 5.1-1. Sa se genereze

caracteristica I(U) a modulului, in STC, pentru urmatoarele situatii:
a) - toate celulele sunt egal iluminate (G = 1000 W/m2)
b) - una din celule este umbrita in proportie de 50%
c) - una din celule este umbrita in proportie de 50 %, dar pe fiecare grup de 30
celule este conectata o dioda bypass.

5.1.4 Zona de functionare sigura (Safe Operating Area)

ntr-un modul fotovoltaic poate apare efectul "hot spot", n care o celul disipeaz putere
n loc s genere putere. Din acest motiv trebuie delimitat, n planul caracteristicilor I-U, o
zon n care trebuie s se gseasc punctul de de funcionare al fiecrei celule astfel
nct puterea disipat s nu depeasc o valoare maxim admis - zona de funcionare
sigur. Cazul cel mai dezavantajos apare atunci cnd o singur celul din modul este n
regim de disipare ntruct ea trebuie s disipeze o parte din suma puterilor generate de
restul celulelor.
S presupunem c ntr-un modul de N celule nseriate celula numrul N este n
regim de disipare, puterea disipat fiind

Pdis = I M U (N )
(tensiunea pe celula este negativ, dar o putere disipat trebuie s fie pozitiv, ceea
ce impune introducerea semnului "-"). Conexiunea fiind serie,

U (N ) = U M

N 1

U (k )

k =1

Impunem condiia ca puterea disipat de celula "fierbinte" s nu depeasc o valoare

maxim:

Pdis < Pdis max

N 1

I M U N = I M U M U (k ) < Pdis max

k =1

N 1

UM

Pdis max
> U (k )
IM
k =1

Ultima inecuaie poate fi rezolvat grafic. Astfel, dac reprezentm grafic funciile
N 1

U M 1 = f 1 (I M )

UM2

Pdis max
= U (k )
= f 2 (I M
IM
k =1

atunci inecuatia este satisfcut de orice punct care n planul I-U se gsete n zona
delimitat de cele dou curbe; aceasta este deci zona de operare sigur.

Spre exemplu, pentru modulul BP585, zona de operare sigur (SOA) este reprezentat
n figura de mai jos:

5.1.5 Conversia caracteristicilor din conditii standard de iradianta si temperatura in

conditii arbitrare de iradianta si temperatura
Pentru a putea folosi modelul (5.1) in conditii de iradianta si temperatura diferite de cele
corespunzatoare STC trebuie sa evaluam dependenta de factorii mentionati ai
parametrilor modelului.

Dependenta de iradianta G a curentului de scurtcircuit.
Din analiza proceselor fizice, fotocurentul, deci si curentul de scurtcircuit al
unei CFV, respectiv al unui MFV, scaleaza liniar cu iradianta G:

G
I sc (G ) = I sc (STC )
1000

(5.4 )

Dependenta de iradianta a tensiunii in gol.

La temperatura constanta tensiunea in gol depinde logaritmic de Isc, deci de G:

I sc (G )
U oc (G ) = nU T ln
+ 1 (5.5 )
I0


Temperatura celulei la functionare normala (NOCT):

In cazul modulelor, din cauza incapsularii, temperatura celulei poate diferi mult de
aceea a mediului ambiant. Din acest motiv producatorii de module fotovoltaice, pe
langa valorile determinate in STC, adica la o temperatura a celulei Tc = 250 C, mai
ofera un set de date masurate in urmatoarele conditii:
- spectru de radiatie AM 1.5
- iradianta G = 800 W/m2
- temperatura ambianta Ta = 200 C
- viteza vantului 1 m/s
- modulul cu functionare in gol.
NOCT (Normal Operation Cell Temperature): reprezinta temperatura celulei in conditiile
de mai sus.

Cunoscand NOCT din datele de catalog ale unui MFV, se poate calcula temperatura
celulelor fotovoltaice componente la o temperatura ambianta Ta [0C] si o iradianta G
[W/m2] arbitrare:

NOCT 20 0 C
G
Tc = Ta +
800

(5.6 )

Cu ajutorul coeficientilor de variatie cu temperatura a curentului de scurtcircuit, respectiv a

tensiunii in gol, preluati din datele de catalog ale modulului, se determina valorile acestor
parametrii in conditii date de temperatura ambianta si iradianta:

dI sc
G
I sc (G ,Ta ) = I sc (STC )
+
Tc 250 C
1000 dT

U gol (G ,Ta ) = U gol G , 25 C +

0

dU gol
dT

(5.7 )

(T 25 C )
0

(5.8 )

Aplicatia 5.1-3. Se considera modulul cu datele din aplicatia 5.1-1, la care se mai adauga
urmatoarele date:

Sa se traseze familiile de caracteristici I(U) si P(U) pentru Ta = 350C si G = 1000,

800, 600, 400, 200 W/m2.

5.2 Conexiunea serie a modulelor fotovoltaice - siruri fotovoltaice

Atunci cand sunt necesare tensiuni mari, de ordinul sutelor de volti, se conecteaza in
serie un numar corespunzator de module fotovoltaice. Legatura dintre curentul si
tensiunea la bornele acestui sir este data tot de relatia (5.1), cu modificarile necesare ale
notatiilor:

I sir = I scM

U sir + I sir N s RsM

nN sU TM

I0 M e
1

(5.9 )

unde
indicele "sir" se refera la sirul de Ns module inseriate
indicele "M" se refera la un modul individual al sirului
Intocmai ca la conexiunea serie a CFV, factorul de scala la trecerea de la modul la sir,
este 1 pentru curent, Ns pentru tensiune, respectiv Ns pentru rezistenta serie.

Aplicatia 5.2-1. Un sir este format prin inserierea a 11 module, fiecare avand datele din
aplicatia 5.1-1. Sa se genereze caracteristica I(U) a sirului.

5.3 Conexiunea paralel a modulelor fotovoltaice

Pentru a obtine curenti mari se conecteaza in paralel un numar corespunzator de
module fotovoltaice. Legatura dintre curentul si tensiunea la bornele acestui sir este
data tot de relatia (5.1), cu modificarile necesare ale notatiilor. Nu detaliem aceasta
conexiune intrucat o vom regasi in sectiunea urmatoare, la conexiunea mixta a MFV.

5.4 Conexiunea mixta a MFV - matrici de module fotovoltaice

In cazul GFV de mare putere (zeci - sute - mii de kW) este necesara, pe de-o parte,
legarea in serie a unui numar de module pentru a asigura nivelul de tensiune cerut de
consumator, iar pe de alta parte, pentru a asigura puterea necesara, trebuie conectate in
paralel un numar corespunzator de astfel de siruri. Legatura dintre curentul si tensiunea la
bornele matricii de MFV este data tot de relatia (5.1), cu modificarile corespunzatoare ale
notatiilor. Daca tinem cont ca de la modul la sirul de Ns module inseriate factorul de scala
pentru curent este 1, pentru tensiune si rezistenta este Ns, iar de la sir la matricea de Np
siruri in paralel factorul de scala pentru curent este Np, pentru tensiune este 1, iar pentru
rezistenta serie este 1/Np, obinem

I mx = N p I scM

U mx + I mx N s RsM

Np

N p I 0 M e nN sUTM
1

(5.10 )

unde
indicele "mx" se refera la bornele matricii de MFV;
indicele "M" se refera la un modul individual component al matricii de MFV

Aplicatia 5.4-1 Sa se genereze caracteristica I(U) pentru un generator fotovoltaic format

din doua siruri legate in paralel, fiecare sir fiind format din inserierea a 11 module
fotovoltaice cu datele de catalog din aplicatia 5.1-1.