Traian Ispas TAT VGIRS SBN Rar ESOT): — ea Sees lon lonescuFy. PERGA Whee bit HL— af od, $995 PROPRIETATILE SI TEHNOLOGIA BETOANELORPROPERTIES AND TECHNOLOGY OF CONGRETES This paper, drawn up on the’ basis of experience gained in this field of activity, of Romanian and foreign speciality literature, of certain reports from attended congresses, conferences and documentation visits presents the current and the long-term aspects of concretes science and technology, with a view to producing concretes of various types and strengths (Re = 35 ... 2000 daN/em*) with a low consumption of embedded eneray and long term quality and durability of concrete works in operation. The contents of the paper has been divided in three parts. The four chapters of the first part present the materials used for concrete preparation (cements of various types, activated slag and ash-based binders, synthetic resins- based binders, heavy-weight natural aggregates, lightweight natural and arfificial aggregates, some types of special aggregates, various mineral admixtures, colouring agents and fibres used for concrete preparation: several types of plasticizing additives, superplastifiers, concrete setting accelerating and retarding additives and water). The five chapters of the second part deal with composition designing of various types of concretes and special conoretes, properties of fresh cconcretes and factors influencing concrete preparation, transport, placement and protection ‘subsequent to placement, concrete hardening, concrete hardening intensifying processes and factors influencing concrete hardening as well as ornamental conorete and concrete surfaces treatment. The seven chapters of the third part deal with the properties of hardened coneretes (strengths, deformations, durability, thermal, electrical, acoustic properties and the main factors influencing hardened concretes properties, tests on coneretes and interpretation of results, repair of concrete elements and works and a chapter on concrete development until 2010-2020). To draw a conclusion, the present paper makes an effort to synthesize in an accessible way and a felatively reduced volume, the various types of both heavy-weight and light-weight concretes, ‘omamental concretes, high temperatures resisting concretes, synthetic resin concretes etc. as well as the related preparation and placement technologies and addresses itself to the designing, operating engineers, research workers ard is also useful to technicians, foremen, university and vocational education students. The closir 3 appendix presents a list with the main Romanian and foreign standards and specifications that 1ave been consulted and a selective bibliography. Contribufia autorilur la elaborarea lucrarii: Dr. ing. lon lonescu Capitolele 1; 3; 4; 5; Dr. ing. Traian Ispas Capitolele 2; 7; 13; 16 9; 10; 11; 12; 14; 15 Editata cu sprijinul Ministerului Cercetarii si Tehnologiei — Colegiul Consultativ pentru Cercetare Stiingifica si Dezvoltare Tehnologica — Dr.ing.lonlonescu * Dr, ing. Traian Ispas PROPRIETATILE $l TEHNOLOGIA BETOANELOR & EDITURA TEHNICA Bucuresti — 1997Copyright ©, 1997, Editura Tehnic& Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate editurii Adres&: Editura Tehnic& Piata Preseli Libere 1 33 Bucuresti, Romania cod 71341 Control stiinffc: prof. dr. ing. torgu Nicula Editori: ing. Filomenos Savin; ing. lon |. N. Radu Coperta: Simona Dumitrescu Machetare ilustratii: Cristina Baciu Bun de tipar: 30.10.1997. Coli tipo: 45 CZ: 691.32 ISBN: 973-31-0812.X PREFATA Betonul simplu, armat si precomprimat, material compozit si asociat, este in prezent materialul de construct cu cea mai larg’ utilizare $i din studille si prognozele Intocmite in diverse {ri rezuit& c& gi In continuare, in anii pand la sfarsitul sec.XX $i primele decenil ale sec.X], betonul réimane principalul material de construcfil, Cu o valoare reprezentnd 15-30% din volumul de construcfi, cu 0 productie estimata fa peste 2 miliarde de nf/an, cu o gamé larg& de utifizéri in construcfit foarte variate, betonul este materialul fri de care In prezent nu poate fi conceputé practic nici o constructie de importanfa deosebit sau de amploare mai redus3. Dinire factorii mai importanfi ce au determinat aceasti dezvoltare, ftird precedent a betonului, se menfioneaza: proprietéfile remarcabile, rezistenta foarte bun& la compresiune, durabilitatea Tn timp, siguranfa in exploatare, posibiltatea de a fi tumat in forme foarte variate, apropiate de cele rezultate din calcul, sau din considerente de ordin estetic, posibilitatea de a fi colorat in masa in diferite nuanfe de culoare, de a fi sculptat, polizat, efc., eficienta economica ridicat, pret de cost redus al matérialelor componente, instalafil relativ simple de preparare, transport $i punere In opert: comporta procedee tehnologice simple de fabricare, find printre pufinele materiale ‘compozite ce se pot forma ,in situ” (la locul de punere in oper’), prin amestecul componentilor si tumarea amestecului in cofrajele sau tiparele pregetite In prealabil, posibilitéfi de procurare relativ usoara a materitlor prime necesare, a rezervelor uriase de materi prime de care se dispune pentru fabricarea betonului, comparativ cu alte materiale de constructii, precum si datorit aptitudinilor deosebite ale betonului In ceea ce priveste asocierea lui cu alte materiale, $i in primul rand cu ofelul, pentru asigurarea rezistentei fa Infindere tn cazul betonulul armat si precomprimat, sttuafil In care cele doué materiale (betonul si ofelul) isi completeaz’ reciproc proprietafile favorabile, asigurand cresterea avantajelor tehnico-economice ce se obfin in realizarea diferitelor lucrari. In dezvottarea tehnologiei betonului s-au inregistrat progrese remarcabile, dupa unii auton’ adevarate revoluti, $i anume: ~introducerea precomprimérii tn anul 1930 in Franfa si apoi in Intreaga lume, care a extins mult posibilitatile constructive, a eliberat betonul de schemele geometrice rigide, a permis dezvoltarea prefabric&rii elementelor, reducerea pericolului de fisurare $i cresterea elasticit&fii construcfillor, etc.; = aparitia si introducerea superplastifianfilor fn anul 1960 in Japonia $i fn anit 1970-1960 in intreaga lume care a permis: * s& se imbunatdfeasca considerabil lucrabilitatea betonului (fara adaos suplimentar de ap&), s& se reduc% consumul de muncé fa punerea in opera a betoanelor $i munca s& fie mai usoar&; + s& se reducé timpul de realizare a lucr&rilor si de imobilizare a tiparelor si cofrajelor; 5+ si se reduc& numérul, puterea si gabaritul utilajelor de compactare, vibrarea fiind sensibil redus& si condifiile de munca ameliorate; * Ss creasc& distanfele de pompare, randamentul pompelor de beton $i durata de servioiu pentru acestea; + s& se imbun&t%feasc& calitatea betonului, aspectul suprafefelor, s& se reduca durata si volumul lucrarilor de finisaj, etc. ; + si creasca performantele betonului la lucrabiltate egal prin reducerea raportului AIC $i s& se obfind in mod curent betoane cu rezistente de 600-1000 daNWont la 28 zile si 200-400 daNWent la 24-48 ore; + prin utilizarea superplastifianfilor in combinafie cu ali aditivi si adaosuri se obfin befoane cu densitafi cuprinse intre 250 si 4500 ka/m’ $i rezistenfe ce variaza Intre 8-10 gi 1400-2000 daN/em’, capacitate de izolare termicé superioara, impermeabilitate la presiuni de 8-40 bar, etc. Betonul, ca orice material, are ins& si unele dezavantaje, din care menfionam: este un material ,greu” cu un raport performanfa/densitate’ defavorabil in anumite situafii, necesita Inc& un volum relativ mare de manoperé pentru prelucrare si transportul materialelor componente, punerea in operd, int#rirea si caracteristicile principale sunt sensibile la. variafii mari de temperatura, calitatea lucrérilor este in funcfie de o multitudine de factori, printre care calitatea materialelor componente, modul de preparare si punerea in operd, protectia in prima perioadé de intérire, etc. Cunoasterea tuturor caracteristicilor materiaielor, a interdependentei dintre factoni de compozifie, tehnologici, de mediu si proprietafile betonului proaspat $i int&rit, inclusiv durabilitatea acestuia In timp indelungat in exploatare, este o.condifie esenfiala pentru specialigtii care lucreazé in construcfil, pe gantiere, in laboratoare sau in fabricile de prefabricate. Din aceasta condifie rezulté clar deosebirile dintre specialistit constructor ce execut lucréi din beton si care trebuie sa aib’ suplimentar cunostinfe temeinice de chimia fizicd a silicatilor si cellalti specialisti care lucreaza cu alte materiale, de exemplu cu ofel la acelasi tip de construcfi. Spre deosebire de beton, ofelul este produs in sortimente bine precizate in mari uzine pe bazd de tehnici $i procedee indelung elaborate $i verificate, avand Propriet2{i garantate prin documente de conformitate, astfel ca inginerului constructor pentru reusita unei construcfi nu-i réméne decét sarcina de a asigura corecta franspunere in practic’ a prevederilor proiectului cu privire la executia si montarea elementelor preasamblate din ofel. Pe un gantier de construcfii sau intr-o unitate de prefabricate, numai calitatea cimentului este garantat& de furnizor fntr-un mod similar cu a ofelului $i dacd se alege un ciment adecvat, rareori cimentul este cauza unor defecte ale structurii din beton amat sau precomprimat. Dar materialul de construcfi este betonul $i nu cimentul, iar compozifia lui este formata in afar& de ciment, din agregate naturale sau artificiale in proporfie de circa 4/6- 4/5 din masa betonului, din apa de amestecare, din aditivi si alte adaosuri. Calitatea lucrarilor find sensibil influenfat& si de tehnologia de preparare, de modul in ____* Notiunea de performanf’ trebuie analizat& tn contextul general al lucrérilor la care betonul este {olosit. De exempiu, ia 0 fundatie acest raport este putin semnnificatiy, la realizarea podurilor cu deschiderl ‘mari, a s&lior de sport gl expoziti, hangarelor de avion, etc., reportul performan{adensitate poate sa fie In ‘anumite situa hotérétor in adoptarea dectzillor. 6 care a fost transportat si pus in opera si de protectia luerérilor realizate in prima perioada de intérire. Betonul este unul din pufinele materiale ale c&rui rezistenfe Ja compresiune cresc in timp. Acest lucru a condus la ideea c& betonul are rezerve importante de rezistenf $i implicit la acreditarea In réndul unor oameni mai’ putin avizaji, a unei concepfii simpliste despre beton, tehnologia de preparare si punere In operé si despre comportarea in timp in diverse condifii de exploatare a befonului. De aceea uneor se uit faptul c& prin compozitie $i tehnologie ca elemente preexistente, prescrise, betonul este aproximativ acelasi. Betonul de slab calitate confine aceleasi componente ciment, agregate, apa, eventual adaosuni $i aditivi, dar in proporfi neadecvate, rezuiténd un ‘amestec de exemplu fluid, neomogen ce segrega la transport sila punerea In opera $i se deterioreaza la scurt timp in exploatare. in general, nu trebuie uitat& nici un moment de muneitor, maistru, tehnician sau inginer, interdependenta dintre factoni de compozifi, tehnoogici, de medi, proprietafile betonului proaspat $i int&nt, inclusiv durabilitatea acestuia timp indelungat in exploatare. Necunoasterea $i neaplicarea in practic’ a masurilor ce decurg din aceste interdependent pot avea consecinfe din cele mai grave, atat sub aspect calitativ, tehnic $i economic, cét si al ritmului de execufie. Cu aceleasi materiale componente $i cu aceeasi dotare tehnic&, in general fara consumuri si costuri suplimentare, specialistii cu o buna pregatire profesional’, cu pasiune si dragoste de meserie, prepar& si pun in operé numai betoane de calitate superioaré, cu performanfe remarcabile si durabilitate in timp indelungat. Specialigtii rom4ni au o bund reputafie in proiectarea si executarea lucrarilor din beton, beton armat $i precomprimat, atat pentru lucrdrile realizate In far’, cat si pentru cele executate in strainatate. Incep&nd cu tucrrile din beton monolit si prefabricat, executate cu un secol in unmé la Bréila, Galati si Constanfa, si terminand cu cele in curs de executie, constructorii romani au executat un volum impresionant de construcfii din befon, care, confruntate cu trei solicit2ri extraordinare in ultimii douzizeci ani (cutremurele din martie 1977, august 1986 $i junie 1990), au dovedit o comportare remarcabild. Dezvoltarea in ultimele decenii a bazei de cercetari in unitatile de specialitate, unité{i de invafamAnt superior, dezvoltarea laboratoarelor unitafilor de construefii $i prefabricate, dotarea cu mijloace modeme pentru controlul calitafi materiilor prime, utilajele $i instalafille moderne de preparare, transport si punere in opera realizate in far, atestarea verificatorilor de projecte, a responsabililor Cu execufia si a experfilor, au permis prepararea de noi tipuri de betoane grele si usoare, betoane de inaité rezistenfé, befoane cu rasini sintetice $i alte tipuri de betoane speciale si structuri din cele mai deosebite. In ucrarea de fafa, autorii s-au stréduit s& sintetizeze in buna méasuré, intr-un mod accesibil experienfa existent si progresele inregistrate in uttimii ani in acest domeniu, deosebit de amplu si dinamic al tehnologiei construcfilor, sarcina foarte dificil, at&t datorit dimensiunilor subiectului, ct si datorité faptului ca autonii pot sé aiba in unele privinfe p&reri diferite fafi de uni cttitor, despre ceea ce este mai important in domeniu, fa un moment dat, astfel cd este inevitabil ca lucrarea de fafa sa aib’ si unele p&rfi ce nu pot satistace toate exigenfele. De aceea, mulfumind tuturor celor ce le-au ficut propuneri pentru imbunatatiea lucrérii, au sprjinit si i-au Incurajat pe drumul dificil al editziri ecestuia, in scopul analizei progreselor inregistrate si al 7it ii Igi i cf actuala si de dezvoltare in domeniu, autoni igi exprima convingerea 2a actual Ree ane de specialisti, porind de la cele mai importante realizzri ee pan& in prezent, vor asigura in continuare progresul si dezvoltarea dome! i, depisind ceea ce s-a realizat, spa eotoa ele eee lucrare, reprezinté etape pe calea asigurani progresului neintrerupt In domeniul in aide exprimés vii muifurnie’ profesorului dring.torqu Nicula pentru efectuarea controlului stinfific al lucréii $i unele sugestii de Imbunditafire a textului manuscrisului, precum si redactiei de specialitate $i conducerii Editurit Tehnice pentru eforturile depuse in vederea edit&nii lucréiri. De asemenea, autor exprim& recunostinfa lor sponsoriior care au contribuit la aparitia lucréri AUTORII CUPRINS Partea a. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 1, Lian{i utilizati ta prepararea betoanelor 1.1. Considerafi de bazai $i clasific&ri 1.1.4. Scuttistoric. 4.1.2. Clasificarea liantilor utilizati fa prepararea betoanclor 1.2. Lianfi minerali pe bazé de clincher portland si conditi de calitate. 1.2.1. Fabricarea cimenturilor portland... 1.2.2, Compozitia chimico-mineralogica a cimentului portland 1.23. Hidratarea cimentului bs 1.24, Proprietatile cimentului portiand.. 1.25. Tipuri de ciment portland 1.26. Fabricarea cimenturlor cu adaosu 1.27. Cimenturi produse pe baza normei europ: 1.3. Lianti minerali pe baz8 de zgurd si cenus& activaté. 1.3.1. Lianti pe baz de zgura activets. 1.3.2. Lianti pe baz de cenus& activat’ . Lianti pentru betoane rezistente la temperaturi ridicate. 1.4.1. Cimentul portland, 1.4.2. Cimentunile cu adaos de zgurdi la macinare 1.4.3, Cimenturile aluminoase si superaluminoase 1.4.4. Lianti pe baza de zgura sau zgurd si cenus& activats cu silicat de sodiu.... 4.4.8. Unele tipuri de cimenturi lian! special 1.5. Lianti organici pe baz de rasini sintetice . Aspecte generale Lianti pe baza de poli fevinil..... Lianti pe baz’ de monomer furfurol-acetond - F/ |. Lianfi pe baz& de rasini poliesterice 1.5.5. Lianti pe baz de rasini epoxidice 1.5.8. Lianf pe baz de ragini acrilice 1.6. Principaiele domenii de utilizare a lianfjlor la prepararea betoanelor. 1.7. Controlul calitati lianflor la utilzare si metode de Incercare...... 1.8. Exigenfs si tendinte in dezvoltarea vitoare a productiei si cal liantilor utilizafi la prepararea betoanelor. 2, Agregate utilizate la prepararea betoanelor 2.1. Consideratii de baz’ gi clasificdri.. 2.1.1. Agregate naturale... 241.2. Agregate artificiale 2 2.2. Agregate naturale grele. Conditi de calitate 22.1. Luarea probei medii 2.2.2. Aspectul exterior la nisip gi pietrig 2.2.3. Natura petrografica si mineralogica a rocilor 2.2.4. Determinarea confinutului de impuritsti 225. Determinarea caracteristicilor fizice .. 2.2.6. Determinarea rezistentelor mecanica. 2.2.7. Determinarea rezistenfei la Inghet-dezg 2.2.8. Determinarea caracteristicilor geometrice 229. Grenulozitatea ak » S8seessss § Bg aaaSS 2.3. Diverse tipuri de agregate usoare naturale. Condit de 2.3.1. Piatra ponce. : 2.3.2. Scoria bazaltica 2.3.3. Tuful vuleanic 2.3.4. Diatomnitul. 2.4, Diverse tipuri de agregate usoare artificale. Condit de calitate. 2.4.1. Agregate minerale usoare din produse secundare....... 2.4.2. Agregate minerale ugoare produse industrial 2.5. Aspecte legate de utilizarea unor materiale locale ca agregate la prepararea betoanelor. 2.6. Diverse tipuri de agregate speciale. 2.7. Agregate utilizate la prepararea betoenelor rezistente la temperaturi ridicate.... 2 sete 2.7.1. Aspecte generale 2.7.2. Caractersticile agregatelor refractare folosite la prepararea betoanelor rezistente la temperatur ridicate... 2.8. Reducerea consumuiui de energie prin utiizarea unor subproduse industriale gi materiale locale... 2.9. Conservarea resurselor gi protectia mediului ambi 2.10. Recomandani, exigente i tendinte in dezvoltarea vittoare a productiei de agregate.. 2.14, Utlizarea actualé gi tn perspectiva a difertelortipun de agregate. 3. Adaosuri utilizate la prepararea betoanelor 3:1. Considerafi de baz& gi clasificart 3.2. Adaosuni minerale ce confer& proprietati suplimentare betoanelor si . Zgurle de ofelarie deferizate . 3.2.4. Cenusile volante de la electrofitrele centralelor termoelectrice 3.2. Calcarele fin m&cinate (filerele de calcar) 3.2.6. Bentonita fin macinata 3.27. Nisipul siicios fin macinat. 3.28. Silicea ultrafing (SUF)... 3.29, Pulberi metalice utilizate in compozitia betoanelor si mortarelor 3.3. Fibre naturale si artifciale utilzate la prepararea betoanelor. 3.3.1. Aspecte generale si clasificai ...... 3.3.2. Fibrele de azbest.. 3.3.3. Fibrele de ofe! 3.34. Fibrele de sticla 3.3.5. Fibrele de polipropileng... 3.3.6. Fibrele de carbon (graft) 3.4. Aditivi pentru betoane 3.4.1. Consideratii de bezé privind aditivii pentru betoane . 3.4.2. Aditivi clasici pentru betoane..... 3.5. Aditivi ce modifica procesele de priza i intarire @ cimentulul gi betonulul 3.5.4. Consideratii de baz& si clasificSri 3.5.2. Acceleratorii de priza... 3.5.3. Acceleratorii de priza gi 3.5.4. Aditivil intarzietori de prizd 3.55. Aditivl ce rigidizeaz betonul proaspat. 3.56. Aditivi pentru betonarea pe timp friguros 3.6. Aditivi ce imbundtatesc coeziunea, aderenta si rezistenta la uzura a betoanelor. 3.7. Superplastifianti, aditivi modemi pentru betoane .; 37.1. Considerafii de baz& gi clasificar.... 3.7.2. Infiuenta superplastiianflor asupra proprietiflor pastelor de ciment in stare proaspata... 3.7.3. Influenja superplastifianfilor asupra proprietatilor betoanelor in stare proaspata 3.7.4. Influenfa superplastiantilor asupra proprietatilor betoanelor in stare Tntarit’ 3.8. Alte tipuri de aditiv... 3.8.1. Aditivii hidrofugi fn masa betonulul.... 3.8.2. Aditivi hidrofugi de suprafata.. 3.8.3. Adttvil inhibitori de coroziune. 3.9. Produse pentru protectia suprafejelor 3.10. Precaufi recomandate la utilizarea aditivilor 3.11. Metode pentru controlul gi testarea aceosutor adi utilizate la prepararea betoanelor iene 3.11.1. Consideratii de baza si ciasificar... 3.11.2. Metode pentru controlul si testarea adaosurlor... 3.11.3. Metode pentru controlul gi testarea aditivilor .. 3.12. Aparatura pentru dozarea adaosuniior gi aditivilor..... at 3.13. Exigente si tendinfe In dezvottarea viltoare @ productiel satel aditivilor pentru betoane 4. Apa utilizat’ la prepararea betoanelor. 4.1. Considerafii de baza si clasific&ri 4.2. Provenien{s, proprietifi gi condifi de calitate pentru apa utilizata la prepararea betoanelor. 42.1. Provenienta apei 422. Condifii de caltate. Partea a Il-a. PROIECTAREA COMPOZITIILOR, PROPRIETATILE BETOANELOR PROASPETE, PREPARAREA, PUNEREA IN OPERA, INTARIREA SI TRATAREA SUPRAFETELOR BETOANELOR 5. Proiectarea compozitiilor betoanelor si folosirea subproduselor industriale in tehnologia betoanelor. 5.1. Consideratii de baz’ privind fact select gi proiectarea compozifilor. 5.1.1. Cerinele tehnice privind lucrabiltat rezistenfa si durabilitatea betoanelor........ 5:1.2. Folosirea nisipurilor existente pe pian local si a subproduselor industriale tn tehnologia betoanelor. 5.1.3. Presoripti tehnice de proiectare si executie 5.1.4. Clasificarea betoanelor 5.1.5. Caracteristicle lianflor indicagi pentru utiizare in functie de cerinfele tehnico-econormice....... 5.1.6. Caracteristicle agregatelor gi adaosurilor minerale utilzate la preperarea betoanelor..... 5.1.7. Principalele cerinje tehnice, tehnologice si modul de Intérire a betoanelo 5.1.8. Costul materialelor componente gi consumul de energie ingicbta 5.2, Proiectarea compozitilor betoanelor si exemple de calcul. 5.2.1. Metode pentru proiectarea compozitior betoanelor 5.2.2. Proiectarea compazifilor betoanelor in Romania 5.2.3. Proiectarea compozifilor betoanelor de clasele Bc3,5 -Bc7,5 (850-8100) determina WW5.2.4. Proiectarea compozitilor betoanelor de clasele Be10-8040 (6150-3500) utilizate curent la lucraiile de beton, beton armat si beton precomprimat. 5.25, Proiectarea compozifilor betoanelor de inal rezistents, clasa minima 8c50-Bc120 (8800-81400)... 5.26, Proiectarea compozifilor betoanelor utiizate In constr 5.2.7. Proiectarea compozitilor betoanelor rezistente fa uzurd 5.28. Proiectarea compezitilor betoanelor cu lianti pe bazd de zgur activatS = LZA 0. 5.2.9, Proiectarea compezitilor betoanelor usoare 5.2.10. Prolectarea compoziilor unor betoane foarte grele. 5.2.11. Proiectarea compozitilor betoanelor cu adit... 52.12. Proiectarea compozitlor betoanelor cu adaos de cenusa de termocentrala.. ‘i 202 2.13. Proiectarea compozitilor betoanelor aparente si decorative.........297 5.2.14, Proiectarea compozitilor betoanelor utilizate in constructite de masini... 299 5.2.15, Proiectarea compozitilor betoanelor pentru structurle marine... 200 5.2.16. Proiectarea compozitilor betoanelor rezistente la temperatur ridicate 5.2.17. Projectarea compoxiilor betoanelor cu liangi organici 6. Proprietatile betoanelor in stare proaspata. 6.1. Principalele proprietaii ale betoanelor in stare proaspata 6.2 Luecrabilitatea betoanelor...... 6.2.1. Metode de masurare a lucrabilitati.. 6.2.2. Factorii care influenteaza lucrabilitatea betoanelor 6.23. Lucrabilitatea betoanelor cu adaos de cenus’ de termocentrala la preparare..... 6.3. Principalete cerinte privind Jucrabilitatea betoanelor 6.3.1. Aspecte generale .. ate i 6.3.2. Lucrabilitatea betoanelor pentru realizarea elementelor prefabricate..328 6.3.3. Lucrabilitatea betoanelor pentru construcfi monolit. 6.3.4, Lucrabilitatea unor tipuri de betoane speciale 6.4. Controlul calitafi betonutui proaspat..... 7. Prepararea, transportul si punerea in opera a betoanelot 7.1. Aspecte generale ale prepararii betoanelor. 7.2, Exigentele prepar&rii betoanelor 7.2.1. Aprovizionarea statiel de betoane cu metenialele necesare 7.22. Dozarea componentilor betoanelor 7.23. Prepararea betoanelor... 7.24. Omogenitatea betoanelor .. : 7.25. Prepararea betonului in conditi de clima caida 7.26. Prepararea betonului pe timp friguros. 7.3. Transportul betoanelor de la locul de preparare fa locul de punere tn oper’... 7.3.1, Transportul betoanelor la gantiere In condi temperatura normala, oe = 7.3.2. Transportul betoanelor in condifii de clima caida... 360 7.3.3. Transportul betoanelor pe timp frigures. 7.3.4. Transportul betoanelor in unitafi de prefabricat 7.4, Precaufi suplimentare la prepararea unor betoane speciale. n.o..o.acne 7.4.1. Precauti suplimentare la prepararea betoanelor aparente si decorative... 7.4.2. Precautii suplimentare ia prepararea betoanelor usoare. sn 388 7.423. Precaufi suplimentare ta prepararea betoanelor de Inaltd rezistenta.. 7.4.4, Prepararea betoanelor rezisiante la temperatur dicate. 7.45. Prepararea betoanelor cu lian} organi 7.5, Punerea in opera a betoanelor 7.5.1. Punerea In operd a betoanelor in condiji de temperatura normala 7.6.2. Punerea in operd a betonului fn unitati de prefabricate 7.5.3. Punerea in oper a betonului tn conditii de clima cald’. 7.8.4. Punerea in operd a betonului pe timp friguros 7.6, Controlul calitafi betoaneior la punerea in operd... 7.1. Protectia betoanelor dup punerea in operdi 8. int&rirea betoanelor 8.1. Considerafii privind factorii principali ce infiuenteaz& procesul de intarire a betoanelor cu lianti minerali Hise. 8.4.4. Infiuenta unor factori de compozitie gi tehnologici asupra procesului de intarire a betoanelor....... Infiuenta umiditati asupra procesului de intérire a betonului..... . Influenfa temperaturii asupra intaririi betoanelor... . Intensificarea proceselor de intérire a betoanelor . . Intensificarea proceselor de intdrire a betoanelor cu ajutorul superpiastifiantior . Intensificarea proceseler de tntarire a betoanclor cu ajutorul aditivilor accelerator mg . Intensificarea proceselor de intarire a betoanelor prin conservarea i utiizarea c&ldurii de hidratare a cimentuli . 8.1.8. Intensificarea proceselor de intarire a betoanelor cu ajutorut tratamentelor termice.... 8.1.9. Intensificarea proceselor de intarire a betoanelor prin incalzirea unora din materialele componente sau a betonului proaspat 8.1.10. Procedee combinate pentru intensificarea intéririi betoanelor . 8.1.11. Factorul de maturitate..... 8.2, Selecfia procedeelor de intensificare a intérri betoanelor 8.3. Factoril ce influenteaz procesele de int&rire a betoanelor cu lianfi organi 8.3.1. Betoanele cu lianti minerali si 83.2. Betoanele cu lianfi organici, fara lian} minerali 9. Betonul aparent, prelucrarea si tratarea suprafetelor betoanelor. 9.1. Aspecte generale... 9.2. Betoanele aparente sau decorative... 92:1. Condi tehnice si clasiticarea betoanelor aparente si decorative... 9.22. Unele elemente ale tehnologiei betonului aparent sau decorativ.......431 9.23. Realizari importante din beton aparent sau decorati 9.24. Utilizarea betonului decorativ in domeniul pavelelor pentru drumuri..441 9.25. Defectele betonului aparent si tratarea ulterioaré a acestora.. 926. Durabiltatea suprafefelor de beton aparent 93, Tratarea gi acoperirea suprafetelor betoanelor..... 9.3.1. Aspecte generale wee 9.3.2. Acoperirile suprafetelor betoanelor.. 9.33. Impregnarea suprafetelor betoanelor.40. 11. 14 Partea a lira. PROPRIETATILE BETOANELOR IN STARE INTARITA Rezistenfele betoanelor 40.1, Considerafi privind influenta factorilor de compozitie si tehnologict supra rezistentelor betoanelor cu lianfi minerall 10.1.1. Considerafii de baza 10.1.2. Rezistenta betonului 40.1.3, Rezistenta betonului fa Tntind ere... semnns = 40.1.4, Rezistena betonului la forfecare pura (numai la forte téietoare). 10.1.5. Rezistenfa la wzurd....... é compresiune 40.1.6. Rezistenia la goo ae 466 40.2. Influenta proprietatilor lianflor mineral gi a cantitatii de ep& de preparare supra rezistentelor betoanilor .. ei AT 40.3, Infiuenta caracteristiilor agregatelor asupra proprietaflor betoanelor......A72 40.4, Relatia dintre rezistenta la compresiune gi rezistenta la Intindere a betoanelor..... ee 40.5, Influenta unor tipuri de edaosuri utiizate asupra rezistenfelor betoanelor. 10.5.1. Influenta adaosurilor de cenusé volant . 40.5.2 Influenta utiiz&rii edeosuriior de zgura macinat& de furnal gi silice ultrafind la preparerea betoanelor... 10.5.3. Influenfa folosini aditivlor superplastifiant 40.6. influenja compactarii betoanelor oe a 40,7. Influenta factoriior de compozite si tehnologici asupra proprietatilor betoanelor rezistente la temperatur ridicate. 10.7.1. Aspecte generale... a 40.7.2. Uscarea gi atingerea temperaturii de exploatare 487 10.7.3, Rezistenta la compresiune la rece. 10.7.4. Alte caracteristici ale betoanelor rezistente la temperatun ridicate. 490 10.7.5. Experienta unel intreprinderi de construct siderurgice romane 482 10.8. Influenta factorilor de compozitie betoanelor cu lianti organic re 10.8.1. Betoanele cu lianti minerali si anti organict. 40.8.2, Betoanele cu résini sintetice fra lianti mineral. 40.9. Aderenta betoanelor la armatur 10.9.1. Betoanele cu lianti mineral 10.9.2. Betoanele cu lianti organici Deformatiile betoanelor, ‘i tehnologici asupra rezisten{elor 14.1. Consideratii privind influenta factorilor de compozitie si tehnologic! asupra deformatior betoanelor.... A 2 11.2. Modulul de elasticitate si coeficientul lui Poisson 44.2.1, Modulul de elastictate static. 3 11.2.2. Modulul de elasticitate dinami 11.23, Coeficientul lui Poisson static gi dinamic.. 44.3. Contracfile si umfiarea betoanelor.. 11.3.1. Consideratii de baz 41.3.2. Contractile betonului 11.3.3, Umflarea betonului.. 11.4. Curgerea lent. . 11.44. Definiti, deformatii sub tne&rcari statice de scurta gi lung durata... 11.4.2. Factorii ce influenteaza curgerea lent. 12. 13, . Proprietitile fizice ale betonului intéri 44.5. Unele considerafi privind influenta factorilor de compazite $i tehnologict asupra deformatilor betoanelor rezistente la temperaturiridicate 538 44.6. Unele considerati privind influenta factorilor de compozifie asupra deformatilor betoanelor cu lianfi organicl. a Durabilitatea betoanefor .. 42.1. Consideratii asupra factorilor de compazitie gi tehnologici ce influenteaza durabilitatea betoanelor cu lianfi minerali 42.2. Permeabilitatea betoanelor si factori ce o influenteaz& 42.3. Permeabilitatea betoanelor la aer gi la vapor .. 42.4. Rezistenta betoanelor la Inghe{-dezghet repetat si factorii ce o influenteaza...... saa) 42.4.1. Aspecte generale si defini een 2 42.4.2. Factoriice influenteaza rezistenta la Inghet a betoanelor . 42.5, Abraziunea betoanelor se 426. Carbonatarea betoanelor.. 42.7. Coraziunea chimicé a betoaneior.. 12.7.1. Aspecte generale $i clasificai..... 127.2. Coroziunea prin dizolvare si levigare. 12.7.3, Coroziunea sulfaticd... 42.7.4, Coroziunea acida, 12.7.5. Coroziunea biochimica. — 42.7.6 Masuri preventive pentru asigurarea rezistentel betonului la acfiuni chimic-agresive. : 42.7.7. Metode pentru determinarea rezistentei betonului la ‘coroziune chimica.... : 42.8. Reactja alcalit-agregate (RA) 12.8.1. Consideratii de bazS.. 12.8.2. Principaillfactori ce determina RAA si mecanismul acestei reacti..... RSS 582 42.8.3. Unele lucréii realizate din beton, ce au suferit degradari in exploatare datorité reactiei alcalii-egregate (RAA). : 584 12.8.4, Masuri de protectie recomandate pentru asigurarea lucr&rilor din beton impotriva reactilor alcalii agregate (RAA).... 592 42.9. Coroziunea ofelulu Ui ower 593 42.8.1. Aspecte generale... : 583 42.9.2. Masuri pentru protectia ofelului din beton impotriva coroziu 595 12.10. Unele aspecte privind durabiltatea betoanetor rezistente la temperaturi ridicate palulees s 12.11. Consideratiiprivind durabiltatea betoanelor cu lianfi organic! 12.12. Degradari si deteriorani aparute In exploatare la unele lucrér realizate In fara noastra oe ce ene 598 42.13, Recomandari privind asigurarea durabilitati lucrarilor din beton In exploatare 597 597 13.1. Aspecte generale... iz 43.2. Proprietatile termice ale betonului 13.2.1. Conductivitatea termica.. 13.2.2. Difuzivitatea termicd... 13.23. Dilatarea termica a betonutl..... 48.3, Comportarea la foc a betoanelor cu lianti mineral 13.4, Proprietitile acustice ale betonului tee 135. Propriet2ifie electrice ale betonulul... 1545. 16. ANEXA... 16 14. incerc&ri asupra betoanelor 44.1. Considerafii generale si clasific&ri 44.2, Incerc&ri pentru controlul calitatii materialelor componente .. 44.3. Incercdri pentru controlul caltati betonului proaspat 44.4. incerc&ri pentru controlul caltati betonului intarit 445. Interpretarea rezultatelor incercarilor 14.6. Incercari pentru determinarea rezi prefabricate si construci..... 14.6.1. Extragerea de carcte .... 14.6.2. Incerc&ri nedistructive, Repararea elementelor si lucrarilor din beton .. 15.1. Aspecte generale... aliee 48.2. Degradatile gi cauzele degradérilor unor elemente gi Iu 15.2.1. Erori de conceptie.. 2 15.2.2. Erori de execute... 45.2.3. Erori de exploatare si intrefinere. 45.2.4. Alte cauze ce pot provoca degradarea elementelor si constructitor... 45.2.5. Mecanismele degradarilor elementelor si constructilor.. 16.3. Analiza tehnico-economica @ degradéiilor si adoptarea decizillor ce se impun. 15.4, Efectuarea reparatilor 15.4.1. Cerinte de ansamblu si procedee utiizate. 15.42. Materialele utilizate in lucrarile de reparatii structurilor ce au suterit degradari. 15.4.3. Rezuttatele cercetérilor privind aderenta diferitelor materiale utiizate In executia \ucrarilor de reparati.... 15.4.4, Rezultatele cercetirilor si realizarilor practice in domeniu citate in literatura de specialitat 15.4.5. Tehnologia de execute @ reparati segregatilor fisurilor, etc... 15.4.6. Procedee de executie a lucrérilor de reparatjicu utiizarea materialelor pe baz de ragini epoxidice... 15.47. Procedeu de execufie a lucrarilor de raparafii prin placare cu fosaturi din fibre de sticlélipite cu r&sini epoxidice. 15.4.8. Tratarea fisurilor active.. Unele aspecte privind dezvoltarea betonului pana la finele secolului XX si In prima jumatate a secolului XX! 695 46.1. Aspecte generale... 16.2. Cresterea performantelor materialelor si produselor din beton, beton armat si beton precomprimat: 46.3, Dezvoltarea procedeelor industriale de executie a constructilor 16.4. Perfectionairi in domeniul tehnologiei de preparare gi punere tn opera a betonului, Sy 699 16.5. Extinderea domenilior de utlizare ale betonulut.. fe elementelor gi ‘n cazul golurilor, Lista principalelor standarde si prescrip tehnice romaine gi straine consultate. Bibliografie selectiva a Lista sponsorilor Reclame... CONTENTS Part one. MATERIALS USED FOR CONCRETE PREPARATION 4. Binders used for concrete preparation 4.1, Basic considerations and classifications. 4.1.1. Classification of binders used for concrete preparation 4.2 Portland clinker-based mineral binders and quality specifications 1.21. Portiand cement manufacturing. ee Chemical and mineralogical composition of Portland cement... Cement hydration. oes . Portland cement properties.. Types of Portland cement. 12.6. Admidure cements manufacturing 1.8. Activated slag and ash-based mineral binders 4.3.1. Activated slag-based binders 132. Activated ash-based binders. 41.4, Binders for high temperatures resisting conoretes.. 1.4.1, Portland cement... 1.4.2. Cements with grinding slag admixture 4.43. Aluminous and superaluminous cements, 14.4. Activated slag and ash-based binders ... 4.4.5. Some types of special cements end binders. 1.5, Synthetic resins-based organic binders... 1.5.1, General aspects. 1.52. Vinyl polyacetate-based binders 4.5.3. Acetone-furfurol monomer binders 115.4, Polyester resins-based binders 1.5.5. Epoxy resins-based binders. 1.5.6. Acrylic resins-based binders .. Sie 41.6. Main fields of binder application for concrete preparation. 117. Binders examination during application and testing methods.. 118. Needs and trends for future development of production and quality of the binders used for concrete preparation «i 2. Aggregates used for concrete preparation 2.1. Basic considerations and classifications. 2.1.1. Natural aggregates. ‘Average sampling . Outside eppearance. 2 2.2.3. Petrographic and mineralogical nature 2.2.4. Impurities content test... 225. Physical characteristics test. 226. Mechanical resistences test 2.2.7. Freezing-thawing test. 228. Geometric characteristics Aggregate grading...18 2.3.1. Pumice stone 23.2. Basalt scoria 2.3. Various types of lightweight natural aggregates. Quality specifications.....113 23.4. Diatomite, : 2.4. Various types of light-weight artificial a th fight ggregates. Qual 24.1. Lightaveight mineral aggregates from Eee e 9g 22, lahtweatt mineral aggrogatesindustel product, 5. Aspects referring to usage of local materials as aggregates for concrete preparation ......... 26, Various types of speci garegats \gregates used for high tem isting : OT Gane a — Tesisting conere Preparation. 27.2. Characteristics of aggregates used for high Aes ara tenn 28 due Sins corse prepara eee . Reducing eneray consumption by using some industrial ag Oy Predues ad local matorals : servation of resources and environment protectio 2.10. Recommendations, exigencies and tendencies for Ritine ay Sermopment of aggregate producto . 131 41. Present and long-term usage of various types of aggregates 3, Admixtures used for concrete preparation . 3.3 Basi considerations and clesicatons. ineral admidures conferring additional propert allowing a reduction in cement and agaregates consumption, 32.1. Colouring matters... * 3.22 Blast fumace slags... 323. Steel works defernzed slags. 3.2.4. Loose ashes from the electric precipitators of the thermoelectric power stations 3.2.6. Finely ground limestones a 3.26. Finely ground bentonites 3.27. Finely ground siliceous san 3.28. Ultrafine silica (SUF) 3.2.9. Metal powders used in m Natural and artificial foces 3.3. 3.3.2. Asbestos fibres. 3.5. Additives modi ee eas cement and concrete setting and 3.5.1. Basic considerations and cla: as 2, Setting accelerators 1.5.3. Setting and hardening a 3.5.4. Setting retarding ae 3.5.5. Fresh concrete stiffening additives... 3.5.6. Concreting additives in cold weather. 3.6. Additives for improving concrete cohesion, adherency and resistance to weer. sta Oe 3.7. Superplastifiers, modem additives for coneretes. 3.7.1. Basic considerations and classifications z 3.7.2, Influence of superplastifier on the properties of fresh cement paste...193 3.7.3. Influence of superplastifiers on fresh concrete properties... 195 2.7.4, Influence of superplastifiers on hardened concrete properties... 3.8. Other types of additives i vinta 2.8.1. Hyfrofuge additives in the concrete mass 3.8.2. Surface hydrofuge additives. 2.8.3. Corrosion inhibitor additives. 2.9. Products for concrete surface protection 3.10, Recommended precaution for additive us 3.11. Methods for testing the additives and admixtures used for concrete preparation € 3.11.1. Basic considerations and classi 3.11.2. Admbstures control and testing methods.. 3.11.3. Additives control and testing method 3.12. Batching apparatus for admixtures and additives. 3.18. Exigencies and tendencies for future development of additives production and Use... 4, Water used for concrete preparation... 4,1. Basic considerations and classifications. 4.2. Source proprieties, quality specifications for the water used for concrete preparation 226 4.2.1, Water source . 226 26 4.2.2. Quality specifications Part two, COMPOSITION DESIGNING, FRESH CONCRETES PROPERTIES, PREPARATION, PLACING, HARDENING AND CONCRETE SURFACE TREATMENT 5. Designing of concrete compositions and use of industrial by-products in concrete technology... 5.1. Basic considerations on factors determining the selection and designing of compositions... a etis 5.1.1. Technical requirements on workability, strength and durability of concretes 5.1.2, Use of local sands and of industrial by-products in concrete technology. . 5.1.3. Designing and execution specification 5.1.4, Classification of concretes. 5.1.5. Characteristics of binders to be used depending on the technical and economic requirements 1... 243, 5.1.6, Characteristics of mineral aggregates and admixtures used for concrete preparatio . 247 5.1,7. Main technical, technological requirements and concretes 256 hardening method... 5.1.8. Cost of component materials and cor 5.2, Designing of concrete compositions and estimation examples. 5.2.1, Methods for concrete compositions designing. 5.22. Designing of concrete compositions in Romania. 5.2.3. Designing of concrete composition of classes Be3,5 - Bc7,5 (B50 - 8100)... 19Consumul de ciment in {rile europene a fost in anul 1991 de 487 kg/ocuitor (cu variabilitate de la 231 pana la 1200 kg/ocuitor). Dupd anul 1950, ca urmare a cresterii in ritm rapid a necesarului de ciment si ‘in special in ultimii ani ca urmare a accentudni crizei mondiale de energie, a crescut sensibil ponderea cimenturilor cu adaosuri active, precum si a procentului de adaosuri active utilizate in fabricatia diferitelor tipuri de cimenturi gi au ap&rut in diferite {ri si in Romania lianfii pe baza de zguré activata de furnal inatt [1-21]. De asemenea, incep&nd cu anii celui de-al doilea rdzboi mondial, au inceput s& se foloseascd ca lianti suplimentari in beton sau ca lianii ce inlocuiesc complet cimentul, unele produse organice naturale sau sinfetice, monomeri sau polimeri, astfel c& in prezent gama produselor minerale si organice folosite ca lianfi pentru betoanele utilizate in diferite scopuri este foarte mare [12; 22-24]. 1.1.2. Clasificarea liantilor utilizati la prepararea betoanelor Exist{ in prezent numeroase criterii de clasificare a lianfilor utilizafi la prepararea betoanelor. Astfel: 4) O prima clasificare Imparte lanfil in anorganici $i organici: ~ lianfii anorganici cuprind cimenturile cu si fara adaosuri in fabricafie, liantii pe baz de zgura si cenusa activata, silicatul de sodiu, etc.; -lianfii organici cuprind bitumurile, r&sinile naturale si sintetice (monomeri sau polimeri), etc. Aceasta clasificare este corectd ins este mult prea generala. 2), O clasificare aproximativa, mai apropiat& de cerinfele practice, subimparte angi utiizafi la prepararea betoanelor in ummétoarele grupe principale: = lianti mineralt: + cimenturi portland si cimenturi portiand cu adaosuri; + cimenturi aluminoase; + lianti pe baz de zguri si cenusi activate, etc.; ~ anti organici. + produse naturale — latex de cauciuc si diferite résini naturale; + produse artificiale — obfinute prin polimerizare sau prin policondensare. Din grupa liantilor organici fac parte si lian{ii bituminosi ce nu intra in obiectul prezentei lucr&ri. 3) © alt clasificare a lianflor folosifi la prepararea betoanelor utilizat& In literatura si in unele standarde, ia in considerare mai multe criteni (tabelul 1.1). O clasificare mult utilizat& pentru liantii hidraulici, in special pentru cimenturi, este clasificarea dupa marca sau clasa acestora. Marca sau clasa unui liant reprezentand rezistenta minima (sau medie in anumite norme), in Nimm?, kgflom? sau daN/cm? determinata printr-o anumita metod’ de incercare in condifii standardizate, ‘in general la 28 zile. Pentru cimenturile cu intarire rapida se standardizeaz& gi rezistenfele la 1-3 zile in functie de metoda de incercare utilizata [12;14]. Dupa aceasta clasificare avem urméatoarele clase de cimenturi: ) Pe baza normelor in vigoare pana in prezent: P35; P40; P45; P55; Pa35; M30; F25, etc. b) Prin norma europeand ENV 197 - 1/92 cimenturile se clasificd in 5 tipuri de fala V, iar clasele de rezistent& sunt 32,5; 42,5; 52,5 (v.§ 1.2.7). 28 Tabelul 1.1 Clasificarea liantilor minerali si organici Neclincherizati Diverse tipuri de var hidrautio Diferitetipuri de cimenturi portland tan ceceay tee si portiand cu max. 15% adaosurt Aluminegi Diferite cimenturl aluminoase | Cuadacsuride Cimentur metalurgice sau de fara zgurd granulats Pebaza | Cuadaosuri ‘Cimenturi cu adacsuri de tras, deciincher |_puzzotanice ‘cenusa de termocentrala portland | Guadaosuriinerte | Cimenturi cu adaos de calcar sau nisip fa macinare Cuadaosurl de Lianfi pe baz& de zguré-var . ‘zgur’ bazic’ Lianti Lang Pebaza | sranulat mineral | mics de var (Cuadacsuri Lian pe baza de tras-var puzzolanice sau alte | Lian pe baz’ de cenusa-var adaosurihicraulice | | janti pe baza de argilé calcinat’- active var Laniipe | Cu activare: ianfi pe bazai de zgura activata bbazi de + alcalin’ Lianti pe baz de cenusa activaté gure, = alcalind sisulfatica | Lianti pe baz& de zgura = sulfatica suprasulfatata eee Lianti puzzolano-metalurgici activate Latex de cauciue natural gi sintetic Monomer gi polimeri furanici Polimeri melamino-formaldehisici = Lianti Polimeri ureo-formaidehidici corganici_ | Polimeri fenol-formaldehidici Polimeri epoxidio! ‘Monomeri gi polimeri acrilicd Poliesteri etc. Rezistenta cimentului la diferite termene de incercare (2;7,28 aile) si deci clasa (marca) ene cert sin funcfie de metoda standardizata si utiizata in fiecare faré pentru verificarea caracteristicilor mecanice ale cimenturilor (tabelul 12 ) Astfel, un ciment cu o rezistenjA corespunzatoare clasei P40 sau P42,5 conform standardelor romane (227/6 care este apropiata de ENV 196-1) va avea 0 rezistent& mai mare dac& va fi incercat dupa standardele actuale din Rusia pentru ca acelasi ciment incercat dup metodologia utilizat in S.U.A. sa aib& 0 rezistent’ mai mica. Aceasta, deoarece cu toate eforturile facute in anii de dupa cel de-al doilea fSzboi mondial, nu s-a ajuns Inca la ufilizarea pe plan mondial a unei singure mefode de in re a cimenturilor. ae in prezent sunt folosite in diferite {ari metode de ‘incercare a cimenturilor ce difer& sensibil una de alta sub aspectul nisipului standard $i amestecului standard, raportului apé/ciment (A/C), utilajelor de preparare si compactare a mortarului standard, tipului epruvetelor utilizate pentru incerc&r, etc. (vlabelul 1.2). ‘in practica de zi cu zi, neluarea in consideratie a diferenjelor dintre metodele de incercare a cimenturilor utilizate in fiecare far poate s& creeze dificultaji antierelor ce executd lucrari de construct in sirdinatate. 294.2. Lianti minerali pe baza de clincher onditii de calitate 1.2.1, Fabricarea cimenturilor portland Tabelul 1.2 Cimentul portiand, denumit si ciment silicios, reprezinta un amestec de silicafi si aluminati de caiciu gi se obtine prin mécinarea fing a clincherului de ciment portland cu un adaos de 2-4% gips pentru reglarea timpului de priza. Clincherul de ciment portiand se obtine prin arderea in cuptoare rotative pana la clincherizare a unui amestec de materii prime pregéttite $i dozate in prealabil. Principalele materi prime utilizate la fabricarea clincherului de ciment portland sunt: 1) Calcarele (inclusiv calcare mamoase sau argiloase). 2) Mamele (inclusiv mamele calcaroase sau argiloase). 3) Argilele (inclusiv argilele mamoase, sisturile argiloase). 4) Loessurile. 5) Unele subproduse industriale: zguri de fumal inalt, cenusi de termocentrale electrice, sisturi de la minele de c&irbuni, etc. 6) Unele materiale naturale si artificiale sau subproduse industriale denumite si adaosuri de corectie, precum adaosuri silicioase (diatomitul), aluminoase (bauxita), feruginoase (cenusa de pirit& sau minereu de fier) care se folosesc in scopul corect&rii compozitiei chimice a amestecului de materii prime. 7) Gipsul folosit ca adaos la macinare pentru reglarea timpului de prizé a cimenturilor. ‘Amestecul de materii prime pentru fabricarea clincherului de ciment portland cuprinde aproximativ 75-80% calcar $i 20-25% argili sau alte materii prime care asigur 0 compozilie similar’. Clincherul de ciment portland poate fi fabricat prin 3 procedee, diferentiate prin modul de preparare a amestecului de materi prime si de ardere a clincherului. Astfel: procedeul umed, procedeul uscat si procedeul mixt. Cele mai r&spandite procedee de fabricare a clincherului de ciment portland sunt procedeul umed si procedeul uscat, fiecare din aceste procedee prezentand avantaje si unele dezavantaje. De aceea alegerea procedeului de fabricale a clincherului de ciment portland se face pe baz de calcule tehnic-economice, luand in consideratie conditiile de zéicAmént si calitatea materiilor prime disponibile, consumul de energie si alti factori de odin tehnic si economic. In uitimii ani, ca urmare a accentuaii crizei mondiale de energie, o réspandire din ce in ce mai mare a c&pétat procedeul uscat pentru fabricarea clincherului de ciment portiand, care (datorité perfectionarilor importante ce i s-au adus in ultimii 30 ani) necesit& un. consum de energie de aproximativ 55-70% pe tona de clincher in comparafie cu procedeul umed. . In tabelul 1.3 sunt prezentate sinoptic unele din principalele procese si operafii uzuale la fabricarea clincherului i cimentulul portland prin procedeele umed $i uscat. Tn figura 1,1 este prezentat schematic procedeul umed de fabricafie a clincherului de ciment portland, procedeu utilizat si in RomAnia. Prin acest procedeu, amestecul de materii prime omogenizat si corectat pentru a avea compozifia chimica ceruta, este introdus sub forma de pasta ce contine 35-50% apé, la capdtul superior al Cuptorului rotativ pentru ardere. dis $201-77 Balere manual Thoovoiere gi compresiune pe Juma de prisms Japonia Taponia; Costa-Rica, Salvador, jolere gl comprestune pe jumalay de prism’ 5 Danemarca, Finlanda, Fran Roménia, Maree, Algeria, Tunisia, Belgia, Bulgari 1S0-CEMBUREAU:CEH RILEM R679; ENV 196-1 ‘Silos, avand granulele rotunike Pe masa de $00 ‘Argentina, ‘compresiune pe jumatat de prismal pee OST 3104-76 Pe masa vranta Theovoiere si "Tara sau organizata Internationala ce a standardizal i incicatival metodel tsraol, Pakistan, Singapore Pe masa vibranta ‘Compresiune Anal 884550 partea 3.2-78 Mexic, Columbia, Venezuela, Filipine, Tallanda, Taivan ASTM C109-77 ‘Compresiune SUA, Canada, BxSx5 8 2 2 ° 8 2 Ss a £ 8 2 z 5 5 5 3 2 2 5 & 3 5 2 £ 8 e 5 & s 3 8 3 2 3 FS metocel ‘P= .ciment portland, AEP=ciment portland cu antrenori de aer la macinare. Caracteristicile principale ale | SUA: Natura nisipuluiu ‘Granuloziatea (mm Incereare om] Compactarea epruvetelor Batere manuals Modul de ineercare ‘Dimenslunea epruvetelor de "Tanle care aplicd metoda xTabelul 1.3 Prezentarea sinoptica a unor procese si operatii la fabricarea clincherului MATERII PRIME - CALCARE, ae ae SUBPRODUSE INDUSTRIALE EXTRACTIE DIN CARIERE SAU DEPOZITE DE SUBPRODUSE INDUSTRIALE + oe Sos PROCEDEUL UMED PROGEDEUL USCAT CONCASARE - MACINARE CONCASARE STOCARE, ANALIZE, CORECTIE PASTA | PREOMOGENIZARE ARDERE IN CUPTOR ROTATIV MACINARE- USCARE RACIRE CLINCHER OMOGENIZARE, ANALIZE, CORECTIE STOCARE CLINCHER, ANALIZE ARDERE IN CUPTOR ROTATIV RACIRE CLINCHER, ANALIZE STOCARE CLINCHER MACINARE CIMENT {adaosuri gips, zgur’, cenus& sau tras, etc.) ar STOCARE CIMENT, ANALIZE, EXPEDITIE vrac sau saci Combustibil+ Materii_ prime cer primar (past&) Decarbonatare Uscare Catcinare Clincherizare Flacarf Zona lanturitor | qola + zidarie refrac: Clincher Cog de tum gi eke | despréfuire Dispozitive rulare ee \ Racitor 1 Aer secundar Fig.1.1. Schema de principiu cuptorretativ, procedeul ured. Cuptorul rotativ este alcatuit dintr-un tambur metalic cu lungimea de 50-150 m, diametrul de 2-5 m, c&ptusit la interior cu c&rdmida refractara, cu 0 tnclisre fala de orizontala de 2-5° si se roteste In jurul axei lui cu 0 vitez& de 1-2 rotvmin. Datorité. inclindrii si rotiri cuptorului rotativ, amestecul de meter prime introdus la cap&tul superior al acestuia sub forma de pasta se deplaseazd in contracurent cu gazele de ardere, parcurgand zone cu temperaturi din ce in ce mai ridicate, sufera transforma fizice si chimice importante incepand de la temperatura de 500-600°C, iar in zone cu temperaturi de 900-1450°C materialul introdus in cuptor se aglomereaza (sinterizeaz3) si parfial fuzioneaz4 tn granule, desdvarsindu-se reacfille de formare a componentilor mineralogici, obtinandu-se un produs parfal topit- 32 clincherul de ciment portland, care este rcit brisc in instala{ii speciale (ricitoare), stocat in hala de clincher dé unde este transportat la morile tubulare si m&cinat la finelea corespunzétoare cu un adaos de 2-4% gips pentru reglarea timpului de priz3, rezultand cimentul portland unitar (fer adaosur). Temperatura ridicati din zona de clincherizare se objine prin arderea combustibilului in injectoarele instalate la capatul inferior al cuptorului rotativ. Gazele de ardere dup& ce stréibat cuptorul sunt trecute prin instalatii pentru recuperarea cldurii (recuperatoare de cSidur’) si a prafului antrenat (electrofitre). in figura 1.2 este prezentat schematic un cuptor rotativ cu precalcinator, utilizat _ pentru producerea clincherului prin procedeul uscat. La construcfia acestor cuptoare ce pot atinge 150 m lungime si depasi 5 m in diametnu, progresele inregistrate in ultimii 30 ani asigur’i printr-un sistem de schimbétoare de c&ldurd (cicloane) etajate pe verticald inclzirea amestecului de materii prime pana la inceperea decarbonatéirii, prin utiizarea gazelor de ardere care ating la evacuare din cuptor temperaluri pana ta 950°C, ceea ce permite obtinerea de importante economii de combustibil la arderea clincherului de ciment portland. Fum spre despréfuire /Foind crude Cictoane schimbétoare Precatinator Faind cruda pretncal ‘ita Aer -cald. Fumul ——— cuptorutui 9soec Arzétor Flacéra Faing Cuntor rotatiy decarbonatata Sa a “gk Aer cald t Clincherizare f + Racitor 1450 °C cu grilé Aer Fig.1.2. Schema de principiu cuptor rotativ, procedeul uscat. In procedeele de fabricare a clincherului pe cale uscata materiile prime ‘sunt concasate, apoi dozate in propor{ii cat mai apropiate de cele necesare, uscate si macinate in pulbere find (denumita si fina), sunt pompate intr-ua siloz, fiind supuse din nou omogenizarii si analizelor si dac& este cazul, unor operatii de corectie a compozitiei chimice. Amestecul omogen de pulbere find (fain&) este apoi trecut printr-un granulator, in care prin adaugare de apa (11-12%) este transformat in granule. Granulele sunt uscate cu ajutorul gazelor 33 Clincher