Sunteți pe pagina 1din 18

CAPITOLUL 1

NOTIUNI ELEMENTARE DE STANDARDIZARE

1.1.

Definitii

Definiia din dicionarul limbii romne moderne a cuvntului standard este cea de:
Norm sau ansamblu de norme, care reglementeaz operaia de standardizare. Standardul este n
fapt un document prin intermediul cruia se realizeaz activitatea de standardizare.
Prin aciunea de a standardiza se nelege: A stabili norme de calitate, dimensiuni etc. crora
trebuie s le corespund un produs (sau serviciu). Standardizarea este aciunea de a standardiza
i rezultatul ei. Ea poate fi vzut ca o reglementare tehnic organizat a produciei (de bunuri
materiale) prin specificare, tipizare i unificare, pentru a se asigura, n primul rnd - calitatea
produselor, dar i eficientizarea fabricaiei lor [***- Dicionarul limbii romne moderne, Editura
Academiei, Bucureti, 1958]. Standardizarea este o activitate desfurat de ctre specialiti n
domeniu pentru realizarea i impunerea de standarde n toate domeniile economiei. Standardizarea
are o importan deosebit n practica economic i tehnic. Datorit faptului c n industrie se
folosesc materii prime, materiale i produse foarte diverse, diversitate care se face simit cu att
mai mult cu ct producia de bunuri materiale se dezvolt n contextul globalizrii economice,
aprnd numeroase variante ale acelorai produse, cu caracteristici tehnice i economice ntr-o
gam larg de valori, se impune tot mai mult standardizarea acestora.
Activitatea uman din economie sau tehnic se bazeaz pe documente, n care sunt
nregistrate cunotine necesare, care s asigure o normalizare a relaiilor dintre productorii de
bunuri materiale i servicii i beneficiarii acestora. Astfel de documente sunt: standardele, diverse
specificaii, reglementri, legi, decrete. n aceste documente apar cunotine care pot avea caracter
informative, de recomandare, apar proceduri de elaborare, reguli, instruciuni, caracteristici, condiii
tehnice de calitate, reguli legislative cu caracter obligatoriu. Standardizarea stabilete, n contextual
unor probleme reale, posibile, anumite dispoziii pentru activiti obinuite pentru a realiza o
ordine n acestea. n cadrul activitii de standardizare se elaboreaz, se difuzeaz i se aplic
standardele. Standardul, ca i document, este aprobat de ctre o autoritate recunoscut, care se
ocupa cu stabilirea acestor tipuri de norme. Standardul este publicat sub forma unui document
coninnd un ansamblu de reguli, prescripii si caracteristici tehnice obligatorii, prin care se
stabilesc, pentru utilizrii multiple si repetate, nsuirile tehnico-economice pe care trebuie sa le
ndeplineasc o activitate sau rezultatele acesteia, precum si prescripiile privind recepia, marcarea,
depozitarea, transportul produselor.

1.2.

Rolul standardelor

Un standard reprezint un nivel de experien i tehnologie care face ca prezena industriei


n elaborarea sa s fie indispensabil.
Acesta este un document de referin folosit, n special, n contextul contractelor publice sau
n cadrul comerului internaional, pe care se bazeaz majoritatea contractelor comerciale.
Standardele sunt folosite de ctre industriai ca i referin indiscutabil ce simplific i
clarific relaiile comerciale dintre partenerii economici.
Standardele sunt documente care se folosesc din ce n ce mai mult n jurispruden.
Standardele au urmtoarele caracteristici:

Un factor de raionalizare a produciei: standardul face posibil stpnirea caracteristicilor


tehnice, pentru a satisface clientul, pentru a valida metodele de fabricaie, pentru creterea
productivitii, dnd un sentiment de securitate operatorilor i instalatorilor.
Un factor de clarificare a tranzaciilor: n faa unei oferte supraaglomerate de produse sau
servicii, care pot avea valori practice extrem de diferite, existena sistemelor de referin faciliteaz
o mai bun evaluare a ofertelor i reducerea incertitudinilor, ajut la definirea necesitilor,
optimizeaz relaiile cu furnizorii, elimin necesitatea unor ncercri suplimentare.
Un factor de inovare i dezvoltare a produselor: participarea la activitatea de standardizare
favorizeaz anticiparea i prin aceasta asigur progresul simultan al produselor. Standardele au un
rol favorabil n inovare, datorit transferului de cunotine.
Un factor de transfer al noilor tehnologii: standardizarea faciliteaz i accelereaz transferul
de tehnologie n domeniile care sunt eseniale att pentru companii, ct i pentru persoane fizice
(noi materiale, sisteme de informare, biotehnologie, produse electronice, fabricarea integratelor
pentru computere CIM etc.)
Un factor pentru selectarea strategic a companiilor: participarea la standardizare nseamn
introducerea soluiilor adaptate la competena unei companii i echiparea acelei companii pentru a
putea concura ntr-un mediu economic competitiv. Asta nseamn s acionezi n spiritul
standardizrii, nu s supori costurile.
Standardizarea este o optimizare tehnico-stiintifica si economica: standardizarea, comform
principiilor internationale, este uniformizarea planificata a unor obiecte materiale sau imateriale,
efectuata in comun de factorii interesati in folosul general. Standardizarea promoveaza
rationalizarea si asigurarea calitatii in economie, tehnica, stiinta, administratie si serveste la
cresterea securitatii oameniilor si a obiectelor. De asemenea ea contribuie la cresterea calitatii in
toate sectoarele vietii. Continutul standardelor trebuie sa tina seama de necesitatile generale.
Standardele trebuie sa promoveze dezvoltarea si umanizarea tehnicii. Datorita faptului ca progresul
tehnic poate avea si efecte negative, standardele au devenit sursa de incredere pentru utilizarea
tehnicii. Prescriptiile cuprinse in ele ofera o garantie a evitarii eventualelor consecinte nocive ale
tehnicii. De aceea standardele au o importanta deosebita pentru protectia consumatorilor, pentru
protectia muncii in scopul evitarii accidentelor, pentru pastrarea datelor si pentru protectia mediului
inconjurator. Standardele contin recomandari pentru un mod unitar de a trata problemele si de aceea
li se acorda o atentie deosebita de catre institutiile de supraveghere a activitatilor industriale.
Standardizarea tehnica se efectueaza la insititute de profil nationale si internationale, de
catre factorii interesati din economie impreuna cu statul, fiind destinata obligatoriu prosperitatii
generale. La elaborarea standardelor trebuie sa se tina seama de interesele publice conform
reglementarilor de elaborare a standardelor, sa contribuie la conventiile internationale si, astfel sa
promoveze acorduri intre state pentru liberalizarea comertului, contribuind in acest fel la eliminarea
piedicilor de ordin tehnic. Asociatiile de standardizare detin banci de date a tuturor reglementarilor
tehnice valabile international, reglementari tehnice ale statelor si ale organismelor de drept comun
cat si reglementari tehnice ale altor elaboratori particulari si le pun la dispozitia tertilor.

1.3.

Principii in activitatea de elaborare a standardelor

Activitatea e voluntara: oricine are dreptul de a colabora pe baza de reciprocitate, inclusiv


partenerii straini reprezentati pe piata.
Publicabilitate: toate propunerile de standardizare si proiectele de standarde sunt publicate si
supuse dezbaterilor.
Participarea tuturor factorilor interesati: fiecare isi poate apara interesele. Statul e un
partener important alaturi de ceilalti. Drepturile minoritatii sunt asigurate printr-un procedeu de
conciliere si arbitrare.
Uniformitatea si noncontradictia: activitatea de elaborare a standaredelor cuprinde toate
disciplinele tehnice. Reglementarile de elaborare a standardelor asigura uniformitate structurarii lor.
Standardele noi sunt comparate, inainte de publicare, cu standardele internationale existente.

Veridicitatea: nu se standardizeaza puncte de vedere. Standardele reflecta intocmai


realitatea. Ele se redacteaza pe baza cunoasterii tehnico-stiintifice, fara a intra insa in amanunte.
Aplicarea in interesul general: standardele trebuie sa cuprinda probleme de interes general.
Nu exista standardizare fara aplicabilitate. Interesul tuturor e mai presus decat avantajul unui singur
partener.
Luarea in considerare a nivelului tehnicii: standardizarea se desfasoara pe baza cunoasterii
realizariilor stiitifice. Ea tine seama de ultimele cuceriri ale stiintei. Standardele oglindesc nivelul
tehnicii in momentul elaborarii lor.
Luarea in seama a situatiei economice: la eleborarea unui standard trebuie analizate efectele
economice ale acestuia. Se standardizeaza numai ce e absolut necesar. Standardizarea nu e un scop
in sine.
Internationalitatea: activitatea de standardizare are la baza efectele economice ale unui
comert mondial fara piedici de ordin tehnic si a unei piete comune in Europa. De aceea sunt
necesare standarde internationale si in tot mai mare masura standarde europene.

1.4.

Tipuri de standarde

In practica curenta sunt luate in considerare urmtoarele tipuri de standarde:


- standard de baza - cu o aplicare generala sau care conine prevederi generale pentru un
anumit domeniu;
- standard de terminologie - care specifica termeni, de obicei mpreun cu definiiile
acestora i uneori cu note explicative, ilustraii, exemple, etc;
- standard care specifica metodele de ncercare, nsoite uneori de alte prevederi referitoare
la ncercare, cum ar fi eantionarea, utilizarea metodelor statistice, ordinea ncercrilor;
- standard de produs - care specifica condiiile pe care trebuie sa le ndeplineasc un produs
sau o grupa de produse, pentru a asigura aptitudinea de utilizare a acestuia;
- standard de proces - care specifica condiiile pe care trebuie sa le ndeplineasc un proces,
pentru a asigura aptitudinea de utilizare a acestuia;
- standard pentru servicii - care specifica condiiile pe care trebuie sa le ndeplineasc un
serviciu pentru a asigura aptitudine de utilizare a acestuia;
- standard de interfa - care specifica condiiile referitoare la compatibilitatea produselor
sau a sistemelor in punctele lor de legtur;
- standard de date care trebuie indicate - conine o lista de caracteristici ale cror valori sau
alte date trebuie indicate pentru definirea unui produs, proces sau serviciu.

1.5. Mod de elaborare si importanta juridica


Standardele se elaboreaza pe baza reglementarilor stabilite in standarde de elaborare, care
preved printre altele:
-oricine poate solicita elaborarea unui standard si eventual atasarea documentatiei necesare
pentru elaborarea acestuia.
-standardele se elaboreaza de institute de specialitate de catre specialisti si sunt dezbatute
apoi de reprezentanti ai factorilor interesati.
-ultima redactare a unui standard trebuie publicata si analizata de factorii interesati pentru
luari de pozitie in vederea definitivarii formei finale.
-fiecare observaatie la proiectul de standard trebuie discutata cu cel care a facut-o. In cazul
in care nu s-a tinut seama de o observatie, cel care a facut-o are posibilitate a sa solicite reanalizarea
situatiei.
-serviciul de control al standardelor examineaza proiectele de standarde inaintea unei
efectuari a unei noi redactari a standardului. Se va stabili daca au fost respectate reglementarile si
principiile de baza ale standardizarii si daca noul standard nu e in contradictie cu alte standarde deja
existente.

-standardele in vigoare trebuie examinate periodic, de exemplu cel putin la 5 ani, daca ele
corespund necesitatilor actuale sau daca trebuie revizuite sau anulate.
-standardele trebuie sa tina seama de nivelul actual al tehnicii, de ultimele realizari stiintifice
si de realitatile economice.
-propunerile de standarde cat si proiectele de standarde si standardele definitive se dau
publicitatii.
Standardele sunt considerate ca elemente de referinta: in documente de specialitate si in
contracte pentru determinarea eficientei;i n cazul prescriptiilor juridice si administrative pentru a
determina modul in care poate fi atins scopul prescriptiei; in cazuri de arbitrare, cand se pune
problema de greseli de neglijenta sau pentru definirea de notiunilor de reglementari recunoscute
ale tehnicii sau nivelul tehnicii.
Preluarea standardelor, din punct de vedere juridic, se face prin diverse metode. Cea mai
rigida metoda de preluare e incorporarea, continutul standardului fiind preluat cuvant cu cuvant
pe capitole sau integral intr-un document juridic si apoi tiparit pe capitole intr-o publicatie
oficiala, ca parte a documentului juridic. Astfel de exemple sunt standardele romane preluate de la
ISO sau CEI.
Cea mai dinamica legatura dintre un document juridic si un standard tehnic e clauza
generala. Se recomanda evitarea notiunilor imprecise din punct de vedere juridic, cum este de
exemplu notiunea de reguli recunoscute ale tehnicii, care un sunt definite corect. Pentru
completarea acestei notiuni imprecise, se citeaza standardele referitoare la aceasta notiune.
Standardele castiga tot mai mult teren in domeniul juridic prin stabilirea conventiilor contractuale
intre partenerii de afaceri, in special in contractele comerciale si de fabricatie. Este indicat ca
rezultatele unui contract sa fie determinate cat mai precis. De aceea partenerii de afaceri includ in
contract continutul standardului respective avand ca urmare, in cazul abaterilor, in functie de tipul
de contract, ridicarea de pretentii de garantie. Treptele de vinovatie ale debitorilor se stabilesc, pana
la fapte interzise, prin lege, astfel incat vinovatul sa raspunda de neglijenta manifestata. Aplicarea
standardelor e o prima dovada a acordarii atentiei necesare diferitelor tranzactii. Astfel se poate lua
o decizie in cazul reprosarii unei neglijente.
Oricine poate utiliza standardele. Oblicativitatea aplicarii standardelor rezulta din prevederi
legale si administrative, contracte sau alte reglementari juridice. Standardele, fiind rezultatul muncii
colective in domeniul tehnico-stiintific, bazata pe cunoasterea reglementarilor de ultima ora, sunt
considerate ca elemente de referinta tehnica. Aceste elemente de referinta sunt deosebit de
importante si in cazul reglementarilor juridice. Standardele trebuie sa se afirme ca reguli
recunoscute ale tehnicii.
Standardele sunt protejate prin legea drepturilor de autor. Acestea revin asociatiei de
standardizare, si colectionarea standardelor trebuie sa fie aprobata de aceasta asociatie.

1.6.

Nivele de standardizare

Standardizarea se efectueaza la nivel national (standardele SR si de firma), la nivel european


si la nivel international, acesta din urma fiind cel spre care se indreapta o mare parte a intereselor
economiei generale (Fig. 1.1).

1.6.1. Standardizarea internationala


Organizatia Internationala pentrun Standardizare ISO si Comisia Internationala de
Electrotehnica CEI formeaza impreuna sistemul international de standardizare. Ambele sunt
asociatii particulare conform dreptului elvetian, cu sediul la Geneva. Orice tara poate fi membra a
acestei asociatii prin institutul sau de standardizare. Standardele internationale sunt elaborate de
catre comitetele tehnice si subcomitete de la ISO si CEI. Secretariatele lor tehnice sunt detinute de
institutele membre. Standardele internationale contin recomandari pentru standardele nationale

echivalente, dar pot fi utilizate si direct, ca de exemplu, in cazul inteprinderilor multinationale sau
in tarile in curs de dezvoltare care nu au institute de standardizare suficient de dezvoltate.

Fig. 1.1. Piramida standardelor

1.6.2. Standardizarea europeana


Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si Comitetul European pentru
Standardizare in Electrotehnica (CENELEC) sunt asociatii particulare de drept Belgian, cu sediul la
Bruxelles. Ele formeaza institutia de standardizare europeana comuna. Membrii ei sunt institute
nationale de standardizare ale tarilor membre ale Comunitatii Europene si ale zonei europene de
comert liber. CEN/CENELEC lucreaza asemanator cu ISO/CEI, cu urmatoarele diferente. La
votarea standardelor europene, diferitele tari au o pondere diferita a voturilor, in functie de puterea
economica a tarii respective. Aprobarea unui standard European necesita o majoritate calificata. Un
standard european trebuie preluat de catre tarile member, in standardele nationale, chiar daca
acestea au votat impotriva, anuland standardele nationale cu prescriptii care difera. Standardele
europene sunt preluate de DIN ca standarde DIN-EN. EN/CENELEC au incheiat conventii
asemanatoare cu Comunitatea Europeana si cu zona de comert liber.

1.7.

Numerotarea standardelor romne

Numerotarea standardelor romane se realizeaz prin folosirea unui indicativ format din:
-simbol SR. n cazul n care este vorba de un standard ISO sau CEI adoptat ca standard romn,
se indic i sigla ISO, respectiv CEI;
-numrul de ordine acordat de Institutul Romn de Standardizare pentru standarde CEI sau
ISO. El este identic cu cel internaional;
-anul integral.
Prin revizuire standardele i menin numrul de ordine, dar se indic noul an de intrare n
vigoare.
Documentul primar n care se caut standardele romne este "Catalogul standardelor
romne", ntocmit de Institutul Romn de Standardizare si publicat de Editura Tehnic.
Standardele aprobate i Catalogul standardelor romne se realizeaza, editeaz i se
difuzeaz de Asociatia de Standardizare din Romania, din care pot face institutii private si de stat,
persoane fizice sau juridice interesate.
Standardele se elaboreaz la nivel internaional, regional i naional. Coordonarea activitilor la
aceste trei nivele este asigurat prin structuri comune i acorduri de cooperare.
In Anexa 1 se prezinta cateva exemple de domenii de standardizare internationala. Ele sunt
grupate pe diverse comisii internationale care se ocupa de standardizare.

Chestiunile supuse standardizarii pot fi vazute ca facand parte din sectoare de activitate
economica. Cateva dintre acest sectoare se prezinta in Anexa A2.

1.8.

Terminologie

Standardele, cu notiuni, domenii si principii generale, contine urmatoarele idei


fundamentale: Omul traieste intr-o lume in care este inconjurat de obiecte si de legaturile dintre
acestea. Sintetizarea imaginara a obiectelor individuale conduce la unitati de gandire, ce se numesc
notiuni. Intr-o notiune sunt cuprinse caracteristicile commune ale unei multimi de obiecte.
Totalitatea caracteristicilor care inlesnesc o sinteza imaginara a obiectelor individuale si o
delimitare a notiunilor reprezinta continutul unei notiuni.
Semnele sunt reprezentari perceptibile senzual, ale notiunilor. O grupare de astfel de semne
este limba. Sistemul limba cuprinde doua componente principale si anume: vocabularul totalitatea semnelor care reprezinta notiuni- si gramatica - totalitatea regulilor care faciliteaza
combinarea semnelor. Limbi naturale sunt acelea dezvoltate in decursul timpului (istoric). Limbile
artificiale sunt sisteme de semne alcatuite pe baza noncontradictiei si a calitatii in exprimare. In
limbile naturale desemnarile se realizeaza folosind denumirile. O denumire indica o notiune si
contine cel putin un cuvant, acesta fiind unitatea de baza purtatoare de informatii. Numele
desemneaza componentele individuale ale notiunii. Denumirea este compusa din unul sau mai
multe elemente verbale. Elemental verbal este unitatea purtatoare a unei semnificatii minime in
limba naturala.

1.9.

Sistematizare

Sistematizarea cuprinde optimizarea anumitelor valori finale ca: investitiile de materiale, de


energie si de munca, siguranta, sanatate, mediul inconjurator natural.
De exemplu, in sectorul de productivitate a muncii, pentru sistematizarea activitatii de birou
se aplica diverse standarde, cum ar fi standarde de formate finale de hartie. Standardizarea
formatelor de hartie s-a bazat pe trei principii. Formatul A0 are o suprafata de 1 m patrat. Toate
formatele sunt asemenea. Formatul urmator rezulta din injumatatirea formatului anterior.
Standardizarea formatelor reprezinta inceputul unui sistem de standardizare pentru birou, care
cuprinde formulare , plicuri, cutii pentru materiale de scris, desene, microfilme, mobolier de birou si
masini de birou.
In present se elaboreaza standarde pentru transmiterea electronica a informatiilor in afaceri,
care inlocuieste schimbul de documente de hartie utilizat pana acum. Se stabilesc setul de semne
utilizat, vocabularul si gramatica pentru transmiterea electronica a informatiilor in afaceri. Cu
ajutorul acestor elemente si reguli de limbaj se pot transmite apoi informatiile standard pentru
fiecare afacere in parte, prelucrate neutru in hardware si software si intelese de toti partenerii de
afaceri.
Sistematizarea in transporturi, un alt exemplu, e necesara la transbordarea marfurilor, deoarece
mijloacele de transport sunt limitate ca spatiu si ca incarcatura optima. Standardele contin prevederi
pentru realizarea legaturii dintre diferitele elemente ale lantului de transport (pachet, paleta,
container, vehicul, nava). Din punct de vedere tehnic, aceste legaturi presupun compatibilitatea
sistemelor de prindere a diferitelor elemente. Legatura organizatorica se realizeaza atat prin
coordonarea sistemelor de informatii si de comanda cat si in sfera juridical si comerciala. Prin
legarea mai multor elemente individuale, se pot realiza blocuri unitare, cu dimensiuni standardizate,
ceea ce duce la inlesnirea mecanizarii operatiilor de transbordare.

1.10. Siguranta
Pericole, in sensul standardelor cu instructiuni generale pentru realizarea produselor tehnice
sigure, sunt multiple pentru viata si sanatatea omului. Ele apar ca efecte ale utilizarii produselor

tehnice care depasesc un anumit grad de risc corespunzator nivelului tehnic (inclusiv pericole
datorate zgomotului, zdruncinaturilor, al poluarii apei si aerului, al degajarii de caldura).
Standardele de notiuni ale tehnicii securitatii definesc ca fiind periculoasa o situatie la care riscul e
mai mare decat riscul limita. Riscul e legat de un anume procedeu sau stare tehnica. El e prezentat
ca fiind un raport de probabilitate totalizator, care tine seama de frecventa aparitiei evenimentelor
care conduc pagube si exprima marimea pagubei aparute o data cu evenimentul. Riscul limita e
riscul maxim al unui fenomen sau stari tehnice. El e stabilit prin prescriptii tehnice de securitate.
Siguranta e situatia in care riscul e mai mic decat riscul limita. Prescriptiile de securitate contin
date tehnice si masuri de comportare ce trebuie respectate in fiecare situatie pentru ca riscul limita
san u fie deposit. Prescriptiile de securitate se stabilesc atat prin legi si reglementari juridice, cat si
de catre specialisti si sunt prescrise in standarde. Protejarea reprezinta diminuarea riscului prin
masurile luate pentru scaderea frecventei aparitiei lui sau pentru reducerea dimensiunilor pagubei.

1.11. Ergonomie
Ergonomia se ocupa de studierea particularitatilor antropometrice, fiziologice, psihologice
si de capacitate a omului care lucreaza. Avand datele antropometrice ale corpului uman s-au stabilit
dimensiunile si forma locului de munca si ale mijloacelor de lucru. Cunoscand datele fiziologice se
poate determina capacitatea de lucru a celui care lucreaza. Variatiile masurabile ale organismului
uman in timpul lucrului, de exemplu pulsul inimii, temperatura corpului, tensiunea arteriala,
frecventa de respiratie si altele dau informatii asupra solicitarii omului in timpul lucrului. Analizele
psihologice se ocupa in final de probleme ale satisfactiei in munca, de motivari, instruire si de
aparitia monotoniei in timpul lucrului. Avand notiuni de ergonomie se poate intelege necesitatea,
posibilitatile si limitele unei acomodari intre om si lucru, pentru a crea conditii de munca cat mai
agreabile. Utilizarea datelor stiintifice referitoare la securitatea muncii sunt stabilite si prin lege,
privind securitatea muncii si legea de constituire a intreprinderilor. Standardele de alcatuire a
sistemelor de lucru conform datelor stiintifice asupra muncii trateaza aspecte fundamentale ale
standardizarii in ergonomie.

1.12. Asigurarea calitatii


Conform standardelor cu notiuni despre asigurarea calitatii si statistica, calitatea este
proprietatea unei entitati de a satisface anumite cerinte impuse. Entitatea reprezinta un produs, o
activitate, un proces, un serviciu, un program de prelucrare a datelor sau un poiect. Prin proprietate
se intelege totalitatea caracteristicilor si a valorilor acestora atribuite unei entitati. Conditia de
calitate este totalitatea conditiilor individuale luate in considerare in cadrul proprietatii unei entitati
intr-o anumita etapa de concretizare.
Pentru o intreprindere producatoare sau pentru o intreprindere prestatoare de servicii (spital,
intreprindere de transport etc.) e necesar sa se stabileasca conditii de calitate pe baza propriilor
conditii impuse. Asigurarea calitatii se face conform standarelor, pentru totalitatea activitatilor de
inducere a calitatii, de planificare a calitatii, de dirijare si de control a calitatii. Desfasurarea si
modul de asigurare a calitatii cat si mijloacele necesare formeaza sistemul de asigurare a calitatii.
Evaluarea eficientei sistemului de asigurare a calitaii sau a elementelor sale printr-o analiza
sistematica si independenta se numeste auditul calitatii.
Conform standardelor de management a calitatii si elemente ale sistemului de asigurare a
calitatii trebuie avute in vedere urmatoarele elemente pentru implementarea unui sistem de
asigurare a calitatii: problemele de management, principiile sistemului asigurarii calitatii, auditurile
interne ale calitatii, consideratiile asupra economicitatii si costurilor calitatii, cat si asupra
elementelor asigurarii calitatii, proiectarea, aprovizionarea, pregatirea fabricatiei, productia
(inclusiv supravegherea si trasabilitatea), dovada calitatii, verificarea mijloacelor de masurare,
tratarea neconformitatilor, masurile colective, tratarea produselor si a datelor dupa vanzare

(inclusive service-ul), inregistrarile calitatii, colaboratorii, asigurarea si garantarea produselor,


procedeele statistice, produsele livrate de beneficiar.
Daca un cumparator doreste sa castige increderea in capacitatea de asigurare a calitatii a
intreprinderii producatoare, el poate solicita un audit al calitatii care sa demonstreze principalele
elemente de asigurare a calitatii. Cel mai complet model de asigurare a calitatii e conform sta ISO
9001 si se refera la elementele de asigurarea calitatii de la conceptie, proiectare, montaj si service.

1.13. Protectia consumatorilor


Dorinta de informare a consumatorilor si concurenta onesta necesita obiectivitate, exprimare
clara si posibilitatea de intercomparare a informatiilor. Pentru satisfacerea acestor cerinte s-au
impus trei sisteme: sistemul de marcare, cel de descriere a marfii si testarea marfii. Prin marcare se
intelege atestarea prin semne scrise sau desenate ca produsul este conform prescriptiilor stabilite
prin standard. Marcarea serveste la transmiterea informatiilor verificabile asupra produsului intr-o
forma unitara in scopul intelegerii intre furnizor si beneficiar.
Exemple pentru sisteme de marcare sunt:
-marca de conformitate cu standardele in vigoare - simbolizeaza declaratia pe proprie
raspundere a producatorului ca produsul corespunde standardelor. Marca de verificare si
supraveghere si marca de conformitatea cu standardul este verificata de un laborator independent.
Marcile de conformitate cu standardele pot fi in functie de continutul standardului marcii de
securitate sau marcii de calitate;
-marca de securitate - securitate verificata;
-marca de calitate - diferite marci de calitate, mai ales in domeniul textilelor, agricol si mase
plastice.
Descrierea marcii da o informatie verificabila, comparabila si structurata dupa anumite
principii si se refera la toate caracteristicile sau numai la caracteristicile esentiale ale produsului. Ca
si marca, descrierea produsului serveste la trasmiterea informatiilor verificabile asupra produsului
intr-o forma unitara in scopul intelegerii intre furnizori si beneficiari.
Testarea produsului se face conform standelor de testare a produselor si consta in
verificarea si evaluarea proprietatilor esentiale pentru stabilirea capacitatii de utilizare. Scopul
acestei testari este de a pune la dispozitia consumatorului informatiile reale, necesare pentru luarea
unei decizii de cumparare. De regula, testarea produsului consta in compararea unui numar
reprezentativ de marfuri de pe piata, utilizate in acelasi scop. Rezultatele verificarilor pot fi
comparate intre ele datorita aceluiasi mod de apreciere a rezultatelor determinarilor, in punctele
esentiale.

1.14. Protectia mediului inconjurator


Determinarea substantelor nocive in sol, aer si apa presupune stabilirea unor procedee de
verificare si a unor masuri de protectie impotriva efectului de emisie si de emisie si mentinerea
continutului de substante nocive intre anumite limite. In cazuri izolate in care valorile limita nu sunt
stabilite prin lege, acestea se gasesc in standarde. Astfel, sunt indicate de exemplu valorile limita
pentru cantitatea de plumb sau de cadmiu din produse. Pentru determinarea, de exemplu,
continutului de metale grele din lacuri si vopsele, a placilor aglomerate se utilizeaza standarde.
Substantele nocive din aer se raspandesc pe distante mari. De aceea standardele din domeniul
puritatii aerului necesita un acord international. Standardele de componenta a aerului, de prezentare
a datelor de emisie sub forma numerica reglementeaza prezentarea unitara a datelor de emisie in
vederea schimbului de date pe plan intern si international, dintre statiile de masurare si factorii
politici de decizie. Procedeele de prelevare a probelor si de analiza a caracteristicilor componentilor
aerului sunt stabilite in standarde ISO. Exisdta standarde care trateaza principii fundamentale de
baza ale componentilor aerului. Exista standarde care prezinta modul de determinare a continutului

de plumb din combustibili lichizi, ai benzinei fara plumb, cu cerinte minimale pentru benzina fara
plumb, ca o premiza pentru purificarea gazelor de esapament la autovehicule, prin catalizatori.
Exista stamdarde de perturbatii sonore in constructia oraselor, care prezinta metode de calcul, care
contin valori orientative ale perturbatiilor sonore. Masurile prevazute trebuie sa protejeze omul de
poluarea sonora din strada si din imediata lui apropiere. Zgomotele din cladiri fac obiectul
standardelor. O atentie deosebita se acorda evitarii producerii zgomotelor la sursa. Pentru stabilirea
unor valori limita sunt necesare standarde cu prescriptii de incercare, masurare a zgomotelor emise
la accelerarea vehiculelor de pe strada, sau masurarea zgomotelor la masini. Astfel, se masoara
emisia sunetelor transmise prin aer.
Pentru completarea legilor apelor reziduale, a apelor menajere, a legii privind apa potabila, s-au
elaborat standarde de metode de anliza si de determinare a componentilor nocivi din apa. Astfel se
determina cantitatea de hidrocarburi halogenate fluide utilizate in multiple moduri in industrie si
care pot patrunde in apele de suprafata si in panza freatica.
In standardele de produs trebuie de asemenea sa se tina cont de problemele mediului inconjurator.
Solul poate fi de asemenea afectat de unele substante ca urmare a patrunderii civilizatiei.

1.15. Tehnica informatiei - comunicarea in sisteme deschise


Comunicarea datelor in lume, intre echipamente de calcul, respectiv intre echipamente de
calcul si instalatiile lor periferice raspandite in spatiu, cu posturi de lucru si banci de date, cu unitati
de transmitere au dus la necesitatea unei standardizari internationale. Ea are la baza un model de
referinta al ISO. Un sistem deschis e acela care poate comunica cu alte sisiteme dupa anumite
reguli. Un sistem este un complex format din unul sau mai multe calculatoare (cu programe
corespunzatoare), instalatiile periferice, terminale, personal operator, utilizator, medii de transmitere
etc., care formeaza un tot independent, capabil sa prelucreze date, sa le transmita si sa le stocheze.
Comunicarea sistemelor deschise se face conform unor procedee standardizate, a caror respectare
pune utilizatorul, respectiv procesele, in situatia sa colaboreze prin statii de date, retele si
calculatoare.
Modelul de referinta ISO, conform standardului ISO 7498 - Prelucrarea informatiilor.
Comunicarea sistemelor deschise. Model de referinta de baza stabileste regulile de baza dupa care
se efectueaza comunicatiile in sisteme deschise. Prin subdivizarea ierarhica a functiei de
comunicare se definesc diferitele subsisteme. Daca se aduna subsistemele cu aceeasi functionalitate
din intregul sistem se obtin straturi functionale. Fiecare din aceste straturi trebuie sa indeplineasca
anumite sarcini ale stratului imediat superior. Acestea sunt definite in modelul de referinta pentru
fiecare strat in parte. Modelul de referinta defineste 7 straturi (Fig. 1.2).
Stratul de prelucrare (7) are rolul de a prelucra informatiile. El este intr-o oarecare masura
planul gandirii cu notiuni echivalente si a intelegerii bazate pe acestea. Inferior acestuia este stratul
(6) de reprezentare a datelor. Acesta ii presteaza stratului imediat urmator (5) doua servicii: dirijarea
comunicatiei (cu reprezentarea stabilita) si manipularea datelor structurate. Startul (5) este stratul
utilizarii aceluiasi limbaj. Stratul (5) de dirijare a comunicatiilor, vegheaza asupra inregistrarilor
reglementare (sincronizate) a efectuarii si finalizarii comunicatiei. Acest strat constituie planul
manipularii formale. Inferior acestor trei straturi, destinate utilizarii, se situeaza patru straturi,
destinate transportului care asigura legatura dintre diferitele cazuri de utilizare in diferite sisteme.
Ca strat inferior serveste stratul (1) de cedare a bitilor curenti intre sistemele finale si cele de
trecere. Stratul de transmitere este cel imediat superior (2), care serveste la detectarea si inlaturarea
erorilor de transmitere si transforma un segment oarecare de transmitere intr-un altul asigurat
impotriva erorilor de transmitere. Stratul de interventie (3) face legatura intre segmentele de
tramsmitere si retelele de legatura de la sistem final la sistem final. Stratul de transport (4) extinde
in final legaturile de transport intre instante de prelucrare.

Fig. 1.2. Straturi de comunicare

1.16. Conceptia, proiectarea si productia asistata de calculador


(CAE, CAD , CIM)
Tehnica bazata pe calculator a fost introdusa mai ales in industria producatoare. Dezvoltarea
proceselor de integrare a dus la extinderea legaturii dintre date si informatii. Domenii importante de
utilizare pentru tehnica bazata pe calculator sunt conceptia si proiectarea, planificarea si conducerea
productiei si automatizarea proceselor de fabricatie. Ele necesita programe de standardizare ample,
denumite CIM (Computer Integrated Manufacturing). Un subdomeniu se refera la raspunderea
constructorului pentru o conceptie si proiectare aplicabila CAE (Computer Aided Engineering). In
cadrul acestui domeniu, unele lucrari traditionale sunt partial inlocuite cu tehnica bazata pe
calculator CAD (Computer Aided Design ). Existra standarde care prezinta elemente standardizate
pentru proiectare. In cadrul acestora sunt standarde de CAD, ca si colectie a elementelor
standardizate pe baza caracteristicilor concrete, completate cu date geometrice necesare si in care
sunt adunate datele grafice ale elementelor standardizate CAD. Aceste date apar in primul rand in
standarde cu indicatii referitoare la reprezentarile elementelor standardizate necesare sistemelor
CAD, cu notiuni privind legatura dintre standardele de produs si caracteristicile catalogate, cu
descrierea formatului standardelor si completarea software-ului de geometrie. Se faciliteaza punerea
la dispozitie a programelor pentru elemente standardizate executie geometrica, in sisteme CAD.

Anexa A1
Domenii de standardizare internationala
COMISIA INTERNATIONALA DE ELECTROTEHNICA (CEI)
1. Terminologie electrotehnica.
2. Maini electrice rotative.
A Turbogeneratoare.
B Cote de montaj.
G Metode de ncercare.
H Grade de protectie.
I Clasificarea sistemelor de izolatie a masinilor electrice rotative.
3. Documentatia si simboluri grafice.
A Simboluri grafice pentru scheme.
B Documentatia.
C Simboluri grafice pentru echipamente.
D Biblioteci de date pentru componente electronice.
4. Turbine hidraulice.
5. Turbine cu vapori.
7. Conductoare neizolate din aluminiu.
8. Tensiuni, curenti si frecvente standardizate.
9. Echipamente pentru tractiune electrica.
10. Fluide cu aplicatii n electrotehnica.
11. Recomandari pentru linii electrice aeriene.
12. Radiocomunicatii.
B Securitate.
C Echipamente de emisie.
E Radio-relee si sisteme fixe pentru comunicatii prin satelit.
F Echipamente utilizate n serviciile mobile.
G Retele de distributie prin cabluri.
13. Echipamente pentru masurarea energiei electrice si comanda sarcinilor.
14. Transformatoare de putere.
B Comutatoare de reglaj pentru sarcina.
C Bobine de inductanta.
D Tranformatoare mici si bobine de inductanta de putere, tranformatoare si bobine de
inductante speciale.
15. Materiale electroizolante.
A Incercari de scurta durata.
B Incercari de anduranta.
C Specificatii de materiale.
16. Marcarea bornelor si alte marcari de identificare.
17. Aparataj electric.
A Aparataj electric de nalta tensiune.
B Aparataj electric de joasa tensiune.
C Aparataj electric capsulat de nalta tensiune.
D Asambluri de aparataj electric de joasa tensiune.
18. Instalatii electrice la bordul navelor.
A Cabluri si instalarea cablurilor.
20. Cabluri electrice.

A Cabluri de nalta tensiune.


B Cabluri de joasa tensiune.
C Caracteristici de combustie a cablurilor electrice.
21. Acumulatoare.
A Acumulatoare alcaline.
22. Electronica de putere.
B Convertizoare cu semiconductori.
D Convertizoare electronice de putere pentru material rulant.
E Alimentari stabilizate.
F Covertizoare de nalta tensiune pentru transmisie de curent continuu.
G Covertizoare cu semiconductori pentru sisteme de antrenare electrica cu viteza
variabila.
23. Aparate electrice mici (accesorii).
A Conducte pentru protectia conductoarelor.
B Prize de curent si ntrerupatoare.
C Proze de curent universale.
E Disjunctoare si aparataj similar pentru uz casnic.
F Dispozitive de conectare.
G Conectoare.
H Prize de curent industriale.
I Intrerupatoare pentru aparate.
25. M_rimi, unitati si simbolurile lor literale.
26. Sudura electrica.
27. Incalzire electrica industriala.
28. Coordonarea izolatiei.
A Coordonarea izolatiei la echipamentele de joasa tensiune.
29. Electroacustica.
31. Aparate electrice pentru atmosfera exploziva.
A Capsule antideflagranta.
B Aparate cu izolant pulverulent.
C Aparate cu securitate marita.
D Presurizare si tehnici conexe.
G Aparate cu securitate intrinseca.
H Aparate destinate a fi utilizate n prezenta pulberilor inflamabile.
I Clasificarea amplasamentelor periculoase si reguli de instalare.
K Capsulare.
L Aparate electrice pentru detectarea gazelor inflamabile.
33. Condensatoare de putere.
32. Sigurante.
A Sigurante de nalta tensiune.
B Sigurante de joasa tensiune.
C Sigurante miniatura.
34. Lampi si echipamente conexe.
A Lampi.
B Socluri si dulii.
C Aparate auxiliare pentru lampi de descarcare.
D Corpuri de iluminat.
35. Baterii.
36. Izolatori.
A Treceri izolante.
B Izolatori pentru linii aeriene.
C Izolatori pentru subspatii.

37. Paratrasnete.
A Dispozitive de protectie de joasa tensiune contra supratensiunii.
38. Transformatoare de masura.
39. Tuburi electronice.
40. Condensatoare si rezistori pentru echipamente electronice .
41. Relee electrice.
A Relee tot-sau-nimic.
B Relee de masura si dispozitive de protectie.
42. Tehnica ncercarilor de nalta tensiune.
43. Ventilatoare electrice pentru utilizari casnice si similare.
44. Echipamente electrice pentru masini industriale.
45. Instrumentar nuclear.
A Instrumentar pentru reactoare.
B Instrumentar pentru radioprotectie.
46. Cabluri, conducte, ghiduri de unde, conectoare si accesorii pentru comunicatii si
semnalizare.
A Cabluri coaxiale.
B Ghiduri de unde si accesorii.
C Cabluri simetrice.
D Conectoare pentru cabluri pentru frecvente radioelectrice.
47. Dispozitive cu semiconductori.
A Circuite integrate.
48. Componente electromecanice pentru echipamente electronice.
B Conectoare.
C Intrerupatoare
D Structuri mecanice pentru echipamente electronice.
49. Dispozitive piezoelectrice pentru comanda si alegerea frecventei.
50. Incercari la mediu.
A Incercari la soc.
B Incercari climatice.
51. Componente magnetice si ferite.
52. Circuite imprimate.
55. Conductoare de bobinaj.
56. Fiabilitate si mentenabilitatea.
57. Teleconducere, teleprotectie, telecomunicatii conexe pentru sisteme electrice de putere.
59. Aptitudinea de functionare a aparatelor electrocasnice.
A Masini electrice de spalat.
B Bucatarii, ncalzitoare, cuptoare, aparate similare.
C Aparate pentru ncalzit.
D Aparate pentru ntretinerea energiei.
E Masini de calcat.
F Aparate pentru ntretinerea pardoselilor.
G Aparate pentru bucatarie.
H Aparate electrocasnice cu nalta frecventa.
I Masini electrice portative.
60. Inregistrari.
A Inregistrarea sunetului.
B Inregistrari video.
61. Securitatea aparatelor electrocasnice si similare.
B Cuptoare electrocasnice cu nalta frecventa.
C Frigidere.
D Aparate pentru conditionarea aerului pentru utilizari casnice si similare.

E Aparate electrice comerciale.


F Masini electrice portative.
H Aparate electrice pentru ferme agricole.
I Aparate electrice cu motor pentru curatenie cu utilizari industriale.
62. Echipamente electromedicale.
A Aspecte generale privind echipamentele electromedicale.
B Echipamente cu raze X functionnd pna la 400 Kw si accesorii.
C Aparate cu radiatii de nalta energie si aparate destinate medicinii nucleare.
D Aparate electromedicale.
63. Sisteme de izolatie .
64. Instalatii electrice n constructii.
65. Masurari si comanda n procese industriale.
A Sisteme.
B Elementele sistemelor.
C Comunicatii numerice de date pentru sisteme de masura si comanda.
66. Instrumente, sisteme si accesorii electrice si electronice de ncercari si masura.
D Aparate pentru analiza.
E Securitatea aparatelor de masura, control si echipamente de laborator.
68. Materiale magnetice.
69. Vehicule electrice destinate circulatiei pe drumurile publice sau n interiorul
ntreprinderilor.
70. Grade de protectie.
71. Instalatii electrice pentru santiere exterioare supuse la conditii severe (inclusiv mine
deschise si cariere).
72. Comenzi automate pentru aparate casnice.
73. Curenti de scurtcircuit.
74. Securitatea echipamentelor pentru tratarea informatiei inclusiv echipamente de birou si
echipamente de telecomunicatii.
75. Clasificarea conditiilor de mediu.
76. Echipamente cu laser.
77. Compatibilitatea electromagnetice ntre echipamentele electrice, inclusiv retele.
A Echipamente pentru racordare la retele publice de distributie de joasa tensiune.
B Retele industriale si alte retele nepublice.
78. Scule pentru lucrari sub tensiune.
79. Sisteme de alarma.
80. Instrumente de navigatie.
81. Protectie contra trasnetului.
82. Sisteme de conversie fotovoltaice a energiei solare.
84. Echipamente si sisteme n domeniul tehnicii audio,video si audivizuale.
85. Aparataj de masura a marimilor electrice fundamentale.
86. Fibre optice.
A Fibre si cabluri.
B Dispozitive de interconectare si componente pasive cu fibre optice.
87. Ultrasunete.
88. Securitatea sistemelor turbogeneratoare.
89. Incercari privind riscurile la foc.
90. Supraconductivitatea.
COMITETUL INTERNATIONAL PENTRU PERTURBATII RADIOELECTRICE (CISPR)
GENERALITATI
A. Masurarea perturbatiilor radioelectrice si metode statistice.

B. Perturbatii datorate aparatelor industriale, stiintifice si medicale pentru frecvente


radioelectrice.
C. Perturbatii datorate liniilor, echipamentelor de nalta tensiune si sistemelor de tractiune
electrice.
D. Perturbatii privind vehicule cu motor si motoarele cu combustie interna.
E. Caracteristicile receptoarelor radioelectrice n ceea ce priveste perturbatiile.
F. Perturbatii datorate motoarelor, aparatelor de uz casnic, aparatelor pentru iluminat si alte
dispozitive similare.
G. Caracteristici de perturbatie ale aparatelor pentru tratarea informatiei.
INFORMATICA (STCI)
1. Vocabular.
2. Seturi de caractere si codificarea informatiei.
6. Teleinformatica.
7. Elaborarea de software si sistemul de documentare.
11. Suport magnetic flexibil pentru schimbul de date numerice.
13. Interconectarea echipamentelor.
14. Cartele de identificare si dispozitive asociate.
18. Sisteme de birou.
21. Acces, transfer si gestiune a informatiei pentru interconectarea sistemelor deschise (OSI).
22. Limbaje.
23. Discuri optice pentru schimbul de informatii.
24. Infografie.
25. Interconectarea aparatelor pentru tratarea informatiei.
26. Sisteme cu microprocesoare.
28. Echipamente de birou.
83. Echipamente pentru informatica.
ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE STANDARDIZARE (ISO)
3. Instrumente de masura.
8. Constructii navale.
20. Aeronautica si spatiu (dispozitive de comanda, echipament electric).
22. Vehicule rutiere (echipament electric, sisteme de aprindere, iluminare, dispozitive de
semnalizare).
57. Metrologie si propietatile suprafetelor.
171. Micrografie si memorii optice pentru nregistrarea, stocarea si utilizarea documentelor si
imaginilor.
172. Optica si instrumente optice.

Anexa A2
Sectoare de standardizare
Energetic, electrotehnic i electronic
- Norme i reguli
- Materiale electrotehnice
- Maini i aparate electrice
-Maini electrice rotative: motoare de curent continuu, motoare asincrone trifazate,
generatoare electrice, convertizoare rotative, hidrogeneratoare sincrone, motoare asincrone
monofazate, turbogeneratoare etc. n aceste standarde sunt precizate pentru mainile electrice
urmtoarele: grade normale de protecie, puteri, tensiuni i turaii nominale, dimensiuni ale
diverselor subansamble, condiii tehnice generale de calitate, dimensiuni de montaj, descrierea
plcuelor indicatoare, marcarea extremitilor nfurrilor, corelarea cu sensul de rotaie,
simbolizarea formelor constructive i a modurilor de montaj, terminologie general i altele, cum ar
fi: metode de ncercare, corelarea puterilor cu dimensiunile din montaj etc.
-Transformatoare: condiii tehnice generale de calitate pentru transformatoare de
putere, nclzirea transformatoarelor, niveluri de izolaie i ncercri dielectrice, prize i conexiuni,
metode de ncercare i verificare a: nivelului de zgomot, gradul de protecie, etc.
-Rdresoare, convertoare, condensatoare de for.
-Acumulatoare elemente galvanice.
-Aparataj electric de joas tensiune: sigurane fuzibile, aparate de comutaie pn la
1000 V, limitatoare de curs, electromagnei de acionare, cordoane de racordare, ntreruptoare i
comutatoare, fie, prize, ntreruptoare automate, demaroare i relee electrice.
-Aparataj electric de nalt tensiune.
-Aparate i echipamente electrice pentru medii explozive.
-Aparate i echipamente pentru traciune electric.
-Aparate utilizatoare de energie electric: iluminatul electric, aparate electrocasnice, nclzire
electric industrial, aparate electromedicale i ascensoare electrice.
-Generaliti. Condiii tehnice generale de calitate., protecia mpotriva electrocutrii la
echipamentele electrice portabile i mobile, aparataj electric pentru vehicule, aparataj electric pentru
aeronave, unelte electrice portative etc.
-Electrocomunicaii i electronic
-Reele de telecomunicaii, aparate i material pentru telefon i telegraf, radiotehnicelectronic, televiziune, componente electronice active, componente electronice pasive, componente
electromecanice pentru electronic i tehnic de calcul.
-Generaliti, conine standarde nrudite, cu indicativul 6048/1,...,9, care se refer la
perturbaii radioelectrice, care conin prescripii generale pentru antiparazitarea surselor de
perturbaii radioelectrice, limite i metode specifice de ncercare referitoare la perturbaii
radioelectrice produse de iluminatul cu lmpi fluorescente, instalaii de telecomunicaii prin fir,
vehicule i utilaje echipate cu motor cu aprindere prin scnteie, transport electric, aparate i
generatoare de nalt frecven, aparate, maini i instalaii electrice, linii aeriene de transport de
energie electric, radioreceptoare i televizoare.
-Radotehnic-electronic conine standarde referitoare la radioreceptoare cu
modulaie de amplitudine sau de frecven, osciloscoape, surse stabilizate de tensiune continu,
amplificatoare de audiofrecven etc.
-Componente electronice active conine standarde pentru tuburi electronice,
tranzistoare, circuite integrate, capsule, diode redresoare, tiristoare, dispozitive optoelectronice etc.
n familia standardelor nrudite, cu indicativul 7128/1,...,12, apar simboluri literale pentru
dispozitive semiconductoare i circuite integrate.

- Componente electronice pasive conine standarde pentru rezistoare i


condensatoare, circuite imprimate, poteniometre, termistoare. n aceste standarde se precizeaz:
valori nominale i tolerane, condiii tehnice generale de calitate, terminologie, metode de msurare,
caracteristici fizico-mecanice etc.
-Componente electromecanice pentru electronic i tehnic de calcul cum ar fi:
microfoane, comutatoare rotative, bobine de oc, socluri i diverse conectoare.
-Reglare, automatic i telemecanic
-Aparate i elemente electrice de automatizare, aparate i elemente pneumatice de
automatizare, aparate i elemente combinate, aparate i elemente pentru telemecanic i regulatoare
fr energie auxiliar.
-Generaliti grupeaz standarde de terminologie n automatic, semne
convenionale i simboluri literale, simboluri grafice pentru elemente binare, prescripii de
fiabilitatea mijloacelor de automatizare, terminologie de telemecanic, simboluri grafice de
telemecanic (Vezi Anexa 3).
-Aparate i elemente electrice conine standarde pentru: semnale unificate ale
regulatoarelor cu aciune continu, condiii tehnice generale pentru traductoare electronice de
presiune absolut, relativ i diferenial, aparate analogice electrice i electronice, aparate
electronice de indicare i traductoare electrice cu semnal unificat.
-Aparate i elemente pneumatice de automatizare conine standarde pentru
regulatoare de presiune cu acionare pentru gaze, poziionare pneumatic, regulatoare unificate
pneumatice, aparate i dispozitive pneumatice de calcul pentru operaii matematice simple i
traductoare pneumatice cu semnal unificat.
-Aparate i elemente combinate conine standarde pentru convertoare
pneumoelectrice, convertoare electropneumatice, etc.
-Aparate i elemente pentru telemecanic conine standarde pentru instalaii de
telecomand centralizate, echipamente de telemecanic, n care se fac referiri la frecvene normale
i condiii tehnice generale.
-Regulatoare fr energie auxiliar conine standarde de condiii tehnice generale de
calitate pentru regulatoarele de presiune cu acionare direct pentru gaze, termostate cu past
dilatant pentru sistemele de rcire ale motoarelor cu ardere intern, i regulatoare fr energie
auxiliar din mijloacele de automatizare.
Metalurgie
Metode de ncercare tehnologic a metalelor, metode pentru controlul metalografic, metode de
ncercare de rezisten ale metalelor, metode pentru analize chimice i fizico-chimice ale metalelor
i aliajelor, metode de tratamente termice i termochimice, metode de control nedistructiv i altele.
innd cont de necesitile de execuie ale instalaiilor de automatizare trebuiesc cunoscute
prescripii pentru metale i aliaje neferoase, srme i produse din srm, metale i aliaje feroase
turnate n piese, metalurgia pulberilor (produse din pulberi metalice, aliaje dure sinterizate etc.),
tehnologia prelucrrii metalelor prin turnare i deformare, sudarea, lipirea i tierea metalelor,
acoperiri i protecia contra coroziunii.
Organe de maini, scule i dispozitive, maini i utilaje pentru industria grea
Maini pentru industria minier, petrolier i a combustibililor gazoi, pentru
industria metalurgic (instalaii pentru tratamente termice, utilaje pentru laminare i tragere etc.),
maini i utilaje pentru energetic (cazane, turbine, motoare cu ardere intern, schimbtoare de
cldur etc.), maini i utilaje pentru prelucrarea metalelor (prelucrare prin achiere, polizat i
rectificat, presare, tanare, tiere, forjare, sudur, diverse), maini i utilaje pentru cauciuc i mase
plastice, maini i utilaje pentru silvicultur, industria lemnului, celulozei i hrtiei, industria
poligrafic, maini i utilaje pentru industria materialelor de construcii.
Maini i utilaje pentru construcii, industria uoar, industria alimentar, agricultur i transporturi.
Maini de ridicat i transportat, utilaje i produse diverse ale industriei construciilor de
maini, tehnologia prelucrrii metalelor: transportoare, containere i palete, acionri

hidrostatice i pneumatice, aparate optice, confecii i accesorii metalice pentru construcia de


maini.
Mijloace de msurare
-Standarde generale (terminologie i clasificare, dispozitive de afiare a valorilor
numerice ale mrimilor de msur, diverse), mijloace de msurare a mrimilor de spaiu i timp
(lungime, arie, volum, unghi, timp, vitez, acceleraie), mijloace de msurare a mrimilor
caracteristice fenomenelor periodice i conexe (frecven, perioad, pulsaie, turaie, lungime i
numr de und, faz, defazaj, unghi de faz, raportul a dou mrimi), mijloace de msurare a
mrimilor caracteristice mecanicii (mas, densitate, for, momentul unei fore, presiune, tensiune
mecanic, debit, vscozitate), mijloacele de msurare a mrimilor caracteristice electricitii i
magnetismului, mijloace de msurare a mrimilor caracteristice cldurii (termometre, termocupluri,
pirometre, etc.) i alte mijloace pentru radiaii electromagnetice, acustice, caracteristici fizicochimice moleculare, atomice i nucleare.
Protecia vieii, a bunurilor materiale i a mediului nconjurtor.
Aceste prescripii, date n general, trebuiesc ndeplinite i de instalaiile de automatizare n
particular. Standardele din sectorul R cuprind: msuri de siguran contra incendiilor, trsnetelor,
electrocutrii i accidentelor, protecia contra zgomotelor, vibraiilor i radiaiilor, protecia i
puritatea apei, protecia i puritatea aerului, protecia pdurilor i determinarea radioactivitii.
Tehnic general
Principiile i metodologia standardizrii, informare-documentare, tolerane i ajustaje, filete, starea
suprafeelor, protecie climatic, desen tehnic i semne convenionale, depozitare, marcare i
transport, calitatea n producia industrial, metrologie, fiabilitate, documentaia tehnic n
construcia de maini, uniti de msur, prelucrarea, prezentarea i interpretarea rezultatelor
msurtorilor.
Echipamente i instalaii pentru energii neconvenionale
Calculatoare i prelucrarea datelor
n acest sector sunt incluse standarde referitoare la terminologie de calculatoare, seturi de caractere
codificate, reprezentarea elementelor informaionale, recunoaterea caracterelor, echipamente
pentru tehnic de calcul i maini de birou, limbaje de programare, transmiterea datelor,
interconectarea echipamentelor i a sistemelor deschise, documentaia pentru produse de
programare, structura fiierelor, maini cu comand numeric, limbaje de programare pentru maini
cu comand numeric, suporturi de informaii (discuri magnetice, suporturi magnetice flexibile,
benzi magnetice, diverse).
Ambalaje, produse i dispozitive auxiliare de ambalare
Ambalaje din lemn (lzi, cutii, panouri, etc.), ambalaje din hrtie i carton (pungi, saci, etc.),
ambalaje din metal, ambalaje din sticl, ambalaje din cauciuc i materiale plastice, ambalaje textile,
produse auxiliare de ambalare.