16 ..

APLICAREA UNUI TEST SOCIOMETRIC I IDENTIFICAREA

MODALITILOR DE OPTIMIZARE A RELAIILOR INTERPERSONALE
DIN CLASA DE ELEVI
Cunoaterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaterea personalitii membrilor lui, ci
mult mai mult. Cunoaterea colectivului de elevi vizeaz surprinderea acelor caracteristici prin care se
definete ca un tot, ca o unitate de sine stttoare, ca un grup social.
Putem spune c identificarea unor trsturi personale ne ofer posibilitatea s nelegem mai
bine semnificaia rolurilor pe care le joac elevii, iar prin intermediul acestora s ptrundem n
mecanismul procesului de interaciune, mecanism care declaneaz i determin caracteristicile
colectivului ca un tot unitar. Cunoaterea poate parcurge i drumul invers, de la trsturile definitorii
colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezult din exercitarea rolurilor, la condiiile
interne i particularitile psihologice ale membrilor si. n acest al doilea sens pot spune c tehnicile
sociometrice asigur o cunoatere amnunit mai ales a structurii informale/afective dar i n mod
indirect a caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are, dup cum am vzut,
structura sa proprie, care se manifest diferit.
Testul sociometric, menit s furnizeze informaia primar, cere membrilor unui grup avnd
limite bine precizate (spre exemplu, o clas de elevi, un colectiv de munc etc.) s indice colegii cu care
ar dori s se asocieze n vederea unei aciuni concrete sau n cadrul unei situaii viitoare. Este vorba
deci de a pune subiecii n condiii naturale de alegere i nu de un joc platonic asigurndu-se o motivaie
real. Studiul sociometric are o tripl orientare: n primul rnd cunoaterea de ctre diriginte/psiholog a
afinitilor exprimate de membrii grupului i implicit a relaiilor din cadrul colectivului; n al doilea
rnd o cunoatere mai buna de ctre elevi a propriilor lor poziii n grup; i n al treilea rnd, dar nu cel
din urm, mbuntirea relaiilor i a climatului psihosocial a grupului colar prin actiuni psihologice
specifice.
Aa ar fi, de exemplu, n coal: aranjarea sau rearanjarea copiilor n bnci, organizarea pe grupe
de lucrri practice, opiunile n pragul unei excursii sau cltorii (vecini de compartiment), expedierea
unei ilustrate sau a unei cri potale (n timpul vacanei, ori aflndu-se n tabr) , alegerea unui
responsabil sau a unui delegat, indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiai din clas, numirea
partenerilor preferati n joc etc.
Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta ntre indivizii ce
compun un grup mic, pna la treizeci de subiecti, este un chestionar simplu, ce contine doua grupe de
ntrebari:
a) Pentru masurarea atractiilor;
b) Pentru masurarea respingerilor.
Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, nsa acest aspect
comporta mai multe etape:
1 Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se amesteca pentru
a nu fi ntr-o anume ordine, folosindu-se, n acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare subiect va primi
un numar de cod, respectiv o litera din alfabet;
2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza calcularea scorului si
desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea calculelor si facilitarea operatiilor se va
proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I se vor acorda 3 puncte, pentru cea de pe locul II -2
puncte, iar pentru cea din pozitia a III-a 1 punct.

Pentru ncurajarea fenomenelor pozitive de grup i crearea unui colectiv puternic, profesorul
diriginte trebuie s cunoasc temeinic viaa grupului, relaiile interpersonale, prezena microgrupurilor, a
individualitilor. Din interaciunea ntre membrii colectivului unei clase iau natere atitudini de o mare
variabilitate; se manifest atracii i respingeri din nfruntarea crora rezult identitatea grupului.
Persoana care intreprinde ancheta concreta trebuie sa fie cunoscuta deja subiectilor, fara sa se
afle insa in contact sistematic cu ei sau in raporturi ierarhice directe. Evident, urmeaza sa se asigure
anonimatul riguros al raspunsurilor si rezultatelor individuale, orice indiscretie fata de membrii grupului
sau fata d cadrele ierarhice este contraindicata.
1. Se ntocmete sociomatricea un tabel cu dubl intrare, n care membrii grupului sunt notai att pe
vertical ct i pe orizontal;
2. Se noteaz cu + relaiile de preferin i cu " relaiile de respingere;
3. Se calculeaz indicii sociometrici: I = A (alegeri ) R (respingeri) , unde
N1
N = numrul subiecilor din cadrul grupului
Prin aceast formul se stabilete indicele de statut preferenial al subiecilor. Statutele pot fi: pozitive,
negative, zero, ceea ce indic existena unor subieci populari, acceptati, indiferenti sau izolai afectiv
(marginalizati) n cadrul grupului.
Este de asteptat ca actionand asupra relatiilor interpersonale de grup sa putem exercita indirect o
anumita
inraurire
asupra
reusitei
scolare
si
invers.
In ceea ce priveste cunoasterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general, testul sociometric poate
furniza o informatie pretioasa atat prin confruntarea datelor selective si perceptive obtinute in ancheta,
cat si prin totalizarea motivarii alegerilor/respingerilor care denota modul cum este proiectat in afara
individul de catre grupul sau de apartenenta. Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi
utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei, evitandu-se,
bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri individuale, subiectul este facut constient de
calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda -; conform relatarii grupului. Se sconteaza, in felul
acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune
perceptive, ceea ce favorizeaza formarea unei imagini de sine mult mai juste .
Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a 8-a C cu urmatoarele intrebari:
1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii in grupa din laboratorul AEL
a)..
b).
c)..
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in
grupa din laboratorul AEL:
a)..
b)
c)..
Motivai alegerea sau respingerea fcut.
Precizari:
- ncercai s fii foarte sincer;
- raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre;
- lucrarile trebuie semnate

Am alcatuit matricea sociometrica, dupa care am prelucrat datele intr-un tabel.

Nr. preferinte

ISP

Valoare psihosociala de tip preferential

17
15
10
7
6
5
4
3
2
1
0

Nr. subiecti cu aceleasi

preferinte
1
1
2
1
1
2
1
2
1
1
1

0,94
0,83
0,55
0,38
0,33
0,27
0,22
0,16
0,11
0,05
0

POPULARI

-1
-3
-9
-16
-19

1
1
1
1
1

-0,05
-0,16
-0,50
-0,88
-1,05

ACCEPTATI

INDIFERENTI
MARGINALIZATI

MATRICE SOCIOMETRIC - clasa a-VIII-a C

Elevi

B.M
M.
C.A. D.B. D.R. G.V. I.D.
J.C.
.
C.
Obs.

pe
orizontal
sunt
trecute
atraciile,
respingerile
sau
indiferenele
A.M.
0
0
0
0
0
+3
0
-2
0
respingerile
sau
colegi.
B.A.
0 indiferenele0primite
-3de fiecare
0 elev
+1de la ceilali
0
0
-2
0
B.M
0
+1
-2
+2
0
0
+3
-1
0
C.A
0
0
-1
-2
+1
+2
0
0
0
D.B.
0
0
+2
0
0
0
0
0
+3
D.R.
0
+2
0
-2
0
0
0
0
0
G.V.
+2
0
0
-1
0
+1
0
0
0
I.D.
0
+2
0
-2
0
0
0
-3
+1
J.C.
0
0
0
+2
0
0
+1
-1
0
M.C.
0
0
+3
0
+1
0
0
0
-1
M.R.
0
0
0
+2
0
0
+3
0
0
0
N.D.
0
0
0
0
0
+3
+1
0
-1
0
N.M.
0
0
0
0
+2
0
0
0
-2
0
O.A.
0
+3
0
-2
0
+1
0
0
-1
0
O.D.
-1
+2
0
0
0
0
0
+1
0
0
R.R.
+1
0
0
0
0
+2
+3
0
-1
0
S.I.
-1
0
+3
0
+2
0
+1
0
-2
0
T.I.
0
0
0
0
0
0
+3
0
0
-2
T.A.
0
+3
0
-1
0
+1
0
0
-3
0
Total
3
15
8
4
7
10
17
4
0
4
alegeri
Total
2
0
1
13
2
0
0
1
19
2
respingeri
Indice
preferential

A.M

1/18

B.A.

15/18

7/15

-9/18

5/18

10/18

17/18

3/18

19/18

2/
18

M.
N.
N.D.
O.A. O.D.
R.
M.
acordate
elev
-3
0 de fiecare
0
0 colegilor,
0
-1
0
0
+2
0
-3
0
0
0
0
0
+3
0
0
0
-2
0
0
0
+1
-1
+3
0
+1
0
-2
0
0
0
0
0
0
0
0
+3
0
-2
0
0
0
-2
0
0
0
0
-1
0
0
0
-2
0
+2
0
-1
0
0
0
0
0
0
+2
0
0
0
+3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
+1
0
-1
0
0
0
0
-2
+2
0

R.R.

S.I.

T.I.

T.A

iar
atraciile,
+2 pe vertical
0
-1
0
0
0
0
+3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-1
0
0
0
0
0
+3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
+3
0
0
+2
0
0
0
-3
+1
0
0
0
0
0
0
+3
-3
+1
0
0
0
0
0
0
0
0
-2
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

10

17

16/
18

3/18

-3/18

10/18

6/18

5/18

0/18

-1/18

4/18

Am introdus in testul sociometric si intrebari referitoare la modul cum isi prezinta subiectii
propria lor situatie socio-afectiva in grup. In consecinta, la fiecare criteriu am adaugat intrebari
simetrice despre reciprocitatea relatiei: De cine crezi ca vei fi ales/respins?
Astfel, am aplicat un alt test sociometric elevilor clasei a 8-a C, cu urmatoarele intrebari:
1. Care sunt colegii fata de care te simti cel mai apropiat din clasa? Numeste-i in ordinea
preferintei: I..
II..
III.................................................................
2. Care sunt colegii fata de care te simti mai indepartat in clasa? Numeste-i in ordinea
preferintei: I..
II.
III................................................................
3. Ce colegi te considera cel mai apropiat?
I.................................................................
II...............................................................
III..............................................................
4. Ce colegi te considera mai indepartat?
I................................................................
II...............................................................
III.............................................................
Combinand aceste date referitoare la la perceptia sociometrica,cu alegerile si cu respingerile efective
rezulta o serie de indici cu semnificatie psihologica. Modul in care percepe individul propria pozitie
socio-afectiva in grup poate fi privit ca o situatie de predictie,de anticipare a alegerilor si respingerilor
scontate.

ntocmirea sociomatricei (Tabel de scoruri) clasa a 8-a C

Cod sub
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S

Atractii exprimate
I
II
III
L
M
H
F
N
M
J
M
D
F
C
K
F
C
S
C
N
K
B
J
C
A
F
K
A
M
S
C
N
M
A
L
R
A
C
K
C
K
F
P
A
D
A
S
B
N
B
S
A
F
H
L
H
A
A
B
O

Respingeri exprimate
I
II
III
G
Q
P
S
K
H
O
P
I
Q
I
G
Q
G
I
H
Q
D
Q
P
I
B
Q
I
Q
G
K
P
K
F
Q
P
I
Q
G
O
D
Q
P
Q
R
I
K
I
Q
Q
G
H
I
G
S
Q
I
P
I
G
K

Crede ca a fost ales de

I
II
III
L
M
H
F
P
C
N
J
M
F
N
K
F
S
A
H
A
N
B
I
O
A
F
K
F
S
B
C
H
N
C
F
D
A
F
D
F
I
K
A
P
D
S
L
Q
N
B
O
B
N
K
A
L
H
A
B
O

Crede ca a fost respins de

I
II
III
Q
G
E
K
S
H
E
P
Q
Q
R
E
Q
G
I
Q
D
H
B
I
J
B
Q
I
D
N
K
E
P
K
S
G
O
G
C
B
B
Q
P
K
Q
R
H
K
C
H
C
F
M
P
G
Q
I
P
K
G
I

+
24
8
16
2
0
14
0
4
0
5
6
8
8
9
1
3
0
1
5

Scor
0
3
0
4
0
1
16
5
18
0
9
0
0
0
4
14
36
2
4

Total
24
5
16
-2
0
13
- 16
-1
- 18
5
-3
8
8
9
-3
- 11
- 36
-1
1

Obs. pe orizontal sunt trecute atraciile si respingerile acordate de fiecare elev colegilor, in ordinea preferintelor (locul I, II sau III) si
asteptarile acestora. Dupa completarea ntregului tabel, se efectueaza calculul scorului. Pentru aceasta se procedeaza dupa cum urmeaza. Se cauta
pe coloana n care sunt nscrise atractiile si se identifica de cte ori si pe ce pozitie a fost ales subiectul analizat. Din exemplul prezentat, rezulta ca
subiectul A a fost preferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe locul I (1x3); subiectul K pe locul I (1x3); subiectul L pe locul I
(1x3); subiectul N pe locul i (1x2); subiectul O pe locul I (1x3); subiectul Q pe locul I (1x3); subiectul R pe locul III (1x1); subiectul S pe locul I
(1x3). nsumnd punctajul acumulat, rezulta 24 puncte, ce vor fi nscrise n coloana de "SCOR" la capitolul "+". Calculele continua pna cnd
fiecare subiect va avea nscris punctajul pozitiv (eventual 0) acumulat. Se trece la calcularea coloanei ce reflecta respingerile exprimate cu privire
la fiecare subiect, procedndu-se n aceiasi maniera. n exemplul utilizat de noi, rezulta ca subiectul A a acumulat 0 puncte, ce sunt nscrise n
coloana "- ". Dupa completarea coloanei negative prin efectuarea sumei algebrice, se calculeaza scorul final. n exemplul prezentat mai sus,
subiectul A a obtinut 24 puncte n coloana "+" si 0 puncte n coloana "- ". Rezulta un scor final de "+24" puncte, ce vor fi nscrise n coloana
"TOTAL".

SOCIOGRAMA COLECTIVA A ALEGERILOR

SOCIOGRAMA COLECTIVA A RESPINGERILOR

Atractiile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare rosie).

Atractiile unilaterale sunt desnate cu sageata neagra.

Respingerile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare

albastra).
Respingerile unilaterale sunt desenate cu sageata neagra.

Urmeaza etapa n care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a sociogramelor prezentate

mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind concluziile cu privire la sistemul relational din
cadrul grupului experimental.
Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care nregistreaza cel mai mare punctaj
pozitiv n cadrul tabelului de scoruri, iar n sociograma, de regula, se situeaza ntr-o pozitie centrala, catre
care se ndreapta cel mai mare numar de sageti, alegeri. n cazul nostru subiectul A este liderul
sociometric, deoarece a dobndit maximum de punctaj pozitiv (+24) si este ales de 9 persoane din totalul
de 19. Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici
unei respingeri si n plus, uneste indivizi aflati n opozitie (I si Q), jucnd astfel rolul de "liant" al grupului.
Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si ei un rol
important, situndu-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C nsumeaza 16 puncte, fiind ales de 7
persoane din 19. Att liderul grupului, ct si subiectul C au o imagine de sine dezvoltata si structurata
armonios, fiind constienti de pozitia lor n grup.
Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este ctusi de putin respins. El este ceea ce se numeste un adevarat
izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge. Reintegrarea acestuia n grup este obligatorie si
se poate face cu ajutorul subiectilor C si F, doua persoane importante din grup si care se afla pe lista
preferintelor subiectului n cauza.
Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat n exemplul nostru, dar sa mai alegem un caz. n ceea cel
priveste pe Q care nregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri nregistrate la adresa lui din totalul de 19.
De aici putem conclude ca Q este un exclus sociometric, fiind respins chiar si de liderul grupului, se
impune depistarea cauzelor acestor pozitii si adoptarea unor masuri de prevenire a unor disfunctionalitati
ce pot aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul subiectilor A, F, M, conform preferintelor lui,
explicndu-le acestora ct de importanta este coeziunea grupului. Ceea ce este interesant la acest subiect
este ca el este constient de pozitia sa.
Subiectii I si G se afla ntr-o pozitie similara lui Q, doar ca I nsumeaza (- 18) puncte din 10 respingeri, iar
G (- 16) din 8 respingeri. n acest caz se poate interveni asupra lui I prin intermediul subiectilor A si M,
care nu-l resping si pe care subiectul I i prefera; iar asupra lui G se poate interveni prin intermediul
subiectilor B, J, C.
Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din nsumarea lui +4 cu - 5 punctaj obtinut
din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca acesta este un subiect controversat, cu
o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare ncarcatura subiectiva n ceea ce ntreprinde.
III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune
Principalele directii de actiune sunt:
1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si negative la un
moment dat si la o situatie data, putnd fi radical diferit pentru o alta situatie.
2 Cunoasterea modului n care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se structureaza spontan
grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar n grup. Tot din schema relatiilor de grup se pot obtine
informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei care nu reusesc sa se adapteze, cei care sunt cei
mai agreati (n cazul nostru A, C, F) sau personajele mai putin agreate (Q).
3 Cunoasterea stadiului atins n formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune naintea unei etape
importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va arata eficacitatea demersurilor
ntreprinse. Calcularea indicelui n diferite etape ne va dezvalui n ce directie evolueaza grupul: creste
coeziunea, stagneaza sau se afla n regres. Fenomenele care pot produce astfel de modificari sunt
numeroase ca atare, este nu numai recomandabil, ci si necesar sa se procedeze periodic la aplicarea
testului sociometric si implicit la compararea rezultatelor si depistarea factorilor care au produs
modificarile respective.
Cele doua instrumente de investigare pot constitui un sprijin deosebit n cunoasterea fundamentelor
socioafective ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales ofera posibilitatea unei
actiuni, a unei interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru mbunatatirea
functionarii acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar si n reconstituirea unor echipe omogene.

SOCIOGRAMA TINTA - clasa a-VIII-a C

(compusa din cercuri concentrice)
Cei 19 subiecti testati (numerotati cu numere de la 1 19) sunt asezati in cele patru cercuri
concentrice in functie de gradul lor de popularitate. Astfel, in cercul din interior au fost trecuti subiectii
care s-au bucurat de cea mai mare POPULARITATE ( cei care au intrunit cele mai multe alegeri), in
cercul urmator s-au situat subiectii cu statut sociometric ACCEPTAT, in cercul urmator au fost trecuti
subiectii cu statut sociometric INDIFERENT si in ultimul cerc, elevii MARGINALIZATI.
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul cercului numarul 1
(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev are un punctaj mai mic cu att se
departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup. Exista si situatii in care unii din subiecti se
situeaza excentric, nefiind preferati si nepreferand pe nimeni (izolatii).
Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste n
interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al
afinitatilor.
Pe grafic alegerile unilaterale sunt reprezentate cu o sageata continua verde , iar respingerile
unilaterale printr-o sageata rosie punctata . Atragerile reciproce ne apar ca o linie continua cu varful
spre ambele sensuri sageata albastra, iar respingerile reciproce printr-o sageata mov punctata in
ambele sensuri .
Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar si
individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se
scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul psihosocial, sa
ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si
pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile
negative.
Este necesar sa subliniez insa ca tehnicile sociometrice nu trebuie absolutizate in studiul
grupurilor educationale, deoarece ele nu fac decat sa constate o situatie intr-un anumit moment (sa o
radiografieze), situatie care, trebuie explicate si interpretata, iar, cand este cazul, modificata prin
masuri educative corespunzatoare.
Am adresat elevilor din clasa a 8-a C urmatoarele 2 cerinte:
1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii impreuna in grupa din laboratorul AEL
a)..
b).
c)..
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din
laboratorul AEL
a)..
b)
c)..
Se observa ca liderul informal al grupului este subiectul GV.

SOCIOGRAMA COLECTIVA - Clasa a VIII-a C

MR

TI

OD
BM
DB

RR

BA
CA
GV

TA

AM

OA

JC

DR

ID
ND

NM

MC

SI