Sunteți pe pagina 1din 202

1

FUNDATIA PENTRU INVATAMANT BUCURESTI

CURS : MANAGEMENT SANITAR

FORMATOR :

BUTA NICOLETTA

CONSTANTA - NOIEMBRIE

CUPRINS :

2011

1. Introducere
2. Managenentul sanitar. Functiile si rolurile manamentului.
- Definitia managenentului sanitar.
- Functiile

managementului .

- Rolurile

managementului ,

- Aptitudini manageriale.
3. Planificarea serviciilor de sanatate. Elemente ale procesului de
planificare strategica.
4. Structura serviciilor de sanatate. Organizarea furnizorilor de
servicii de sanatate.
5. Organizarea unitatilor sanitare cu paturi /fara paturi din Romania.
6. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania.
6.a. Indicatori de management a resurselor umane.
6.b. Indicatori de
6.c. Indicatori

utilizare a serviciilor.

economico - financiari.

6.d. Indicatori de

calitate.

6.e. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania.


Indicatori

de performanta ai managementului spitalului .

Tabel cu valori medii nationale din care :


-

Categoria de indicatori

Denumirea indicatorului

Periodicitatea raportarii

Sursa de date

Observatii

Ordinul M.S. nr. 1384 /04.11.2010 privind indicatorii de peformanta


a activitatii spitalului (anexa nr.1 si anexa nr.2).
6.f. Indicatorii de sanatate din Romania ce se raporteza la
Ministerul Sanatatii Bucuresti din care:
Clasa 1. Situatia demografica si socio- economica ( din care :
populatia stabila).
Clasa 2. Starea de sanatate din care :
- Speranta de viata/mortalitatea,
- Mortalitatea. Morbiditatea pe grupe de specifice de
boli ( incidenta/prevalenta).
Clasa 3. Derminanti ai starii de sanatate.
Clasa 4. Prevenirea,protectia sanatatii si promovarea
sanatatii

7. Structura si organizarea spitalului


- definitie spital
- organizarea spitalului
- clasificarea/ierahizarea clasica a
spitalului(tertiara,secundara,comunitare)
- forma de proprietate,
- structura organizatorica a spitalului,
- serviciile medicale acordate de spital(preventie,curative, de
recuperare si /sau paleative,

Implementarea Programului de Parteneriat Public - Privat (PPP)


destinat spitalelor publice de stat din Romania :
-

Obiectivele PPP

Principiile

PPP

Avantajele

PPP

Elementele care definesc statutul unui spital (intre public de stat si


public privat) :
-

Autonomia in conducere

Riscul financiar

Responsabilitatea financiara

Responsabilitatea organizationala

Functiile sociale

8. Aspecte legislative.
9. Evaluarea

spitalelor din

perspectiva obtinerii acreditarii.

10. Standarde pentru evaluarea spitalului din care:


-

Standard referitor la organizarea spitalului,

Standard referitor la

Standard referitor la informarea asiguratiilor

Standard referitor la dotare

Standard referitor la

structura de personal

asigurarea serviciilor.

11.

Pachet de servicii medicale in

asistenta medicala spitaliceasca.

12.

Documentatia necesara pentru incheierea contractului

de

furnizare de servicii medicale spitalicesti.


13. Finantarea spitalelor.
14. Decont de cheltuieli pentru pacientii spitalizati (spitalizare continua)
conform Ordinului M.S. nr. 1.100/14.10.2005.
15. D.R.G. banii urmeaza pacientul caracteristicile principale ale
sistemului de finantare pe caz rezolvat.
16. Date minime privind piata serviciilor de sanatate in Romania in
contextul integrarii in U.E.
17. Concluzii.
18 Bibliografie
Motto :

" Medicina nu trebuie sa se intoarca la Hipocrate ci trebuie sa


mearga inainte cu Hipocrate ".

I. Hatieganu

" Cine greete

pltete ! "

Asa a inceput intlnirea care a avut ca principal scop


analiza activitii in anul 2007,prezentarea principalelor
direcii pentru anul 2007 ,negocierea cu sindicatele,proiecte
de acte normative pentru trecerea de la reforma
cantitativ la reforma calitativ a sistemului sanitar
romnesc.

S-a analizat execuia bugetar pe primele 9 luni 2007


cnd dl ministrul Eugen Nicolescu a calificat drept lips
de reponsabilitate i respect fa de pacient, modul in care
spitalele au cheltuit banii.
Ministrul a preciza:
- nu se poate vorbi de calitate atta timp ct 40 %
din spitalele din Romnia au ponderat cheltuielile pentru
medicamente , mai puin de 5 %,
- majoritatea unitilor sanitare din Romnia au pondere
a cheltuielilor salariale mai mare de 80 %,
- unii managerii ai spitalelor din Romnia , nu s-au
implicat in activitatea spitalelor,gestionnd doar unele
aspecte generale,
nu a fost urmrit activitatea efilor de secii i a
cadrelor medicale,
- nu s-a achiziionat materiale pentru care au fost
destinai banii , cu meniunea c aceti bani nu se
raporteaz.
Ministrul Sntii dl Eugen Nicolescu a infiinat :
-

- o comisie la nivel de Ministerul Sntii


o comisie la nivel de Directie de Sntate Public , numii de
ministru, care au verificat documentele din
" dosarul preliminar de evaluare".
Evaluarea a constat in analiza indeplinirilor indicatorilor
de performan ,dupa o metodologie specific.
-

Evaluarea i punctajele obinute au constituit baza


meninerii sau destituirea. Managerii care au obinut aprecieri
:satisfctori ,au fost inclui intr-un curs suplimentar de
management minim 3 luni la coala Naionala de Sntate
Public i Management Sanitar.

In judeul Constana au fost 3 manageri care au fost


reevaluati dup 6 luni la propunerea Comisiei Centrale de
evaluare in urma soluionrii contestaiilor..
In anul 2006 s-a fcut evaluarea spitalelor in ara i
bineineles i in judeul Constana.S-au fcut
comisii/subcomisii i in concluzie au lucrat aceeiai i aceiai
oameni , care lucreaz de obicei.
Nici la nivel de D.S.P Constana i nici in spitale nu s-a
lucrat in echip i s-a vzut/observat la final.
Foarte , foarte multe spitale au refcut 2-3 ori lucareaevaluarea,cea este greu de ineles este c muli
manageri nu s-au implicat i totul a fost canalizat spre
statistic.
Intrebare : de ce?
Raspuns : aa vor " muschi lor" . ar fi un rspuns
puin manierat ,

mai

alt rspuns ar fi:


-

nu citete nimeni chestionarul,


nu se lucreaz in echip,
o singur persoan are responsabilitatea lucrrii,
nimeni nu a fost " atenionat" - Doamne ferete la
bunzunar ci doar amical,
ne se citesc precizarile/normele de la: M.S., O.M.S, I.N.S, A.S.P .
Nu se cunoate Legea 95/2006 ,
Nu se cunoate Legea spitalelor
Legea dreptului pacientului.
Legea contabilitii.
Legea statisticii sanitare

Dac nu se inelege ceva, foarte greu se d un


telefon ca s intrebe ceva,telefonul, faxul , e-mail
funcioneaz , folosii-l.

Omul politicos se numete simit i a fi manierat nu


inseamn ca eti slab.
In Romania cnd cineva greete , se gndete, zimbete
i d repede vina pe cineva, dvs cnd nu stii ceva i
gresii, v rog s dai vina pe noi statistaticienii medicali,
trebuie s fie cineva pe post de" negriorul de pe
plantaie"..scuzai expresia .
Tot vorbim de civa ani :
" Reform in sntate, reforma in sntate, dar ce este :
Reforma ?
Reforma este definit de Oxford Dictionar ca:
" a face o persoana , institutie , procedura,conducere sau despre o persoana
sau corp de persoane sa devina mai bune prin scoaterea sau abordarea
inperfeciunilor,greelilor sau erorilor" Acest sens este unul
mai larg,ceea ce inseamn ca fiecare lucru care se schimb
spre bine este reforma.
Reformarea este definit ca:
" schimbarea radical pentru mai bine in politic ,religie sau
afaceri sociale. Acesta este un sens mai ingust,inelegnd
prin reform ca are carcter radical i produce modificri
importante.
Pot trage o concluzie:
"Reforma romaneasc este ca o Reformare"
reformare inseamn modificri strategice,nu numai
operaionale sau locale , reformarea se bazeaz pe tendine
de termen lung i trebuie s acopere tot ansamblu
sistemului sanitar romnesc.

De citeva ori am participat la diverse intilniri, alturi de


importante personaliti ale vieii medicale,
economice,politice,publicistice, dezbateri consacrate identificarii
factorilor care frneaz activitatea sistemului de sntate in
Romnia s-au spus lucruri foarte interesante, mai ales in
ceeace privete carenele in sistemul legislativ.foarte multe
amnunte despre ineria instituiilor birocratice menite s
realizeze acest proces i multe , multe probleme in general
i in special elemente din domeniul : sanitar, juridic,economic.
La noi ,romnii sunt reacii psiho-sociale condiionate
care se menin in comportamentul nostru i este foarte greu
de imaginat c vom avansa rapid pe calea democratizrii i
in particular cu un sistem de sntate conform normelor U.
E. O privatizare parial sau total a cabinetelor medicale,
seciilor de spital, o privatizare echitabil - care s produc
valori materiale i spirituale- i nu la o privatizare bazat pe
furt i jefuirea avutului public de stat.
Pentru a elimina aceste neajunsuri este nevoie de
contientizarea nocivitiilor,pericolul cel mai mare const in
faptul c le consideram normale,fireti.
Intrebare: despre ce este vorba ?
Rspuns: anumite raspunsuri sau reacii tipice,anumite
manifestri comportamentale,se rsfrng asupra relaiilor
interpersonale.
Duplicitatea :
este o trstura de carcater extrem de periculoas i
extrem de larg raspndit la noi. Astzi prea muli oameni
vorbesc una i gndesc i acioneaza in alt mod , de exemplu:
in sistemul de sntate modern i in folosul pacientului
dar nu impotriva medicului.

Sondajele arat din ce in ce mai clar c dorim cu toii, prin


declaraii, s realizm reform in sntate,reforma pe care o
considerm benefic pentru societatea modern
romneasci totui,parc incontient, cu toii, de la
parlamentar la simplu cetean de pe strad,facem tot ce
este posibil s impiedicm realizarea reformei in
sntate.Tare , m tem c in adancul sufletului nostru
suntem in continuare adepii unui pseudocolectivism comod
i nestresant i acionm: incontient sau din reflex in acest
sens, dei in manifestrile publice declrm cu emfaz c
vrem schimbri in sistemul de sntate.
Foarte muli tineri care au fcut o facultate acumulnd
cu destul de mult superficialitate contiinte elemente
necesare culturii generale i uneori i cele de specialitate.
Aceasta superficialitate ce nate impoprieti conceptuale i
confuzie este completat de regul printr-o intoleran
agresiv.
In societatea noastr conteporan i mai ales in sistemul
de sntate, intilnim din ce in ce mai des oameni care au
preri tranante ,ferme,de neclintit considerndu-l pe ceilali
nite dobitoci, nite idioi incurabili.
Numai ce au fcut ei a fost foarte bine??? Ce fac ali
nu este bine, ba este foarte ru, totul este fr nicio
susinere( mi s-a intimplat mie , in 04.04.2008 ! si 2011 no
comment ).
Un alt reflex nociv ce se manifest este reflexul de
dezvinovire automat pe care putem s-l numim:
reflex de tip " ap ispasitor" (metoda comunist).
In Romania ,nimeni nu este vinovat de propriile greeli,toat
lumea sau aproape toat lume, este atent la greelile altora
pentru a se dezvinovi.

11

Am motenit ceva de la comuniti i in continuare


meninem deviza:
" cine nu e cu noi este impotriva noastr "
Probabil acerb concurena declanant de existena
economiei de piaa de foarte multe ori se confund ipostaza
de partener cu ce de adversar. Acest lucru se intimpl de
foarte multe ori in sistemul de sntate public sau particular.
Nu aveam obinuina de a conlucra , de a colabora , avem un
fix sau avem sentimentul c rmai singuri vom dovedi
caliti deosebite.
Viaa ne-a demonstrat ca o asemenea mentalitate nu
este bun.
Sistemul de sntate romnesc este inc bolnav intr-o
stare mai mult sau mai puin acut .
Nenorocirea acestei boli este ca diagnosticul nu a fost
pus individual i este foarte greu de stabilit,ne trebuie un
tratament indelungat i perseverent .
Trebuie s stabilim :
calitile
deficenele
i plecnd de la defecte s ne corijam mentalitile.
Ar fi bine dac managerii, directorii medicali, directorii
economici, medicii efi de secievor medita la propria
persoan , s-i corecteze sau autoeduce comportamentul in
relaile cu alii, vor deveni contieni de anumite limite sau
caliti.
-

Tuturor celor ce au curajul de a-i asuma riscul sinceritii


pentru propria lor autocunoatere le doresc succes.

Ce trebuie tie un manager de spital public .


Raportare :
folosirea eficient a informaiilor statistice
medicale .
Colectarea datelor i proceselor de raportare
statistica medical consum multe resurse umane i
financiare.
nseamn c :
eficiena , calitatea i folosirea rezultatelor
sunt probleme cu adevarat importante.
Orice colectare nou de date statistice medicale
trebuie s fie planificat i dezvoltat cu atenie i in mod
deliberat.
Cteva reguli de baz care ar fi normal s fie urmate
cnd hotram o nou raportare statistic medical sau sa
actualizm baza de date existent :
care sunt obiectivele raportrii statisticii
medicale ?
ce tip de proces v sprijinii: luare de decizii,
raportare , plata ?
care sunt utilizatorii sau cei care primesc
aceste raportri statistice sanitare ( date)?
exist alte modaliti , mai eficiente , mai uoare
, de a realiza asemenea scopuri ?
v aduce aceast raportare statistic sanitar
date cu adevarate noi , pe care noi deja nu le cunoatem
?

13

necesit datele prelucrate un indice de corectie


privind riscul ?
ntrebare : de ce este important s construim un sistem
deschis - flexibil ?
Rspuns : colectarea datelor statistice, analiza i sistemul
de raportare trebuie s fie flexibil din urmtoarele motive:
- sistemul ngrijirilor de sntate i informaiile
sistemului statistic sanitar reprezint un mediu heterogen
i n schimbare,
- sunt zone cu experien puin sau uneori
inexistent,
-

exista un spectru heterogen al utilizatorului sistemului,

obiectivele de raportare i cele analitice ca i


prioritile lor sunt in continua dezvoltare.
Audit-ul privind datele trebuie s reflecte toate
deficienele din baza de date real.Rapoartele trebuie s
fie adaptate la necesitile utilizatorului i la capacitatea
lor de a nelege. Necesitile i capacitatea lor de
inelegere se vor dezvolta de asemenea in mod gradual.

Ce mai
.

I. Pentru
acute :

trebuie tie

asistena

un manager

de spital

spitaliceasc pentru

public

cazurile

- nu trebuiesc schimbri majore , doarece din anul


1999 a aprut D.R.G.(vezi capitolul DRG - T.C.P an 2008),
cteva schimbri ar putea fi :

- redefinirea limitelor ntre :


spitalizarea continu,
spitalizarea de zi,
asistena medical
ambulatorie,
- analiza utilizrii valorilor extreme mici,
- analiza definiiei transferurilor cazurilor acute i a
metodelor de plat,
- introducerea externrii planificate , in special in
scopul separrii mai precis a serviciilor de :
recuperare,paliative i a
serviciilor de asisten spitaliceasc de ntreinere,separarea
serviciilor reale de terapie intensiv de servicii pentru
cazurilor acute.

II.Pentru

serviciile

spitaliceti de recuperare.

- reanalizarea posibilitii de utilizare a clasificrii clinice


a serviciilor de recuperare
- introducerea externrii planificate pentru toate
serviciile de recuperare.

III. Pentru

asistena spitaliceasc

paliativ

- reanalizarea posibilitii de utilizare a clasificrii clinice a


serviciilor de asisten spitaliceasc paliativ.

15

- serviciile cost/eficien de asisten paliativ se pot


realiza prin crearea unor servicii regionale integrate care
combin serviciul de asisten spitaliceasc paliative in mai
multe uniti, nu doar in spital. Din anul 2009 M.S. a dorit si nu
a reusit sa creaeeze servicii regionale integrate care trebuiau finanate
pentru a furniza asisten in mai multe tipuri de uniti
sanitare.
Spitalele vor furniza servicii paliative pentru pacieni
pentru o anumit perioad de timp dar cele mai multe
dintre serviciile de acest tip vor fi furnizate in afara
spitalelor.
Spitalele vor fi pltite prin sistem
D.R.G pentru serviciile spitaliceti de asisten paliativ,
deoarece ar fi foarte complicat s se utilizeze un sistem
de clasificare special creat doar pentru un numr mic de
pacieni. Va fi un D.R.G pentru asisten paliativ , iar
spitalele vor fi obligate s raporteze episoadele D.R.G.

IV. Serviciile de

asistenta spitaliceasca de intretinere.

Este foarte important identificarea zilelor de spitalizare pentru


serviciile de asistenta spitaliceasca de intretinere. Daca acestea nu sunt
separate , va fi foarte greu de inteles datele statistice privind DRG.
Dac acestea nu sunt separate , va fi foarte greu de
ineles datele statistice medicale privind D.R.G. Va fi o
clasificare simpl, pe baza indicatorilor privind DMS, care va
fi utilizat.Timpul ne va spune dac trebuie s existe clase
diferite de servicii regionale integrate pentru efectuarea
plilor. Studiile din 2007 i cele din primele 6 luni an 2008
au artat c trebuie s aplice regulile de schimbare a
categoriei, astfel inct toate zilele de asisten
spitaliceasc de intreinere s fie nregistrate corect. Linia
bugetar pentru asisten spitaliceasc de ntreinere ar
trebui introduse pentru toate contractele cu spitalele. Plile

se pot face din linia bugetar folosind o metod de plat


prin nprirea bugetului.

V.

Severitatea

teriar.

Pan in 2009 , trebuie s existe un indice al severitii


teriare care s fie luat luat in considerare pentru costurile
mai ridicate ale seriviciilor in spitalele teriare pentru
motive care nu pot fi explicate prin clasificarea D.R.G sau
alte componente ale modelrii:
terapie intensiv, invmnt , cercetare.
Costurile care se intenioneaz a fi reflectate in
indicele de severitate teriar sunt pe trei niveluri:
- nevoia de a avea capacitatea de rezerv pentru
cazurile cu volum mic dar complicat,
- severitatea mai ridicat din cadrul D.R.G-urile a
pacienilor sosii prin transfer de la alte spitale,
- severitatea mai ridicat din cadrul D.R.G-urile a
pacienilor care vin cu bilet de trimitere sau din propria
initiaiv.
Indicele de severitate teriar se afla de la 1,1 in
spitale teriare pn la 0,9 in spitalele judeene , indicele
va fi utilizat ca multiplicator pentru tarifele D.R.G
standard.
Indicele va fi derivat din msurarea clinic a nevoilor ,
care poate fi obinut in mod regulat ca un proces derivat al
serviciilor(cum ar fi datele privind patologia din sistemele informatice sau
procedurile suplimentare care nu sunt luate in considerare de clasificarea
D.R.G.

17

VI.

Cercetare

Acest element include doar costurile care nu sunt


finanate separat din alt surs, de exemplu : mprumutul
pentru cercetare din sectorul pentru educaie. Costurile
sunt in general costuri administrative asociate cu premii
de cercetare extern sau cercetare intern.Pn in anul
2009 - severitatea mai ridicat din cadrul D.R.G-urile a
pacienilor sosii cercetare. Fondurile vor fi distribuite
spitalelor printr-un proces competitiv prin care propunerile
de cercetare sunt depuse i atribuite intr-un mod
transparent nu pe baza unor criterii publicate. Fondurile au
fost distribuite spitalelor care au depus protocoale scurte de cercetare
respectnd criteriile de selecie.
VII. nvatamant -perfectionarea personalului
Strategia este in mare msura la fel celei pentru
cercetare. Din 2009 - fondurile au fost distribuite spitalelor printr-un
proces competitiv prin care propunerile de nvmant sunt
depuse i atribuite intr-un mod transparent nu pe baza
unor criterii publicate.
" Impac-te cu tine insui i vei tri in pace cu
toat lumea ! "
V rog s acceptai expresia distinselor mele sentimente
pentru dvs.

2. Managenentul sanitar. Functiile si rolurile manamentului.


- Definitia managenentului sanitar.
- Functiile

managementului .

- Rolurile

managementului ,

- Aptitudini manageriale.

MOTTO :
Capacitatea de a conduce este aidoma
frumuseii.
E greu s o defineti, dar cnd o vezi, o recunoti
imediat.

Warren Bennis

2.a. Definitia managementului

Intrebare : Ce este managementul ?


Raspuns :
Managementul = activitatea si arta de a conduce,stiinta , tehnica
organizarii unei unitati sanitare/

19

Managementul este procesul,compus din functii si activitati


sociale,tehnice legate intre ele , intr-un cadru organizational oficial, in
scopul atingerii unor obiective dinaninte determinate ,prin utilizarea
resurselor umane sau de alt fel.
Koontz , 1961

Managementul este procesul prin care munca este facuta prin


intermediul altora, facuta bine, la timp si in limitele bugetului.

David Gustafson

Lucrul cu indivizi sau grupuri pentru indeplinirea unor obiective


organizationale.
Aktonf , 1989

Procesul managerial poate fi privit ca un sistem in care un numar de


oameni ,resurse si alte intariri sunt gestionate printr-un proces proiectat sa
atinga obiective si rezultate comune.
Vladescu , 2004.

Pentru ca un manager sa fie eficace inseamna : a intelege si a


indeplini sarcinile de manager,asta inseamna ca este necesar sa-si
revizuiasca atat eficacitatea cat si eficienta.
Eficacitate = sa faci ceea ce trebuie sa faci
Eficienta = sa folosesti cat mai bine(econimic) sursele

Managementul nu este nou.


Conceptele de baza a Managementului au fost descrise in diferite moduri ,
de mii de ani.
Primele referiri la management pot fi gasite in Vechiul Testament al
Bibliei Crestine,concepte manageriale folositoare si in ziua de azi sunt
descrise la construirea piramidelor din Egiptul Antic, iar sugestii de bun
management pot fi gasite in Codul bunelor maniere din Babilonia ( in
urma cu 3.000 de ani).
" Moise a ales oameni destonici din tot Israelul si i-a pus capetenii
ale poporului :
capetenii peste o mie,
capetenii peste o suta,
capetenii peste cincizeci,
capetenii peste zece.
Ei judecau poporul in tot timpul : adunau inaintea lui Moise pricinile
grele,iar toate pricinile mici le judecau ei insisi. "
-

Vechiul Testament .Exodul.


Cap.18. Versetul 25-26.

- 2.b.

Functiile

managementului

21

Functiile managementului sunt acele functii pe care le indeplinesc


managerii pentru a atinge obiectivele unitatii sanitare ,prin utilizarea
resurselor umane.
Henri Fayol clasifica Functiile
-

manageriale in urmatoarele categorii :

planificare,
organizare,
functiile de personal,
conducerea,
control.

Succesiunea functiilor poate fi privita si ca o spirala. In acest


caz observam ca functia de control este cea care prin imbunatatirea
procesului de planificare face trecerea catre un nou ciclu al spiralei.
Pentru claritate, functiile vor fi discutate ca si cand ar fi activitati
manageriale separate si distincte :

1. Planificarea:

se refera la viitor si presupune evaluarea acestuia si initierea masurilor


necesare.

Ca sa functioneze adecvat, o unitate sanitara are nevoie de un plan


care sa ideplineasca urmatoarele caracteristici :
-

unitate,
continuitate,
flexibilitate si
precizie.

Echipa manageriala trebuie sa asigure pentru a rezolva


problemele legate de planificare:

imbinarea corespunzatoare a obiectivelor specifice fiecarui


deparatament din organizatie ( unitate),
sa combine planificarea pe termen scurt cu cea pe termen lung
(continuitate ),
sa fie capabil sa adopte planul la modificarile aparute (flexibilitatea),
sa incerce sa prognozeze corect directiile de actiune ( precizie),
sa fixeze obiectivele,
detalierea sarcinilor de lucru,
estimarea resurselor necesare pentru fiecare sarcina concreta,
stabilirea unui calendar de desfasurare a activitatilor,
estimarea resurselor necesare pentru fiecare sarcina concreta,
stabilirea unui calendar de desfasurare a activitatilor,
Esenta planificarii consta in utilizarea optima a resurselor.

2. Organizarea

Se refera la crearea structurii manageriale si umane a organizatiei ,


adica stabilirea relatiilor de autoritatea si responsabilitate.
Scopul

organizarii este

autoritatea si responsabilitatea.

Scopul organizarii este acela de a crea o structura adecvata pentru


unitatea sanitara ,astfel incat aceasta sa-si poate atinge obiectivele
propuse prin planificare.
Corespunzator acestei structuri trebuie sa existe o unitate de
comanda si actiune, cu definirea clara a responsabilitatilor si
modalitatilor cat mai adecvate de luare a deciziilor,toate acestea avand
la baza un sistem eficient de selectare si pregatire a managerilor.

Functia de personal (resurse umane)

Aceasta functie include activitatile legate de managementul


resuselor umane include :

23

recrutarea,
si selectarea pesonalului,
descrierea postului,
plasarea angajatilor in locurile de munca adecvate,
formare pentru insusirea deprinderilor individuale necesare pentru
ca acestia sa-si poata indeplini bine sarcinile , consultarea in ceea
ce priveste performanta, cariera si determinarea platii si
recompenselor.
3. Conducerea ( Leadership)

Presupune sa dai suordonatelor un ghid pentru ceece trebuie si ceea


ce nu trebuie sa faca. Ea se refera la relatiile existente intre:
Manager si subordonati si include crearea unui mediu adecvat pentru
motivatie, comunicare si conducere,astfel incat membrii unitatii sanitare
sa intelega ce se asteapta de la munca lor.
4. Control

este functia managementului centralizat pe monitorizarea si evaluarea


performantei. Scopul acesteia este imbunatatirea continua a calitatii. Ea
este o functie fundamentala a managementului si include activitatile
manageriale tintite pe producerea rezultatelor si cresterea performantei.
Controlul implica stabilirea de standarde si compararea rezultatelor
obtinute cu aceste standarde.
Taylor (1994) mention 4 parti ale procesului de control:
- stabilirea de standarde pentru timp , calitate si cantitate,
- masurarea rezultatelor,
- compararea rezultatelor cu standardele,
- adoptarea modificarilor necesare.
Concluzie de etapa :
Controlul este un proces continuu.

II.

Roluri manageriale

Un manager are autoritate si un anumit statut,are responsabilitati ,


nu numai in cadrul unitatii sanitarae , ci si in afara acesteia. Aceste
activitati sau comportamente pot fi descrise ca roluri pe care le
indeplineste un manager.
Mintzberg a descris 10 roluri manageriale care sunt grupate in 3
domenii :
interpersonal,
informational
si decizional.
-

a.Rolurile interpersonale
- se refera la relatiile pe care managerul le intretine cu ceilalti:

rol de reprezentare - acest rol consuma o mare parte din


timpul managerului,
rol de lider - este foarte important ,fiind un factor
motivator major in organizatie,
rol de legatura - se refera la relatiile pe orizontala.

b. Rolurile informationale
- managerul este adesea sursa de informatii pentru organizinzatie
sa,informatii care pot proveni din interiorul organizatiei sau din afara
acesteia.
-

Acesea sunt :
- rol de monitor,

25

managerul aduna informatii legate de munca celorlalti din diferite surse


(atat formale cat si informale). Informatiile pot fi folosite in scop
formal (presa,conferinte cat si pentru conversatii informale)
- rol de difuzor,

managerul

c. Rolurile

- rol de

purtator de cuvant.

decizionale

luarea deciziilor reprezinta un aspect important al muncii


managerului. Prin procesul de luare a deciziilor managerului rezolva
problemele aparute in cadrul functionarii unitati sanitare. Decizia
managerului conduce la initierea activitatilor care urmeaza sa duca la
realizarea obiectivelor pe care si le-a stabilit organizatia :
Antreprenor :
se refera la deciziile legate de schimbari in mersul organizatiei.
Factor de solutionare a perturbarilor :
Uneori, in cadrul unitatilor sanitare apar evenimente neprevizibile
care nu sunt sub controlul managerului.
El trebuie sa ia decizii pentru a solutiona problemele
aplice metode de solutionare a conflictelor.

aparute si sa

Factor de alocare a resurselor :


Managerul trebuie sa incerce sa aloce resursele in mod aleator.

Negociator :
Adesea ,managerul este pus in situatia de a negocia cu cei din
exteriorul unitati sanitarae pentru atragerea de resurse,stabilirea de
parteneriate.

Concluzie de etapa :
" Informatia este cruciala,managerul fiind cel care
stabileste prioritatile informationale. Cu ajutorul rolurilor
interpersonale,managerul primeste informatii , iar prin rolurile
decizionale le utilizeaza. "

III. Aptitudini manageriale

ROBERT KATZ (1974) sublinieaza importanta functiilor si rolurilor


manageriale. El identifica trei atitudini pe care un manager de succes
trebuie sa le aiba.
Acestea sunt :
-

aptitudini tehnice (Manageri de nivel superior),

aptitudini umane (Manageri de mijloc),

aptitudini conceptuale (Manageri de la intrarea in sistem).

a. Aptitudinile tehnice ale managerilor constau in :


- aptitudinea de interpretare a unui raport financiar,
- aptitudinea de a redacta un raport sau de a face o
propunere,care sa fie concisa si usor de citit,
- aptitudinea de a organiza si a tine o prelegere clara si logica.

b.Aptitudini umane

27

Abilitatea managerilor de a lucra eficient cu altii , ca indivizi si ca


grup , este o reflectare a aptitudinilor lor umane, Un manager cu
aptitudini umane eficiente va fi constient de atitudinea,perceptia si
sentimentele altora si le va lua in considerare in procesul managerial
Managementul este un proces continuu de intelegere a
compartamentului si atitudinilor celorlalti si de comportare intr-o
maniera care sa duca la incerdere si credinta.

c. Aptitudini conceptuale
Aptitudini conceptuale sunt reprezentate de abilitatea de a intelege
relatiile din situatiile complexe, de a vedea conexiuni in haos si de a
avea o viziune de viitor.

3. Planificarea serviciilor de sanatate. Elemente ale procesului de


planificare strategic.

Planificarea strategica ( P.S.) este un process organizat si sistematic


prin care o unitate sanitara isi planifica viitorul.
Scopul planificarii strategice este de a adapta unitatea sanitara la
mediu (mereu in schimbare) si de a intelege posibilitatile curente si din
viitor legate de aceste schimbari.
Managerii fac acest lucru identificand tendintele economice,sociale si
politice din mediul extern care vor influenta unitatea sanitara si evaluand
posibilitatile interne ale institutiei.
Planificarea strategica ( P.S.) permite managementului sa anticipeze si sa
planifice viitorul ,sa determine un cadru general ca va fi folosit in
dezvoltarea scopurilor si obiectivelor si sa asigure linii generale de luare
a deciziilor pentru realizarea viitorului dorit.

Organizarea de servicii de sanatate are 2 feluri de planificare :


-

Planificarea

strategica ( P.S.)

Planificarea

operationala ( P.O.)

Planificarea strategica ( P.S.) este folosita pentru a pozitiona


organizatia in mediu si a o orienta spre viitorul dorit. Un exemplu
de Planificare strategica ( P.S.) este decizia de a reduce numarul de
paturi dintr-un spital si a conduce unitatea sanitara spre a oferi
servicii medicale de calitate in ambulatoriu.
Planificarea operationala ( P.O.) apare la nivelul managerial
din unitatea sanitara si asigura ghidarea curenta a
operatiilor,dezvoltarea si implementarea strategiilor identificate in
plan strategic. Un exemplu de Planificarea operationala ( P.O.) este
planificarea extinderii cabinetelor de specialitate in ambulatoriul
integrat al spitalului.
Planificarea

strategica ( P.S.)

Evaluarea mediului extern

Evaluarea mediului intern

Misiune ,scop si obiective

Implementare si evaluare.

are 4 elemente de baza :

Cand unitatea sanitara isi elaboreaza un plan strategic,multi indivizi


vor fi implicati,afectati sau ingrijorati de ceece se va face in unitatea
sanitara .Acesti indivizi sau organizatii din interiorul unitatii sanitare
sau din exterior sunt numite :
grupuri de interes.
In aceste grupuri de interes pot fi inclusi :
Ministerul Sanatatii, Casa de Asigurari de Sanatate , comunitatea
locala,angajatii unitatii sanitare,etc.

29

Planificarea strategica ( P.S.) implica identificarea acestor grupuri


de interes si gestionarea relatiei cu ei si dezvoltarea de aliante
strategice cu acestea.
Orice schimbare strategic implica schimbari in cultura
organizational.
Schimbarile cultural sunt insotite de rezistenta la schimbare(care
se manifesta atat in unitatea sanitara cat si in exteriorul ei).
Cei care raspund de elaborarea strategiei trebuie sa prevada in
cadrul planului de implementare si modalitati de abordare a
rezistentei la schimbare.

3.a.

Elemente ale procesului de planificare strategic.


Elementele initiale ale procesului de planificare
( P.S.) sunt :

Evaluarea mediului exterior

Evaluarea mediului

strategica

interior.

3.a.1. Evaluarea mediului exterior


Evaluarea mediului exterior implica idenificarea problemelor
cheie din afara unitatii sanitare care au impact asupra a ceece vrea
si poate face unitatea sanitara(cheia supravietuirii unitatii sanitare este
data de abilitatea de achizitiona si mentine resursele).
Un element major legat de mediul extern este reprezentat de factorii
sociali,politici si ceilalti factori care reprezinta component de marketing
a unitatii sanitare.
Voi prezenta 3 metode de evaluare a mediului extern :
-

prima metoda consta in identificarea si descrierea modului in

care organizatii cheie exterioare pot afecta


viitorului unitatii sanitare,
-

planificarea

a doua metoda este cea elaborate de Michael Porter care


demonstreaza importanta unei analize detaliate.

Analiza necesita identificarea fortelor ce stau la baza cresterii


performantei unitatii sanitare.
Aceste forte , care guverneaza
unitatilor sanitare sunt :

modul de operare si planificare a

Cumparatorii - cei care cumpara serviciile furnizate de


spital/ambulatoriu sau cabinet de specialitate,

Furnizorii -sau alte organizatii sau indivizi care isi vand sau
distribuie marfa,

Inlocuitorii- sau tipuri noi de servicii , ce le inlocuiesc pe cele


traditionale furnizate de unitatea sanitara, mica chirurgie in
ambulatoriu sau ingrijirile la domiciliu,

Noi unitati sanitare -care furnizeaza servicii de sanatate in zona,

Unitati sanitare existente si rivale .

A treia abordare a analizei mediului extern este evaluarea


comunitatii.

Acest lucru necesita dezvoltarea de servicii si programe care raspund


nevoilor de ingrijiri de sanatate ale comunitatii sau regiunii deservite
de unitatea sanitara.Este necesar analiza indicatorilor ;
demografici,epidemiologici,etc. Trebuiesc culese date primare si se va
face o analiza cantitativa si calitativa in planificarea pentru
programele si serviciile viitoare. O analiza complexa/completa ne va
arata ca perceptiile interne ale profesionistilor si grupurilor de
influenta si de interes , nu sunt aceleasi.
Nu putem sa ne bazam doar pe judecata profesionala a medicilor.

31

Un element important este legislatia tarii care are un impact important


asupra schimbarilor pe care unitatea sanitara si le propune.Legislatia
sanitara se schimba destul de des iar unitatea sanitara trebuie sa fie
pregatita sa faca fata acestor schimbari.
3.a.2.. Evaluarea mediului intern
Evaluarea mediului intern permite o analiza detaliata a sistemelor ce
compun unitatea sanitara.Se strang date primare si secundare ,date
obiective si subiective despre unitatea sanitara, date care se prelucreaza
si se analizeaza atent.
Datele ce trebuie studiate sunt :
-

Date bugetare,financiare,

Date de productivitate,de personal,

Date de evaluare a calitatii.

Analiza Swot
este un instrument de planificare a unitatii sanitare sa-si reprezinte
informatiile obtinute din : evaluarea mediului exterior si evaluarea
mediului intern,pentru a putea folosi in planificarea strategica.
Prin analiza Swot se cerceteaza :
-

Puncte tari - slabe , din mediul intern si din mediul extern,

Oprtunitati - amenintari , din mediul intern si din mediul extern,

Discutarea implicatiilor permite conducerii sa identifice problemele


critice si sa stabileasca prioritatile.

3.a.3.

Misiune ,scop si obiective

Enuntarea misiunii

este revazuta dupa completarea procesului de analiza a datelor


prezentate anterior.
Misiunea :
Este o drescriere scrisa ,a valorilor si filozofiei unitatii sanitare
si a produselor si serviciilor specifice pe care le furnizeaza.
Misiunea spune publicului cine si ce este unitatea sanitara si se serveste
ca un ghid pentru planificarea viitorului.
Valorile unei unitati sanitare sunt principiile si filozofiile
calauzitoare ,care determina ceea ce crede unitatea sanitara ca va face.
Viziunea este dorinta conducerii in raport cu ce va fi unitatea
sanitara in viitor. Viziunea trebuie sa fie inspirata si sa dea o imagine a
unitatii sanitare in viitor.
O data misiunea si viziunea stabilite,conducerea unitatii sanitare va
elabora 4- 5 teluri,care vor fi ghidul principal pentru modul in care
unitatea sanitara isi va indeplini misiunea in urmatorii 2 - 3 ani.
Telurile sunt enunturi generale,cu privire la ce doreste sa obtina
unitatea sanitara pentru fiecare tel se vor elabora obiective, ce vor
descrie modul in care unitatea sanitara isi va atinge telurile.
Obiectivele sunt masurabile si au un termen de indeplinire. Pentru
fiecare obiectiv se vor elabora tactici specifice , ce vor detalia
explicit : cum,cand si cine va indeplini obiectivul.
Obiectivele sunt elaborate de manageri.
Tacticile sunt elaborate in colaborare : manageri,director medical si
angajatii care raspund de indeplinirea lor.

3.a.4.

Implementarea si evaluarea.

Implementarea cu succes a planificarii strategice ( P.S.) necesita


implicarea conducerii unitati sanitare. Misiunea si telurile trebuie

33

communicate in unitatea sanitara.Angajatii de la toate nivelurile


trebuie sa cunoasca scopul unitatii sanitare,logica luarii deciziilor
care afecteaza toti indivizii din unitatea sanitara.Atingerea telurilor
are nevoie de alocarea de resurse financiare si resurse de
personal.Pasul final in procesul de planificare trebuie sa includa un
proces explicit prin care se asigura implementarea planului asa cum a
fost conceput.
Planul final ,scris trebuie sa identifice clar persoanele responsabile si
termenele de indeplinire.Managerul unitatii sanitare si conducerea
trebuie sa primeasca periodic de obicei trimestrial, un raport scris de
planificare strategica.

Scopul acestui raport este de a identifica|:


-

Realizarile,

Succesele

Domeniile ce necesita schimbare

sau unde au aparut probleme.

Obiectivele servesc ca etalonare de masurare a progresului.Cand


evaluarea este gata,trebuie sa fie dat feedback-ul persoanelor responsabile
pentru a ne asigura ca revizuirea strategiilor se face acolo unde este
necesar.

Concluzii :
rezultatul final este furnizarea de servicii pacientilor si populatiei
tinta pe care se bazeaza unitatea sanitara pentru a asigura accesul la
ingrijirile de sanatate de calitate.

4. Structura serviciilor de sanatate in Romania.Organizarea


furnizorilor de servicii de sanatate.
Sistemul serviciilor de sanatate cuprinde ansamblul

resurselor umane,

materiale,

financiare,

informationale,

si simbolice utilizate in combinatii variabile pentru a produce


ingrijiri si servicii care au ca scop imbunatatirea sau mentinerea
starii de sanatate.

Sistemul serviciilor de sanatate reprezinta doar un subsistem al


sistemului de sanatate ,care cuprinde ansamblul elementelor si relatiilor
care influenteaza starea de sanatate a indivizilor si populatiilor.
Alti factori majori care influenteaza starea de sanatate sunt cei
comportamentali,de mediu si biologici.

Economitii din cadrul Organizaiei Mondiale a Sntii - W.


Savedoff i Karen Hussmann - avanseaz ipoteza unei constelaii
de factori susceptibili s creeze

"opacitate i disfuncii" n

sistemul de sntate:
-

incertitudinea

- inerena pieelor de sntate:

nimeni nu poate ti dinainte cine se va mbolnvi, cnd


va fi declarat boala, ce tip de maladie va aprea ntr-o
populaie,

35

dezechilibrul informaiei - profesionitii din sntate


tiu mai mult despre boli dect de pacieni, iar la rndul
lor societile farmaceutice dein mai multe informaii n
legtura cu produsele respective dect medicii,

complexitatea sistemelor de sntate - n mod


particular multiplicitatea prilor interesate, ceea ce
genereaz dificulti n analiza informaiei, n promovarea
transparenei.

Starea de sntate a unei populaii coreleaz multiple


aspecte ale calitii vieii de zi cu zi:
-

venitul,

locul de munc,

locuina,

calitaile serviciilor de sntate,

educaia populaiei.

O.M.S. precizeaz:
"Sntatea unui om nu ar trebui s se rezume doar la o
lips a bolii ci la o stare de prosperitate att fizic,
mintal i social bun condiionat de factori biologici,
factori de mediu, factori comportamentali dar i de
calitatea serviciilor medicale."
Sntatea

este

un

concept

multidimensional,

fiind

conditionat de factori biologici (genetici, ai reproducerii umane,


ai procesului de mbtrinire etc.) factori comportamentali - stiluri
diferite de via, precum i de serviciile de sntate.

Sntatea

ceteanului este legat de conceptul de calitate a vieii, mai mult


ca niciodat. n Romnia oferta serviciilor de sntate este
combinat cu succes n prezent, (mulumit Legii nr. 95/2006) cu
servicii de consiliere psihologic, asisten social, servicii la
domiciliul pacientului sau servicii eficiente medico-sociale, pentru
persoane cu dizabilitai sau persoane cu alte tipuri de probleme
medicale i sociale.
Politicile sociale n domeniul sanitar se combin eficient cu alte
tipuri de politic social, pentru o investire adecvat n recuperarea
capitalului uman n comunicare.
n Romnia dup 1989 a aprut fenomenul srciei i unele
elemente care au influenat negativ starea de sntate a unor
grupuri defavorizate:
-

alimentaie

insuficient

i/sau

regim

alimentar

dezechilibrat din cauza unor obiceiuri alimentare greite,


-

condiii necorespunzatoare de locuit,

lipsa unor condiii de igien,

lipsa educaiei sanitare,

lipsa accesului la serviciile de sntate,

omajul /lipsa serviciului,

stress,

condiii de munc grele,

consumul de tutun, alcool, droguri.

O societate unde sunt muli bolnavi cronici este o societate


puin

productiv,

reprezentnd

barier

dezvoltarea

37

economic, impunnd costuri ridicate pentru tratament, costuri


mari suportate tot de beneficiari.
Tratarea bolnavilor cronici poate costa foarte mult cu
consecine pe termen lung, dect rezolvarea unor probleme ntr-o
populaie int.
Ministerul Sntii n prezent are ca obiective dezvoltarea
social durabil, care const n creterea finanrii serviciilor de
prevenie, curative i un management mai eficient al resurselor
existente avnd n vedere c dezvoltarea social este influenat
direct de investirea n pacieni i redarea lor n societate.
Naiunile Unite are un plan de aciune pe plan mondial (an
1990-2015) pentru mbuntirea unor indicatori de sntate cu
aciune direct n dezvoltarea social cu urmtoarele obiective:
-

reducerea mortalitii infantile i a deceselor sub 5 ani la


nivel global,

mbuntirea sntii mamelor, reducerea deceselor


materne,

combaterea HIV, TBC i a malariei.

Se observ c politica sanitar a Ministerului Sntii este


n concordana cu planul de aciune al Naiunilor Unite i la noi n
Romnia s-au luat msuri privind reducerea mortaliti infantile
prin:
-

servicii de obstetric de urgen n zone unde nu erau,

nfiinarea

cabinetelor

de

planificare

familiala

comptenele luate de medicii de familie privind planningul familial,


-

nfiiarea cabinetelor de sexologie,

creterea numrului de nateri asistate de o persoan cu


pregtire sanitar - medici, moae.

Un alt obiectiv pe care l are i Romnia este stoparea


rspndirii unor boli precum TBC.; n prezent tratamentul medicamentos al
bolnavilor cu tbc este sub stricta supraveghere a medicului sau a unei persoane
abilitate.
Integrarea noastra n Uniunea European a obligat i
Ministerul Sntii s ia msuri importante privind factorii ce
concur la modificarea indicatorilor de:
-

morbiditate,

mortalitate,

pentru a ajunge la nivelul celorlalte ri europone dezvoltate.


Reforma sistemului sanitar este realizat i cu sprijinul
organismelor internationale:
-

Banca Mondial,

O.M.S.,

USAID,

UNICEF.

i sunt patru direcii importante i anume:


-

asistena medical maternal i neonatal,

servicii medicale de urgen,

39

asistena medical primar i servicii medicale


rurale,

conturi naionale de sntate i planificare.

Nivelul de trai i calitatea vieii influeneaz pozitiv starea de


sntate a populaiei, expresie a volumului de bunuri i servicii
care stau la dispoziia ceteanului i a familiilor, n vederea
satisfacerii trebuinelor. Nivelul de trai condiioneaz starea de
sntate a populaiei care este dependent, la rndul su, de
gradul de dezvoltare economic a rii, n msura participarii la
procesul de munc a persoanelor apte, de mrimea veniturilor
create n societate i de gradul de accesibilitate a membrilor de familie la
aceste venituri.
Nivelul de trai condiioneaz starea de sntate a
populaiei direct i indirect sub urmtoarele aspecte:
-

prin nivelul i structura consumului, n special prin


consumul de bunuri alimentare, consumul de mbrcminte, de
bunuri de valoare mare i ndelungat, consumul de
medicamente i materiale sanitare, consumul de bunuri i
servicii de igien personal etc.,

prin condiiile de locuit i servicii comunale, prin


gradul de asigurare a populaiei cu locuine decente,
carcateristicile
acesibilitatile

gradul

locuinelor,

de

confort

sistemul

electricitate, gaze, amenajri stradale,

de

al

locuinelor,
ap,

canal,

prin condiiile de la locul de munc, intesitatea muncii,


monotonia, variabilitatea, durata zilei i a sptmnii de lucru,
durata timpului liber i modul de utilizare a lui, condiiile
de odihn, recreere i sport,

prin

nivelul

cultural

al

populaiei,

nivelul

de

instruire, activitile culturale i gradul de accesibilitate


la cultur a populaiei, gradul de dezvoltare, calitatea i
accesul la nvmnt, dezvoltarea tiinei i rspdirea n
rndul populaiei.
S-a creat un sistem informaional complex referitor la starea
de sntate a populaiei i s-au stabilit principalii indicatori care
se raporteaz statistic.
Cele trei grupe de indicatori statistici privind starea
de sntate a populaie sunt:
a) - indicatorii accesibiliii populaiei la asistena sanitar,
b) - indicatorii strii de sntate,

c ) - indicatorii bilanului vital al populaiei.


a) Indicatorii

accesibilitii

populaiei

la

asistena

sanitar, cuprind aspectul material i financiar al serviciilor de


sntate n sectorul public i privat.
Componentele acestei grupe de indicatori se refer la:
-

numrul de uniti sanitare i pe posturi la 1.000 locuitori,


pe categorii de uniti sanitare i anume: spitale, centre
de

sntate,

sanatorii,

ambulatorii

preventorii,

de

cree,

specialitate,
leagne

policlinici,

pentru

copii,

41

cabinete medicale, laboratoare pe total i forme de


prioritate,
-

numrul de posturi n spitale, pe specialiti i n


dianamic:

interne,

chirurgie,

obstetric-ginecologie,

pediatrie, nou-nscui i prematuri, boli infecioase, tbc,


pneumologie, psihiatrie, neurologie, oftalmologie, orl,
dermato-venerice,
-

staii de ambulane i dotarea lor cu autosalvri,

numrul de medici stomatologi, farmaciti, personal


mediu raportat la 10.000 locuitori sau/i numrul de
locuitori la un medic,

distana medie pn la cel mai apropiat spital, judee i


zone geografice,

nivelul cheltuielilor populaiei pentru ngrijirea sntii i


proporia acestora n bugetul de familie,

numrul de farmacii de stat i private, repartizate n


teritoriu, pe medii sociale: urban i rural,

indicele preului medicamentelor i al tarifelor pentru


asistena medical,

cheltuieli din bugetul de stat pentru ocrotirea sntii,

indicatori de cost eficien a pacienilor.

b) Indicatorii strii de sntate,

Se exprim numeric cupriznd:


-

aspectele fizic, psihic i social ale strii de sntate n


conformitate cu definiia dat de O.M.S.

Principalii indicatori sunt:


-

morbiditatea populaiei,

numrul bolnavilor ieiti din spital pe clase de boli,

rata morbiditii cu incapacitate temporar de munc,

numrul zilelor de boal cu itm pe total populaie


raportat la 1000 locuitori,

numrul ntreruperilor de sarcin i rata avorturilor, total


i pe grupe de vrst,

numrul vizitelor medicale pe total i grupe de afeciuni,

rata incidenei dintr-un an la 100.000 locuitori pentru: boli


infecioase i parazitare, diareice acute, hepatite, tbc,
rubeola,

grip,

sifilis,

scarlatin,

rujeol,

erizipel,

leptospiroza, SIDA, diabet zaharat, hta, epilepsie, boli


aparat circulator, boli aparat digestiv, boli aparat respirator,
boli aparat uro-genital, tumori, boli ale sistemului nervos, boli mentale
etc.,
-

mortalitatea pe sexe i cauze ale decesului,

durata medie a incapcitii de munc pe cauze ale


incapacitii,

indicatorii somatometrici.

c) Indicatorii

bilanului vital al populaiei, se refer la

indicatorii demografici ce caracaterizez micarea natural a


populaiei i a unor indicatori calitativi ai populaiei.
Indicatorii strii de sntate cei mai semnificativi sunt:
-

rata natalitii i pe medii sociale - urban/rural,

rata fertilitii pe grupe de vrst i indicele fertilitii,

43

rata mortalitii, pe medii sociale, grupe de vrst i


sexe,

sporul natural al populaiei, pe total i medii sociale,

durata medie a vieii - sperana de via pe total, sexe i


medii sociale.

Contextul social politic din fiecare ar determin i unele


deosebiri structural funcional ale sistemelor medicale care permit
gruparea lor n 3 tipuri de sisteme:
-

sisteme medicale pluraliste ntemeiate pe experiena unor tipuri


structurale

multiple

de

autoritate:

public,

privat,

voluntar (de exemplu SUA),


-

sisteme medicale cu autoriti mixte formale i


voluntare

care

colecteaz

achit

necesarul

de

cheltuieli pentru populaie n cadrul serviciilor medicale


(de exemplu Suedia, Norvegia, Frana, Japonia),
-

sisteme medicale cu caracter naional, ca sisteme


care sunt administrate, controlate n ntregime de ctre
autoritatea politic, administrativ, n cadrul crora
cheltuielile cu sntatea sunt pltite n cea mai mare
parte din bugetul statului (de exemplu, fostele ri
comuniste).

Principale aspecte al reformei asistenei medicale din


Romnia au vizat:

descentralizarea structurii organizaionale,

restructurarea sistemului de finanare,

accentuarea procesului de privatizare.

Descentralizarea

asistenei

medicale

primare

s-a

realizat prin:
-

reforma

asistenei

medicale

primare

prin

apariia

medicului de familie care n calitate de medic generalist


ofer pacienilor accesul la serviciile medicale primare ct mai
aproape de domiciliul,
-

restructurarea

reelei

sanitare

ce

constat

prin

desfiinarea unor spitale mici, reprofilarea unor secii i


policlinici,

reducerea

numrului

de

dispensarelor

medicale i transformarea lor n cabinete medicale ale


medicilor de familie, reducerea paturilor n spitale.
Restructurarea sistemului de finanare a asistenei
medicale a constat n:
-

stabilirea ca principala surs de finanare pentru sectorul


public de sntate a Fondului Naional de Asigurri de
Sntate,

un nou sistem de management i de transfer de


responsabiliti

la

nivelul

spitalelor

gestionarea

fondurilor.

Starea de sntate a populaei este n concordan cu


definia O.M.S. i poate fi prezentat ca o funcie:

45

Sp = f (Y,U,V,W)
Unde:
Sp= starea de sntate a populaiei,
Y = factori biologici,
U= factori de mediu,
V = factori comportamentali
W = factori privind calitatea serviciilor medicale.
Starea de sntate a Romniei este afectat de:
-

consumul de alcool, tutun, droguri,

poluarea

excesiv

special

zonele

industriale,

consumul excesiv de pesticide, calitatea surselor de ap,


poluarea aerului,
-

factorii conjuncturali economico-sociali, omajul, regimul


alimentar deficitar, factorii de stres,

deficienele serviciilor medicale datorate modificrilor


structural- organizatorice, a managementului unitilor
medicale, regimul medicamentelor compensate.

Starea de sntate a populaiei poate fi caracterizat


prin stocul de sntate i prin coeficientul morbiditii
generale,

ea

poate

mutifactorial:
Ss = f (g,v,a,m,s,p)

fi

prezentat

ca

funcie

Unde:
Ss= starea de sntate a populaiei (stocul de sntate)
g= factori genetici,
v= vrsta,
a= alimentaie,
m= mediu de via social,
s= sexul
p=profesia
tiind ca morbiditatea general se calculeaz cu ajutorul
strii de morbiditate:
Cm=

Be
P

Bv + Bn
P

Unde :
Cm = coeficientul strii de morbiditate,
Be = nr. bolnavilor n eviden,
Bv = nr. cazurilor vechi de mbolnviri
Bn = nr. cazurilor noi de mbolnviri
P = populaia
Starea de snatate ia valori subunitare conform
relaiei:

47

Ss = 1 - Cm
De unde rezult c diminuarea morbiditii, ndeosebi pe
seama cazurilor noi de mbolnviri, duce la creterea strii de
sntate i invers.
Un indicator sintetic al strii de sntate este durata
vieii, evoluia acestui indicator la noi a cunoscut o uoar
cretere de la 69,9 ani n anul 1990 la 71,2 ani n anul 2002
(aceste valori din Romnia sunt cu 6-7 ani mai mici dect durata
medie a vieii din rile U.E.).
Sperana de via la natere este superioar la
populaia feminin n comparaie cu populaia masculin,
decalajul nregistrnd o cretere de la 61 ani n 1990 la 73 ani n
anul 2002.
Dezvoltarea uman are n atenie omul - pacientul i
necesitile sale, de aceea este foarte important s se analizeze
populaia i fenomenele demografice din Romnia, pe baza
datelor statistice medicale raportate de medicii de familie, medicii
specialiti, serviciul de statistic medical din unitile medicale
cu/far paturi din Romnia raporteaza si interpreteaza indicatori statistici
cum ar fi de exemplu :
Indicele

dezvoltrii

umane

(IDU)

cu

cele

componente eseniale: sperana de via, nivelul de


educaie, PIB pe locuitor,
indicele dispariiei ntre sexe (IDS),

indicele participrii feminine (IPF),


indicele srciei umane (ISU).

Acesti indicatori sintetici permit caracaterizarea de ansamblu


a nivelului evoluiei dezvoltrii umane n Romnia.
Instituiile medicale i concentreaz resursele i mijloacele
sociale necesare susinerii sntii, pe care le mobilizeaz i
distribuie n raport ce cerinele imediate i de perspectiv ale
strii de sntate a pacienilor.
Medicul de familie face parte din acest sistem specializat, avnd
un rol important, el avnd posibilitatea i mecanismul de control
asupra strii de snatate a pacienilor nscrii pe listele sale i a
celorlali pacieni care solicit de urgen asisten medical
primar.
Medicul de familie ofer servicii medicale:
-

de prevenire,

de diagnostic,

de tratament,

de reabilitare,

de educaie sanitar

n raport cu celelalte aspecte ca:


-

decese,

mbolnvire

incapacitate,

disconfort,

49

insatisfacie.

nsumarea

activitii

tuturor

serviciilor:

medicale/sanitare se numete:
PRODUS MEDICAL TOTAL
indicator

global

ce

caracterizeaz

categoria

cronico-

degenerativ a populaiei care apeleaz la medic; n acest


fel se observ lipsa informaiei satisticii medicale integrale.
Dubla dependen a sntii de progresul economico-social
i a progresului economico-social de starea sntii populaiei ne
demonstreaz nc o dat c sntatea i asistena medical,
toate serviciile de sntate, depesc relaia medic - pacient i
devin o problem a comunitii.
Accesul la medicul de familie a sczut din urmtoarele
cauze:
-

un segment din populaie este neasigurat din cauza


neplii contribuiei la asigurrile de sntate sau au
acces limitat din cauza veniturilor insuficiente pentru costurile
din buzunar ale actului medical,

un segment din populaie dei asigurat, acceseaz


insuficient serviciile medicale n special cele preventive,
datorit unei instrucii/educaii insuficiente,

un segment din populaie dei asigurat prin plata


contribuiei, nu poate beneficia de servicii medicale

necesare, datorit inexistenei/insuficienei furnizorilor n


aria geografic de domiciliu.
Accesul la serviciile publice de sntate realizndu-se pe
principiul plii cotizaiei lunare, a adus la apariia de segmente
ale populaiei care, prin neasigurare. nu mai pot beneficia dect
de serviciul de urgen.
Reforma

sectorului

sanitar

Romnia

reprezint

component a reformei sectorului social, principalul obiectiv fiind


mbuntirea strii de sntate a populaiei. Problema esenial
este reprezentat de resursele financiare, pentru prima dat
sntii i s-a atribuit o suma mai mare din PIB n concordana cu
normele U.E.
Peste tot n lume medicina este o mare consumatoare de fonduri.
Reforma sanitara n Romnia a naintat greu, n primul rnd
c a dispus de fonduri limitate i acestea nu au fost folosite

gospodrite - eficient.

Inapetena pentru reforma sanitar poate fi datorat:


-

medicului de familie, care este slab ancorat n mediul


medical, tot timpul este speriat de schimbrile foarte,
foarte dese, salariu insuficient, uneori ndreptndu-se
spre

activiti

nemedicale,

lipsa

obligativitii

unei

51

pregtiri continuee l predispune uneori la plafonare


medical, uneori se blocheaz i intelectual,
-

medicului specialist din ambulatoriul de specialitate,


cruia i lipsete legatura cu spitalul, cu voia lui sau nu,
uneori impus de eful seciei respective i aa apare
tentaia de a substitui o activitate medical de calitate cu
cea de funcionar care elibereaz: retee compensate i
concedii medicale,

i medicului din spital care are probleme, ncepnd de la


dotrile i necesitiile pacienilor din secia respectiv.

Sistemul medical romnesc nu se simte prea bine, este ca un


pacient ocat, cruia medicul de ATI i asigur funciile vitale
(acum,

sperm

vom

avea

bani

suficieni),

stabilete

diagnosticul i ncet-ncet l aduce pe linia de plutire.


Poate prin apariia noilor manageri n sntate vom avea
servicii

medicale

de

calitate,

eficiente,

care

rspund

necesitilor bolnavilor, prin utilizarea eficient a resurselor


umane i materiale, fiinc se va putea vorbi despre reform n
sistemul sanitar. Dar i aici avem o problem, cursul a pregtit
manager n spital, organizarea unui curs de management
spitalicesc era necesar dar nu acoper i sfera de activitate a
ambulatoriilor de specialitate i a medicului de familie. Toi
medicii trebuiesc instruii i trebuie s cuprind toate ariile de
influen n sntate.
.

Sursele financiare pentru sectorul sanitar:


- sectorul privat cu 33% din fonduri:
a) uniti sanitare care funcioneaza preponderat cu
fonduri publice,
b) uniti sanitare care funcioneaza preponderent cu fonduri
private,
c) activiti externalizate
- sectorul public cu 67% din fonduri:
a) uniti sanitare care funcioneaza integral din venituri
proprii 50%,
b) uniti sanitare care utilizeaz fonduri din bugetele
locale 2%,
c) uniti sanitare care funcioneaza cu venituri de la
bugetul de stat 15%.
Atingerea obiectivului mbuntirii permanente a strii de
sntate a populaiei se realizez prin intermediul: reelei
medicale preventive i curative.
Reeaua medical preventiv implic: utoritile de
sntate public, institutele i centrele de sntate public,
cabinetele medicale de familie care au rol n promovarea sntii
i prevenirii mbolnvirilor.

53

Reeaua medical curativa implic: cabinetele medicale,


ambulatoriile, spitalele, centrele de sntate, unitile medicosociale cu rol n asigurarea asistenei medicale.
Obiectivele de prevenire i combaterea practicilor care
dauneaz

sntii,

mbolnvirilor

se

educarea

realizeaz

populaiei

prin

Programele

scopul

evitrii

Naionale

de

Sntate coordonate de ctre Ministerul Sntii .


Legea nr. 95/2006 acord un rol important Programelor
Naionale de Sntate - titlu 11 - intervenii majore ale statului
n promovarea i aplicarea politicilor de sntate, n scopul
mbuntirii strii de sntate a populaiei - aa a aprut la
nivelul Ministerului Sntii - Agenia Naional de Programe,
care are responsabilitatea proiectrii i realizrii programelor
naionale de sntate, care vor avea i la nivel regional i local
compartimente responsabile de implementarea programelor
nationale de sanatate.

In Romania a fost introdus prin Legea Organizarii Sanitare din


1949 modul integrat al sistemului ingrijirilor de sanatate(el fiind
inspirat de sistemul de sanatate de Semasko din Uniunea
Sovietica).
Acest sistem de sanatate avea ca scop un nivel ridicat de echitate
si se baza in teorie pe principiile acoperirii universale a populatiei si
accesului fara plata la servicii dar lasa utilizatorului foarte putina
liberatate de a alege intr-un sistem extrem de standardizat,centralizat si
strict reglementat.
Sistemul de sanatate
tip sovietic :
-

finantare de la stat

din Romania pana in anul 1990 a fost

planificare centralizata

administrare rigida si

monopolul statului asupra serviciilor medicale.

Va amintiti de dispensarul de intreprindere,spitale ale unor ministere cu


retele proprii,ect,presiunile majore dupa 1990 pentru schimbare,datorate :
-

calitatii slabe a serviciilor de sanatate,

deteriorari progresive a starii de sanatate,

subfinantari,

ineficienta,

normele rigide,

absenta concurentei si

a initiativei individuale.

Reversul medaliei a fost:


-

aparitia in exces a unor unitati sanitare mai ales spitale cu


echipamente medicale neadecvate,

acces insuficient la medicamente moderne,

servicii preventive insuficiente,

cresterea inechitatii in furnizarea asistentei medicale intre regiuni


si intre diferite grupuri.

Schimbarile de organizare au fost precedate de modificari legislative,care


au stabilit cadrul pentru trecerea la un sistem de asigurari sociale de
sanatate mult mai descentralizat si pluralist,cu relatii contractuale intre
casele de asigurari de sanatate si furnizorii de servicii de sanatate.
Cele mai importante modificari legislative au fost ;
-

Legea nr. 145/1997 privind asigurarile de sanatate,

55

Legea nr. 74/1995 privind Colegiul Medicilor,

Legea nr. 100/1997 privind sanatatea publica,

Legea nr. 146/1999 privind organizarea spitalelor.

In anul 1999 Ministerul Sanatatii devine un organism cu rol preponderant


de planificare si coordonare a politicilor,responsabilitatea legata de finantarea
serviciilor de sanatate trecand in cea mai mare parte la CNAS.

Ministerul Sanatatii a fost :


-

Ministerul Sanatatii si Familiei in anul 2001

Ministerul Sanatatii

Ministerul Sanatatii Publice an 2006 ( prin Legea nr.95/2006).

an 2005

Principalele responsabilitati ale Ministerului Sanatatii sunt urmatoarele :


-

Elaboreaza,implementeaza si evalueaza politici si strategii in


domeniul sanatatii,

Defineste si imbunatateste cadrul legal pentru sanatatea


si sistemul serviciilor de sanatate,

Elaboreaza reglementari privind organizarea si functionarea


serviciilor de asistenta medicala,atat publice de stat cat si
private,a serviciilor de sanatate publica, a protectiei si promovarii
sanatatii ,distributiei medicamentului,

Evalueaza si monitorizeaza starea de sanatate a


populatiei,organizeaza si coordoneaza inspectia de sta,reteaua de
promovare a sanatatii,sistemul national de supraveghere si
control al bolilor si sistemul informational privind sanatatea
publica,

Administreaza si evalueaza programele nationale de sanatate pe

publica

care le finanteaza din bugetul de stat, aceste PNS au drept scop


promovarea sanatatii ,prevenirea bolilor ,anumite servicii
medicale,sprijin pentru procesul de pregatire profesionala,
-

Finanteaza constructiile si achizitionarea de echipamente medicale


de inalta tehnologie,

Elaboreaza si coordoneaza aplicarea strategiilor in domeniul


resurselor umane in sanatate.

La nivel local Ministerul Sanatatii actioneaza prin intermediul


directiilor de sanatate publica judetene care sunt servicii publice
deconcentrate cu personalitate juridical,subordinate Ministerului Sanatatii .
Principalele responsabilitati ale acestor DSPJ sunt :
-

aplica politica si PNS pe plan local,

colecteaza si inregistreaza date privind sanatatea populatiei ,pe


baza carora identifica riscuri si problem locale prioritare de
sanatate publica,

controleaza aplicarea normelor de functionare a unitatilor medicale


si farmaceutice,indifferent de forma de organizare,

organizeaza activitati de prevenire a imbolnavirilor si de


promovare a sanatatii la nivel local ,

intervine in rezolvarea problemelor de sanatate publica aparute in


randul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate prin CAS Judetene


gestioneaza fondul national unic de asigurari de sanatate.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate este o institutie
publica,autonoma ,de interes national, cu personalitate juridica care
functioneaza pe baza statutului propriu,aprobat prin hotarare a guvernului.
Principalul rol al Casa Nationala de Asigurari de Sanatate este sa
asigure functionarea unitara si coordonata a sistemului de asigurari

57

sociale de sanatate .
Instrumentul folosit pentru definirea unitara a conditiilor privind
acordarea asistentei medicale din cadrul sistemului de asigurari sociale de
stat este :
Contractul - cadru al carui proiect il elaboreaza CNAS si care
prezinta spre aprobare si Ministerului Sanatatii .
Alte structuri ale administratiei publice implicate in
reglementarea,conducerea si finantarea sistemului de servicii de
sanatate sunt:
-

Finantelor Publice,care are responsabilitatea coordonarii de


pregatire a legii bugetului,executiei bugetului de stat si a
monitorizarii cheltuielilor efectuate din fondurile publice,inclusiv
fondul de asigurari sociale de sanatate,in conformitate cu
reglementarile in vigoare. Din punctul meu de vedere este un
minister in care nu se practica transparenta,comunicarea si nici
legea bunului simt.

Alte ministere cu competenta in probleme de sanatate: Minsterul


Transporturilor,Ministerul Apararii Nationale,Ministerul Justitiei si
Serviciul Roman de Informatii ,care au in subordine unitati
sanitare proprii: spitale,centre de diagnostic si tratament,cabinete,ect.

Primariile, Consiliile locale au un rol in administrarea si


finantarea unitatilor de interes local,ale caror cladiri fac parte din
patrimoniul public al unitatilor administrativ teritoriale.

In domeniul autorizarii ,controlului si supravegherii profesiilor de


medic,medic dentist,farmacist , ca profesii liberale,autoritatea de stat
deleaga unele responsabilitati organismelor profesionale:
-

Colegiul Medicilor din Romania(CMR),

Colegiul Medicilor Dentisti din Romania( CMDR),

Colegiul Farmacistilor din Romania (CFR).

Acestea sunt organisme profesionale,apolitice, fara scop patrimonial,de drept


public,organizate la nivel national si colegii teritoriale judetene, respectiv
ale municipiului Bucuresti. Colegiile teritoriale au personalitate
juridica,patrimoniu si buget propriu,precum si autonomie
functionala,organizatorica si financiara.
Aceste colegii cuprind toti medicii,medicii dentisti si farmacisti care isi
exercita profesia in Romania.
Principalele atributii ale :
-

Colegiul Medicilor din Romania(CMR),

Colegiul Medicilor Dentisti din Romania( CMDR),

Colegiul Farmacistilor din Romania (CFR).

sunt urmatoarele:
-

asigura in colaborare cu MS ,controlul aplicarii regulamentelor si


normelor care organizeaza si reglementeaza exercitarea profesiilor
respective ,indiferent de forma de exercitare si de unitatea sanitara
in care se desfasoara,

intocmesc si actualizeaza permanent Registrul Unic al profesiilor


respectiv din Romania,

dezvolta metodologii ,initiaza si elaboreaza ghiduri si protocoale


de practica medicala,

organizeza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica


profesionala si a cazurilor de indisciplina in activitatea
profesionala ,in calitate de organ de jurisdictie profesionala,

Avizeaza infiintarea cabinetelor medicale si participa prin


reprezentanti la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor
in unitatile sanitare publice,

Colaboreaza la formarea,specializarea si perfectionarea pregatirii


in respectivele profesii,

59

participa la elaborarea metodologiei de acordare a gradelor


profesionale,

urmaresc realizarea cerintelor de educatie continua necesara


reavizarii,

sunt consultate in elaborarea contractului - cadru si normelor


cu privire la conditiile de acordare a serviciilor in sistemul
asigurarilor sociale de sanatate.

4.a. Organizarea furnizorilor de servicii de sanatate.

In asistenta medicala primara privata serviciile sunt furnizate in


prezent de medicii de familie.Cel mai frecvent tip de organizare de
servicii medicale la acest nivel este cabinetul medical individual
,cabinetele medicale grupate si societatile civile medicale private.
Pana in 1989 asistenta medicala primara era furnizata printr-o retea
cu 6.000 de dispensare medicale de diferite tipuri din care :
-

dispensare medicale teritoriale = 4.000

dispensare medicale de intreprindere = 2.000

Dispensarele medicale erau cuprinse in structura spitalelor,spital


care administra si fondurile pentru asistenta medicala primara.
Pacientii nu isi puteau alege dispensarul medical ,ci erau repartizati la
un anumit dispensar medical in functie de :
-

locul de munca,

sau rezidenta.

Dupa 1989 pacientii au dobandit dreptul de a-si alege si schimba


medicul de familie. Alegerea medicului de familie de catre pacient si plata
prin capitatie,in functie de numarul de pacienti inscrisi ,sunt principalul

mecanism prin care a fost introdusa competitia intre furnizorii de


asistenta medicala primara.S-a obtinut cresterea rolului medicului de familie
in controlul accesului la celelalte tipuri de servicii medicale.Trecerea la
sistemul de asigurari de sanatate a schimbat rolul medicului de familie
care a trecut de la statutul de salariati in institutii publice la cel de
furnizori independenti ,care isi administreaza cabinetele in regim privat si
intra in relatii contractuale cu CASJ. Cladirile si aparatura medicala au fost
date in folosinta medicilor initial in comodat,pe o perioada de 5 ani. In
anul 2003 mai existau in Romania 300 de dispensare medicale care
apartin ministerelor cu retea proprie de sanatate (militar,cfr) care furnizeaza
servicii medicale specifice angajatilor din aceste unitati. In anul 2004 erau
1.000 de cabinete medicale private de medicina generala cu servicii platite
direct de pacient.

4.b. Serviciile medicale de specialitate sunt furnizate de ;


-

cabinet medicale de specialitate individuale (in anul 2004 erau


1.200 cabinete),

ambulatorii integrate sau de specialitate,

centre de diagnostic si tratament,

centre medicale de specialitate,

societati civile medicale de specialitate.

Acesti furnizori de servicii medicale de specialitate au aparut in urma


reorganizarii policlinicilor, o data cu trecerea la contractarea de servicii
catre CASJ. Sectorul privat in domeniul serviciilor ambulatorii sunt
foarte bine reprezentante prin cabinetele medicale de specialitate cu
plata directa de catre pacient(in anul 2004 fiind 4.000 cabinete , 100
centre medicale si 400 laboratoare medicale private).

4.c

Asistenta medicala spitaliceasca

61

In anul 2006 in Romania erau 416 spitale de stat si 9 spitale private.

Asistena medical spitaliceasc in Romnia , majoritar este


de stat(majoritate a furnizorilor de servicii sunt instituii
publice de stat).
Acelai lucru vedem la toate fostele ri comuniste
din Europa de Est.
In fostul bloc comunist ,s-a refuzat privatizarea,
concepia fiind aceia ca serviciile medicale devin
inaccesibile celor srci sau cu venituri reduse.
Spitalele au fost in subordinea direct a
Ministerului Sntii prin Directiile de Sntate
Public Judeene,ulterior in marea majoritate a cazurilor dreptul
de proprietate asupra mijloacelor fixe ale spitalelor
au fost transferate autoritilor locale
Avantajele au fost in funcie de autoritile locale
care s-au implicat foarte mult in judeul Constana
dar in alte judee mai puin sau deloc.
Dezavantajele :
-municipalitile ca proprietari ai spitalelor, nu au
avut motivaia, nici instrumentele/capacitatea de a
trage la rspundere managerul spitalului pentru
perfromanele unitii sanitare cu paturi- performana
financiar ct i la calitatea serviciilor medicale
acordat pacienilor spitalizai,
-

autoritile locale nu sunt finanatorii serviciilor


de sntate,
autoritile locale nu au control asupra investiiilor
de capital lipsindu-le instrumentele prin care pot
influena activitatea spitalelor,

autoritile locale nu pot monitoriza intrega


activitate a spitalelor.

Serviciile medicale acordate de spital pot fi ,


-

preventive,
curative,
de recuperare
i/sau paleative.

Spitalul particip la asigurarea strii de sntate a


populaiei,
Competenele pe tipuri de spitale se stabilesc in
conformitate cu, criteriile Comisiei Naionale de Acreditare a
Spitalelor i se aprob prin ordin de ministrul M.S..
Activitile organizatorice i funcionale cu caracter medicosanitar din spitale sunt reglementate i supuse controlului
M.S..
In spital se pot desfura i activiti de invmnt:
-

medico-farmaceutic,
postliceal,
universitar,
postuniversitar,
i activiti de cercetare tiinific medical.

Spitalul asigur condiii de:


-

investigaii medicale
tratament
cazare,
igien
alimentaie,
i de prevenie a infeciilor nozocomiale.

63

M.S. reglementeaz i aplic msuri de cretere a


eficienei i calitii serviciilor medicale i de
asigurare a accesului echitabil al populaiei la serviciile
medicale
Pentru asigurarea drepturilor la ocrotirea sntii M.S.
propune , o data la 3 ani "Planul Naional de paturi " , care
se aprob prin hotrare a guvernului .

5. Organizarea unitatilor sanitare cu paturi /fara paturi din Romania


Structura organizatoric a unui spital cuprinde:
- secii de spital,
laboratoare,
servicii de diagnostic i tratament,
compartimente,
servicii sau birouri:tehnice,economice i
administrative,
- servicii de asisten prespitalisceasc,
- transport urgene: ambulana,
- structuri de primiri urgene :UPU,MUP,CUP,
Spitalele pot avea i alte structuri care acord
servicii ambulatorii de specialitate:
-

Spitalele

spitalizare de zi,
ingrijiri la domiciliul
servicii paraclinice ambulatorii.

se impart in trei categorii(ierarhizare clasica):


-

spital de ingrijiri teriare,


spital de ingrijiri secundare,
spitale comunitare.

Spitale de ingrijiri tertiare,

Sunt spitalele care ofera servicii complexe, cu tehnologie ultra-performanta.


Rolul lor este de a acorda pacientilor ingrijiri specializate ,mergnd pe
ideea ca expertiz i echipamentele foarte scumpe
trebuiesc concentrate numai in aceste uniti sanitare.

Spital de ingrijiri secundare,


Se adreseaz unui grup populaional foarte mare- care
poate fi accesibil tuturor solicitanilor.Dezvoltarea tehnologiei
simplific foarte mult: stabilirea diagnosticului i a
tratamentului.In aceste uniti sanitare cu paturi sunt tratai
pacieni care nu necesit ingrijiri atat de complexe i
costisitoare.

Spitale comunitare
Sunt acele spitale organizate in zone slab populate sau
izolate , funcionind servicii de baz i intervenii chirurgicale
minore.

Asistena medical spitaliceasc se acord in regim de:


a) spitalizarea continu,
b) spitalizarea de zi.

Asistena medical spitaliceasc se asigur cu


respectarea urmtoarelor criterii de internare:
-

naterea, urgenele medico-chirurgicale i


situaiile in care este pus in pericol viaa
pacientului sau au acest potenial,care
necesit supraveghere medical continu,
diagnosticul nu poate fi stabilit in ambulatoriu,

65

tratamentul nu poate fi aplicat in condiiile


asistenei medicale ambulatorii, pacientul este
nedeplasabil, necesit izolare sau internare
obligatorie pentru bolnavii psihici prevzui la
Art.106,113,si 114 din Codul Penal i cele
dispuse prin ordonana procurorului in timpul
judecrii sau urmririi penale,
alte situaii bine justificate de ctre medicul
care face internarea i avizate de medicul ef
de secie

Serviciile medicale spitaliceti sunt:


prevenie,curative,de recuperare i paliative i cuprind:
-

consultaii,
investigaii
stabilirea diagnosticului,
tratament medical i /sau chirurgicale,
ingrijire, recuperare, medicamente,
materiale sanitare,dispozitive
medicale,cazare,mas.

In unitile sanitare ambulatorii autorizate de M.S. se


pot acorda in regim ambulatoriu servicii medicale de tip
spitalicesc pentru asiguraii care necesit internarea,suportate
din fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti,prin
fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti, prin tarif pe
serviciu medical stabilit prin norme.
Modalitile de contractare de ctre CAS a serviciilor
medicale se stabilesc prin norme.

Organizarea spitalelor se bazez pe 5 elemente


care definesc statutul unui spitalul ( intre ; public de
stat i public privat) ele sunt urmtoarele:

autonomia in conducere,
riscul financiar,
responsabilitatea financiar,
responsabilitatea organizaional,
funciile sociale.

Autonomia in conduncere , se refer la dreptul conducerii


spitalului de a lua decizii asupra :
forei de munc,
veniturilor,
rezultatelor,
preurilor,
procesului de management in sine.

Managementul operaional este format din :


manager,
comitet director din care: manager,director medical,director
financiar-contabil,director de cercetare,director de ingrijiri,
- consiliul consultativ.
Consiliul consultativ are rol de a face
recomandri managerului privind probleme de strategie i
organizare,el este format din: reprezentaii
ministerului,autoriti locale,universiti, reprezentani ai
mediului de afaceri,sindicat.
-

Riscul financiar,

67

este determinat de mecanismul de plat i de nivelul


incasrilor directe de la beneficiari de servicii de sntate
direct de la beneficiarii de servicii de sntate-pacieni sau
companii private.
Finanarea spitalelor publice este asigurat prin bugete
globale negociate cu C.N.A.S pe baza de contract.
Bugetul negociat are 2 componente:
salariile personalului,
restul cheltuielilor.
Din anul 2005 , prin dezvoltarea sistemului de
finanare bazate pe caz: D.R.G, majoritatea spitalelor pentru
afeciuni acute incheie contracte pe baza numrului cazurilor
spitalizate,tarife mediu pe grupe de diagnostice.
-

Riscul financiar al spitalului a crescut foarte mult,fiind dependent de:


serviciul de statistic si informatic care trebuie s
raporteze date corecte i complete.
Responsabilitatea

financiar,

Se refer la capacitatea spitalului de a realiza beneficii


sau de a administra eventualele deficite. In mod repetat ,
an de an , spitalele au inregistrat datorii , in special ctre
furnizorii de:
- medicamente i materiale sanitare care au fost
acoperite greu din fondurile de asigurri sau bugetul de stat.

Responsabilitatea organizaional

Spitalele sunt responsabile fa de :


- Ministerul Sntii
Sntate Publice Judeene,

prin Directiile de

autoritile publice locale


Aministraiile locale nu dein instrumentele de control
i nu au capacitatea de control pentru evaluarea activitii
financiare a spitalului.Auditul se efectueaz de ctre structuri
ale Ministerului Sntii .
-

Funciile sociale

In Romania , toate cazurile in regim de urgen li se


acord asisten medical gratuit. Spitalelor nu le sunt
alocate fonduri separate pentru activitatea social prin
lege.In mass- media au aprut foarte multe cazuri de bolnavi cazuri sociale- externate sau neinternate in spitale i la
presiunile sociale i chiar politice sunt internai in spitalele
din Romnia pacieni care stau foarte multe zile ei sunt :
pacieni sociali.
In data 28.09.2007 am fost sunat de un domn de la Poliia
Comunitar Cernavod , care facea presiuni pentru un
cetean din Cernavod care nu avea familie, locuin i care
fusese cndva bolnav de TBC..dac pacientul este
vindecat , medicul din dispensarul medical tbc din localitate
sau Constana nu poate s-l interneze la Spitalul Clinic TBC
Constana . doar c el este un caz social..

69

Exist riscul nerambursrii cheltuielilor pentru aceti


pacieni,aceste cazuri au generat pierderi mari pentru multe
spitale din judeul Constana i din ar.
6. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania.
6.a. Indicatori de management a resurselor umane.
6.b. Indicatori de
6.c. Indicatori

utilizare a serviciilor.

economico - financiari.

6.d. Indicatori de

calitate.

6.e. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania.


Indicatori

de performanta ai managementului spitalului .

Tabel cu valori medii nationale din care :


-

Categoria de indicatori

Denumirea indicatorului

Periodicitatea raportarii

Sursa de date

Observatii

Ordinul M.S. nr. 1384 /04.11.2010 privind indicatorii de peformanta


a activitatii spitalului (anexa nr.1 si anexa nr.2).
6.f. Indicatorii
Ministerul Sanatatii .

de sanatate din Romania ce se raporteza la

INDICATORILOR DE PERFORMAN
AI MANAGEMENTULUI SPITALULUI

I. Indicatori in spital

A. Indicatori de management al resurselor umane

1
.

Nr.mediu de bolnavi
externai
pe un medic

Bolnavi ieii

Nr. medici n spitale

71

Bolnavi ieii sunt bolnavii externati trimestrial conform


datelor inregistrate in foile de observaie clinic general pentru
spitalizare de zi i continu, exclusiv bolnavii transferai.
In cadrul bolnavilor ieiti se cuprind i decedaii din cursul
perioadei de calcul a indicatorilor.
Numr de medici n spitale se refer la toi medicii din
asistena medical la paturi, precum i din alte structuri medicale
care deservesc aceste paturi, potrivit statului de funcii pentru
posturile ocupate.

Explicaii
a
)

Nr.mediu de bolnavi
externai

Bolnavi ieii *
=

pe medic

Nr. medici n spital

* Bolnavii iesiti = bolnavii externai in perioada de


raportare conform datelor de inregistrare din foaia de observaie
clinic general pentru spitalizare de zi i continu exclusiv
bolanvii transferai.

b
)

Nr.mediu de bolnavi
externai
pe un medic

Bolnavi ieii **

Nr. medici n spital

** Bolnavii ieii = bolnavii externai in perioada de


raportare conform datelor inregistrate in foaia de observaie
clinic general pentru spitalizare continu exclusiv bolnavii
transferai.

2
.

Nr.mediu de bolnavi
externai

Bolnavi ieii
=

la o asistent
medical

Nr. asistente medicale n


spital

Asistente n spital se refer la personalul mediu sanitar (cu


studii medii, postliceale, de scurt durat, sanitare) din asistena
medical la paturi, sora medical, funcii asimilate prevazute
O.U.G nr. 115/2004, tehnicianul dentar.

3
.

Proporia medicilor
din totalul

Nr. medici din spital

x 100

=
personalului angajat al
spitalului

Total persoane angajate


in spital

Personal angajat al spitalului cuprinde numrul total al


posturilor ocupate cu contract de munc pe perioada
nedeterminat sau pe perioada determinata, dup caz.

73

4
.

Proporia personalului
medical din

Nr. personal medical

x 100

=
totalul personalului angajat al
spitalului

Total persoane angajate


in spital

Personalul medical cuprinde medici, farmaciti, alt personal


sanitar: fiziokinetoterapeut, bioinginer medical, dentist, asistent
medical (cu studii medii, postliceale, de scurt durata, sanitare),
tehnician dentar, sor medical, biolog, biochimist, chimist,
fizician, expert in fizica medical, profesor CFM kinetoterapeut,
asistent social, psiholog, logoped, sociolog, moa, precum i
funciile asimilate prevzute in O.U.G nr. 115/2004.

Proporia personalului
medical cu studii

Nr. personal medical cu studii


superioare

x 100

=
superioare din total personal
medical

Nr. total personal medical

Personal medical cu studii superioare este format din medici,


farmaciti, fiziokinetoterapeui, bioinginer medical, dentist,
biolog, biochimist, fizician, expert in fizic medical, fizician
medical,
psiholog,
logoped,
sociolog,
profesor
C.F.M
kinetoterapeut, funciile asimilate prevzute in O.U.G nr.
115/2004.

6
.

Nr. mediu de consultaii pe

Nr. consultaii n unitile


ambulatorii

Numr de medici din spital


care acorda consultaii in
ambulatorul spitalului

un medic n ambulator

7
.

Nr. consultaii acordate n camera


de gard/UPU/CPU

Nr. mediu de
consultaii pe medic
n camera de
gard/UPU/CPU (se
calculeaz distinct
pentru fiecare
structur)

Numrul de medici care au


acordat servicii in aceste structuri

B. Indicatori de utilizare a serviciilor

1
.

Nr.pacieni externai total


i pe secii

Nr.pacieni externai lunar si


trimestrial din datele din F.O
=
clinic general (total i pe
fiecare secie)

75

2
.

Durata medie de spitalizare pe spital i pe fiecare secie se


calculeaz astfel:

Om zile spitalizare

Durata medie de
spitalizare pe

Bolnavi aflai
la inceputul
perioadei

pe spital

Om zile spitalizare

=
Durata
medie de
spitalizare
pe secie

3.

Bolnavi
intrai in
cursul
perioadei

Bolnavi
aflai la
inceputul
perioadei

Bolnavi
intrati in
cursul
perioadei

Bolnavi
transferai
in cursul
perioadei

Rata de utilizare a paturilor pe spital i fiecare secie:

Rata de utilizare

Iu . 100
=

a paturilor

365 zile

Iu = indicele de utilizare a paturilor


Numrul mediu de paturi poate fi egal cu existentul de la
inceputul perioadei de referin sau poate s difere, situaie in
care se calculeaz ca o medie aritmetic ponderat la trimestru,
semestru, an.

4.

Proporia pacienilor
internai din totalul

Numarul de pacieni internai


=

pacienilor prezentai la
camera de gard

5.

Nr. pacieni prezeni la


camera de gard

Proporia urgenelor
din totalul

Nr. pacieni urgene


internai
=

pacienilor internai

Nr. total pacieni


internai

x 100

x 100

77

6 Procentul pacienilor cu interv.


. chir. din totalul

Nr.intervenii
chirurgicale

x 100

=
pacienilor externai din seciile
de chirurgie

7.

Procentul pacienilor cu
complicaii i

comorbiditi din total


pacieni externai

8.

Indicele de complexitate a
cazurilor

Nr. pacieni ext.din


seciile de chir.

Nr.pacieni cu diagnostice
secundare

x 100

Nr. total de pacieni


externai

Total cazuri ponderate

x
100

Total cazuri rezolvate


Complexitatea cazurilor (indicele de case mix): exprima
tipurile de pacienti tratati in spital in functie de de diagnostic si
gravitate.

Indicele de complexitate a cazurilor: numr care


exprim resursele necesare spitalului in concordan cu pacienii
tratai.

Cazuri ponderate: pacientii virtuali generai prin


ajustarea cazurilor externate, in funcie de resursele asociate cu
fiecare tip de caz. Se pot calcula pentru cazurile externate i
pentru cazurile echivalente.

C. Indicatori economico-financiari.

1.

Execuie bugetar fa
de bugetul

Cheltuieli bugetare
realizate

X
100

=
de cheltuieli aprobat

Total buget cheltuieli


aprobat

Cheltuieli bugetare realizate = pli nete realizate in


perioada de raportare
Total buget cheltuieli realizat = prevederi bugetare
aprobate

2.

Procentul veniturilor proprii


din

Venituri proprii

x 100

=
totalul veniturilor spitalului

Total venituri
spital

Venituri proprii = veniturile obinute de spital


exclusiv cele obinute in contractul cu casa de asigurri de

79

snaate, inclusiv subveniile de la bugetul local, bugetul de


stat, donaii, sponsorizri, alte venituri incasate de spital.

Total venituri spital = veniturile obinute de spital


inclusiv cele obinute in contractul cu casa de asigurri de
sntate, precum i subvenii de la bugetul local, bugetul de stat,
donaii, sponsorizri, alte venituri incasate de spital.

3.

Procentul cheltuielilor de
personal

Cheltuieli de
personal

x 100

=
din totalul cheltuielilor
spitalului
-

4.
a)

Cheltuieli de personal se refer la prevederile privind


cheltuielile de personal
Total cheltuieli spital se refer la prevederile totale de
cheltuieli ale spitalului

Procentul cheltuielilor cu
medicamente
din totalul cheltuielilor spitalului
-

Total cheltuieli
spital

Cheltuieli cu
medicamente

x 100

Total cheltuieli spital

Cheltuieli cu medicamente se refer la prevederile


privind cheltuielile cu medicamentele
Total cheltuieli spital se refer la prevederile totale de
cheltuieli ale spitalului

b)

Procentul cheltuielilor cu
medicamente

Cheltuieli cu
medicamente

x 100

=
din totalul cheltuielilor cu
bunuri i servicii

Total cheltuieli
bunuri i servicii

- Cheltuieli cu medicamente se refer la prevederile


privind cheltuielile cu medicamentele
- Total cheltuieli spital se refer la prevederile totale de
cheltuieli pentru bunuri i servicii

5.

Procentul cheltuielilor de
capital

Cheltuieli de
capital

x 100

=
din totalul cheltuielilor
spitalului
-

6.

Total cheltuieli
spital

Cheltuieli de capital se refer la prevederile privind


cheltuielile de capital
Total cheltuieli spital se refer la prevederile totale de
cheltuieli ale spitalului

Costul mediu pe zi
spitalizare

Cheltuieli realizate
=

Nr. om zile spitalizare

81

Cheltuieli realizate = cheltuieli totale efectiv realizate

7. Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii i in funcie de


sursele de venit:
- servicii urgen cuprind cheltuieli privind drepturile de
personal, medicamente i materiale santiare, alte cheltuieli.
- servicii paraclinice (inclusiv imagistic) cheltuieli
ocazionate de aceste servicii.
- servicii spitalizare continu - cheltuieli ocazionate de aceste
servicii inclusiv cheltuielile efectuate in cadrul programelor
naionale de sntate.
- servicii spitalizare de zi cheltuieli ocazionate de aceste
servicii, inclusiv cheltuielile efectuate in cadrul programelor
naionale de sntate.
-

servicii in ambulatorul de specialitate al spitalului


cuprind cheltuieli privind drepturile de personal,
medicamente i materiale sanitare i alte cheltuieli,
precum i contravaloarea serviciilor decontate de casele
de asigurri de sntate pentru activitatea prestat in
ambulator (care se raporteaz distinct de primele
categorii de cheltuieli).

Structura pe tipuri de servicii se refer la cheltuielile


efectiv realizate.

D. Indicatori de calitate

1.

Rata
mortalitii

Decese

spitaliceti

2.

Bolnavi
ieii

Proportia pacientilor
decedati n primele

24 ore de la spitalizare

3.

Proportia
decedati la

Nr. decese n 24 de ore de la


spitalizare

Decese in 48 ore de la interventia x


chirurgicala
100
=

Rata infeciilor
=

x 100

Bolnavi ieii (externai)

pacientilor

48 de ore de la
intervenia
chirurgical

4.

x 100

Bolnavi externai din seciile


de chirurgie

Nr. bolnavi cu infecii


nosocomiale

x 100

Bolnavi externai

nosocomiale

5. Indicele de concordan a diagnosticului de la internare i cel


de externare:

Nr. diagnostice concordante

x 100

83

Nr. pacieni externai

Indicele de
concordanta

Acest indicator se calculeaz i pentru compararea


corectitudinii diagnosticului pus n cabinetele medicilor de familie
sau n ambulatoriile de specialitate comparativ cu cel pus in
seciile de spital.

6. Procentul pacienilor internai i transferai la alte spitale :

Pacieni
transferai

Nr. pacieni
transferai

x 100
Bolnavi internai

II. Indicatori in ambulator

1.

Numar mediu
bolnavi

Bolnavi consultai

consultati pe medic

Nr. medici din cabinetele


ambulatorii de specialitate al
spitalului

Bolnavii consultai = se refer la numrul de consultaii


efectuate
Medicii din cabinetele ambulatorii de specialitate ale spitalului se
refer la medicii incadrai cu contract de munca in cabinetele de
specialitate din amblatorul spitalului.

2.

Proporia
personalului
medical din
totalul

Nr. personal medical

x 100

=
personalului
angajat in
ambulatorul
spitalului

3.

Proporia
medicilor din
totalul
personalului
angajat in
ambulatorul
spitalului

Total persoane angajate in


ambulatorul spitalului

Nr. medici din ambulatorul


spitalului

x 100

Total persoane angajate in


ambulatorul spitalului

Persoanele angajate in ambulatorul spitalului se refer la


persoanele incadrate cu contract de munc in cabinetele de

85

specialitate din ambulatorul spitalului (cu norm intreag sau


timp de munca parial).

4 Nr. mediu de
. consultaii

Nr. consultaii in
ambulatorul spitalului

x 100

=
Nr. medici incadrai in
ambulatorul spitalului

pe medic in
ambulator

5.

Proportia
pacientilor
internai din
totalul

Nr. pacieni internai

x 100

=
pacienilor
consultati in
ambulatorul
spitalului

Nr. pacieni consultai in


ambulatorul spitalului

NOT:

- urmtoarele structuri medicale sunt considerate


structuri care deservesc paturile de spital: stationar de zi
psihiatrie (aduli i copii), C.P.U, U.P.U, camera de garda, C.S.M
(aduli i copii), serviciul de anatomie patologic i serviciul de
medicin legal;

urmtoarele structuri medicale ofer servicii


medicale ambulatorii dar sunt structuri ale
spitalului:
dispensar medical TBC,
cabinet de planing familial,
cabinet oncologie medical,
cabinet diabet zaharat,
cabinet boli infecioase,
cabinet stomatologie urgen,
cabinet de asisten social,
cabinet medical colar/studentesc.
- numrul de medici din spital care acord consultaii
in ambulatoriul spitalului (indicatorul de la lit. A pct. 6) se
refer la medicii incadrai in seciile cu paturi, dar care au
program in ambulatoriul de specialitate al spitalului.
-

Denumire

indicator

/ observaii / sursa de date

nr pacieni externai -total/secii/se compar cu anul


precedent/ serviciul de statistic,
durata medie de spitalizare pe spital/fiecare secie /
se compar cu durata medie naionala pe tip de
secie/ serviciul de statistic,
rata de utilizare a paturilor pe spital/ fiecare secie/se
compar cu rata optim/ , / serviciul de statistic
proporia pacienilor internai din totalul pacienilor
prezentai la camera de gard/se compar cu anul
trecut/se urmrete triajul adecvat al pacienilor la
camera de gard/UPU/ serviciul de statistic
durata medie de ateptare la camera de gard i/sau
UPU/ se compar cu anul trecut/ monitorizare local,

87

nr. servicii spitaliceti furnizate pe tip de servicii:


acui,cronici,recuperare,spitalizare de zi/spitalizare
continu/ serviciul de statistic
Indicele de complexitate al cazurilor pe spital/fiecare
secie in parte/se compar cu anul precedent i cu
seciile de acelai tip/ serviciul de statistic
Procentul pacienilor cu intervenii chirurgicale din
totalul pacienilor din seciile chirurgicale/ se compar
cu anul precedent i cu seciile de acelai tip/
serviciul de statistic
Procentul pacienilor cu complicaii i
comorbiditti din totalul pacienilor externai cu
diagnostice secundare/ se compar cu anul
precedent i cu seciile de acelai tip/ serviciul de
statistic.
Nr. pacienilor pe lista de ateptare pe secie/
se compar cu anul precedent i cu seciile de
acelai tip/se evideniaz acolo unde este
cazul/monitorizare local.

III .Indicatori economico- financiari


Denumire indicator / observaii / sursa de date

- execuie bugetar fa de bugetul de cheltuieli/


bilanul anual
- structura cheltuilelilor pe tipuri de servicii i in
precedent/raport financiar i dare de seam contabil,
funcie de sursele de venit/se compar cu anul
precedent/raport financiar i dare de seama contabil,
-

procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului/an


precedent i media naionala/bilanul anual,
procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor din spital/
an precedent i media naionala/bilanul anual,

procentul cheltuielilor cu medicamente din totalul


cheltuielilor din spital/ an precedent i media
naional/bilanul anual
procentul cheltuielilor de capital din totalul cheltuielile
spitalului/ an precedent i media naionala/bilanul
anual,
costul mediu pe spitalizare pe fiecare secie/anul
trecut/ex.Buget 2 raportare CJAS.

IV .Indicatori de calitate
Denumire indicator / observaii / sursa de date
-

rata mortalitii intraspitaliceti- total spital /secii/anul


trecut i secii de acelasi tip/D.R.G,
proporia pacienilor decedai la 24 ore internare-total
spital/secii/ anul trecut i secii de acelai tip/D.R.G,
proporia pacienilor decedai la 48 ore de la
internare de la intervenia chirurgical pe fiecare
secie in parte/ anul trecut i secii de acelasi
tip/D.R.G,
rata infeciilor nozocomiale total spital/secii/an
precedent/D.R.G
rata pacienilor reinternai fr programare in 30 zile
de la externare/ an precedent/D.R.G
indicele de concordan intre diagnosticul de
internare/externare/anul trecut i secii de acelasi
tip/D.R.G,
nr reclamaii/plngeri pacieni/ an precedent/D.R.G.

89

INDICATORI DE PERFORMAN AI MANAGEMENTULUI SPITALULUI

VALORI MEDII NATIONALE

Periodicitat
ea
raportarii

Sursa de date

Observaii

Categori
a de
indicato
ri

Denumirea indicatorului

A.
Indicato
ri de
manage
ment al
resursel
or
umane

Numr mediu de bolnavi externai


pe un medic

Trim.

Stat funcii
spital,
Raportarea
ctre DJSP

Se urmrete
adecvarea schem
de personal

Numr mediu de bolnavi externai


la o asistent medical

Trim.

Stat funcii
spital,
Raportarea
ctre DJSP

Se urmrete
adecvarea schem
de personal

B.
Indicato
ri de
utilizare
a
serviciil
or

Proporia medicilor din totalul


personalului

Semestru

Stat funcii
spital

Se urmrete
adecvarea schem
de personal

Proporia personalului medical din


totalul personalului angajat al
spitalului

Semestru

Stat funcii
spital

Se urmrete
adecvarea scheme
personal

Proporia personalului medical cu


studii superioare din totalul
personalului medical

Semestru

Stat funcii
spital

Se urmrete
adecvarea schem
de personal

Numr mediu de consultaii pe un


medic n ambulator

Trim.

Statsitica
spitalului

Se urmrete
evaluarea
performanelor
personalului

Numr mediu de consultaii pe


medic n camera de garda / UPU

Trim.

Statistica
spitalului

Se urmrete
evaluarea
performanelor
personalului

Numr pacieni externai total si


pe secii

Luna /
Trim.

Statistica
spitalului;

Se compar cu a
precedent

Durata medie de spitalizare pe


spital si pe fiecare secie

Trim.

Statistica
spitalului;

Se compar cu
durata medie
nationala pe tip d
sectie

Rata de utilizare a paturilor pe spital


si pe fiecare secie

Trim.

Statistica
spitalului

Se compar cu ra
optim

Proporia pacienilor internai din


totalul pacienilor prezentai la
camera de garda

Trim.

Statistica
spitalului

Se compar cu a
precedent

Se urmrete tria
adecvat al
pacientilor la
camera de gard

91

Numr pacieni consultati n


ambulator

Luna /
Trim.

Statistica
spitalului

Se compar cu a
precedent

Proporia urgenelor din totalul


pacienilor internai

Trim.

Statistica
spitalului;

Se compar cu a
precedent i cu
seciile de acela
tip

Durata medie de ateptare la


camera de gard i / sau UPU

Trim.

Monitorizare
locala

Se compar cu a
precedent

Numr servicii spitaliceti furnizate


pe tip de serviciu

Luna /
Trim.

Statistica
spitalului

Se compar cu a
precedent

Indicele de complexitate al cazurilor


pe spital si pe fiecare secie

Luna /
Trim.

Raportarea
ctre CJAS

Se compar cu a
precedent i cu
seciile de acela
tip

Procentul pacienilor cu intervenii


chirurgicale din totalul pacienilor
externai din seciile chirurgicale

Trim.

Statistica
spitalului;

Se compar cu a
precedent i cu
seciile de acela
tip

Procentul pacienilor cu complicatii


si comorbiditati din totalul
pacienilor externati (cu dg. sec.)

Trim.

Statistica
spitalului;

Se compar cu a
precedent i cu
seciile de acela
tip

Monitorizare
locala

Se evideniaz a
unde este cazul;

- acuti, cronici, recuperare, spitalizare de zi,


etc

Numr pacieni pe lista de ateptare Trim.


pe secii

Se compar cu a
precedent
C.
Indicato

Execuie bugetar fa de bugetul


de cheltuieli aprobat

Trim.

Bilanul
anual

Trim.

Raportul
financiar i
darea de
seam
contabil

Se compar cu a
precedent

Procentul veniturilor proprii din totalul


veniturilor spitalului

Trim.

Bilanul
anual

Se compar cu a
precedent i cu
media naional

Procentul cheltuielilor de personal din totalul


cheltuielilor spitalului

Trim.

Bilanul
anual

Se compar cu a
precedent i cu
media naional

Procentul cheltuielilor cu medicamentele din


totalul cheltuielilor spitalului

Trim.

Bilanul
anual

Se compar cu a
precedent i cu
media naional

Procentul cheltuielilor de capital din totalul


cheltuielilor spitalului

Trim.

Bilanul
anual

Se compar cu a
precedent i cu
media naional

Costul mediu pe zi spitalizare pe


fiecare secie

Trim.

ExBuget 2,
raportarea la
CJAS

Se compar cu a
precedent i cu
spitalele de acela
tip

D.
Rata mortalitii intraspitaliceti - pe Trim.
Indicato total spital si pe fiecare secie
ri
de
calitate

Raportarea
DRG DJSP

Se compar cu a
precedent i cu
seciile de acela
tip

ri
Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii i
Economi n funcie de sursele de venit
cofinancia
ri

93

Proporia pacienilor decedai la 24


ore de la internare - pe total spital si
pe fiecare secie

Trim.

Raportarea
DRG DJSP

Se compar cu a
precedent i cu
seciile de acela
tip

Proporia pacienilor decedai la 48


ore de la intervenia chirurgical pe fiecare secie chirurgical

Trim.

Raportarea
DRG DJSP

Se compar cu a
precedent i cu
seciile de acela
tip

Rata infeciilor nozocomiale - pe


total spital si pe fiecare secie

Trim.

Raportarea
DRG DJSP

Se compar cu a
precedent

Rata pacienilor reinternai (fara


programare) n intervalul de 30
de zile de la externare

Trim.

Raportarea
DRG i
DJSP

Se compar cu a
precedent

Indice de concordan ntre


diagnosticul la internare i
diagnosticul la externare

Trim.

Raportarea
DRG si DJSP

Se compar cu a
precedent i cu
seciile de acela
tip

Procentul pacienilor internai i


transferati ctre alte spitale

Trim.

Raportarea
DRG DJSP

Se compar cu a
precedent i cu
seciile de acela
tip

Numr reclamaii / plngeri


pacieni

Trim.

Se compar cu a
precedent

Ordinul M.S. nr. 1384 /04.11.2010 privind indicatorii de peformanta a


activitatii spitalului (anexa nr.1 si anexa nr.2).
TREBUIE COPIATA

95

6.f
Indicatorii de sntate din Romania
ce se raporteaz la Ministerul Sntii
sunt :

Clasa 1. Situaia demografic i socioeconomic din care:

1.1.Populaia

Numr nscui vii


Numr nscui vii ,in funcie de vrsta mamei
la momentul naterii,
Numr nscui mori,
Rata brut a natalitii
Numr total decese,
Rata brut a mortalitii
Rata total de fertilitate,
Sporul natural,
Numr de avorturi la cerere.

Clasa 2. Starea de sntate

din care:
2.1 Sperana de via/Mortalitate.
-

Sperana de via
Riscul de deces pe grupe de vrst
Absenteismul de la locul de munc- numr de
zile de concediul medical,numr de persoane
care au beneficiat de concediul medical,
durata medie a concediului medical,
Mortalitatea
infantil,neonatal,postneonatal,perinatal,
Mortalitatea matern prin complicaiile
sarcinii,naterii , luziei.

2.2. Mortalitatea/Morbiditatea pe grupe

specifice de boli.

1.Incidena,prevalena i mortalitatea prin


urmtoarele boli/afeciuni selectate din
care:
HIV/SIDA
Tuberculoza
Infecii cu transmitere sexual
Toate tipurile de cancer,
Diabet toate tipurile,
Demena senil Alzheimer
Depresie
Afeciuni generate de anxietate
Afeciuni datorate consumului de alcool
Boli cardio-vasculare
Insuficiena cardiac
Accidente cerebro- vasculare
Afeciuni pulmonare obstructive cronice
Astm
Afeciuni musculoscheletale
Anomalii congenitale
Sindrom Down
Accidente de circulaie
Accidente de munc
Accidente domestice
Boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare
Boli transmisibile prin intermediul apei i
alimentelor
Accidente rutiere datorate consumului de alcool
Boli ocupaionale
Boli ale aparatului genito-urinar.
Clasa 3. Determinani ai strii de
sntate

Se raporteaz pe baza rezultatelor Programului


naional privind evaluarea strii de sntate a populaiei in
asistena medical primar.

97

- Clasa 4.Prevenire,protecia sntii i


sntii

promovarea

4.1. Prevenirea bolilor


- acoperirea vaccinal - numrul de copii
vaccinai raportai numrul de copiii eligibili pentru
vaccinare,
- screening cancer de sn - numrul de
mamografii raportat la numrul de femei peste 35 ani,pe
grupe de vrst,
-

screening cancer de col uterin - numrul de


teste PAP raportat la numrul de femei,pe
grupe de vrst,
screening prenatal - numrul de investigaii
prenatale raportat la numrul de sarcini,
screening neonatal - numrul de investigaii
neonatale de screening raportat la numrul de
nou - nscui cu risc,
numrul de examente de bilan- M/F, pe
grupe de vrsta, gravide.

4.2. Prevenirea
-

4.3.

sntii

numrul anual de campanii de promovare a


unui comportament sntos,
numrul anual de aciuni pentru promovarea
sntii mintale.

Resursele ingrijirii sntii

4.3.1. Faciliti
- numr total de paturi de spital in uniti

publice,

numr total de paturi de spital pentru


pacienii cu boli acute/cronice
numr total de paturi de spital in uniti
private,
numr de paturi in instituiile psihiatrice
numr de paturi in sanatorii,preventorii
numr de paturi in uniti medico- sociale
numr de paturi pe specialiti medicale
numr de ambulatorii de specialitatepublice/private
numr de laboratoare - publice/private
numr de farmacii - publice/private

4.3.2. Resurse umane

numr de persoane angajate in sistemul de


sntate
numr de medici- total,specilitate, in
ambulatoriu, in spital,
numr de asisteni medicali- total,in ambulatoriu, in
spital,
numr de moae,
numr de medici dentiti,
numr de farmaciti,
raportul angajati in sectiile de pacienti cu boli acute/total
angajati in spital,
raportul asisteni medicali in seciile de
pacieni cu boli acute/total asisteni medicali
in spital.

4.3.3. Educaie

- numr de absolveni
-

de faculti,

numr de absolveni cu formare de asisteni


medicali i moae pe tipuri de pregtire postliceal, colegiu,
numr de absolveni de faculti de farmacie
numr de absolveni de faculti de medicin
dentar

99

4.3.4. Tehnologie
-

numrul de echipamente specifice ,aparate


pentru radiologie,C.T,R.M.N, ecografie ,
scintigrafie,angiografie,osteodensitometrie,aparat
e de anestezie- terapie intensiv,aparate de
dializ,aparatura de laborator,aparate
E.C.G,aparate E.E.G, defibrilatoare,aparate de
balneofizioterapie,truse de chirurgie
laparascopic,truse de endoscopier digestiv,
truse de endoscopie urologic.

4.3.5. Utilizarea intraspitaliceasc a facilitilor de

ingrijire a sntii
- numr de zile de spitalizare:total internai,
dintre care pacieni cu boli acute/cronice,
- rata ocuprii paturilor: total internai dintre
care pacieni cu boli acute/cronice,
- durata medie a spitalizrii:total internai,dintre
care pacieni cu boli acute/cronice,
numr de externrii: total,dup grupele
majore de diagnostic,
- numr de consultaii in ambulatoriumedic/capita,
- numr de internri la 100.000 de locuitori,
- numr mediu de pacieni/medic in spital,

4.3.6. Intervenii chirurgicale


- numr de intervenii by-pass coronorian
- numr de intervenii de angioplastie
-

coronorian transluminala percutanat,


numr de proteze de sold,
numr de proteze de genunchi,
numr de operaii de cataract
numr de operaii cezariene

numr de operaii de transplant -tip de


transplant,recoltare donatori vii/moarte
cerebral,
numr de intervenii chirurgicale dup grupele
majore de diagnostic
procent de pacieni chirurgicali din totalul
pacienilor cu boli acute/cronice.

4.3.7. Folosirea medicamentelor

Valoarea consumului de medicamente eliberate prin


farmaciile cu circuit deschis pe baza de prescripie
medical cu sau fr contribuie personal din partea
asigurailor pentru urmtoarele grupe terapeutice:
-

medicamente pentru tratamentul ulcerului gastro-duodenal,


antidiabetice,
glicozide cardiace
antiaritmice
antihipertensive
diuretice
betablocante
antimicrobiale sistemice
AINS
Derivate de benzodiazepine
Psihoanaleptice
Antiastmatice

4.3.8. Cheltuieli de sntate/finanare in sistemul public


- suma medie cheltuit pentru sntate per
-

capita
procentul cheltuielilor spitaliceti din totalul
cheltuielilor de sntate

101

4.4.

acoperirea populaiei prin sistemul public de


asigurri
distribuia cheltuielilor de sntate publice dup tipul de asisten medical
primar,ambulatorie,spitaliceasc , la
domiciliul, de recuperare, produse
farmaceutice,dispozitive medicale.
Cheltuieli spitalicesti %
- M/F
- pe grupe de varsta: -64 ani ,65-74 de ani,
peste 75 ani,
Cheltuieli de sntate dup sursa de finanare
- fonduri guvernamentale/asigurri
sociale/altele.

Calitatea/performana ingrijirii sntii


- reclamaii - numrul de cazuri de malpraxis
semnalate la organizaiile profesionale i /sau
comisiile de monitorizare i competena
profesional pentru cazurile de malpraxis,
- rata autopsiilor,
- cantitatea de snge transfuzat
- rata reinternrilor la 28 de zile,
- numrul de cazuri de infecii nozocomiale
- mortalitatea intraspitaliceasc la 30 zile in
spitalele de boli cronice
- mortalitatea intraspitaliceasc la 48 i 72 de
ore de la internare.

7. Structura si organizarea spitalului


- definitie spital
- organizarea spitalului

- clasificarea/ierahizarea clasica a
spitalului(tertiara,secundara,comunitare)
- forma de proprietate,
- structura organizatorica a spitalului,
- serviciile medicale acordate de spital(preventie,curative, de
recuperare si /sau paleative,
Implementarea Programului de Parteneriat Public - Privat (PPP)
destinat spitalelor publice de stat din Romania :
-

Obiectivele PPP

Principiile

PPP

Avantajele

PPP

Mic istoric al spitalelor din judeul

Constana

Primele forme de organizare a spitalului au fost


dominate de aciuni de caritate ,spitale funcionnd iniial ca
adposturi pentru cei bolnavi i sraci.
Factorii principali ai apariiei spitalului ca instituiie
specializat cu paturi de ocrotire a sntii au fost:
crearea unei case - centru de sntate pentru o
colectivitate, care s concentreze un complex puternic de
mijloace eficace pentru diagnostic i tratatament medical,
- stabilirea clar intre cele doua medii : lumea profan i
lumea medicala cea a profesionitilor
- stabilirea clar in lumea medical a diverselor
grupe
specializate care particip la actul medical.
Pentru prima dat apare noiunea de spital in anul
1292 in Cibin - Sibiul de azi, apoi in anul 1413 in Braov
-

103

i prima farmacie in anul 1512 tot la Braov, prima


anestezie modern apare la:
-

5.02.1847 la spitalul militar Timioara,

- 21.02.1847 la

spitalul Colea Bucureti.

Dar cel mai vechi spital din Romania i din


Balcani este Spitalul Clinic de Urgen Pediatric " Grigore
Alexandrescu ".El a fost infiinat in jurul anului 1857 de
Alexandru Dimitrie Ghica , caimacan al rii romneti ,
cldirea iniial a fost ridicat in anul 1886, fiind primul local
stabil al spitalului de copii. In prezent - an 2006, Spitalul
Clinic de Urgen Grigore Alexandrescu este cel mai mare
spital de copii din ara i face parte din complexul de
spitale de urgen din Bucureti, asigurand asisten de
specialitate pentru un numr de peste 1,2 milioane de copii
din Bucureti i judeele limitrofe.
In judeul Constana cele mai

vechi spitale sunt:

Spitalul Harova - an 1904,

S.O.T.R.M Eforie Sud - an 1909,


Sanatoriul (actual Spitalul) TBC Agigea - an 1930,
Spitalul Municipal Constana - an 1930,
i cel mai mare spital din judeul Constana
-Spitalul Clinic Judeean de Urgen Constana
din 1963.
Spitalul Harova funcioneaz din 1904, in anii
1965- 1966 au construit o policlinica cu 2 etaje i in anii
1982-1983 construiesc o cladire nou a Spitalului Orsenesc
Harova.
-

Spitalul de Ortopedie , Traumatologie i


Recuperare Medical Eforie -Sud (SOTRM) funcioneaza
din 1909 denumirea a fost de: Sanatoriul pentru
Combaterea Tuberculozei la copii , construit de o societate

particular susinut de familiile: Bol ,Plopeanu,Cantacuzino


sub inalt ocrotire a ASP - Principesa Maria , construcia fiind
fcut pe malul mrii, localitatea Movila - Techirghiol care la
inceput a fost preventoriu.
Sanatoriul (actualul spitalul) TBC Agigea
in mijlocul nisipurilor , al vegetaiei srace i al pesisajului
dezolant al Dobrogei de odihnioar aproape de Constana ,
lang un sat pescresc Hadgige (- Agigea de azi) a fost
construit in 1940 Sanatoriul TBC OA Agigea - unitate
sanitar cu paturi al crui trecut i prezent constituie o
valoare pe linia asistenei medicale de combatere a
tuberculozei in Romaniei. El a fost subordonat Ligii Naionale
contra tuberculozei fiind primul sanatoriul de profil din ar
dupa caiva ani sau infiinat:
Dobria,Floreti,Baloteti,Gradinri i Azuga din anul 1948
este subordonat M S.
Spitalul Municipal Constana funcioneaza din
1930 fiind infiinat i cu un parter de boli infecioase in
vechiul pavilion.
Spitalul Clinic Judeean de Urgen Constana
a fost proiectat in anul 1963 de o echip condus de
Puchita Ion proiect comun cu a spitalelor :
Craiova i Baia- Mare , precum i al spitalului Odensen
- Danemarca.
Construcia a fost in perioada anilor:1964- 1969 , el fiind
cel mai mare spital din judeul Constana.
Ca urmare a evoluiei societii in planul cunoaterii, a
apariiei tehnicii in toate seferele vieii economico- sociale ,
concepia despre spital a cptat dimensiuni noi,in paralel
cu dezvoltarea funcionarii acestuia i a creterii complexitii
asistenei medicale acordate.

105

Comitetul de Experi ai Organizaiei Mondiale a


Sntii a dat o definiie :

" spitalul este elementul unei organizaii cu caracter


medical i social, a crei funcie const in asigurarea de
ingrijiri medicale complete populaiei,atat curative,ct i
prevenie,recuperatorii.El poate fi,de asemenea ,un centru de
invtmant medical i de cercetri biosociale.

DEFINIIE

SPITAL :

" Dac medicina a fost considerat deseori o


tiina neproductiv , nimeni nu se mai indoiete
astzi c ea aduce mai multe cstiguri dect
pierderi.
Spitalul este o fabric de sntate , care produce
o valoare tot att de util societii ca oricare alta. "
Robert Holmes.

conform art.165(1) Legea 95/2006

Spitalul este unitatea sanitar cu paturi, de


utilitate public , cu personalitate juridic , ce furnizez
servicii medicale .

Spitalul este o unitate medicala de


inalt calificare , rezolvnd probleme de diagnostic,
tratament, recuperare,inclusiv probleme de cercetare
medical i invmant,rolul spitalului este foarte
complex.
Spitalul poate fi public, public cu sectii
private (care furnizeza servicii medicale cu plat) sau
privat.
Spitalul a devenit una din organizaiile sociale cele cele mai
complexe,carcterizat prin specializare tehnic ridicat,sarcinii,
linii de autoritate multiple, relaii colective complicate ,roluri
sociale schimbtoare,grupuri profesionale noi care particip
la actul medical: fizicieni,microbiologi,biologi, psihologi.
Spitalele de urgen se infiineaza i funcioneaz
numai ca spitale publice de stat.
In Legea spitalelor cap.12 Legea privind sistemul naional
integrat de servicii medicale de urgen i de prim ajutor
calificat- spitalele sunt clasificate din punct de vedere al
capacitii de a rezolva situaiile medicale de urgen :
U.P.U,C.U.P,M.U.P,
fiind asigurat cadrul normativ prin care se garanteaz
faptul c asistena medical de urgen public este un
drept al ceteanului i o datorie de stat.

107

Serviciile medicale acordate de spital pot fi:


preventive,curative, de recuperare i/sau
paleative.
Spitalele se organizeaz i funcioneaz :
-

pe criteriul teritorial in spitale regionale,spitale


judeene i spitale
locale( municipale,oreneti,comunale),
ele se pot organiza i funciona in
funcie de specificul patologiei,in : spitale
generale,spitale de urgen, spitale de
specialitate i spitale pentru bolnavi cu
afeciuni cronice,
in funcie de regimul de
proprieti,spitale publice organizate ca : instituii
publice,spitale private organizate ca persoane
juridice de drept privat,spitale publice in care
funcioneaz i secii private,
din punct de vedere al invmantului i
al cercetrii tiinifice medicale spitalele pot fi:
spitale clinice cu secii universitare,institute

1. Spitalul Regional
spitalul clinic judeean care deine competenele i
resursele umane i materiale suplimentare necesare , in
vederea asigurrii ingrijirilor medicale complete pentru
cazurile medicale complexe , mai ales in cazul urgenelor i
al pacienilor aflai in stare critic , pentru cazurilor ce nu
pot fi rezolvate la nivelul local , in spitalele municipale i
oreneti la nivelul judeului respectiv precum i pentru
toate cazurile din judeele arondate ce nu pot fi rezolvate
complet la nivelul spitalelor judeene din cauza lipsei de

resurse materiale/i/sau umane sau din cauza complexitii


cazului, in conformitate cu protocoalele in vigoare.

2.

Spitalul Judeean

- spitalul general organizat in reedina de jude, cu o


structur complex de specialiti medico- chirurgicale , cu
unitate de primire urgene, care asigur urgenele medicochirurgicale i acord asistena medical de specialitate ,
inclusiv pentru cazurile grave din jude care nu pot fi rezolvate
la nivelul spitalelor locale.

3.

Spitalul Local

- spitalul general care acord asistena medicala de


specialitate in teritoriul unde funcioneaz , respectiv
municipiu , ora, comun.

4.

Spitalul de Urgen

- spitalul care dispune de o structur complex de


specialitai, dotare cu aparatura medical corespunzatoare,
personal specializat, avnd amplasament i accesibilitate
pentru teritorii extinse.In structura spitalului de urgen
funcioneaz obligatoriu o structur de urgen (U.P.U, C P U)
care,in funcie de necesiti , poate avea i un serviciu mobil
de urgen - reanimare i transport medicalizat.

5
6

5. Spitalul general

109

spitalul care are organizate in structura , de regul


doua dintre specialiti de baza, respectiv medicina intern,
pediatrie ,obstetric - ginecologie,chirurgie general.

. Spitalul de specialitate

- spitalul care asigur asisten medical intr-o specialitate


in conexiune cu alte specialiti complementare.

7.

Spitalul

pentru

bolnavi cu afeciuni cronice

- spitalul in care durata de spitalizare este prelungit datorit


specificului patologiei.
8
Bolnavii cu afeciuni cronice i probleme sociale vor
fi preluai de unitile de asisten medico-sociale, precum
i de aezminte de asisten social prevzute de lege,
dup evaluarea medical.
7

9
8.

Spitalul Clinic

- spitalul care are in componena secii clinice


universitare care asigur asistena medical , desfaoara
activitate de invmant , cercetare tiinific - medical i
de educaie continu , avand relaii contractuale cu o
instituie de invmnt medical superior acreditat.Institutele
, centrele medicale i speciale de specialitate , care au in
componen o secie clinic universitar sunt spitale
clinice.Pentru activitatea medical , diagnostic i terapeutic ,
personalul didactic este in subordinea administraiei spitalului
, in conformitate cu prevederile contractului de munc.
- seciile clinice universitare - seciile de spital in care se
desfoara activiti de asisten medical , invmnt

medical , cercetare tiinific - medical i de educaie


medical continu (EMC). In aceste secii este incadrat cel
puin un cadru didactic universitar , prin integrare clinic.
Pentru activitatea medical,diagnostic i terapeutic ,
personalul didactic este in subordinea administraiei spitalului
, in conformitate cu prevederile contractului de munc.

9.Institutele i Centrele Medicale Cliniceuniti de asisten medical de specialitate in care se


desfoar i activitate de invmnt i cercetare tiinifiic
- medical, de indrumare i coordonare metodologic pe
domeniile lor de activitate , precum de educaie medical
continu, pentru asisten medical de specialitate se pot
organiza centre medicale in care nu se desfoar activitile
de invmnt medical i cercetare tiinific.

10.

Unitile de Asisten Medico- Sociale

- instituii publice specializate , in subordinea autoritilor


administraiei publice locale, care acord servicii de ingrijire ,
servicii medicale, precum i servicii sociale persoanelor cu
nevoi medico- sociale.

11. Sanatoriul
- unitate sanitar cu paturi care asigur asistena
medical utiliznd factori curativi naturali asociai cu
celelalte procedee , tehnici i mijloace terapeutice.

12. Preventoriul

111

- unitate sanitar cu paturi care asigur prevenirea i


combaterea tuberculozei la copii i tineri , precum i la
bolnavii de tuberculoz stabilizai clinic i necontagioi.

13.

Centre de Sntate

- uniti sanitare cu paturi care asigur asistena medical


de specialitate pentru populaia din mai multe localiti
apropriate , in cel puin dou specialiti.

Spitalele publice se infiineaz i


respectiv se desfineaza prin hotarare a Guvernului ,
iniiatit de MS , cu avizul consiliului local , respectiv
judeean , dup caz.
Spitalele private se infiineaz sau se
defineaz cu avizul M.S. , in condiiiile legii.
Autorizaia sanitar de funcionare se emite in
condiiile stabilite prin normele aprobate prin ordin al ministrului
MS i d dreptul spitalului s funcioneze, dup obinerea
autorizaiei sanitare de funcionare, spitalul intra la cerere in
procedura de acreditare
Procedura de acreditare nu se poate extinde pe o
perioad mai mare de 5 ani, neobinerea acreditrii in
termen de 5 ani de la emiterea autorizaiei de
funcionare conduce la desfinarea spitalului in cauz.
Acreditarea garanteaz faptul c spitalele funcioneaz
la standardele stabilite potrivit prezentului titlu, privind
acordarea serviciilor medicale i conex actului medical,
certificnd calitatea serviciilor de sntate in conformitate cu
clasificarea spitalelor , pe categorii de acreditare.Acreditarea
se acord de Comisia Naional de Acreditare a Spitalelor ,

instituiie cu personalitate juridic ce funcioneaza in


coordonarea primului - ministru, finanat din venituri proprii
i subvenii acordate de la bugetul de stat.
Pentru acreditare

se percepe o taxa de acreditare.

Procedurile,standardele i metodologia de acreditare se


elaboreaz de ctre Comisia Naional de Acreditare a
Spitalelor i se aprob prin ordin al ministrului sntii
publice, lista cu unitile spitaliceti acreditate i categoria
acreditrii .
Acreditarea este valabila 5 ani, inainte de expirarea
termenului , spitalul solicit evaluarea in vederea
reacreditrii,revaluarea unui spital se poate face i la
solicitarea:
Ministerului Sntii , Casa Naional de Asigurri de
Sntate dup caz a ministerelor i instituiilor cu reea
sanitar proprie, taxele legate de reevaluare sunt suportate de
solicitant.
Spitalul este unitatea sanitar cu paturi care particip
la asigurarea strii de sntate a populaiei.Competenele pe
tipuri de spitale se stabilesc in conformitate cu criteriile
Comisiei Naionale de Acreditare a Spitalelor i se aproba
prin ordin al ministrului Ministerului Sntii , iar pentru
spitalele din subordinea ministerelor i instituiilor cu reea
sanitar proprie i cu avizul ministrului de resort sau al
conductorului instituiei.
In spital se pot desfura i activiti de invmnt
medico-farmaceutic,postliceal , universitar i postuniversitar,
activiti de cercetare tiinific medical, sub indrumarea
personalului didatic care este integrat in spital.
Activitiile de invmnt i cercetare vor fi astfel
organizate inct s consolideze calitatea actului medical cu

113

respectarea dreptului pacienilor , a eticii i deontologiei


medicale.

Conform Legii nr. 95/14.04.2006 privind reform


in domeniul sntii art . 168 spitalul asigur condiii de
investigaii medicale,tratament, cazare , igien, alimentaie i
de prevenire a infeciilor nozocomiale, conform normelor
aprobate prin ordin al ministrului sntii publice.
Spitalul rspunde , in condiiile legii, pentru
calitatea actului medical, pentru respectarea condiiilor de
cazare , igien , alimentaie i de prevenire a infeciilor
nozocomiale ,precum i pentru acoperirea prejudiciilor cauzate
pacienilor.
O dat la 3 ani Ministerul Sntii propune un
Plan naional de paturi , care se aprob prin hotarare a
Guvernului.
Spitalul are obligaia de a acorda primul ajutor i
asisten medical de urgen oricrei persoane care se
prezint la spital, dac starea sntii persoanei este critic,
dup stabilizarea funciilor vitale, spitalul va asigur , dup
caz , transportul obligatoriu medical la unitatea sanitar de
profil.
Spitalul este in permanent pregtit pentru
asigurarea asistenei medicale :
10 in caz de rzboi, dezastre,atacuri teroriste,conflicte sociale,

situaii de criz, fiind obligat s participe cu toate


resursele la inlturarea efectelor acestora.
Spitalele publice sunt instituii publice finanate
integral din venituri proprii i funcioneaz pe principiul
autonomiei financiare.

Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din


sumele incasate pentru serviciile medicale , alte prestaii
efectuate pe baza de contract , precum i din alte surse ,
conform legii.Spitalele publice au obligaia de a sigura
realizarea veniturilor i de a fundamenta cheltuielile in
raport cu aciunile i obiectivele din anul bugetar pe titluri
, articole i alineate , conform clasificaei bugetare.Spitalele
pot incheia contracte de furnizare de servicii medicale i
cu casele de asigurri de snatate private.
Spitalele publice primesc , in completare , sume de la bugetul de
stat sau de la bugetele locale , care vor fi utilizate
numai pentru destinaiile pentru care au fost
alocate , dup cum urmeaz:
1. de la bugetul de stat prin bugetul M. S. sau al
ministerelor ori instituiilor centrale cu reea sanitar
proprie i prin bugetul MEC pentru spitalele clinice cu
secii universitare,
1.
2.

3.

de la bugetul de stat,
bugetele locale particip la finanarea unor cheltuieli de
intreinere, gospodrie, reparaii, consolidare, extindere i
modernizarea a unitilor sanitare publice , de interes
judeean sau local, in limita creditelor bugetare aprobate
cu aceasta destinaie in bugetele locale,
spitalele publice pot realiza venituri suplimentare din :
- donaii i sponsorizri,
- asocieri investiionale in domenii medicale ori
de cercetare medical i farmaceutic,
- incheierea unor spaii medicale , echipamente
sau aparatur medical ctre ali furnizori de
servicii medicale , in condiile legii,
- contracte privind furnizarea de servicii
medicale incheiate cu casele de asigurri
private sau ageni economici,
- editarea i difuzarea unor publicaii cu carcter
medical

115

servicii medicale, hoteliere sau de alta natur ,


furnizate la cererea unor teri,
servicii de asisten medicale la domiciliul,
furnizate la cererea pacienilor,
contracte de cercetare i alte surse,
alte surse , conform legii.

Spitalul are obilgaia s inregistreze , s


stocheze , s prelucreze i s transmit informaiile
legate de activitatea sa, conform normelor aprobate
prin ordin al ministrului sntii publice.
Raportrile se fac ctre Ministerul Sntii i se
constituie baza de date , la nivel naional , pentru decizii
majore de politic sanitar i pentru raportrile necesare
organismelor Uniunii Europene i Organizaia Mondial a
Sntii.
Documentaia primar ca surs a acestor date ,
se pstreaz, securizat i asigurat sub forma de
document scris i electronic , constituind arhiva
spitalului conform reglementerilor legale in vigoare,
informaiile constituie secrete de stat i secrete de
serviciu, care vor accesate i gestionate conform
standardelor naionale de protecie a informaiilor
clasificate.
Serviciile medicale acordate de spital pot fi ,
preventive,
curative,
de recuperare
i/sau paleative.
Spitalul particip la asigurarea strii de sntate a
populaiei,
-

Competenele pe tipuri de spitale se stabilesc in


conformitate cu, criteriile Comisiei Naionale de Acreditare a
Spitalelor i se aprob prin ordin de ministrul M.S..
Activitile organizatorice i funcionale cu caracter medicosanitar din spitale sunt reglementate i supuse controlului
M.S. .
In spital se pot desfura i activiti de invmnt:
medico-farmaceutic,
postliceal,
universitar,
postuniversitar,
i activiti de cercetare tiinific medical.
Spitalul asigur condiii de:
-

investigaii medicale
tratament
cazare,
igien
alimentaie,
i de prevenie a infeciilor nozocomiale.
M.S. reglementeaz i aplic msuri de cretere a eficienei
i calitii serviciilor medicale i de asigurare a accesului
echitabil al populaiei la serviciile medicale
-

Pentru asigurarea drepturilor la ocrotirea sntii M.S. propune


, o data la 3 ani "Planul Naional de paturi " , care se aprob
prin hotrare a guvernului .
Structura organizatoric a unui spital cuprinde:
- secii de spital,
-

laboratoare,
servicii de diagnostic i tratament,
compartimente,
servicii sau birouri:tehnice,economice i
administrative,
servicii de asisten prespitalisceasc,

117

transport urgene: ambulana,


structuri de primiri urgene :UPU,MUP,CUP,
Spitalele pot avea i alte structuri care acord
servicii ambulatorii de specialitate:
-

spitalizare de zi,
ingrijiri la domiciliul
servicii paraclinice ambulatorii.

In spitale publice funcioneaz :


- Consiliul etic,
-

Spitalele

Consiliul medical,
Consiliul stiintific
Consiliul Consultativ

se impart in trei categorii(ierarhizare clasica):


-

spital de ingrijiri teriare,


spital de ingrijiri secundare,
spitale comunitare.

In Proiectul Hotrre pentru aprobarea Contractului - Cadru


privind condiiile acordrii asistenei medicale in cadrul
sistemului de asigurri sociale de sntate pe anul XXXX

Asistena medical spitaliceasc se acord in regim de:


c) spitalizarea continu,
d) spitalizarea de zi.

Serviciile medicale spitaliceti sunt:


prevenie,curative,de recuperare i paliative i cuprind:
consultaii,
investigaii
stabilirea diagnosticului,
tratament medical i /sau chirurgicale,
ingrijire, recuperare, medicamente, materiale
sanitare,dispozitive medicale,cazare,mas.
In unitile sanitare ambulatorii autorizate de M.S. se pot
acorda in regim ambulatoriu servicii medicale de tip
spitalicesc pentru asiguraii care necesit internarea,suportate
din fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti,prin
fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti, prin tarif pe
serviciu medical stabilit prin norme.
-

Modalitile de contractare de ctre CAS a serviciilor


medicale se stabilesc prin norme.
Valoarea total contractat de CAS cu spitalul se
constituie din:
-

suma aferent serviciilor medicale spitaliceti


se face pe baza de tarif pe caz rezolvatsistem D.R.G sau tarif mediu pe caz rezolvat
pe specialiti,
suma aferent programelor naionale de
sntate cu scop curativ pentru medicamente
i materiale sanitare specifice,finanat din
fondul alocat pentru programe naionale de
sntate cu scop curativ, care face obiectul
unui contract distinct,
suma pentru servicii de hemodializ care face
obiectul unui contract distinct,

119

sume pentru serivicii medicale efectuate in cabinetele


medicale de specialitate:
oncologie medical, diabet zaharat
de nutriie i boli metabolice.
-

Care sunt in structura spitalului ca unitate


sanitar fr personalitate juridic , finanate din
fondul alocat asistenei medicale ambulatorii de
specialitate pentru specialitati clinice,
sume pentru investigaii paraclinice efectuate
in regim ambulatoriu, in condiiile stabilite
prin norme,sume finanate din fondul alocat
asistenei medicale spitaliceti,
- sume pentru servicii medicale de tip
spitalicesc,efectuate in regim de spitalizare de
zi,finanate din fondul alocat pentru asistena
medical spitaliceasc in condiiile prevzute
prin norme,plata fcndu se prin tarfi pe
servicii medicale/tarif pe caz rezolvat.
In situaii in care pacientul nu poate dovedii
calitatea de asigurat,spitalul acorda servicii medicale
de urgen necesare,avnd obligaia s evalueze
sistemul medical a pacientului i s externeze pacientul
dac starea de sntate a acestuia nu mai reprezint
urgen :
-

la solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat,


se poate continua internarea cu suportarea
cheltuielilor aferente serviciilor medicale de
ctre acesta,
spitalul are obligaia de a anuna C.A.S.J cu,
care a incheiat contract de furnizare de
servicii medicale despre internarea acestor
pacienti, lunar printr-un centralizator separat,
cu justificarea medical a internrii de
urgen ,in acesta situaie C.A.S deconteaz
spitalului contravaloarea serviciilor medicale in
condiiile stabilite prin norme,

pentru spitalizarea de zi, spitalele au obligaia s


solicite acordul D.S.P.J acolo unde acest tip de
structur nu este nominalizat in structura
organizatoric a spitalului prin ordin al M.S..
Validrile sunt fcute de:
-

- C.A.S.J i coala Naional de Sntate Public i


Management Sanitar, in limita valorii de contract i a actelor
adiionale incheiate cu C.A.S.J,spitalele vor primi
contravaloarea serviciilor realizate.Externrile vor fi inute in
eviden pe asigurai, in funcie de C.A.S la care este luat
in eviden asiguratul.
Spitalele pot incasa coplata la asigurai.Nu se incaseaz
coplata pentru situaiile de urgen medico-chirurgicale.
C.A.S deconteaz cazurile externate din seciile de boli
profesionale pentru care nu s-au confirmat caracterul de
boal profesional in condiiile respectrii criteriilor de
internare in sistemul asigurrilor sociale de sntate,dar nu
mai mult de 30% din cazurile externate.

Externrile vor fi inute in eviden pe asigurai, in


funcie de C.A.S la care este luat in eviden asiguraii.
Spitalele pot incasa " coplata"

de la asigurai .

Nu se incaseaz coplata pentru situaiile de


medico- chirurgicale.

urgen

C.J.A.S decontez cazurile externate din seciile de


boli profesionale pentru care s-a confirmat caracterul de
boal profesional in condiiile respectrii criteriilor de

121

internare in sistemul de asigurri sociale de sntate, dar nu


mai mult de 30 % din cazurile externate.
Integrarea in structurile europene, a fcut ca Romania a
trebuit s accelereze procesul de privatizare in toate
domenile de activitate , inclusiv in domeniul sntii ,
sectorul particular s-a dovedit generator de capital, deci de
eficien economic.
Ministerul Sntii a elaborat " Strategia de
participare a sectorului privat la imbuntirea
performanelor sistemului sanitar( aprobat prin H.G.
nr 717/2001), care identifica modelele de partenerit publicprivat.
Ministerul Sntii impreun cu I.F.C- Internaional
Finance Corporation care este un organism al Bncii
Mondiale- ce ofer consultaii in vederea implicarii sectorului
particular in toate domeniile,inclusiv in cel sanitar a
eleborat un Program de parteneriat public -privat (PPP)
destinat spitalelor publice din intreaga ara.
Implementarea PPP in spitalele publice de stat presupune participarea
sectorului privat la unele activiti :
-

Obiectivul

construcia
finanarea
prestarea de servicii spitaliceti.

PPP este:
-

crearea unui mecanism legal si transparent in vederea


oferirii in spitalele publice de stat ,a unor servicii
medicale de calitate superioara intregii populatii,

cei care pot sa plateasca sume suplimentare pentru:un plus


de investigatii,conform hotelier sporit , etc.

Principiile PPP sunt:


accesibilitatea crescut,
claritate sporit,
eficiena financiar,
externalizarea serviciilor auxiliare,
externalizarea serviciilor medicale de diagnostic,
administrarea privat a unui spital public de
stat.
Principalele avantaje aduse de Programul de Parteneriat Public/Privat au
fost:
-

transferarea riscului:cerere/costuri de la Guvern la sectorul


privat,
- reabilitarea facilitilor existente i crearea de
noi facilitati prin finanarea de la sectorul
privat
- oferirea de noi stimulente i mrirea
autonomiei pentru imbuntirea eficienei
serviciilor clinice i non- clinice,
- creterea eficienei i reducerea costurilor,
- imbuntirea calitii ingrijirilor acordate
pacienilor i a gradului de satisfacie.
Spitalul trebuie s acorde:
-

condiii de cazare,
igiena,
alimentaie,
condiii de prevenire a infeciilor
nozocomiale ,
conform normelor aprobate prin ordin al M .S. /U.E i s acorde
primul ajutor i asisten medical de urgen oricarei
persoane care prezint in stare critica la acel spital.
-

In contextul economic actual , marcat de intensificarea


concurenei, cretera complexitii bunurilor i a serviciilor,

123

creterea exigenelor consumatorilor i ale societii


,organizaiile din sistemul sanitar sunt supuse unor presiuni
foarte puternice.
Managerii spitalelor indiferente de nivelul spitalului,
fac fa constrangerilor de ordin financiar i naviga nu
numai pe Internet ci i in hiul legislativ, pentru a
imbuntii continuu calitatea serviciilor sanitare care au un
singur rol:
creterea satisfaciei clienilor- clieni externi ai
organizaiilor sanitare,clieni interni cu reducerea costurilor
pentru orice serviciu furnizat.
In sntate sunt bani , nu intodeanuna sunt bine
folosii, iar alt aspect ar fi banii sunt puini i ne dorim
ct mai muli.

8. Aspecte legislative.
Spitalele isi desfasoara activitatea pe baza a mai multor reglementari, de
baza fiind urmatoarele :
-

Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul


sanatatii,Titlul VII spitale

Contractul- cadru privind conditiile acordarii asistentei


medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de
sanatate, contract ce se aproba anual prin H.G.si
Normele de aplicare a Contractului - cadru ,

Legislatia specifica raportarilor financiar- contabile,

Responsabilitatea juridica in actul medical.Norme


deontologice si conduita profesionala in practica medicala.

9.Evaluarea spitalelor din perspectiva obtinerii


acreditarii.
Acreditarea spitalelor este o procedur de evaluare
extern prin care un organism de acreditare recunoscut
atesta oficial - in scris - in urma unei analize specifice ,
solicitate de o organizaie, competent acesteia in realizarea
unor activiti:
bunuri sau servicii
in funcie de conformitatea cu un referenial
acceptat:standarde, norme (FRPC 2006).
Obinerea acreditrii confer spitalului in cazul
nostru, credibilitate pe piaa in faa celorlalte spitale, clieni
, organizaii partenere sau concurente, finanatori, organisme
guvernamentale, consultani , evaluatori.In sistemul sanitar ,
acreditarea rspunde nevoii de evaluare i de informare
obiectiv oficial in ceeace inseamn : calitatea serviciilor ,
performan furnizorilor de servicii.
-

Spitalul implic un ansamblu i miniios proces de


acreditare , investignd:
gradul de complexitate a activitii spitalului in relaie cu
nivelul resurselor i dotrilor disponibile,
- nivelul calitii serviciilor i performanele spitalului in
raport cu un set de standarde internaionale i la nivelul
naional.
In acest timp spitalul ii efectueaz singur activiti de
autoevaluare cu tehnici i instrumente specifice pentru
msurarea statisfacerii pacienilor, responsabilitatea fiind a
managerului de spital i a medicilor curani ( precizarea fiind
fcut i de O.M.S)
-

Acreditarea spitalelor pe lng avantaje au i


dezavantaje i anume :

125

nu produce un efect direct asupra procesului de ingrijiri ,


a practicii medicale i a strii de sntate i calitatea
vieii pacienilor(rezultatele ingrijirilor ),
pentru asigurarea unui caracter obiectiv al evalurii
spitalului este necesar i monitorizarea unor indicatori
clinic (indicatori de eficien i cost /eficien ),
- sunt necesare msuri specifice pentru:
rezultate mai bune
i imbuntirea continu a
calitii vieii pacienilor,
- diferite principii , diferitele seturi de standarde i programe
naionale diferite de acreditare fac dificil comparaiile
intre ri.
Acreditarea prezint i avantaje care sunt :
-

mai puin formal,


specific i detailat,
flexibil i mai creativ
orientat spre pacient.
Un istoric metodolgic i de practic in domeniul
acreditrii il deine S.U.A , unul din ele fiind ; J.C.A.H.O
( Joint Commission on Accreditation of Healtheare
Organizations)Comisia de Acreditare a Organizaiilor de
ngrijiri de Sntate.
-

este
mai
mai
este

J.C.A.H.O are o experien de 50 ani in acreditarea


spitalelor i reprezint un model pentru numeroase ri in
construirea propriilor sisteme de acreditare,J.C.A.H.O este
implicat i in acreditarea unor spitale internaionale.
J.C.A.H.O in procesul de acreditare a spitalelor
vizez urmtoarele:
-

accesul la ingrijiri i continuitatea ingrijirilor,


drepturile pacientului i apartinatorului,
evaluarea pacienilor,
ingrijirea pacienilor,
educaia pentru sntate a pacientului i a familiei,
imbuntirea calitii i sigurana pacientului,

prevenirea i controlul infeciilor,


managementul i sigurana unitii,
evaluarea tehnologiei,
managementul resurselor umane,
pregtirea
i calificrile personalului,
managementul informaiilor.
Indiferent de setul de standarde ales pentru
acreditare el trebuie s acopere toate aspectele calitii
ingrijirilor spitaliceti dup modelul : " structura- procesrezultat ".
Componentele sistemului de acreditare sunt:
-cadrul legislativ : legislaie general i legislaie sanitar,

caracterul acreditrii - voluntar , facultatativ sau


obligatoriu,
- statutul, apartenena i nivelul organismului de
acreditare,instituii guvernamentale, O.M.S, O.N.G etc,
- factorul competiiei - unul sau mai multe organisme de
acreditare,
- standardele de acreditare: de structur, proces i rezultat,
- utilizatorii rezultatelor, acreditrii spitalului,
- modul i metode de evaluare pentru acreditare: externe,
interne cu sau fr implicarea pacienilor, bazat pe
examinarea documentelor solicitate,
- rezultatul acreditrii- raport statistic cu/fr
recomandri,eliberare de certificat de acreditare, clasificare.
In anul 2004 funcionau 452 spitale publice de
stat i 9 spitale private raportul era:
-

1,9 spitale la 100 .000 locuitori in

Romnia,
3,1 spitale la 100.000 locuitori in U.E.
S-a observat o utilizare mai mare a serviciilor
spitaliceti :
-

Romania la 100 locuitori - 21,3 internari-durata medie de spitalizare


fiind de 8,1o zile,

127

U.E. la 100 locuitori - 17,9 internri - durata medie de


spitalizare fiind de 9,50 zile,
Serviciile de medicin de familie au pierdut teren in
fa ingrijirilor spitaliceti , existnd tendina de a evit
cabinetul medicului de familie apelnd direct la serviciile
ambulatorii i spitaliceti , aglomernd : U.P.U,C.U.P,M.U.P, cu
pacieni cu probleme minore.
-

Din anul 2003 toate spitalele din Romania raporteaz


electronic,standardizat, setul minim de date clinice la
nivelul de pacient pentru toi pacienii externai, in anul
2005 au fost finanate 276 de spitale din Romnia pe
baza de caz rezolvat - D.R.G.
Pentru evaluarea spitalului este foarte important s existe o
baza de date crora s se calculeaz indicatori statistici
de eficiena ai activitii spitalului. O dat cu reforma in
sntte Legea 95/2006 i intrarea noastr in U. E
(01.01.2007) , a fost recunoscut necesitatea acreditrii
spitalelor i au fost pregtii specialiti in acreditarea
spitalelor, dar ca la noi la romni inc nu avem un
program de acreditare.
Ce ar trebui in Romnia pentru dezvoltarea
unui sistem funcional de acreditare a spitalelor:
-

stabilirea legislaiei privind acreditarea spitalelor,


stabilirea procedurii de acreditare a spitalelor,
crearea unui organism tehnic de acreditare , cu
responsabiliti i termene clare,format din specialiti i
experi cu experien de lucru in spitale,
apariia unui program naional de acreditare,
transparen evaluatorilor i atitudine profesionist a lor,
utilizarea principiilor i metodelor de acreditare,
raportarea unitar /standardizat a setului minim de date
clinice la nivel de pacient pentru pacienii externai in
sistem D.R.G.
Spitalul trebuie s invee procesul de autoevaluare,

Abodarea cu realism a problemelor din spital in termeni


non agresivi , comportamentul agresiv poate provoca o
atitudine negativ, de a ascunde problemele grave din
spital i s nu accepte conducerea spitalului sistemul
funcional de acreditare a spitalului,conducnd la euarea
obiectivului,
Participarea personalului la completarea formularelor- chestionare
specifice- care vor fi incluse in raportul final de Consiliul de acreditare
care va elibera Certificatul de Acreditare a spitalului:
pe 3 ani - decizie pozitiv complet,
1 an - decizie pozitiv condiionat,
cu recomandri pentru reglarea deficienelor.
Obiective specifice i instituii implicate

constituirea Comisie Naionale de Acreditare a Spitalului

10. Standarde pentru evaluarea spitalului din care:

STANDARD REFERITOR LA ORGANIZAREA

SPITALULUI

CRITERII:
1. Spitalul trebuie s aib acte de nfiinare.
2. Spitalul are autorizaie sanitar de funcionare conform
legii, valabil,
3.Seciile spitalului sunt organizate conform reglementrilor
legale conform aprobarii M.S.P prin Ordin M.S.P.
4. Spitalul respect normativele in vigoare cu privire la

numrului de paturi in secii/compartimente.


5. Consiliul de Administraie aprob :
- Regulamentul de Organizare Intern (ROI),
Regulamentul de Organizare i Funcionare
(ROF)
6. Spitalul are dovada achitrii la zi a contribuiei la F.N.U.A.S.S.

129

7. Funcioneaz Comisia de Medicamente,


8. Funcioneaz Comisia de Disciplin i Securitate a Muncii,
9. Funcionez Nucleul de Calitate - care are ncadrat i un

epidemiolog,
10. Spitalul are ntocmite
- ghiduri de practic,
- ghiduri de explorare paraclinic preoperatorie,
- ghiduri de laborator,
- ghiduri terapeutice
- ghiduri de antibiotico-profilaxie,
11. Spitalul are intocmite criteriile de internare pentru fiecare secie,
12. Spitalul are un sistem de externare dirijiat.
13. Spitalul are o colaborare cu o organizaie de ngrijiri la
domiciuliu.
14.Spitalul are liste de ateptare i stabilete criterii de
prioritare privind accesul la serviciile de sntate oferite
pacienilor.

STANDARD REFERITOR LA STRUCTURA DE PERSONAL

CRITERII:

1. Spitalul respect normativele in vigoare cu privire


la personalul angajat.
2. Medicii i asistenii medicali care lucreaz in spital
au autorizaie de liber practic sau certificat de
membru al: C.M.R, C.M.D.R, O.AM.M.R.
3. Tot personalul medical i nemedical care lucreaz in

spital au contractele de munc nregistrate la


Camera de Munc,
4. Spitalul are asigurare de rspundere civil in
vigoare,

5. Medicii i asistenii medicali au asigurare civil-

malpraxis in vigoare
6. Tot personalul medical i nemedical care lucreaz in
spital au intocmite fiele de post cu atribuiile
specifice, cu semntura fiecarui angajat, a efului
direct i a reprezentatului legal.
7. Structura de personal este in corelaie cu structura
specific seciilor.
8.
Personalul care asigur garda poate oferi serviciile
coprespunztoare tuturor seciilor din structura
spitalului.

STANDARD REFERITOR LA

INFORMARERA ASIGURAILOR

Criterii:
1. Spitalul este semnalizat corespunztor in zon.
2. Spitalul are firm luminoas vizibil.
3. Accesul pacienilor ctre: urgen, secii,

compartimente, cabinete,saloane sunt semnalte vizibil


i au inscripionat vizibil denumirea.
4. La loc vizibil apar drepturile pacienilor din Legea
drepturilor pacienilor,
5. La loc vizibil apar drepturile i obligaiile
asiguraiilor referitor la asistena spitaliceasc.
6. Personalul spitalului poart in permanen un
ecuson cu numele i funcia angajatului, ecusonul
este diferit colorat pentru fiecare secie.

131

7. Ecusonul pentru vizitatori va avea o culoare

distinct fa de cele din seciile spitalului.


8. In cazul manevrelor chirurgicale i al investigaiilor
invazive pacienii vor lua la cunotiin i vor
semna formulare de consimmant care vor rmne
ataate la F.O.C.G.,formularele de consimmant vor
conine incidentele,riscurile i accidentele manevrelor
ce urmeaz a fi efectuate.
9. Spitalul va avea site- internet cu prezentarea
urmtoarelor informaii:
structura seciilor,
serviciile oferite,
pachetul de servicii asigurat din F.U.N.A.S.S,
tarifele practicate,
condiiile de internare,
adresa i telefonul biroului de programri,
adresa de e-mail unde se pot face sesizri,
chestionarele de satisfacie puse la dispoziie
odat cu oferirea serviciilor.
STANDARD REFERITOR LA

DOTRI

Criterii:
1.Spitalul are in dotare echipamente ,aparatur, in
conformitate cu structura seciilor i a camerelor de
gard.
2. Farmacia spitalului este organizat cu eviden

cantitativ - valoric a medicamentelor i materialelor


sanitare, spitalul avnd achiziionat un program de
eviden cantitativ- valoric.
3. Spitalul are o reea informatic funcional.

de urmrire a
materialelor sanitare utilizate pentru fiecare pacient,
5. Medicamentele i materialele sanitare utilizate in
cadrul activitii medicale sunt inregistrate i
depozitate in mod adecvat in :
-farmacii
4. Spitalul are implementat un sistem

- in fiecare secie
- aparatul de urgen este la nivelul
fiecarei secii i este dotat cel puin cu baremul
minimal de medicamente i materiale sanitare aflate
in termen de valabilitate.
6. In interioriul spitalului i la intrare nu exist pericol

de accidentare sau de vtmare corporal pentru :


pacieni i personalul spitalului.
7. Pentru aparatura din dotare spitalul trebuie s aib
contract de verificare metrologic i contract de
service/intreinere pentru aparatur.Spitalul are
certificat de omologare emis de M.S.P. pentru
aparatele din dotare.
8. Spitalul are:contract de cumprare-de inchiriereleasing, factur pentru aparatura din dotare.
9. Spitalul trebuie s aib un contract pentru
colectarea i distrugerea deeurilor cu risc biologic.
10. Spitalul are in proprietate un post telefonic fix
funcional - central telefonic, fax.
11. Accesul pacienilor la diferite servicii se fac prin
dotrile specifice spitalului:
rampe,crucioare,trgi,lifturi.
12. Stracturile de primiri urgene sunt:
- unitate mobil,
- unitate medical gen:U.P.U,M.U.P,C.U.P,
- camera de gard este asigurat pentru
fiecare linie de gard.

133

STANDARD REFERITOR LA ASIGURAREA SERVICIILOR


Criterii:
1.Spitalul ine evidena infeciilor nosocomiale i ia
msuri pentru prevenirea lor.
2. Spitalul ine

evidena

- bolnavilor

internai,

- bolnavilor

consultai,tratai

a tuturor serviciilor medicale oferite

trecute in :

F.O.C.G,registre de consultaii i
tratamente,registre de internri,condica de operaii,
data - ora cnd serviciul medical a fost efectuat.
3.Foile de observaie
in format electronic.

ale bolnavilor sunt organizate

4. In spital se completeaz urmtoarele documente


medico-legale :
concedii medicale,
bilete de ieire din spital,
Rp,
bilete de trimitere,
scrisori medicale,
5. Spitalul asigur o alimentaie adecvat pentru
pacienii internai la recomandrile fcute de medicul
clinician curant in concordan cu diagnosticul de
internare a bolnavului.
-

6. Pe toat perioada internrii spitalul


tratamentul bolnavilor internai.

asigur

7.In Regulamentul de Organizare i Funcionare


( aprobat de Consiliul de Administraie i nsuite de
intregul personal) se trec urmtoarele:
- obligativitatea acordrii seriviciilor medicale in
mod nediscriminatoriu pacienilor, obligativitatea
respectrii dreptului la libera alegere a furnizorilor de
servicii medicale in situaiile de trimitere la consulturi
interdisciplinare,
- obligativitatea pstrri confidenialitii asupra
tuturor informaiilor decurse din serviciile medicale
acordate pacienilor,

135

- neutilizarea instrumentelor medicale i a


materialelor sanitare a cror condiii de sterilizare nu
este sigura,
- obligativitatea completrii prescripiilor medicale
conexe serviciului medical atunci cnd este cazul
pentru afeciunile : acute,subacute , cronice.
8.Spitalul are organizat serviciul de grad care poate
furniza serviciile de urgen permanent , in fiecare
tur fiind un medic i un asistent medical.

11.

Pachet de servicii medicale in

asistenta medicala spitaliceasca.

Pachet de servicii medicale de baz


A.
Servicii medicale spitaliceti pentru patologia care
necesit internare n condiiile prevzute
din Contractul-cadru privind condiiile acordrii asistenei
medicale n

cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate pentru anul


2008, aprobat prin Hotrrea Guvernului

B.
Servicii medicale spitaliceti care nu necesit
internarea, prestate n regim de spitalizare de zi.
Un serviciu medical spitalicesc reprezint totalitatea investigaiilor
i procedurilor medicale acordate pentru rezolvarea unui caz.
1. n unitile spitaliceti, tipurile de servicii medicale ce
vor fi furnizate n regim de spitalizare de zi sunt:
1.1. serviciile medicale,
1.2. caz rezolvat pentru situaiile care nu necesit spitalizare
continu i pentru care
serviciile sunt acordate de ctre medicii din seciile de
spital n cadrul programului normal de lucru, inclusiv evaluarea bolilor
cronice pentru care monitorizarea terapiei se face prin comisiile
organizate la nivelul caselor de asigurri de sntate n acest
scop;
tariful pe caz rezolvat este cel negociat de casele de asigurri de
sntate cu unitile spitaliceti.
2. Serviciile medicale de tip spitalicesc de mai jos cu tarifele maximale decontate
de casele de
asigurri de sntate, aferente, ce se pot acorda n uniti
sanitare ambulatorii autorizate i avizate,dup caz, de Ministerul
Sntii s efectueze aceste servicii

12. Documentatia necesara pentru incheierea contractului


furnizare de servicii medicale spitalicesti.

de

137

Dosarul
jos

se va

completa

strict

in ordinea

de

mai

OPISUL
cu actele necesare pentru dosarul de contractare,
Cererea depus de reprezentantul legal prin care se solicit
incheierea contractului de furnizare servicii medicale in asistena
medical spitaliceasc pe anul 2008.
Date de identificare furnizor
(Codul fiscal , Contul deschis la Trezoreria Statului etc.)
Document care atest aprobarea numrului de linii de
gard;
Autorizaia sanitar de funcionare cu viza anual;
Statul de funcii aprobat;
Decizia de evaluare a furnizorului;
Tabel centralizator cu personalul medical (superior i mediu) angajat
conform statului de funcii .
Certificatele de membru al Colegiului Medicilor din
Romnia/Autorizaiile de liber practic pentru personalul
medical (medici, cadre medii), insoite de documentele justificative
pentru gradul profesional i specialitatea in care a fost confirmat ;
Certificate pentru alte competene, dup caz ;
Copii ale actelor de identitate ale reprezentantului legal
i ale personalului medical;

Dovada asigurrii de rspundere civil in domeniul medical


atit pentru furnizor ct i pentru personalul medico-sanitar
angajat ;
Indicatorii de performan ai managementului spitalului
pe anul 2007
Lista de servicii medicale care nu pot fi efectuate in ambulatoriu i impun
internarea in regim de spitalizare continu;
Lista materialelor sanitare si a denumirilor comune internationale (DCI)
specifice tratamentului spitalicesc, menionnd care pot fi
prescrise de orice medic din spital i care DCI-uri pot fi prescrise
cu aprobarea medicului ef de secie sau cu aprobarea consiliului
medical.
Evoluia cazurilor externate in ultimii 5 ani la nivelul
spitalului .
Cazurile estimate a fi externate in regim de
spitalizare continu pe fiecare secie i pe spital in anul
2008 in funcie de numrul de paturi aprobat, de nivelul
optim de utilizare a paturilor i de durata optim de spitalizare,
precum i tariful mediu pe caz rezolvat propus de spital (la
stabilirea tarifului trebuie s se aib in vedere i indicatorul cost
mediu cu medicamentele pe caz externat pe anul 2007). Tarifele trebuie
fundamentate pe elemente de cheltuieli .
Cazurile rezolvate estimate a fi efectuate in regim
de spitalizare de zi in anul 2008 i tariful propus de spital,
care nu poate fi mai mare de 1/3 din tariful pe caz rezolvat pentru
servicii medicale spitaliceti in regim de spitalizare continua.
Cererea depus de reprezentantul legal prin care se
solicit incheierea actului adiional pentru serviciile
medicale efectuate in cabinete medicale de specialitate in
oncologie medical, diabet zaharat, nutriie i boli

139

metabolice aflate in structura spitalului ca uniti fr


personalitate juridic, dup caz .
Cererea depus de reprezentantul legal prin care se
solicit incheierea actului adiional pentru investigaii
paraclinice efectuate in regim ambulatoriu finanate din fondul
asistenei medicale spitaliceti pentru servicii medicale
paraclinice, cu fundamentarea sumelor care compun valoarea
actului adiional , dup caz, conform
OPIS-ului
i anexelor la OPIS pentru furnizarea de servicii
medicale in asistena medical de specialitate din ambulatoriu
pentu specialiti paraclinice pentru anul 2008 .
Dovada de plat FNUASS la zi (extras a ultimei
pli/declaraia angajatorului).

Toate documentele depuse in xerocopie vor fi stampilate i


semnate i vor purta meniunea conform cu originalul .
Documentele trebuie s fie valabile la momentul contractrii.

13. Finantarea spitalelor.

Sursele de finanare a sntii publice sunt:

bugetul de stat,
bugetul Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de
Sntate,
- bugetele locale,
- veniturile proprii,
- credite externe,
- fonduri externe nerambursabile,
- donaii i sponsrizri conform legii.
75% o deine F.N.U.A.S.S din totalul surselor de finanare pe
anul 2007.Ponderea cheltuielilor publice pentru snatate
in P.I.B a fost:
-

an 2004 - 2006 intre 3,6 - 3,7 %


an 2007 este de 4%
in anul 2008 procentul alocat sntii din PIB va fi de
6%.
Fondurile alocate sntii publice in miliarde de Euro au
fost:
-

an 2004 - 2,1 miliarde de Euro


an 2007 - 4,3 miliarde de Euro.

Ministerul Sntii
financiare

a luat msuri pentru intrirea disciplinei

Asigurarea finanrii sectorului sanitar bugetar, a


programelor naionale de sntate i a celorlalte aciuni i
activiti, cu respectarea prevederilor legale i incadrarea
in bugetul aprobat.
Fundamentarea propunerilor de buget iniial i de rectificare pe
baz a principalelor strategii politice i proiecte prioritare ale
Ministerului Sntii .

141

Incheierea exerciiilor financiare, analiza, controlul i


centralizarea datelor prezentate de uniti i elaborarea situaiilor
financiare trimestriale i anuale solicitate de Ministerul
Finanelor , potrivit dispoziiilor legale.
Analiza, verificarea i inaintarea spre avizare de ctre
ordonatorul principal de credite a bugetelor de venituri i
cheltuieli ale unitilor sanitare finanate integral din venituri
proprii din subordinea Ministerului Sntii , potrivit dispoziiilor
legale.
Monitorizarea modului de utilizare a resurselor financiare publice
Respectarea cu strictee a disciplinei financiare i bugetare, prin
emiterea de norme metodologice i instruciuni de aplicare a
prevederilor legale, de reglementri contabile specifice domeniului
sanitar.
Completarea cadrului legislativ in domeniul sanatatii publice, prin elaborarea unor
acte normative .
Conform Ordinului Ministerului Sntii

nr. 1481/29.08.2007

Indicatorii de sntate din Romnia ce se


raporteaz la Ministerul Sntii
sunt :
Cheltuieli de sntate/finanare in sistemul public
-

suma medie cheltuit pentru sntate per capita

procentul cheltuielilor spitaliceti din totalul cheltuielilor de


sntate
acoperirea populaiei prin sistemul public de asigurri
distribuia cheltuielilor de sntate publice -

- dup tipul de asisten medical


primar,ambulatorie,spitaliceasc , la domiciliul, de recuperare,
produse farmaceutice,dispozitive medicale.
Cheltuieli spitalicesti % din care : M/F pe grupe de varsta: -64 ani ,65-74
de ani, peste 75 ani,
Cheltuieli de sntate dup sursa de finanare - fonduri
guvernamentale/asigurri sociale/altele.

Execuie bugetar
fa de

bugetul de cheltuieli
aprobat

Cheltuieli bugetare realizate

x 100

Total buget cheltuieli


aprobat

Cheltuieli bugetare realizate = pli nete realizate in perioada de


raportare
Total buget cheltuieli realizat = prevederi bugetare aprobate

Procentul veniturilor
proprii din
totalul veniturilor spitalului

Venituri proprii
Total venituri spital

x 100

143

Venituri proprii = veniturile obinute de spital exclusiv cele


obinute in contractul cu casa de asigurri de sntate, inclusiv
subveniile de la bugetul local, bugetul de stat, donaii,
sponsorizri, alte venituri incasate de spital.

Total venituri spital = veniturile obinute de spital inclusiv cele


obinute in contractul cu casa de asigurri de sntate, precum i
subvenii de la bugetul local, bugetul de stat, donaii,
sponsorizri, alte venituri incsate de spital.

Costul mediu pe
zi de spitalizare

Cheltuieli realizate
= Nr. Om zile
spitalizare

Cheltuieli realizate = cheltuieli totale efectiv realizate

II. Indicatori in ambulatorul spitalului

Nr. mediu bolnavi consultati


pe medic

Bolnavi consultati
= Nr. medici din cab.
ambulatorii de specialitate
al spitalului

Bolnavii consultai = se refer la numrul de consultaii


efectuate
Medicii din cabinetele ambulatorii de specialitate ale spitalului =
se refer la medicii incadrai cu contract de munc in cabinetele de
specialitate din ambulatorul spitalului.

Indicator cost spitalizare raportat la: un pat/un bolnav/o zi


spitalizare ;
-

cheltuieli dupa sursa de finanare,


pe tipuri de cheltuieli ,
secii,compartimente
asisten la domiciliul,
pe tipuri de pacieni:cronici i acui,

pe proceduri

Compartimentul financiar contabil al spitalului va


calcula
trimestrial
i
anual
cheltuielile
pentru
medicamente, separat pentru fiecare secie n parte i pe
total spital.
Pentru uniformitatea calculului indicatorilor redm n
continuare cei 3 indicatori: costul medicamentelor pe un pat,
pentru un bolnav i pentru o zi de spitalizare.

Cheltuielile spitalului (lei)


Costul pentru un pat

=
Nr. mediu ponderat de paturi

145

Cheltuielile spitalului (lei)


Costul pentru un bolnav* =
Nr. bolnavi ( aflati+intrai
+transferai n secie)

*) La numitor se vor nsuma i bolnavii internai direct n


secia ATI i externai tot din aceast secie, fr s mai fie mutai
n secia de profil. n acest calcul se va ine seama de proporiile
stabilite conform celor menionate anterior.

Cheltuielile spitalului (lei)


Costul pentru o zi spitalizare

=
Nr. zile / om spitalizare contabil

Cheltuielile totale ale spitalului pentru un pat, un bolnav i o


zi spitalizare se vor calcula numai pentru ntreg spitalul.
Numrul mediu de paturi va fi calculat dup formula mediei
aritmetice ponderate existente.
Cheltuielile
medicamentelor pentru un pat, un bolnav i o zi
spitalizare se vor calcula pe: total spital si pe fiecare sectie
/compartiment , formulele fiind aceleasi.

Cheltuieli medicamente (lei)


Cheltuieli medicamente pentru un pat

Media paturilor

Cheltuielile medicamente (lei)


Cheltuieli medicamente pentru un bolnav* =
Nr. bolnavi ( aflati+intrai
+transferai n secie)

Cheltuielile medicamente (lei)


Cheltuieli medicamente pentru o zi spitalizare

Nr. zile / om spitalizare contabile

In spital, mai mult de jumtate din cheltuieli revin


personalului medical , de aceea " productivitate" a
spitalului este legat de:
-

utilizarea 100% a fondului de paturi


rezolvarea cazurilor cu o durat mai scazut
de spitalizare,
vindecarea bolnavilor mai rapid.

147

Acesti indicatori se compar in dinamic , ei se


compar doar seciile de aceeai specialitate,profil,
nivel ierarhic similar al spitalului.

Compartimentul financiar contabil / i


compartimentul statistic
al spitalului vor calcula trimestrial i anual
cheltuielile

- toate raportrile
statistice medicale se vor face
formularele aprobate de Ordinul M.S.P nr. 576/02.04.2007 -

mai pe

Costul unui pat de spital , calculat pe baza


cheltuielilor de intreinere este mult influentat de mrimea
spitalului, de dezvoltarea lui pe orizontala i/sau vertical.
Observndu-se :
-

c intreinerea spitalelor mici este


costistitoare,
un alt factor care influeneaz costul diferit al
ingrijirilor medico- sanitare este i eficiena
spitalului pe secii/compartimente,seciile de
chirurgie sunt mai scumpe dect cele de boli
interne in care se practic tratamentul
conservator,
un factor care influeneaz costul diferit al
ingrijirilor medico- sanitare este i carcterul
neclinic al unitii i de dimensiunea acesteia,
(in instituiile unde in paralel cu asistena
medico-sanitar se desfoar i o activitate
didactic i de cercetare tiinific , au o
inzestrare cu aparatur medical i
dispozitive de inalt performan

complexe,utilizez o medicaie mai variat i


bineineles au o cazuistic mult mai
diversificat,crescnd cheltuielile pentru
intreinere i reapararea aparaturii medicale
utilizate de medici.

Decontul de cheltuieli pentru pacienii spitalizati conform


Ordinului nr.1.100/14.10.2005

COST / EFICIEN
conform Ordinului M.S nr. 1100/14.10.2005

in unitile

sanitare cu

paturi

Incepnd cu 01.01.2006 unitile sanitare publice i


cabinetele medicale infiinate conform O G 124/1998 cu
modificrile
ulterioare vor elibera pacientului pentru serviciile medicale primite un
decont de cheltuilei conform Ordin 1100/14.10.2005.
1. Decontul de cheltuieli pentru pacienii spitalizai se
calculeaz in baza i in cadrul bugetului de venituri i
cheltuieli aprobat, avnd in vedere veniturile din sumele

149

contractate i incasate de spital din contractele de furnizare


a serviciilor medicale cu casele de asigurri de sntate
pentru asistena medical spitaliceasc i programe de
sntate finanate de C.N.A.S care se derulez prin spital
precum acordarea serviciilor medicale,concomitent se va ine
seama de limita de cheltuieli,pe titluri,articole i aliniate din
buget.
2.

3.
-

4.
5.

6.

In cazul in care la acordarea serviciilor medicale se


utilizez produse din stoc , la stabilirea valorii
decontului se vor lua in calcul,cheltuielile efective din
contabilitatea unitii sanitare.
Decontul de cheltuieli pentru fiecare bolnav externat,
unitatea sanitar calculeaz :
tariful pe zi de spitalizare pe secie din structura
proprie,exclusiv contravaloarea medicamentelor,
materialelor sanitare sau prestaiilor care se pot
identifica la nivel de pacient i evidenia distinct pe
decont.
numrul de zile de spitalizare realizate pe caz
externat,
contravaloarea consumabilelor - medicamente, materiale sanitare
care nu sunt comune i se pot indentifica i cuantifica
la nivel de pacient.
tarif pe zi spitalizare stabilit anual i se poate
modifica o dat la trimestrul,
unitile sanitare care au introdus evidene pe baza
de programe informatice la nivel de pacient pot acorda bolnavului
decontul de cheltuieli la nivelul de detaliu din baza de date,
tariful pe zi de spitalizare pentru 01.01.2006 se
poate calcula pe baza aplicaiei informatice " Ex. buget",

Spitalul .
Secia .
Decont de cheltuieli
Numele i prenumele pacientului
C.N.P.
Adresa
Diagnosticul principal
Numr F.O.C.G
Nr zile de spitalizare
1. cheltuieli aferente spitalizrii- exclusiv cele prevzute la art.

3 din ordin(nr. zile spitalizare tarif /zi de spitalizare)


2. cheltuieli pentru hran

151

3.
4.
5.
6.

cheltuieli pentru medicamente pe perioada spitalizrii


cheltuieli pentru materiale sanitare
analize de laborator
alte investigaii

Total cheltuieli ..lei


semnatur i parafa medicului.

Tarif spitalizare an 2007 : 45 RON/zi


conform Ordinului M.S nr. 1100/14.10.2005 privind decontul
de cheltuieli ce se elibereaz pacientului pentru seriviciile
medicale.

Creterea capacitii de control al costurilor


Situaia actual:
Calculul costurilor la nivel de pacient i crearea unui
proces regulat de calculare a costurilor serviciilor spitalicesti se
realizeaz intr-o msura destul de redus.
Transparena in sntate este condiia esenial pentru
realizarea unei alocri echitabile bazate pe raportul cost/eficien.
-

imbuntirea mecanismelor de finanare a furnizorilor de


servicii de sntate utiliznd metode care s reflecte munca
depus i s stimuleze calitatea actului medical;

elaborarea de metodologii clare de utilizare a resurselor financiare

instituirea unor mecanisme de monitorizare a utilizrii resurselor


financiare

pregtirea specific a personalului implicat in activitatea de


control, precum i a celor care autorizeaza utilizarea
resurselor

15. D.R.G. banii urmeaza pacientul caracteristicile principale ale


sistemului de finantare pe caz rezolvat.

"
noul sistem de finanare are la baz principiul "banii
urmeaz pacientul" principiu de baz al asigurrilor de sntate
"
.a.Definirea termenilor utilizai in sistemul D.R.G.
Sistemul de clasificare in grupe de diagnostice - Diagnostic
Related Groups - este o sechema de clasificare a pacientilor in
funcie de diagnostic.Spre deosebire de sistemul de
clasificare ICD (in care diagnosticele sunt clasificate in clase
i subclase)sistemul DRG utilizez un criteriu suplimentar de
clasificare: costul resurselor consumate pentru ingrijirea
bolnavului i poate clasifica simultan att patologie i dup
costul ingrijirilor asigurnd posibilitatea de a asocia tipurile
de bolnavi /cheltuielile spitaliceti efectuate.

153

Sistemul DRG a fost dezvoltat in 1970 in SUA la Universitatea Yale


de un grup de: medici, economiti i statisticieni medicali, care au
incercat crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor :
seciilor/spitalelor.
Administraia Federal de Finanare a Serviciilor de
Sntate din SUA (HCFA) in 1983 a decis s-l foloseasc in
sistemul de finanare a spitalelor pentru pacienii asigurai
prin HCFA - programul Medicare.
Implementarea sistemului D.R.G in Romania s-a fcut pe
baza unor strategii definite pentru diferite perioade de
timp:Ordin al MS si CNAS nr 102/34/31.01.2002 privind
aprobarea Strategiei pentru implementarea finanrii bazate
pe caz in spitalele din Romania i ordin comun M.S i
C.N.A.S nr . 155/546 din 24.11.2004 pentru aprobarea
Strategiei privind dezvoltarea finanrii pe caz in spitalele din
Romania in perioada 2005- 2008.
Au participat foarte
sntate:

multe instituii din sistemul de

Spitale,Ministerul Sntii, C.N.A.S, Directiile de Sntate


Public, Institutul Naional de Cercetare _ Dezvoltare in
Sntate,Centrul de Calcul si Statistica Sanitara.
In Romania acest sistem D.R.G isi incepe istoria printr-un proiect
"Imbuntirea eficienei i a calitii ingrijirilor la
nivelul unui spital " derulat intre 1999- 2001 la Spitalul Clinic
Cluj , in colaborare cu: Institutul de Management al
Serviciilor de Sntate ca i coordonator cu Centrul de
Statistic Sanitar Romnia i cu Departamentul pentru
Servicii Sociale i de Sntate al Statelor Unite, finanarea
proiectului a fost asigurat de ctre USAID i insituiiile
locale.

Obiectivul principal - realizat pentru prima dat in


Romnia - a fost calcularea costurilor per pacient , cu
inregistrare electronic a datelor la nivel de pacient
i gruparea acestora in D.R.G.
In Romnia implementarea sistemului D.R.G a avut un
scop mult mai amplu dect acela de a schimba modul de
finanare a spitalelor, sau colectat informaii medicale cu
privire la activitatea spitaliceasc i utilizarea acestor
informaii in deciziile importante privind reforma sistemului
sanitar avnd ca scop creterea eficieniei ingrijirilor oferite
bolnavilor internai i a calitii actului medical.
Experiena acumulat din proiectul de la Cluj a
permis iniierea " Proiectului Naional D.R.G " prin colaborarea
incheiat la 01.06.2000 ntre : M.S , C.N.A.S , Colegiul
Medicilor din Romania, Ministerul de Finane i
Departamentul de Sntate i servicii Umane al S.U.A i a
Ordinului M.S nr. 935/2000 privind aprobarea implementrii
primei etape a proiectului de finanare a spitalelor din
Romnia bazate pe caz, completat prin Ordin MSF nr.
137/2001.
Cteva obiective ale " Proiectului Naional D.R.G " care
s-a desfurat in perioada 2000- 2002 :
Prin sistemul DRG se analizez carcteristicile fiecrui
pacient externat:
-

vrsta,sex, durat de spitalizare, diagnostice


principale i secundare,proceduri,starea la
externare
greutatea la natere in cazul nounscuilor
pacienii pot fii clasificai intr-o grup de
diagnostice,

155

Prin acest sistem se muta radiografia funcionarii unui spital


de la nivelul resurselor i a procesului desfurat spre
rezultatele activitilor, reflectate in pacieni tratai de spital
realiznd o fotografie a rezultatelor spitalului,grupele de
diagnostice fiind concepute in a realiza standardizarea
rezultatelor spitalului.
Grupele de diagnostice sunt de 2 tipuri:
medicale
i chirurgicale, in funcie de prezena sau absena
unei intervenii chirurgicale, concepute in a acoperii patologia
pacienilor acui care au solicitat internarea in spital.

Cele 4 etape necesare pentru a clasifica un bolnav externat


din spital intr-o grup de diagnostice:
-

disponibilizarea datelor clinice despre bolnavii


externai din spital,clasificarea DRG necesitnd
obligatoriu 7 variabile pentru fiecare pacient,
codificarea datelor necesare- pentru diagnostice
i proceduri, in vedrea utilizrii unui limbaj
standardizat pentru aceste variabile i pentru
a putea fi folosite cu mai mult uurin,
colectarea sub forma electronic a acestor
date clinice din foaia de observaie a
pacientului,
clasificarea fiecrui pacient externat intr-o
grup de diagnostice, folosind un sistem de
clasificare DRG,acest proces se realizez prin
trimiterea automat a fiecarui pacient intr-o
grupare de diagnostice, folosind o aplicare software
numit " grouper".

Pentru a folosi sistemul DRG la finanarea


spitalelor , o dat clasificai pacienii in DRG mai sunt
necesare 2 etape:

- stabilirea de tarife pentru fiecare grup de


diagnostice,calculate aceste costuri ele sunt transformate in
tarife i utilizate pentru toate spitalele participante la schema
de finanare,
- alocarea bugetului destinat asistenei spitaliceti ctre
spitale, plecnd de la numrul i tipul pacienilor externai case-mix-ul fiecrui spital i lista de tarife sau de
valori relative pentru fiecare DRG.
Spitalele care vor avea costuri pentru un anumit DRG mai
mare dect tariful stabilit vor pierde resurse la acea
categorie de pacienti , iar spitalele care au costuri pentru un
anumit DRG mai mici dect tariful stabilit vor ctiga
resurse la acea categorie de pacienti.
In Romania spitalele sunt stimulate s pstreze costurile la
un nivel inferior tarifelor pe fiecare tip de pacient, pentru a
putea economisi resurse si ale folosi pentru dezvoltare i
ameliorarea calitii serviciilor.
Finaarea prin DRG se poate realiza:
retrospectiv - rambursarea spitalului pentru fiecare tip de
pacient externat,
- prospectiv- stabilirea unui buget global avnd
la baza negocierea numrului de pacieni
internti in spital.
Depinde de managerul spitalului care alege modul de
finanare, care implic imprirea riscului financiar intre
finanator i spital.
-

157

Sistemul DRG a fost dezvoltat in vederea evalurii


rezultatelor spitalului dar a fost prelucrat i adaptat pentru a
putea fi folosit i la finanarea spitalelor pentru spitalizarea
continu dar i spitalizrii de zi.
La Conferina Naionala de la Bucureti an 2005 sau
fcut propuneri privind implementarea DRG la nivelul
ambulatoriilor de specialitate.
In anii 2000 - 2002 in cadrul " Proiectului Naional
DRG " s-au realizat:
-

elaborarea cadrului legislativ pentru


desfuarea proiectului,
formarea in activitatea de codificare , colcctare
i transmitere a datelor pentru cele 23 de
spitale pilot,
dezvoltarea unei aplicaii de colectare a
datelor clinice,
codificarea, colectarea i raportarea electronic
a datelor clinice de ctre 23 spitale,
implementarea procesului de clasificare a cazurilor in
grupe de diagnostice prin utilizarea grouper-lui HCFA
18(SUA),
dezvoltarea de raportare la nivel de spital pe baza datelor
clinice , utile pentru managementul de spital,
colectarea datelor de cost la nivel de
spital/secie i utilizarea acestora pentru
calculul bugetelor , ratelor de baz i Indicelui
de Complexitate a Cazurilor _ICM _ pentru
cele 23 de spitale pilot i finanarea cu tarif
propriu pe caz ponderat ,
pregtirea extinderii sistemului DRG la alte
spitale,
formarea in codificare pentru restul spitalelor
judeene i universitare,
pregtirea cadrului legal pentru infiinarea
Institutului Naional de Cercetare - Dezvoltare
in Sntate _INCDS,

elaborarea legislaiei necesare pentru


finanarea pe caz rezolvat dupa finalizarea
Proiectului Naional DRG,

Sistemul DRG de finanare a spitalelor in funcie


de complexitatea cazurilor internate , aduce o serie
de reglementri in clasificarea i codificarea nu numai
a bolilor dar i a complicaiilor, simptomelor.In selecia
bolii principale i celor secundare se ine cont de
reglementrile O.M.S fr nici o diferen.

A aprut noiunea de CASE- MIX , care este complexitatea


cazuisticii prin:
-

severitatea bolii, ce se refer la nivele diferite


ale pierderii unor funciuni ale organismului ,
putnd ajunge la deces,
prognoza in ceea ce privete evoluia bolii ,
cu deteriorile , recderilor probabile ulterioare,
dificultatea tratamentului care necesit utilizarea
unor proceduri sofisticate, o monitorizare
strans,
necesitatea unor intervenii , ce ar fi necesare
in lipsa unei observaii continue,
intensitatea consumului de resurse,

Rolul statisticienilor medicali sau a codificatorilor este la fel de


important , regulile de codificare corecte sunt in Clasificaia
Internaionala a Bolilor i rolul medicilor clinicieni este
foarte important prin stabilirea corecta a diagnosticului
principal, pe cele secundare i secvenele corecte dintre ele.

159

16.
Date minime privind piaa serviciilor de sntate
in Romania in contextul integrrii in Uniunea
European.

In economia contemporan i economia viitorului , " piaa"


este i rmne instituia central in jurul creia graviteaz
viaa economic.
Piaa, ca spaiu economic in care se realizez :
-ansamblul de schimburi,
-

tranzacii comerciale
relaii intre agenii economici,
realizez procese in care tendinele ctre echilibrul
cerere i ofert nasc concurena.

Piaa modern este ca un sistem de piee


concureniale , agenii economicii intrnd in relaii
economice sub forma unor tranzacii bilaterale,libere
i directe.
Definirea pieei
-

poate fi

definit

ca:

spaiul economic in care se intlnesc mai mult sau


mai puin direct i acioneaz din interes
cumprtorii- in calitate de ageni ai cererii - i
vnzatorii - ca ageni ai ofertei, iar in unele cazuri
diverse categorii de intermediari,
sfera economic in care producia de bunuri
materiale i servicii apare sub form de oferta de

mrfuri , iar nevoile - solvabile- de consum sub form


de cerere de mrfuri, piaa reprezint sfera
manifestrii i confruntrii ofertei i cererii , a
realizrii lor prin intermediul actelor de vnzare cumprare,
- este reprezentat de toi clienii poteniali care au
aceeai nevoie sau dorin i care sunt dispui i au
capacitatea de a se angaja intr-o relaie de schimb
pentru satisfacerea acelei nevoi sau dorine.
Sectorul serviciilor de sntate este, probabil unul
dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei i societii
contemporane , in continu schimbare , ca reacie la o
intreg categorie de fore:
-

asteptrile pacienilor,
modelele sociale in schimbare.

Piaa serviciilor de
prin :
-

sntate se

difereniaz

statul: important stimulator al cererii de servicii de


sntate,
probleme etice: piaa serviciilor de sntate este
influenat de problemele legate de relaia medic pacient,cele legate de via i moarte i anumite
limite dintre munc de cercetare i tratament,
restricii de intrare pe pia: accesul liber pe
pia este condiionat de controlul exercitat de
diverse asociaii profesionale(exemplu : la un numr
de X locuitori trebuie un medic de familie i Y
asistente medicale)
incertitudine : nu tim care este cererea pentru
serviciile de sntate la un moment Z, de ce fel de
servicii este nevoie i la ce nivel,
mecanismul de stabilire a preurilor: pe piaa
serviciilor de sntate , preul nu se stabilete prin
confruntarea cererii cu oferta.

161

Reglementri care se impun pentru a descrie


condiiile care creeaz contrangeri in modul normal de
operare a pieei,statul intervine prin:
autorizarea activitii personalului medical,
echipamentul medical din unitile sanitare,
medicaia pe care medicii o prescriu,
sistemul de asigurri,
promovarea sntii : una individual ( mai ales
componenta medical) i una orientat pe factorul
social.
Promovarea sntii intete " stilul de via " a populaiei
i incearc modificarea comportamentului acestora mai ales:
-

fumatorilor,persoanelor care consuma buturi


alcoolice,alimentaia nesntoas i nivelul de activitate fizic
redus.

" CARTA PENTRU PROMOVAREA SNTII


"( sponsorizat de O.M.S) precizez:

" sntatea este direct influenat de elemente de ordin


social legate de existena unei locuine,hrana,venit, un
ecosistem stabil,resurse pentru meninerea vieii ,dreptate i
echitate."

Sistemul serviciilor de sntate a fost conceput pentru a


rspunde unor necestiti, ele apar pe piaa sub form de
cerere.Activitile care constituie procesul prestrii serviciilor
de sntate apar ca o reacie la aceste necesiti .

" Nevoia uman este o stare de contientizare a


lipsei unui satisfacii elementare !
care ine de anatomia i condiia omului.(definiie
Kotler),pentru ca aceste nevoi s se transforme in cerere
trebuie s existe contientizarea nevoii pentru aceste
servicii , dorina de a cumpar i consuma , in acelasi timp
i posibilitatea i accesul la acest tip de servicii.
Tipuri de nevoi:
-

nevoi neresimite, pacientul nu este contient de


inrutirea strii de sntate,
nevoi resimite care nu genereaz cerere,pacientul
constientizez starea de boala ,dar nu solicit ajutor
specializat sau apeleaz la automedicaie,
nevoi care genereaz cerere, pacientul
contientizez modificarea strii sale de sntate
,solicit i ajutor din partea medicului.

Nevoile pacientului sunt foarte ,foarte greu de satisfacut, aceste cereri


sunt:
-

nevoia percept: dorina pacientului ceea ce


consider el ca ar avea nevoie,
nevoia cerut :ceace pacientul solicit unui furnizor
de ingrijiri de sntate,
nevoia normativ :ceace consider un medic c ar
avea nevoie un pacient,
nevoia comparativ : la nivel naional/ Romnia,
plecnd de la nevoile observate la ali pacieni.

Nu exist o concordan intre pacient i medic


in ceea ce privete cererea de servicii de sntate:

163

pacientul are o percepie mai puin tiinific a


bolii, a cauzalitii,evoluiei i a tratamentului bolii
lui,pacientul cunoate parial carcteristicile unei boli de
exemplu,
pentru pacient perioada este limitat in timp
deoarece pune accent pe manifestrile curente ale
bolii i nu pe consecinele ulterioare
- pacientul este mult mai preocupat de impactul boli sub aspectul
disconfortul lui in activitatea zi de zi/ in modul de
via normal.
Un aspect important referitor la cererea de servicii
de sntate este acela c, acesta nu este generat in foarte
multe cazuri de consumatorul final , ci de un intermediar:
medicul de familie,el influeneaz cererea pentru serviciile
spitaliceti i farmaceutice,societile de asigurri cererea prin
gradul de acoperire a costurilor. Unitile sanitare ofer
servicii de sntate multe pentru a satisface cererea, cu
toate acestea vor rmne i servicii de sntate
nesatisfcute, fie din cauza unei oferte necorespunztoare, a
unui diagnostic eronat, unei caliti sczute a
serviciilor,lsnd in acest fel loc liber dezvoltrii serviciilor
alternative:automedicaie,familie,medicina naturist.
-

Populaia manifest o " cerere negativ ":


vaccinari,lucrri dentare,diverse intervenii chirurgicale,
Ministerul Sntii , Directia de Sntate Public Judeean,
organizaiile din domeniul sntii avnd sarcina de a gsi
diverse metode de :
-

retroproiectarea produsului ,
promovare adecvat pentru a schimba atitudinea i
prerile pacienilor,
in cazul : alcoolului,tutunului,drogurilor care sunt
considerate dauntoare sntii, M.S. apeleaz chiar
la strategii " antimarketing ", la reducerea cererii
apelnd la o serie de campanii ce vizez
prezentarea efectelor consumului acestor produse,

preuri mari, reducerea disponibilitii produselor


respective.
Din punct de vedere geografic cererea pentru serviciile de
sntate are un carcater local, reflectnd o serie de factori
formativi care se regsesc in special .
Caracterul local al cererii pentru servicii de sntate este
exprimat de tipologia i frecvena imbolnvirilor , care difer
de la o zon la alta datorit unor factori de risc specifici
anumitor judee.
Oferta de servicii exprim " producia de servicii
cadrul pieei ", oferta i carcteristicile serviciilor de
sntate ii pun amprenta asupra ofertei,determinindu-i
coninutul,trsturile i un mod specific de corelare cu
cererea.

din

Structura ofertei in funcie de coninut este:


-

oferta teoretic,
oferta potenial
oferta efectiv .

Oferta teoretic :
in aceasta postur este oferta de servicii de sntate din
Romnia, intregul sistem de snatate este construit pe
increderea acordat de pacient medicului.
Exprimnd produsul pe pia,oferta de servicii de
sntate preia numeroase caracteristici ale acestuia i se
caracterizez prin:
- rigiditate,
-

diversitate
i unicitate.

165

Oferta de servicii de sntate din Romnia a fost


puternic influenat de modificrile care au avut loc ca
urmare a reformei sistemului sanitar, s-a trecut de la
sistemul integrat(centralizat,bazat pe taxe,condus i controlat
de stat) la un sistem de asigurri sociale - descentralizat i
pluralist(bazat pe legturi contractuale intre casele de
asigurri de sntate i furnizorii de servicii.
Principalii participani in cadrul pieei serviciilor de
sntate din Romnia sunt:
- Ministerul Sntii - Directiile de Sntate Public
Judeene,
- Casa Naional - Casele Judeene de Asigurri de
Sntate,
- Prestatorii de servicii - organizaii ce ofer servicii de
sntate. Ministerul Sntii are responsabilitatea elaborarii politicii
naionale in domeniul sntii i a rezolvarii problemelor de
sntate public, iar la nivel local acesta acioneaz prin
intermediul - Directiile de Sntate Public Judeene.Finanarea
sistemului serviciilor de sntate este asigurat din fondurile
judeene ale asigurrilor de sntate prin :
C.J.A.S care au responsibilitatea strngerii cotelor i de
rambursare a costurilor ctre furnizori din respectivele judee.
Casa Naional de Asigurri de Sntate stabilete
regulamente i normele pentru C.J.A.S i are dreptul s
redistribuire judeelor subfinanate pn la 25% din fondurile
colectate.
In cadrul sistemului de asigurri sociale de
sntate,furnizorii de servicii de sntate sunt:
-

furnizorii de servicii medicale in asistena medical


primar,

asistena medical ambulatorie de specialitate i


medicina dentar,
asistena medical spitaliceasc, asistena medical de
recuperare- reabilitare,
servicii medicale de urgen i transport sanitar.

I. Asistena medical primar


se asigur de ctre medicul de familie prin cabinete
medicale organizate conform prevederilor legale la ele se
adaug cabinete medicale ce funcioneaz in
structura/coordonarea unor uniti aparinnd
ministerelor/instituiilor centrale cu reea sanitara proprie.
Conform Legii nr . 95/2006 , cabinetul de medicina de familie poate
oferii servicii medicale eseniale, servicii medicale
extinse,servicii medicale adiionale:
- serviciile medicale eseniale sunt acele servicii
care sunt oferite de ctre toi medicii de familie in cadrul
consultaiei medicale.
servicii medicale extinse sunt acele servicii care sunt
oferite la nivelul asistenei medicale primare in mod
opional: servicii speciale de consiliere,planificare
familial, unele proceduri de mic chirurgie,ingrijiri la
domiciliul.
- serviciile medicale adiionale reprezint manopere
i tehnici insuite de medicii practicienii , certificate
prin atestate de studii complementare i/sau care
necesit dotri speciale.
Medicul de familie in calitate de furnizor de servicii de
sntate conform O.U.G nr . 150/2002 privind organizarea
sistemului de asigurri sociale de sntate incheie cu Casa
Judeean de Asigurari de Sntate un contract de furnizare
de servicii, care respect prevederilor Contractului cadru ce
se incheie anual.
-

167

Medicul de familie este un filtru pentru accesul


populaiei spre nivelele superioare ale sistemului serviciilor
de sntate.

II. Asistena medical ambulatorie de specialitate i


medicin dentar,se asigura impreun cu personalul mediu
sanitar i cu personalul medical din serviciile conexe actului
medical se asigur prin :
-

cabinete medicale,
uniti sanitare ambulatorii de specialitate aparinnd
ministerelor i insituiilor centrale cu reea sanitara
proprie,
ambulatorii de specialitate din structura spitalelor
autorizate i evaluate,
societi de turism balnear i de recuperare,
laboratoare medicale de radiologie i imagistic
medical , de analize medicale, explorri funcionale,
centre de diagnostic i tratament i centre medicale uniti medicale cu personalitate juridic,
ambulatorii de specialitate prin :
centre de diagnostic i tratament,
serviciile de consultaii ale spitalelor(medicii specialiti
din ambulatoriul spitalului lucreaz in aceste cabinete
prin sistemul de integrare cu spitalul),
centre medicale de specialitate( fostele policlinici care
ofer servicii de asisten medical preventiv i
curativ de specialitate). Aceste uniti sanitare s-au
organizat in baza O.G nr. 124/1998 privind
organizarea cabinetelor medicale.

III
Asistena medical spitaliceasc, asistena
medical de recuperare- reabilitare, este acordat
asistena medical de spital( deine un loc fundamental)

spitalul reprezint un centru de ingrijire a sntii


populaiei cu multiple funcii, este un produs de
sintez al unor eforturi foarte mari de coordonare
unitare a practicii medicale, este forma cea mai
cunoscut i mai eficient forma de furnizare a
serviciilor de sntate fiind concentrate puternice de
resurse i tehnologii de care dispune.(vezi clasificarea
spitalelor conform Legii nr. 95/2006 ).

Un factor important care impune intervenia


statului pe piaa serviciilor de sntate este :
costulul( care ar conduce la inechitate in furnizarea serviciilor pentru
diferite categorii de consumatori).
Piaa serviciilor de sntate , datorit carcteristicilor sale,
preul nu se formeaz in marea majoritate a cazurilor liber
pe baza confruntrii cererii i ofertei.
Motivele pentru care se apleaz la asigurrile de
sntate sunt urmtoarele:
- cererea de servicii de sntate este incert, este
imposibil de determinat riscul individual de imbolnvire,
-

cheltuielile necesare pentru plata anumitor servicii de


sntate , pot avea in majoritatea cazurilor,consecine
catastrofale pentru bugetul familiei.

Cumprtorii serviciilor de sntate pot fi casele de


asigurri , organizaiile particulare,statul,persoane fizice, dup
modul de colectare a fondurilor dar i de organizarea a
terului pltitor, exist mai multe tipuri de sisteme privind
plata serviciilor de sntate:
-

asigurarea privat de sntate,


asigurarea social de sntate,

169

impozitarea general,
imozitarea unor sume distincte: taxe destinate in mod
special ingrijirilor de sntate.

Modalitile de plat a serviciilor medicale


spitaliceti contractate cu casele de asigurri de
sntate se stabilesc prin norme :
-

tarif pe caz rezolvat: sistem D.R.G sau tarif mediu pe


caz rezolvat pe specialiti,
tarif pe zi de spitalizare: pe baza de indicatori specifici
pentru spitale/seciile la care nu se aplic tariful pe
caz rezolvat,
tarif pe serviciu medical: pentru serviciile medicale de tip
spitalicesc acordate in regim de spitalizare de zi,serviciile
medicale efectuate in structurile de primire urgene
ale spitalului numai pentru cazurile neinternate prin
spitalizare continu.

Spitale mai beneficiaz:


- Sume din programul naional cu scop curativ pentru
medicamente, materiale sanitare specifice, pe baza unor contracte
distincte incheiate cu C.J.A.S,
- Sume pentru serviciile de hemodializ decontate din
fondul pentru serviciile de hemodializ i dializa
peritoneale incheiate pe baza unor contracte distincte incheiate
cu C.J.A.S,
- Sume pentru serviciile medicale efectuate in
cabinetele medicale de specialitate in : oncologie
medical,diabet zaharat,nutriie i boli metabolice,
aflate in structura spitalului ca uniti fr
personalitate juridic, finanate din fondul alocat
asistenei medicale ambulatorii de specialitate , pentru
specialiti clinice,
- Sume pentru investigaii paraclinice efectuate in
regim ambulatoriu, sume finanate din fondul alocat
asistenei medicale spitaliceti.
Concluzii:

piaa serviciilor de sntate reprezint :


" sfera manifestrii i confruntrii cererii cu
oferta,terenul valorificrii organizaiilor din domeniul
sntii ".
coordonat a evalurii pieei din domeniul sntii este
stabilirea dimensiunilor pieei in care acestea acioneaz,
dimensiuni ce pot fi definite prin:
aria,
structura,
capacitatea pieei.

Aria geografica a pieei in domeniul sntii este in


general limitat datorit carcaterului local al cererii i al
rigiditii ofertei, piaa fiind in majoritatea cazurilor local sau
zonal i foarte rar naionala.
Cunoaterea ariei pieei se dovedete foarte util ,
criteriul geografic fiind unul dintre cele mai des folosite
criterii in realizarea segmentrii pieei , fiind utilizat , att in
determinarea pieei inta ct i in msurarea eficienei
aciunilor desfurate de o anumita organizaie.
Structura

pieei

Piaa poate fi imparit in segmente de pia,


structurarea fiind impus atat de structura ofertei ct i de
structura cererii. Starea de sntate a populaiei , incidena
diferitelor categorii de boli, accesul la serviciile de sntate
sunt aspecte condiionale i de zona geografic de
provenien i carcteristicile demografice ale populaiei.In
acest fel la nivelul pieei are loc un proces de
macrosegmentare in funcie de carcteristicile geografice ,
demografice i psihografice.
Segmentarea geografic:

171

datorit variaiilor locale ale nevoilor i preferinelor


pacienilor , dar i necesitii dimensionrii corespunzatoare a
ofertei in funcie de modul de manifestare a cererii , s-a
impus imparirea pieei pe judee, orae i cunoaterea
carcteristicilor populaiei in judeele respective.
Capacitatea

pieei

Analiza pieei din domeniul sntii trebuie exprimat intr-o


form cantitativ, capacitatea pieei semnificnd limitele in
cadrul crora urmeaz a se defura tranzaciile i activitile
specifice de marketing.
Capacitatea pieei poate fi exprimat prin
intermediul mai multor indicatori: valorici i fizici.
Volumul ofertei este important numai in msura in care se
exprim prin indicatori fizici: numrul de uniti pe categorii ,
numrul de paturi total i pe fiecare specialitate, numrul
personalului medical..
Volumul cererii exprim intr-un mod mai adecvat
capacitatea efectiv a pieei, este ins dificil de determinat
datorit dificultilor datorate particularitii cererii.
judetul X , pentru a deterima ct mai exact cererea la
nivelul unei zone , pot utiliza urmtorii indicatori:
- indicatori demografici: numrul populaiei,structura
populaiei pe grupe de vrsta,sex, categorie socioprofesional,
mortalitatea,
morbiditatea
sntatea.
Pentru a stabilii nivelul cererii cel mai frecvent este utilizat consumul,
datele privind consumul fiind mult mai accesibil dect ali
indicatori care descriu cererea.
-

Consumul indicnd nivelul real al activitii in


cadrul sistemului de sntate,cererea fiind mai mult o
noiune teoretic :
-

numrul de internri sau externri,


numarul de zile de spitalizare,
durata medie de spitalizare
numrul de vizite la cabinetele medicale
numrul de vizite la domiciliu.

In domeniul sntii alturi de volumul ofertei , numrul de


bolnavi /pacieni este cel mai utilizat indicator cu ajutorul
cruia se exprim capacitatea pieei.
Volumul tranzaciilor in cadrul pieei serviciilor de
sntate ii gsete corespodent prin procentul P.I.B alocat
sntii, volumul asigurrilor publice/private, plata direct
dar i gradul de utilizare a capacitii oferte.

Romania = 3,4 % din PIB (250 euro/an/pacient)


Franta = 11 % din PIB
S.U.A = 12 % din PIB

17. Concluzii.

Motto :

173

" Oamenii totdeauna i merit societatea n care


triete, fie ea bun sau rea. "
Platon

In ultimii ani , reforma sistemului de sntate a


mbuntit eficiena de utilizare a fondurilor in
spitale,ameliorarea calitii actului medical i nivelul de
satisfacie a pacienilor i a personalului medical din
unitile sanitare.
S-au reorientat serviciile medicale ctre ambulator
printr-o buna dezvoltare a asistenei medicale primare i a
preveniei.
A fost modernizat infrastructura sanitar,s-a asigurat
accesul pacienilor in mod egal la ngrijirile sanitare de
baza indiferent de veniturile realizate. In ultimii 3 ani , a
fost largit accesul la medicamente prin reproiectarea listei
de medicamente : gratuite i compensate.
Noua list are 25 % mai multe substane active care
stau la baza medicamentelor(D.CI - uri)Listele incluznd
medicamente de ultim generaie,ducnd indirect la o
monitorizare foarte bun a bolilor i la creterea calitii
vieii pacienilor.
Achiziionarea medicamentelor prin
circuit deschis pentru afeciunile :

farmaciile

cu

oncologice,
diabet zaharat,
tratamentul strii posttransplant
incluse in subprograme de sntate aferente a fost benefic
bolnavilor ct i farmacitilor.
-

Din anul 2007 s-a derulat : Programul naional


de evaluare a strii de sntate a populaiei in
asistena medical primar (PNESS), au fost evaluai
:
- 11.104.655 de pacieni reprezentnd 55% din
populaia Romniei,
din care:
1.215.593 de pacieni erau neasigurai reprezentnd
5,7 % persoane neasigurate in sistemul de asigurri
sociale de sntate.
Din 11.104.655 de pacieni au fost identificai 4.114.969
de persoane cu risc de mbolnvire reprezentnd 37 % din
persoanele evaluate din care :
- 28 % cu risc de mbolnvire prin diabet zaharat,
- 7 % cu risc de mbolnvire prin afeciuni cardiovasculare,
2 % cu risc de mbolnavire printr-o afeciune
oncologic.
Ministerul Sntii a gestionat foarte bine cancerele de
sn i cancerul de col uterin.
Din toamna anului 2008 au inceput vaccinarea pentru H.P.V. virus asociat
cu 96 % din cancerele de col uterin.
In acelai timp femeile de grup de

vrst :

- 25 ani - 64 ani , au primit invitaie la programele de


screening pentru cancerul de col uterin, programul va
dura 3 ani.
In aceti ani , un punct ctigat de Ministerul
Sntii este pentru asistena medical de urgen

175

care este gratuit pentru toi


dac sunt sau nu asigurai.

cetenii, indiferent

Din ianuarie 2007 ,unitile (UPU) i compartimentele


(CUP) din cadrul spitalelor de urgen sunt finanate din
bugetul de stat i din venituri proprii de Ministerul Sntii
( cheltuieli de personal + cheltuieli de medicamente i
materiale sanitare )aceste sume prevzute in mod distinct in
bugetul spitalului.
S-au nfiinat structuri integrate pentru asigurarea
urgenelor:
respectiv Uniti de Primire Urgene,
servicii Mobile de Urgene,Reanimare i Descarcerare
( SMURD) prin reglemtarea competentelor spitalelor
de urgen.
Au fost achiziionate 1520 de ambulane in anul 2008,
urmnd s fie achiziionate nc 900 de ambulane, 4
maini de intervenii in accidente colective i dezastre , 16
maini de transport politraumatisme i victime.
-

Organizaia

Mondial a Sntii

precizeaz:

" Sntatea unui om nu ar trebui s se rezume


doar la o lipsa a bolii ci la o stare de prosperitate
att fizic , mintal i social bun condiionat de
factori biologici , factori de mediu,factori
comportamentali dar i de calitatea serviciilor
medicale."

Sntatea este un concept multidimensional,


fiind conditionat de factori biologici(genetici , ai
reproducerii umane,ai procesului de imbtrinire etc)
factori comportamentali - stiluri diferite de via,
precum i de serviciile de sntate.
Sntatea ceteanului este legat de conceptul de
calitate a vieii , mai mult ca niciodat.In Romania oferta
serviciilor de sntate este combinat cu succes in prezent ,
(multumita Legii nr 95/2006) cu servicii de consiliere
psihologic , asistena social servicii la domiciliul pacientului
sau servicii eficiente medico-sociale, pentru persoane cu
dizabilitai sau persoane cu alte tipuri de probleme medicale
i sociale.
Politicile sociale in domeniul sanitar se combin
eficient , cu alte tipuri de politic social , pentru o investire
adecvat in recuperarea capitalului uman in comunicate.
In Romnia dup 1989 a aprut fenomenul srciei i
unele elemente care au influenat negativ starea de sntate
a unor grupuri defavorizate:
- alimentaie insuficiente i/sau regim alimentar
dezechilibrat din cauza unor obiceiuri alimentare greite,
-

condiii necorespunzatoare de

locuit,

lipsa unor condiii de igien,

lipsa educaiei sanitare,

- lipsa accesului la serviciile de sntate,


-

omajul /lipsa serviciului,

stress,
-

condiii de munc grele,

177

- consumul de :tutun, alcool, droguri.


O societate unde sunt muli bolnavi cronici
este o societate puin productiv , reprezentnd o
barier in dezvoltarea economic , impunind costuri
ridicate pentru tratament ,costuri mari suportate tot de beneficiari.
Tratarea bolnavilor cronici poate costa foarte mult prin
consecine pe termen lung , dect rezolvarea unor probleme
intr-o populaie int.
Ministerul Sntii in prezent are ca obiective dezvoltarea
social durabil care const in creterea finanrii serviciilor
de prevenie , curative i un management mai eficient al
resurselor existente avnd in
Se observ ca politica sanitar a
Ministerului Sntii
este in concordan cu planul
de aciune al Naiunilor Unite i la noi in Romnia
s-au luat msuri privind reducerea mortalitii
infantile :
-

servicii de obstetric de urgen in zone unde nu

erau,
-

infiinarea cabinetelor de planificare familial


i comptenele luate de medicii de familie privind
planningul familial,
- infiiarea cabinetelor de sexologie,

- creterea numrului de nateri asistate de o


persoan cu pregtire sanitar - medici, moae.
Un alt obiectiv pe care il are i Romania este
stoparea rspndirii unor boli precum TBC., in prezent
tratamentul medicamentos al bolnavilor cu tbc este sub
stricta supraveghere a medicului sau a unei persoane

abilitate( vezi Anchete de opinie - conducerea Spitalului Clinic


pnemoftiziologie Constana).
Integrarea noastra in Uniunea European a
obligat i Ministerul Sntii Publice s ia msuri
importante privind factorii ce concur la modificarea
indicatorilor de:
-

morbiditate,
- mortalitate,

pentru a ajunge la nivelul celorlalte ri europone dezvoltate.

Reforma sistemului sanitar este realizat i cu


sprijinul organismelor internationale:
Banca Mondial,
O M S,
USAID,
UNICEF
i sunt patru direcii importante i anume:
-

asistena medical maternal i neonatal,

servicii medicale de urgen,

asistena medical primar i servicii medicale rurale,

conturi naionale de sntate i planificare.

Nivelul de trai i calitatea vieii influeneaz


pozitiv starea de sntate a populaiei, expresie a
volumului de bunuri i servicii care stau la dispoziia

179

ceteanului i a familiilor , in vederea satisfacerii


trebuinelor .
Nivelul de trai condiioneaz starea de sntate a populaiei
care este dependent, la rndul su, de gradul de dezvoltare
economic a rii in msura participarii la procesul de
munc a persoanelor apte, de mrimea veniturilor create in
societate i de gradul de accesibilitate a membrilor de
familie la aceste venituri.
Nivelul de trai condiioneaz starea de snatate
a populaiei direct i indirect sub urmtoarele aspecte:
prin nivelul i structura consumului, in special
prin consumul de bunuri alimentare , consumul de
imbrcminte , de bunuri de valoare mare i
indelungat,consumul de medicamente i materiale
sanitare,consumul de bunuri i servicii de igien personal
etc,
prin condiiile de locuit i servicii comunale, prin
gradul de asigurare a populaiei cu locuine
decente,carcateristicile i gradul de confort al locuinelor,
acesibilitatile locuinelor ,sistemul de ap, canal,electricitate,
gaze, amenajri stradale,
- prin condiiile de la locul de munc,intesitatea
muncii, monotonia,variabilitatea, durata zilei i sptmnii de
lucru,durata timpului liber i modul de utilizare a lui,
condiiile de odihn, recreere i sport,
prin nivelul cultural al populaiei, nivelul de
instruire,activitile culturale i gradul de accesibilitate la
cultura a populaiei,gradul de dezvoltare ,calitatea i accesul
la invmnt, dezvoltarea tiinei i rspdirea in rndul
populaiei.

S-a creat un sistem informaional complex referitor la


starea de sntate a populaiei i s-au stabilit principalii
indicatori care se raporteaz statistic.
Cele
trei grupe de indicatori statistici privind
starea de sntate a populaie sunt:
a) - indicatorii accesibiliii
sanitar,

populaiei la asistena

b) - indicatorii strii de sntate,


c ) - indicatorii bilanului vital al populaiei.

Indicatorii accesibilitii populaiei la


asistena sanitar,
cuprind aspectul material i financiar al serviciilor de
sntate in sectorul public i privat.
Componentele acestei grupe de indicatori se refer la
:
- numrul de uniti sanitare i pe posturi , la 1.000
locuitori, pe categorii de uniti sanitare i anume:
spitale,centre de sntate,ambulatorii de
specialitate,policlinici,sanatorii,preventorii, cree, leagne pentru
copiii , cabinete medicale , laboratoare pe total i forme de
prioritate,
-numrul de posturi in spitale , pe specialiti i in
dianamica:interne, chirurgie,obstetric - ginecologie,pediatrie,
nou nscui i prematuri, boli infecioase ,
tbc,pneumologie,psihiatrie,neurologie,oftalmologie,orl,dermatovenerice,
staii de ambulane i dotarea lor autosalvri,

181

numrul de medici stomatologi, farmaciti, personal mediu


raportat la 10.000 locuitori ,sau/i numrul de locuitori la un
medic,
distana medie pan la cel mai apropiat spital, judee i
zone geografice,
nivelul cheltuielilor populaiei pentru ingrijirea sntii i
proporia acestora in bugetul de familie,
numrul de farmacii de stat i private, repartizate in teritoriu
, pe medii sociale :urban i rural,
indicele preului medicamentelor i al tarifelor pentru
asistena medical,
cheltuieli din bugetul de stat pentru ocrotirea sntii,
indicatori de cost eficien a pacienilor.
Indicatorii strii de sntate,
Se exprima numeric cupriznd :
aspectele fizice,
psihice
i sociale ale strii de sntate in conformitate cu
definiia dat de OMS.
Principalii indicatori fiind:
-

- morbiditatea

populaiei ,

- numrul bolnavilor ieiti din spital pe clase de boli,


- rata morbiditii cu incapacitate temporara de
munc,
- numarul zilelor de boal cu itm pe total populaie
raportat la 1000 locuitori,

- numrul intreruperilor de sarcin i rata avorturilor


total i pe grupe de vrst,
- numrul vizitelor medicale pe total i grupe de
afeciuni,
- rata incidenei dintr-un an la 100.000 locuitori
pentru:
boli infecioase i parazitare,diareice
acute,hepatite,tbc,rubeola,grip,sifilis , scarlatin,rujeol
,erizipel,leptospiroza,SIDA ,diabet zaharat,hta,epilepsie, boli
aparatului circulator, boli aparat digestiv, boli aparat
respirator,boli aparat uro-genital , tumori , boli ale sistemului
nervos,boli mentale etc.
mortalitatea pe sexe i cauze ale decesului ,
- durata medie a incapcitii de munc pe cauze
ale incapacitii,
-

indicatorii somato-metrici.

Indicatorii bilanului vital al

populaiei,

Se refer la indicatorii demografici ce


carcaterizez micarea natural a populaiei i
indicatori calitativi ai populaiei.

a unor

Indicatorii strii de sntate cei mai semnificativi sunt:


- rata
- rata
fertilitii,

natalitii

i pe medii sociale - urban/rural,

fertilitii pe grupe de vrst i indicele

- rata mortalitii , pe medii sociale , grupe de vrst


i sexe,

183

- sporul natural al populaiei , pe total i medii


sociale,
- durata medie a vieii- sperana de via pe total ,
sexe i medii sociale.

Principale aspecte al reformei asistenei medicale


din Romnia au vizat:
-

descentralizarea structurii organizaionale,


restructurarea sistemului de finanare,
accentuarea procesului de privatizare.

Restructurarea sistemului de finanare a asistenei


medicale a constat in:
- stabilirea ca principala surs de finanare pentru
sectorul public de sntate a Fondului Naional de Asigurri
de Sntate,
un nou sistem de management i de transfer de
responsabiliti la nivelul spitalelor in gestionarea fondurilor.

Starea de sntate a Romaniei este afectat de:


- consumul de alcool , tutun, droguri,etnobotanice,
poluarea excesiv in special in zonele industriale,consumul
excesiv de pesticide, calitatea surselor de ap, poluarea
aerului,

factorii conjunctuali economico- sociali, somajul,regimul alimentar deficitar,


factorii de stres,
deficienele serviciilor medicale datorate modificrilor
structural organizatoric, a managementului unitilor medicale,
regim medicamentelor compensate.
De unde rezult c diminuarea morbiditii
indeosebi pe seama cazurilor noi de imbolnviri duce
la creterea strii de sntate i invers.
Un indicator sintetic al strii de sntate este durata vieii,
evoluia acestui indicator la noi a cunoscut o uoara cretere
de la 69,9 ani in anul 1990 la 71,2 ani in anul 2002(aceste
valori din Romnia sunt cu 6 - 7 ani mai mici dect durata
medie a vieii din rile U E.
Sperana de via la natere este superioar la populaia
feminin in comparaie cu populaia masculin, decalajul
inregistrnd o cretere de la 61 ani in 1990 la 73 ani in
anul 2002.
Dezvoltarea uman are in atenie omul - pacientul
i necesitile sale,de aceea este foarte important s se
analizeze populaia i fenomenele demografice din Romania,
pe baza datelor statistice medicale raportate de medicii de
familie , medicii specialiti, serviciul de statistic medical din
unitile medicale cu /far paturi din Romnia.
Asigurarea fondului de date statistice sanitare se
realizez prin:
metode analitice ce au la baza indicatori statistici identificai
i sistematizai in concordan cu cerinele cercetrii
statistice i alinierea lor la standardele internaionale, insoite
de noi indicatori ca:

185

- PIB,,rata somajului,rata infltiei,rata srciei,


(utilitatea acestor metode fiind confirmat de reprezentanii
PNUD in Romania pe baza unor lucrri de referin interne
i diferite organisme ONU in Romania).
metode sintetice - indicatori statistici calculai pe baza unui
numr restrns de elemente ce permit comparabilitatea in
timp i spaiu de exemplu:
Indicele dezvoltrii umane(IDU) cu cele 3
componente eseniale
- sperana de viaa,nivelul de educaie,PIB pe
locuitor,
- indicele dispariiei intre sexe(IDS),
-

indicele participrii feminine(IPF),


indicele srciei umane(ISU)

Acesti indicatori sintetici permit carcaterizarea de ansamblu


a nivelului evoluiei dezvoltrii umane in Romnia.
Asigurarea bazei de date statistice atat prin aplicarea
metodelor analitice i metodelor sintetice reprezint o cerin
cu, care se confrunt statistica din Romnia.

Cerinele sunt:
identificarea surselor de date care pot fi:
surse proprii- recensmnt , anchete,
surse administrative,
surse ale organismelor internaionale,
pregtirea i efectuarea unor cercetri statistice
aduc un plus de informaii,

care s

asigurarea compatibilitii coninutului indicatorilor i metodelor de


calcul.

Instituiile medicale ii concentreaz resursele i


mijloacele sociale necesare susinerii sntii pe care le
mobilizeaz i distribuie in raport ce cerinele imediate i
de perspectiv a strii de sntate a pacienilor.
Medicul de familie face parte din acest sistem
specializat avnd un rol important, el avnd posibilitatea i
mecanismul de control asupra strii de snatate a pacienilor
inscrii pe listele i celorlali pacieni care solicit de
urgen asisten medical primar.

Resurse materiale transferate


autoritilor locale sunt:

in

propietatea

Cabinete medicale,centre medicale i centre de


diagnostic i tratament, spaiile in care ii desfaoara
activitatea aceste cabinete medicale , indiferent de forma
de organizare sunt in propietatea autoritile publice locale
ct i in propietatea medicilor care ii desfaoar
activitatea.

Sursele financiare pentru sectorul sanitar:


- sectorul privat cu 33% din fonduri:
a) uniti sanitare care funcioneaza preponderat cu fonduri
publice,
b)uniti sanitare care funcioneaza preponderent cu fonduri
private,

187

c)activiti externalizate
- sectorul public cu 67 % din fonduri:
a) uniti sanitare care funcioneaza integral din venituri
proprii 50%
b) uniti sanitare care utilizeaz fonduri din bugetele locale
2 %,
c) uniti sanitare care funcioneaza cu
bugetul de stat 15%.

venituri de la

Atingerea obiectivului imbuntirii permanente a strii de


sntate a populaiei se realizez prin intermediul :reelei
medicale preventive i curativei.

Reeaua

medical preventiv implica :

Autoritile de sntate public, institutele i centrele de


sntate public, cabinetele medicale de familie care au rol
in promovarea sntii i prevenirii imbolnvirilor.
Reeaua medical curativa implic :
Cabinetele medicale , ambulatoriile, spitalele , centre
de sntate, uniti medico-sociale cu rol in asigurarea
asistenei medicale.
Obiectivele de prevenire i combaterea practicilor care
dauneaz sntii , educarea populaiei in scopul evitrii
imbolnvirilor se realizeza prin Programele Naionale de
Sntate coordonate de ctre Ministerul Sntii .

Dubla dependen a sntii de progresul


economico-social i a progresului economico-social de starea
sntii populaiei ne demonstreaz inc o dat c ,

sntatea i asistena medical , toate serviciile de sntate,


depsesc relaia medic - pacient i devin o problem a
comunitii.
Reforma sectorului sanitar in Romnia , reprezint
o component a reformei sectorului social , principalul
obiectiv fiind imbuntirea strii de sntate a
populaiei.Problema esential este reprezentat de resursele
financiare , pentru prima dat sntii i s-a atribuit o
suma mai mare din PIB in concordana cu normele U E.
Peste tot in lume , medicina este o mare consumatoare de fonduri .
Reforma sanitar in Romnia a inaintat greu , in primul
rnd c a dispus de fonduri limitate i acestea nu au fost
folosite - gospodrite - eficient.
O secie de spital
mult este ATI -iul .

clinic de urgen care consum foarte

In rile U. E i in S.U.A , terapia intensiv reprezint


nucleul central al activitii medicale in orice spital care
trateaz pacienii cu suferine acute. Bolnavul care este
internat in secia ATI primete ingrijire la cel mai nivel
posibil in spital,el necesitnd un suport uman i tehnic fiabil
i performant.Secia ATI este consumatorul cel mai mare de
resurse materiale din spital.
Integrarea Romaniei in U. E impune i la noi elaborarea
i aplicarea de noi norme in concordan cu reglementrile
din rile U. E. Noile reglementri aprobate de Ministerul
Sntii
conduc la imbuntirea calitii activitii de
asisten medical de urgen i permit optimizarea
cheltuielii resurselor prin planificarea i ierarhizarea acestora
in funcie de prioriti.Un criteriu foarte bun ar fi in
procesul de acreditare a unittilor spitaliceti ar fi evaluarea seciilor de ATI existente.

189

Comisia de ATI a Ministerul Sntii cu , Comsia ATI a


Colegiului medicilor i Societatea Romna de Anestezie
Terapie Intensiv elaboreaz proiecte de norme privind
activitatea de anestezie i terapie intensiv care sunt spre
aprobare la Ministerul Sntii
Integrarea
Romaniei in U. E a obligat ara noastr s
revizuiasc rapid modul de abordarea a serviciilor de
sntate,s se identifice cu nevoile reale ale populaiei i
s elaboreze programe de aciune pe termen : scurt,mediu i
lung, bazate pe resursele disponibile pentru a asigura
condiiile de accesibilitate ,acceptabilitate i echitate la
pachetele de servicii medicale a populaiei. In Europa:
" sntatea este considerat un drept social , la
care trebuie s aib acces toi cetenii ".
Pentru rile incluse in U. E, aceesul la serviciile de
sntate este statuat la nivelul legislativ i garantat in
Carta drepturilor fundamentale ale U. .E art.33 :
" oricine are dreptul la accesul la serviciile
medicale,prevenie i dreptul de a beneficia de
tratament medical ".
In Europa i bineineles in Romnia ,populaia este intr-un
proces de imbtrinire,iar tehnologiile i medicamentele noi
sunt costisitoare , ambii factori determinind costuri tot mai
mari pentru sistemul sanitar.
La nivelul tuturor sistemelor de sntate europene
se discuta despre:
direcii de reformare,
gsirea unor noi surse de finanare,
un management ct mai eficient,

gasirea de modalitatii alternative de organizare a serviciilor.


Msura accesului la servicii este un element al
echitii i solidaritii sociale i o msur a dreptului de
care beneficiaz ceteanul care pltete asigurri de
sntate.
In sistemul de sntate in Romnia au fost
schimbri care s-au manifestat in dou direcii:
optimizarea numrului de spitale, a numrului paturilor i a
personalului , prin restructurarea i reorganizarea
organizatiilor ce ofer servicii de sntate,
creterea/apariia unui numr de uniti sanitare din ce in ce
mai mare ele fiind: cabinete medicale,cabinete
stomatologice,laboratoare de analize,centre de
urgen,ambulatorii ale spitalelor,ambulatorii de specialitate.
Reorganizarea i reorganizarea din sistemul de sntate au
urmrit:
- reorganizarea spitalelor pe tipuri :
spitale de acui,
uniti sanitare pentru ingrijiri de lung durat(uniti
sanitare pentru cronici,uniti sanitare de recuperare,uniti
pentru persoane in stri avansate care au nevoie de ingijiri
speciale,uniti de asisten medico-social,precum i uniti
sau centre pentru toxicomani),
restructurarea serviciilor in cadrul spitalelor in scopul
concentrrii serviciilor i procedurilor complexe,urmate de
concentrarea resurselor umane i materiale in structuri puternice,
renunarea la spitalele neperformante ce funcioneaz in
cldirile vechi ,a cror reamenajare necesit cheltuieli

191

mari,ele nu pot fi amortizate intr-un timp relativ mediu prin


serviciile medicale furnizate,
renunarea la spitalele a cror locaii sunt aflate in litigii pe
motive patrimoniale , cu reducerea in acest mod a
cheltuielilor de locatie i a cheltuielilor de regie, in scopul
realizrii echilibrului intre resursele alocate i costurile de
intreinere,
dezvoltarea ambulatorului de specialitate i transformarea lui
intr-o verig esenial intre asistena medicala primar i
asistena medicala spitaliceasc,
dezvoltarea asistenei medicale primare - medicii de familie
cu accent pentru centrele de permanen.

Aceste msuri au incercat o echilibrare a cererii cu


oferta de servicii de sntate. Unde cererea a sczut foarte
mult in ultimii ani , oferta a fost i ea redus , fiind
infiinate noi uniti sanitare in concordan cu creterea
cererii pentru anumite servicii.
Tratatul de la MAASTRICHT (07,02.1992 numit Tratatul
U.E. ) a promovat, pentru prima dat,sntatea public la
rangul de competen oficial a Uniunii Europene,chiar dac
este subordonata principiului subsidiaritii.

Tratatul de la MAASTRICHT precizeaz

c :

U .E. va contribui la asigurarea unui nivel ridicat de ocrotire a


sntii prin incurajarea coperrii intre statele membre ,iar
dac este necesar le va oferi sprijin in activitile lor. Se vor
lua msuri pentru prevenirea bolilor in special a celor

extreme de grave,inclusiv dependena de droguri. Noua


strategie privind Sntatea a Comisiei Europene , care a fost
adoptat in vara anului 2007 i a stabilit ca obiectiv,pentru
prima dat, asigurarea unui cadru strategic cu accent pe
probleme generale ale sistemului de sntate i pe ideea
prezenei sntii in toate politicele europene.
Romnia prin intrarea in U. .E i-a asumat obligaia de
a transpune i de a implementa Acquis-ul
comunitar,structurat pe 31 capitole de negociere, Ministerului
Sntii ii revine responsabiliti pentru urmtoarele
capitole:
la Cap.1 " Libera circulaie a mrfurilor" care a impus, la
nivelul Ministerului Sntii Publice, armonizarea cu legislaia
U. E. in domeniul :dispozitivelor medicale,procese
farmaceutice,cosmetice i alimentare,
la Cap.2 " Libera circulaie a persoanelor " au fost elaborate
proiecte de legi pentru exercitarea profesiei de medic,
farmacist , medic dentist,proiecte avizate de Ministerul
Integrrii Europene. S-au elaborat normele privind
recunoaterea calificrilor in profesia de :
medic,medic specialist,medicin de familie i cele
de asistent medical, moa (care modifica Legea nr. 461/2001),
Cap.3 " Libera circulaie a serviciilor. Ministerul Sntii
i-a asumat angajamentul de a amenda Legea nr. 336/2002
pentru aprobarea O.U.G nr.152/1999 privind produsele
medicamentoase de uz uman , in sensul eliminrii condiiei
de obligativitate ca eful depozitului farmaceutic s fie
farmacist specialist.
Cap.7 Agricultura _ Ministerul Sntii este implicat in domeniul
contaminanilor alimentari.Legislaia comunitar referitoare
la :

193

agricultura
biologica,tutun,legume,fructe,vin,buturi aromatizate ,miere,
sucuri i nectaruri din fructe,hamei, a fost transpus total
sau parial in ordine comune ale: Minsterului Agriculturii,
Alimentatiei i Pdurilor i ale Ministerul Sntii .,
Cap.13 " Politica social i de ocupare a forei de munc ,
Ministerul Sntii .,
a fost implicat in domeniul sntii
publice i al sntii i securitii in munc.
Romnia , a participat la mai multe programe comunitare
destinate sectorului medico-sanitar, de exemplu:
combaterea cancerului,promovarea sntii,
campania impotriva SIDA i dependena de droguri.
Prin aderarea Romniei la U. E . a intrat in vigoare "
Programul Operaional Regional 2007-2013 " care va fi
finanat din fonduri structurale comunitare.
Acest Program Operaional Regional urmrete ,mai multe
obiective:
reabilitarea i dotarea cu echipamente a ambulatoriilor de
spital i de specialitate,
reabilitarea i dotarea cu echipamente a serviciilor de
urgen din cadrul spitalelor de urgen,
reabilitarea mediului de urgen la nivel regional care are in
vedere construcia a 8 spitale regionale noi:
dou in Bucureti i cte unul in
Constana,Iai,Tg Mure, Cluj, Craiova,Timioara.

Spitalele vor fi organizate inct s se obin


o optimizare a serviciilor medicale, care va avea la baza
principii cum ar fi:
- formarea de centre,
- gestionarea interdisciplinar a paturilor,
- separarea pacienilor planificai de pacienii de
urgen/spontani,
- chirurgia de

zi/ clinica de o zi.

Vor fi centralizate :
- compartimentele interdisciplinare ale unitii,
- clinica de o zi,
primire,
monitorizare,
terapie intensiv,
compartimentele interdisciplinare de funciuni,
centrul de urgene,
policlinica,
bloc operator.

Obiectivul

principal al celor 3 spitale este :


- accesul populaiei la serviciile medicale

performante

195

- i de compatibiliza serviciile medicale cu


cele oferite in prezent de furnizorii de servicii medicale
de acelai tip din statele membre ale Uniunii Europene.
.
Indicatorii statistici medicali i demografici plaseaz
judeul Constana in poziii de frunte cu mici excepii cu
aspecte negative in sistemul de sntate.
Din pcate : Anuarele statistice aprute de la Institutul
Naional de Statistic i Ministerul Sntii , nu le citete
nimeni dect noi care suntem din sistemul de sntate i
lucrm la aceste anuareefectiv..
Trebuie s avem atitudine civic atunci cnd
cineva incearc ceva foarte urt la adresa noastra a
judeului Constana dar i a imaginii Romniei.
Este valabil pentru ziariti i pentru noi care lucram in
sanatate cnd primim o informaie trebuie verificat foarte
bine, prelucrat i dup aceea raportat, i un lucru foarte
important :
" Sntatea intra la sigurana public i naional
"
Va prezint cum definete dl. Prof Dr. Dorin Sarafoleanu,
Calitatea final a actului medical:
" calitatea actului medical este dat de totalitatea
msurilor intreprinse sau omise in cursul unui eveniment
medical. "
Regulile unei

bune

funcionri in echip :

promptitudinea interveniei,
algoritmul gesturilor medicale care trebuiesc intreprinse,

intrzieri,
confuzii,
incidente
accidente care trebuie evitate,
dorintele i speranele pacientului
i bineineles intervenia imprevizibilului,
Elementele care contribuie la buna calitate final a
actului medical sunt:
- ghidul de specialitate,
- auditul profesional
- comunicarea interdisciplinar.
Auditul medical :
const in discutarea procedurilor i a atitudinilor
profesionale de specialitate in sesiuni formale sau informale,
atunci cnd se stabilesc ghidurile,componentele i
ealonrile asistenei medicale intr-un spital, intr-o specialitate
sau intr-un sistem de sntate.

Mijloacele :
Se inelege , de regul ,ansamblul resurselor
umane,financiare i materiale ,privite in corelaie cu realizarea
obiectivelor

197

Cert este c realizarea reformei n domeniul sanitar revine n


sarcina:
Ministerului Sntii
care a contientizat c viitorul unei naiuni depinde de sntatea
ei.
Investind n sntate prin:
-

asisten i servicii medicale la standarde moderne,

aparatur performant,

dezvoltarea unei infrastucturi moderne,

Romnia poate oferi sigurana sanitar cetenilor, dei la ora


actual nu exist un sistem eficient, coerent i coordonat de
informare i promovare a sntii i securitii n munc .
Un numr foarte mic de specialiti cunosc proiecte i
activiti, iniiative privind SSM. Informarea corect permite
contientizarea

riscurilor,

obiectivelor

nevoilor

privind

sntatea i securitatea n munc n rndul pacienilor, a


angajatorilor, a factorilor de decizie i a politicienilor. Cine dorete
s aib informaii de ultim or poate obine aceste date prin
intermediul Punctului Focal Romnia al Ageniei Europene pentru
Securitate i Sntate n Munc - www.protectiamuncii.ro.

"Responsabilitatea face parte ca i libertatea din


nobleea profesiunii noastre".
Leriche.

V doresc mult sntate i succes.

Cu

respect i stim

Nicoletta

BUTA

18. BIBLIOGRAFIE:
2. Legea nr. 95/28.04.2006 privind reforma in sistemul sanitar.
3. O.U.G. nr.93/2008 privind modificarea i completarea

Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul


sntii.
4. Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pacientului.
5. www.d.r.g si info@drg.ro,

199

6. Insitutul de Management al Seriviciului de Sntate

U .S Departament of Health and Human Services


2001." Creterea eficienei i mbuntirea calitii
ngrijirilor intr-un spital. Bucureti- Cluj Napoca.
7. Recomandrile Bncii Mondiale - iulie 2007 privind
sistemul sanitar din Romnia.
8. Olaru Marieta- Managemenul calitii. An 2004.
9. Institutul de Management al Serviciilor de
Sntate.Managementul calitii.Imbuntirea
continu a calitii seriviciului de sntate. Bucureti
-an 2000.
10. Dragomiriteanu A, Radu Paul,Mihescu C, Butuc C
.INCDS.Economie sanitar i managementul financiar .
Bucureti an 2003.
11. Legea contabilitii nr. 82/1992 republicat in 2005
(MO 48/2005).
12.
Elemente de planificare sanitar i calcul al unor
resurse in raport cu nivelul strii de sntate. Dr.
Traian Ionescu,ec.Ioana Perache,dr. Petru Murean.
13. Elemente de epidemiologie ,metodologia i de
organizare combaterii unor factori de risc. Dr .
Traian Ionescu an 2006
14. Imbuntirea continu a calitilor serviciilor
medicale - cerina majora a reformei in domeniul
sanitar din Romnia.Simpozionul RENA" Calitatea
este problem fiecareia" ASE Bucureti ,
2004.Pamfilie R,Chiru L
15. Al Popescu - Economie i administraie sanitar.Ed
Medical ,Bucureti 1988.
16. C Vldescu -Managementul serviciilor sanitare.Ed
Expert ,Bucureti 1998.
17. G Popescu, S Rdulescu ,Medicina i colectivitile
umane.Ed Medical Bucureti 1981.`
18. Vladescu Cristian, Sntate Public i Management
Sanitar.Bucureti .Cartea Universitar.2004.
19. Legislaie in domeniul
sanitar.wwwemedic.ro/Legislaie.htm
20. Strategie post-aderarea 2007-2013 www.guv.ro/obiective/2

21. Buta Nicoletta,Indreptar de statistica sanitara sau isipita

posibilului in sanatate,vol I,Editura PIM ,Iasi ,2009


22. Buta Nicoletta,Indreptar de statistica sanitara sau isipita posibilului
in sanatate. Statistica sanitara intre traditia romaneasca si
normele U. E .,vol II,Editura PIM ,Iasi ,2011
23. . Geneza Facultii de Medicin i Farmacie Constana,
Vol. I i II, Editura Ovidius University Press 688 pagini
24. Enchescu
Dan, Marcu Aurelia " Sntate public
i management sanitar" Editura All , Bucureti 1998
25. Programul
Operational
Regional
20072013
.Romnia _ Ministerul Integrrii Europene.
26. Amariei Corneliu (1998)Introducere in managementul
stomatologic.Editura
Viaa
Medicala
Romneasc.
Bucureti.
27. Enchescu D, Marcu , MG (1998)Sntate public i
management sanitar.
28. Jonsson Egon (2002)
Development of Health technology
Assessment in Europe.
29. Johns G(1998)Comportament
orgazitional.
Editura
Economic.
30. Oservatorul European al Sistemelor de Sntate _
Sisteme de Sntate in tranziie.Romnia.
31. Raportul naional al dezvoltarii umane, Romania
1998, iniiat de PNUD, realizat de
Academia
Romna Editura Expert.1998.
32. Ministerul
Sntii Publice _ Centrul
Naional
privind
Organizarea
Sistemului
Informaional
i
Informatic in Domeniul Sntii Bucureti - Anuar
de Statistic Sanitar an 2004
33. Ministerul
Sntii Publice _ Centrul
Naional
privind
Organizarea
Sistemului
Informaional
i
Informatic in Domeniul Sntii Bucureti - Anuar
de Statistic Sanitar . an 2005
34. Ministerul
Sntii Publice _ Centrul
Naional
privind
Organizarea
Sistemului
Informaional
i
Informatic in Domeniul Sntii Bucureti - Anuar
de Statistic Sanitar. an 2006
35. Ministerul
Sntii Publice _ Centrul
Naional
privind
Organizarea
Sistemului
Informaional
i

201

Informatic in Domeniul
Sntii
Bucureti .
Mortalitatea general in Romnia, an 2005 - 2005
36. Marcu
MG, Minca D G(2003) Sntate Public i
Management
SanitarNote
de
curs
pentru
invmntul postuniversitar, ediia a II-a Editura
Universal.Carol Davila, Bucureti.
37. Petit Francoise - Cum s angajm omul potrivit la
locul potrivit.Editura Antet.
38. Ptru E(2004) Sntate public i
management _
Lucrri practice.Editura Medical Universitar.Craiova.
38..
Proiectul
European
AID/119642/D/SV/RO(005551.04.08)
Imbuntirea
responsabilitii
i
transparenei in alocarea i utilizarea resurselor din
sistemul
sanitar prin implementarea
unui
sistem
informatic de monitorizare a morbiditii in spitale i
a unui sistem de finanare a spitalelor pe
baza
de
caz
rezolvat (DRG) in spitale. - Instrumente
pentru
modernizarea
sectorului
spitaliscesc din
Romnia.
38. Romnia _ Ministerul Integrrii Europene
" Programul Operaional Regional 20072013 "