Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cadrul
Ageniei
pentru
Dezvoltare
Numr de nregistrare
nregistrat de
...................
............................................
Semntura
..................................>
........................
Data nregistrrii
...............
[zz/ll/aaaa]
TITLUL PROIECTULUI
<semntur>
MODERNIZAREA SI EXTINDEREA COMPLEXULUI DE SERVICII SOCIALE CASA SOARELUI
<tampil>
<nr. pagin>
FEDER
Autoritate a administraiei publice locale - prin serviciile publice de asisten social din
subordine
Autoritate a administraiei publice locale n parteneriat cu furnizori de servicii sociale de
drept public, acreditai n condiiile legii
Autoritate a administraiei publice locale n parteneriat cu furnizori de servicii sociale de
drept privat, acreditai n condiiile legii
<semntur>
<nr. pagin>
1.7 SPRIJIN PRIMIT N PREZENT SAU ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE I/SAU MPRUMUTURI DIN
PARTEA INSTITUIILOR FINANCIARE INTERNAIONALE (IFI)
Ai beneficiat de asisten nerambursabil din fonduri publice comunitare sau de mprumut din
partea IFI n ultimii 5 ani?
DA
NU
Dac DA, v rugm specificai urmtoarele informaii pentru proiectele pentru care ai
beneficiat de finanare nerambursabil sau mprumut:
FINALIZAT
<semntur>
<tampil>
<nr. pagin>
Obiectul proiectului
Rezultate obinute
Valoarea proiectului
Sursa de finanare
<semntur>
<tampil>
<nr. pagin>
FINALIZAT
Obiectivul general al proiectului:
Reforma sistemului de protecie a persoanelor cu dizabiliti,
privind protecia speciala i integrarea social a persoanelor cu
handicap n judeul Dmbovia; restructurarea Centrului de
ngrijire i asisten Scuieni prin implementarea Strategiilor
Naional i Judeean pentru persoanele cu handicap din
judeul Dmbovia (planul de restructurare a instituiilor
rezideniale de tip vechi).
Obiectivul specific al proiectului:
Restructurarea Centrului de ngrijire i asisten Scuieni,
instituie rezidenial de stat de mare capacitate, prin
diminuarea capacitii (la 35 de locuri) ceea ce implic o
cretere a calitii serviciilor oferite prin reamenajarea
spaiilor actuale (fr
contribuia PHARE) i nfiinarea
Centrului de servicii comunitare Sf. Andrei Gura Ocniei.
Scopul proiectului:
- nfiinarea unui nou serviciu rezidenial, compus din 4
locuine protejate, n comuna Gura Ocniei;
- nfiinarea unui centru de zi pentru persoanele cu handicap
din comuna Gura Ocniei, unde se ofer servicii de recuperare
i reabilitare, de socializare i care contribuie la scderea
riscului instituionalizrii;
- realizarea unei dinamici sociale la nivelul comunei Gura
Ocniei, prin promovarea unui parteneriat eficient ntre
instituii i organizaii, antrenarea comunitii i stimularea
solidaritii cu persoanele aflate n dificultate.
<semntur>
<tampil>
<nr. pagin>
Rezultate obinute
Valoarea proiectului
Lucrri
de
proiectare
reabilitare/amenajare/
accesibilizare a 2 locuine protejate i a centrului de zi:
- achiziia de servicii de proiectare pentru reabilitarea celor
2 imobile achiziionate i a spaiului aferent Centrului de
zi din incinta Cminului Cultural Gura Ocniei;
- achiziia de lucrri de reabilitare a imobilelor;
- amenajarea i accesibilizarea celor 2 locuine protejate i
a Centrului de zi;
Selectare voluntari;
Achiziionarea
mobilierului,
electrocasnicelor,
bunurilor,
materialelor
de
curenie,
aparatur
kinetoterapie;
Achiziionarea alimentelor;
15. Publicitate:
- organizarea i desfurarea de conferine
- 2 comunicate de pres;
- realizarea si distribuirea de pliante.
417.442 EUR, echivalent in lei: 1.521.534.35<semntur>
lei la data
semnrii contractului de finanare, 29.11.2005 (curs BNR:
3,6449 lei/euro)
<tampil>
<nr. pagin>
Sursa de finanare
Autoritate contractant:
Ministerul Economiei i
Contractare PHARE
Finanelor, Oficiul
de
Pli
Titlul proiectului :
Centrul de servicii comunitare Floarea Speranei - Pucioasa
Phare/2003/005-551.01.04.01/ANPH 55 DB
Beneficiarul proiectului: DIRECIA GENERAL DE ASISTEN SOCIAL I PROTECIA COPILULUI
DMBOVIA
Stadiul implementrii proiectului
FINALIZAT
Obiectul proiectului
<semntur>
<tampil>
<nr. pagin>
Rezultate obinute
s-au
realizat
lucrri
de
renovare/reabilitare,
accesibilizare a celor 7 locuine protejate i a cldirii centrului
de zi.
3. S-au realizat branamentele la utiliti pentru toate
imobilele.
Activitile de reabilitare, recompartimentare, accesibilizare sau realizat innd cont de standardele de calitate n ceea ce
privete locuinele protejate. n urma reamenajrii, locuinele
protejate dispun, fiecare, de ncperile: dormitoare, camer
de zi, buctrie, baie. Centrul de zi dispune de sal de
activiti, sal de mese, sal de kinetoterapie, sal de
consiliere, buctrie, magazii, birou pentru personal, grupuri
sanitare (pe sexe i un grup sanitar adaptat), camer de du.
1. S-au achiziionat bunuri pentru dotarea locuinelor
protejate i a centrului de zi:
- Cazarmament (lenjerii, mochet, perdele, prosoape .a.),
vesel, tacmuri, cni i pahare, maini de tocat, seturi de
oale din inox pentru gtit, mese de clcat, covorae de baie,
ustensile de buctrie, cntare pentru alimente, ceasuri de
perete .a.
- Electrocasnice: aragazuri, frigidere, aspiratoare, friteuze,
hote, roboi de buctrie, maini de clcat, televizoare,
aparate de radio, mini sisteme audio, aplice, prelungitoare,
prize i ntreruptoare, veioze, telefon cu fax, cntare de
persoane, maini de tuns prul, ventilatoare .a.
- Mobilier: paturi, dulapuri de haine, etajere, mese i scaune
pentru sli de mese, msue, comode, mobilier de buctrie,
mobilier de birou .a.
S-a achiziionat aparatur pentru Kinetoterapie, pentru
dotarea slii de kinetoterapie (spaliere, saltele, greuti pentru
membre, bnci .a.).
5. Selectarea i angajarea personalului.
6. Selectarea beneficiarilor pentru locuinele protejate i
pentru centrul de zi. Beneficiarii locuinelor protejate sunt: 19
beneficiari din CIA Pucioasa i 23 beneficiari din C.R.R.P.H.
uicani Moreni.
<semntur>
<tampil>
<nr. pagin>
Sursa de finanare
V rugm s specificai dac pentru proiectul (n ntregime sau parial, respectiv activiti din
proiect) ce constituie obiectul prezentei cereri de finanare a mai fost solicitat sprijin financiar
din fonduri publice, mprumuturi din partea IFI
DA
X
NU
V rugm s specificai dac proiectul (n ntregime sau parial, respectiv activiti din proiect)
ce constituie obiectul prezentei cereri de finanare a/ au beneficiat deja de sprijin financiar
din fonduri publice, mprumuturi din partea IFI
DA
X
NU
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
<semntur>
2.1 AXA PRIORITAR A PROGRAMULUI OPERAIONAL I DOMENIUL MAJOR DE INTERVENIE
<tampil>
<nr. pagin>
AXA PRIORITAR
DOMENIUL DE INTERVENIE
10
<nr. pagin>
Acesta este i cazul prezentei cereri de finanare, referitoare la un centru social cu destinatie
multifuncionala, care cuprinde 4 centre sociale, dou de tip rezidential (existente) i doua de zi, din
care unul va fi nfiinat n urma proiectului, toate destinate sprijinirii copiilor defavorizai.
Imobilul (teren + construcie) se gsete n intravilanul Municipiului Trgovite, judeul Dmbovia,
este n proprietatea judeului i n administrarea DGASPC Dmbovia.
Modul n care proiectul contribuie la realizarea obiectivelor specifice ale axei prioritare:
Axa prioritar mbuntirea infrastructurii sociale vizeaz crearea premiselor necesare pentru
asigurarea populaiei cu servicii eseniale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al
coeziunii economice i sociale, prin mbuntirea infrastructurii serviciilor de sntate, educaie, sociale
i pentru siguran public n situaii de urgen.
nfiinarea Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului Dmbovia n anul 2004 s-a
constituit ca o deschidere cu multiple posibiliti reale pentru o reform structurat, de tip integrator, a
sistemului judeean de servicii sociale. Aceast nou reorganizare a marcat o reconstrucie ntr-un mod
structurat i coerent a sistemului judeean de protecie i asisten social.
Proiectul contribuie la crearea premiselor (infrastructura serviciilor sociale) necesare pentru
asigurarea de servicii sociale specializate, eseniale pentru copiii cu dizabiliti care se confrunt in
permanenta cu fenomenele de excluziune i marginalizare colar i social, prin oferirea de servicii
sociale intite pe nevoile fiecruia, avnd drept scop mbuntirea calitii vieii i dezvoltarea de
abiliti care s le ofere posibilitatea de reintegrare scolara, sociala i, ulterior, profesional. Astfel,
proiectul contribuie la atingerea obiectivului european al coeziunii economice i sociale, prin
mbuntirea infrastructurii serviciilor sociale.
Investiiile care pot fi realizate prin Programul Operaional Regional pentru aceast ax prioritar au
ca scop mbuntirea calitii i ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicaii pozitive
asupra gradului de sntate i al participrii populaiei la piaa muncii, precum i n ceea ce privete
gradul general de atractivitate al regiunilor.
Prin implementarea acestui proiect, prin asigurarea de servicii sociale specializate pentru copii cu
dizabiliti din jude, se asigur mbuntirea calitii i oferirea acestora la standarde europene, cu
implicaii pozitive asupra gradului de sntate, de independen i de participare a beneficiarilor pe
piaa muncii - n msura n care este posibil, cu efecte pozitive asupra eliminrii marginalizrii i
excluziunii colare i sociale cu care se confrunt n prezent.
Modul n care proiectul contribuie la realizarea obiectivelor specifice ale domeniului de intervenie:
Proiectul contribuie la ndeplinirea obiectivului specific al domeniului major de intervenie 3.2
Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea i echiparea infrastructurii serviciilor sociale, respectiv la
mbuntirea calitii infrastructurii pentru serviciile sociale, prin sprijin acordat n mod echilibrat pe
ntreg teritoriul rii, pentru asigurarea unui acces egal al cetenilor la astfel de servicii.
Proiectul este n concordan cu Strategia naional de dezvoltare a serviciilor sociale, care are n
vedere stabilirea liniilor directoare i a unui cadru instituional coerent, n scopul de a crea un sistem
unitar i comprehensiv de servicii sociale, capabil s asigure incluziunea social a tuturor categoriilor
vulnerabile, precum i s contribuie la creterea calitii vieii persoanei.
Implementarea strategiei nationale are printre rezultate i asigurarea unei reele naionale de
servicii sociale, echitabil distribuit, performant, accesibil tuturor potenialilor beneficiari, pn n
anul 2013.
Implementarea strategiei are n vedere atingerea urmtoarelor rezultate:
- Crearea infrastructurii necesare susinerii unui sistem real de servicii sociale - pn n anul
2009.
- Asigurarea unei reele naionale de servicii sociale, echitabil distribuit, performant,
accesibil tuturor potenialilor beneficiari, pn n anul 2013.
Prin proiect se contribuie la mbuntirea infrastructurii necesare susinerii unui sistem real de
servicii sociale la nivel judeean.
Proiectul nostru este n concordan cu prevederile strategiilor naionale n domeniu:
<semntur>
11
<nr. pagin>
1826/2005:
Obiectivul specific: 2. Realizarea unei constructii institutionale eficiente, adaptata nevoilor sociale si
resurselor disponibile;
Obiectivul operaional 2.3 Dezvoltarea institutionala la nivelul
autoritatilor locale
Obiectivul specific: 4. Promovarea dezvoltarii unui sistem echitabil, armonizat si integrat de servicii
sociale la nivel national
Obiectivul operaional 4.1. Dezvoltarea serviciilor sociale orientate spre promovarea autonomiei
vulnerabile si cresterea capacitatii acestora de integrare sociala
2) Strategia naional pentru protecia, integrarea i incluziunea social a persoanelor cu
handicap n perioada 2006 2013 si Planul de aciune privind implementarea Strategiei naionale
pentru protecia, integrarea i incluziunea social a persoanelor cu handicap n perioada 2006 - 2013,
"Sanse egale pentru persoanele cu handicap - ctre o societate fr discriminri", aprobate prin HG nr.
1175/2005:
Obiectivul general: 1. Promovarea integrrii sociale a persoanelor cu handicap ca ceteni activi n
msur de a-i controla viaa
Obiectivul specific: 1.1 Creterea capacitii instituionale i administrative
Obiectivul specific: 1.2. Participarea activ i accesul la serviciile sociale
Obiectivul specific: 1.4. Promovarea furnizrii serviciilor de calitate care s rspund nevoilor
individuale ale persoanei cu handicap
Obiectivul general: 2. Acordarea de sprijin pentru familiile care au n componen persoane cu handicap
Obiectivul specific: 2.2. Asigurarea serviciilor de sprijin familial
3) Strategia Naional n domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului 2008-2013 i
PLANUL OPERAIONAL pentru implementarea Strategiei naionale n domeniul proteciei i promovrii
drepturilor copilului 2008 2013, aprobate prin HG nr. 860/2008:
A. Domeniul principal de interes: Protecia i promovarea drepturilor copilului
Directia de actiune: 3. Creterea accesului la serviciile de sntate i adaptarea serviciilor medicale i de
promovare a sntii la nevoile copiilor
Obiectivul operational: 3.2. Cresterea accesului copiilor cu handicap la serviciile de
recuperare/reabilitare
Directia de actiune: 7. Respectarea dreptului copilului la protecie, prin intervenie multidisciplinar i
interinstituional, mpotriva abuzului, neglijrii, exploatrii i a oricror forme de violen
Obiectivul operational: 7.1. Cresterea gradului de constientizare a populatiei, in general, si a
profesionistilor, in special, in vederea prevenirii si semnalarii/sesizarii cazurilor de abuz, neglijare si
exploatare a copilului, inclusiv exploatare sexuala in scop comercial, exploatare prin munca, trafic
de copii, migratie ilegala, violenta in familie si alte forme de violenta asupra copilului
Obiectivul operational: 7.2. Imbunatatirea, dezvoltarea si diversificarea interventiei si a retelei de
servicii specializate
B. Subdomeniul de interes: Prevenirea separrii copilului de prini i protecia special a copilului
separat de prini
Directia de actiune: 9. Responsabilizarea comunitilor locale pentru prevenirea separrii copilului de
prini i susinerea familiilor pentru creterea, ngrijirea i educarea propriilor copii
Obiectivul operational: 9.1. Cresterea responsabilitatii comunitatii locale in prevenirea separarii
copilului de familie
Directia de actiune: 11. Protecia grupurilor vulnerabile de copii i tineri care necesit o atenie special
(copiii strzii, copiii delincveni, copiii cu handicap, HIV/SIDA i boli cronice grave/terminale, tinerii care
urmeaz s prseasc sistemul de protecie)
Obiectivul operational: 11.3. Creterea calitii ngrijirii copiilor cu handicap, HIV/SIDA i boli
cronice grave/terminale aflai n protecie special
Proiectul nostru este n concordan i cu prevederile Strategiei judeene de asisten social 20082013, aprobat prin Hotrrea Consiliului Judeean Dmbovia nr. 112/2008 (care a fost ntocmit pe
baza Strategiei Naionale n domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului 2008-2013):
Nevoia identificata: N1. Dezvoltarea serviciilor specializate destinate copilului cu handicap
Obiectiv operational nr.2: Infiintarea unui Centru de sprijin pentru parintii care au copii cu Sindrom
Dawn
Nevoia identificata: N5. Dezvoltarea de servicii de prevenire a separarii copiilor de parinti
la nivelul
<semntur>
comunitatilor locale
Obiectiv operational nr.1: Cresterea capacitatii autoritatilor publice locale in dezvoltarea de servicii
de prevenire a abandonului si a separarii copilului de parinti prin:
<tampil>
12
<nr. pagin>
o
o
o
o
o
D.G.A.S.P.C. Dmbovia are atribuii n domeniul proteciei sociale pentru toate categoriile de
beneficiari: copii, aduli, persoane cu handicap, vrstnici. Pentru a raspunde nevoilor sociale existente la
nivelul judeului D.G.A.S.P.C. Dmbovia folosete un ansamblu de msuri, programe, activiti
profesionale, resurse umane, bunuri i cldiri, n care funcioneaz servicii specializate de protejare a
persoanelor, familiilor, grupurilor i comunitilor cu probleme speciale, aflate n dificultate i cu un grad
ridicat de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace i eforturi proprii un mod normal
i decent de viaa.
Toate aceste aciuni au la baz promovarea unor msuri sociale de protecie bazate pe respectarea
drepturilor omului, privind egalizarea anselor de participare a tuturor persoanelor la viaa economic i
<semntur>
social a comunitii, combaterea discriminrii i a excluziunii sociale.
Pentru ca toate serviciile acordate s se desfoare n condiii de respectare a standardelor minime
<tampil>
obligatorii, D.G.A.S.P.C. Dmbovia face eforturi susinute pentru modernizarea,
reabilitarea,
13
<nr. pagin>
reamenajarea i dotarea cu echipamente moderne a tuturor spaiilor n care ofer servicii, att copiilor,
ct i persoanelor adulte.
Consiliul Judeean Dmbovia i Direcia General de Asisten Social i Protecia Copilului
Dmbovia, ultima fiind instituie subordonat i susinut de acesta, caut permanent soluii de
mbuntire a calitii serviciilor sociale oferite de administraia public din judeul Dmbovia, avnd
mai multe iniiative pn acum, n acest sens. Astfel, pn acum au fost derulate mai multe proiecte
cofinanate din fondurile Phare de preaderare, iar n prezent sunt n pregtire i alte proiecte, pentru
care se urmrete obinerea de cofinanare prin diverse alte programe, n special prin Programul
Operaional Regional.
De exemplu, n ultimii 5 ani D.G.A.S.P.C. Dmbovia a derulat cinci proiecte n calitate de solicitant :
proiectul Centrul de criz pentru aduli Pucioasa (123.155 EURO), programul Phare/2004/016
722.04.02 Coeziune economic i social, Servicii sociale;
proiectul Centrul de tranzit pentru tineri Trgovite (75.225 EURO), programul
PHARE/2004/016-772.04.02 Coeziune economic i social, Servicii sociale;
proiectul Centrul de servicii comunitare Floarea Speranei Pucioasa (502.995 EURO),
programul Phare/2003/005-551.01.04.01, Reforma instituional n sectorul proteciei
persoanelor cu dizabiliti;
proiectul Centrul de servicii comunitare Sfntul Andrei Gura Ocniei (417,442 Euro),
programul Phare/2003/005-551.01.04.01, Reforma instituional n sectorul proteciei
persoanelor cu dizabiliti;
proiectul Centrul de recuperare pentru victimele violenei n familie (195.084 Euro),
Programul PHARE 2006/018-147.04.02.03.02.01.310 Coeziune economic i social, Dezvoltarea
resurselor umane, Schema de finanare nerambursabil: servicii sociale.
La acestea se adaug i alte proiecte n care D.G.A.S.P.C. Dmbovia a fost partener.
O list a proiectelor derulate de ctre D.G.A.S.P.C. Dmbovia, n calitate de solicitant, este ataat
prezentului proiect. La ele se adaug ns i alte proiecte, mplementate direct de ctre Consiliul
Judeean Dmbovia, cu sprijinul D.G.A.S.P.C. Dmbovia, instituie beneficiar a lor.
Avnd n vedere faptul c echipa de proiect este format cu sprijinul specialitilor din Consiliul
Judeean Dmbovia, care va asigura sprijin financiar, logistic i cu orice alte resurse umane necesare, a
fost ataat i lista principalelor proiecte derulate n ultimii ani de ctre Consiliul Judeean Dmbovia,
cu sau fr implicare D.G.A.S.P.C. Dmbovia.
De realizarea proiectului depinde dezvoltarea ulterioar de noi servicii sociale la nivelul judeului
Dmbovia.
Nu exist i alte iniiative complexe/ proiecte care depind de realizarea proiectului care face
obiectul cererii de finanare.
Proiectul propus prin prezenta cerere de finanare nu se deruleaz ntr-o arie natural protejat de
interes comunitar.
nfiinarea n structura DGASPC Dmbovia a unui nou serviciu social destinat copiilor este prevazut in
Strategia judetean de asisten social, care are la baz urmtoarele principii:
egalitatea sanselor si nediscriminarea;
prevenirea si combaterea discriminarii /marginalizarii sociale;
solidaritatea sociala;
responsabilizarea si implicarea familiei si a comunitatii;
dezvoltarea parteneriatelor;
abordarea centrata pe persoana in furnizarea de servicii.
respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
respectarea demnitatii copilului;
participarea copilului la luarea oricarei decizii care il priveste;
asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de
originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie;
celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil;
asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului;
Prin asigurarea de servicii sociale specializate pentru copiii cu dizabiliti, ale<semntur>
cror anse de
participare la viaa societii sunt aproape inexistente, confruntndu-se cu excluziunea social,
apreciem c se asigur mbuntirea calitii i ridicarea acestor servicii sociale la standarde europene,
cu implicaii pozitive asupra gradului de sntate i al participrii acestora la viaa colar,
social i,
<tampil>
14
<nr. pagin>
mai apoi, pe piaa muncii, n msura n care este posibil, cu efecte pozitive asupra scderii marginalizrii
acestora.
Accesul la serviciile sociale are la baz urmtoarele valori:
acces garantat tuturor beneficiarilor eligibili la servicii sociale; organismele furnizoare de servicii
sociale trebuie s acioneze n beneficiul persoanelor de drept;
un parteneriat real ntre organismele furnizoare de servicii sociale pe de-o parte i ceilali actori ai
societii civile este esenial pentru a mbunti accesul la servicii;
necesitatea realizrii de evaluri sistematice privind impactul social atunci cnd se introduc
amendamente legislative sau noi beneficii.
2.3.3 Justificarea necesitii implementrii proiectului
Interveniile propuse prin proiect i valoarea adugat a proiectului
Complexul de servicii comunitare Casa Soarelui este situat in Trgovite, Str. Vlad Tepes, nr.6A si este
format in prezent dintr-un corp de cladire in care functioneaza urmatoarele servicii:
1. Serviciul de integrare si reintegrare a copiilor de la asistent maternal profesionist in familie
Serviciul de integrare si reintegrare a copiilor de la asistent maternal profesionist in familie are drept
misiune reintegrarea in familie sau, in situatia in care aceasta nu este posibila, gasirea de alternative de tip
familial pentru copiii care au ca masura de protectie plasamentul la asistent maternal profesionist.
Serviciul de integrare si reintegrare a copiilor de la asistent maternal profesionist in familie are
urmatoarele atribuii principale:
- deruleaza activitai de informare si promovare a serviciilor oferite si stabileste relaii de colaborare cu
comunitatea;
- mediaza relaia dintre copil, familia acestuia si persoana de referina din mediul sau de viaa;
- mediaza relaia dintre copil si familia acestuia, pe de o parte, si diferite instituii cu responsabilitai pe
domeniul social, pe de alta parte;
- contacteaza periodic reprezentantii institutiilor publice si private investite cu responsabilitati in
domeniul protectiei copilului in scopul cresterii accesului membrilor comunitatilor locale la serviciile
oferite de catre echipa serviciului;
- identifica n comunitate servicii adecvate pentru copii (servicii complementare de sanatate, socializare) si
familie, facilitndu-le accesul la acestea;
- elaboreaza programul de intervenie specifica pentru reintegrare/integrare n familie pentru fiecare copil
aflat n evidena serviciului;
- asigura continuitatea asistenei oferite copilului prin valorificarea tuturor informaiilor referitoare la istoricul
copilului si a altor documente legate de evoluia sa;
- sprijina copilul si familia pentru refacerea/meninerea/consolidarea relaiilor copil familie;
- furnizeaza sau asigura accesul la servicii de consiliere psihologica, sociala, medicala, juridica,
educaionala sau orice alte servicii pentru copil si familie corespunzator nevoilor acestora ante si postintegrare/reintegrare, in vederea meninerii unor relaii durabile copil-familie;
- furnizeaza sau asigura accesul la programe care au ca obiectiv formarea/dezvoltarea competenelor
parentale;
- planifica si mediaza intalnirile/vizitele copil familie persoana importanta pentru copil; se asigura
obligatoriu cel putin doua intalniri ale copilului cu familia/persoana (una intr-un spatiu special amenajat
si cealalta la domiciliul familiei/persoanei);
- monitorizeaza cazul pe o perioada de minimum 3 luni din momentul reintegrarii copilului n familie,
colabornd cu autoritaile locale de la domiciliul/resedina parinilor;
- promoveaza meninerea unitaii familiale n situaii de criza prin ameliorarea conflictelor existente si
armonizarea relaiei parinte copil;
- asigura consilierea, informarea si educarea familiilor cu copii n plasament la asistenii maternali
profesioniti privind sanatatea reproducerii, contracepia, n vederea prevenirii sarcinilor nedorite si a
abandonului de copii.
Specialitii Serviciului de integrare si reintegrare a copiilor de la asistent maternal profesionist in
familie (in prezent: un psiholog, 3 asistenti sociali cu studii superioare si un asistent social) ntocmesc
Programul de intervenie specific pentru reintegrare/integrare n familie pentru fiecare copil aflat n
evidena, denumit n continuare PIS; acesta se elaboreaz n baza Planului individualizat de protecie
<semntur>
(PIP), care este ntocmit de managerul de caz, n conformitate cu prevederile standardelor
minime
obligatorii privind managementul de caz n domeniul proteciei copilului.
<tampil>
15
<nr. pagin>
PIS conine obiective pe termen scurt, mediu i lung, activitile corespunztoare acestor obiective,
durata aferent activitilor, personalul de specialitate desemnat i alte persoane implicate, resursele
materiale i financiare alocate activitilor, precum i modalitile de monitorizare i evaluarereevaluare a acestor activiti. Acestea sunt realizate astfel incat obiectivele PIS sa conduca la
atingerea rezultatelor ateptate prin PIP.
Coordonatorul desemneaz pentru fiecare copil un responsabil de caz pentru elaborarea PIS pentru
reintegrare/integrare n familie, cu sprijinul/ consultarea specialitilor, n funcie de nevoile copilului. PIS-ul
reflecta recomandarile specialistilor. Sunt intocmite rapoarte de lucru (de vizita, de consiliere, de contacte cu
comunitatea), ce sunt pstrate de ctre responsabilul de caz n dosarul pentru reintegrarea/integrarea
copilului n familie.
Echipa centrului implic activ i consult copilul n procesul de elaborare, luare a deciziilor,
implementare i revizuire a PIS, n funcie de gradul su de maturitate, precum i familia i alte
persoane importante pentru copil. Parteneriatul cu familia/reprezentantul legal este formalizat prin
contractul ncheiat cu managerul de caz, n care sunt precizate responsabilitile prilor cu privire la
implementarea planului individualizat de protecie, precum i prevederi referitoare la rezolvarea
eventualelor litigii. In raportul realizat in urma intalnirilor/sedintelor de consiliere se consemneaza
opiniile copilului, familiei i/sau ale altor persoane cu privire la elaborarea, implementarea i revizuirea
PIS. In contractul cu familia-client se au in vedere scopul, obligatiile partilor (managerul de caz si
parintele/reprezentantul legal al copilului), durata contractului si clauze finale.
Responsabilul de caz reevalueaz i, dup caz, revizuiete PIS de cte ori este necesar. Responsabilul
de caz colaboreaz cu toi actorii sociali (familia extinsa, institutii cu care sunt incheiate contracte de
colaborare) implicai n vederea implementrii obiectivelor PIS. Adresele, rapoartele privind demersurile
realizate cu ajutorul actorilor sociali enumerati anterior vor fi consemnate in dosarul familiei. Responsabilul
de caz comunic revizuirile PIS coordonatorului serviciului, managerului de caz, i clienilor (copilului,
familiei i/sau ale altor persoane importante pentru copil) ori de cte ori acestea apar.
n prezent centrul asigur asisten pentru o medie de 100 cazuri /luna, avndu-se n vedere creterea
acestui numr n urmtorii ani, prin crearea unor condiii superioare dup realibitarea cldirii, la o medie
de 120 cazuri copii/lun.
2. Centrul maternal:
Centrul permite formarea, mentinerea si intarirea legaturilor familiale, precum si sprijinirea familiei
pentru asumarea responsabilitatilor parentale. Este un serviciu de tip rezidential pentru prevenirea
separrii copilului de prinii si, organizat pe model familial, a crui misiune este de a permite
formarea, meninerea i ntrirea legturilor familiale, precum i sprijinirea familiei pentru asumarea
responsabilitilor parentale.
Centrul maternal are urmatoarele atribuii:
- ofera gazduire, asistenta si suport cuplului mama-copil (in care copilul nu depaseste varsta de 3 ani, cu
exceptia mamelor cu mai multi copii in varsta de pana la 7 ani) si gravidelor in dificultate aflate in
ultimul trimestru de sarcina, pe perioada determinata;
- colaboreaza cu institutiile si serviciile din comunitate in activitatile din timpul rezidentei si dupa
parasirea centrului maternal de catre cuplul mama-copil;
- stabileste criterii de admitere in baza standardelor minime obligatorii prezente si a altor acte
normative in vigoare, care sunt avizate de D.G.A.S.P.C. Dambovita;
- participa impreuna cu managerul de caz, la elaborarea si monitorizarea planului de servicii pentru
fiecare cuplu mama-copil ocrotit;
- pune in practica planul de servicii numai cu acordul mamei si cu participarea sa directa;
- elaboreaza si coordoneaza implementarea Programului Personalizat de Interventie;
- reevalueaza Programul Personalizat de Interventie trimestrial sau ori de cate ori este nevoie cu
acordul mamei si, dupa caz, cu consultarea tatalui copilului, a bunicilor si a altor persoane importante
pentru cuplul mama-copil;
- aplica masurile de siguranta si securitate legale necesare pentru asigurarea protectiei clientilor,
vizitatorilor si a personalului impotriva evenimentelor si accidentelor cu potential vatamator;
- asigura beneficiarilor o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ, care
raspunde nevoilor nutritionale ale adultului (femeie adulta, gravida, lauza) si ale copilului (nou-nascut,
sugar, copil cu varsta cuprinsa intre 0-3 ani si, dupa caz, alte grupe de varsta ), tinand cont de
preferintele acestora;
- sprijina mama, in mod individualizat si personalizat, in demersul de asumare a rolului matern, astfel
incat aceasta sa-i poata asigura copilului o dezvoltare corespunzatoare nevoilor sale afective, sociale,
educationale si medicale;
- sprijina cuplul mama-copil in vederea dezvoltarii autonomiei care favorizeaza (re)integrarea acestuia in
<semntur>
familie si /sau comunitate si mentinerea legaturilor familiale;
- desfasoara activitati de pregatire a parasirii institutiei de catre cuplul mama-copil;
<tampil>
16
<nr. pagin>
Centrul maternal are o capacitate de 6 cupluri mam-copil, care pot fi gzduite pe o perioada de la 6
luni pana la un an, n funcie de reglementrile interne ale D.G.A.S.P.C. Dmbovia i nevoile identificate
la nivelul beneficiarilor. Aceast capacitate se va menine i n viitor. In cadrul acestui centru isi
desfasoara activitatea in prezent urmatoarele categorii de specialisti: psiholog, asistent social, asistent
medical etc.
3. Centrul de primire in regim de urgenta pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat:
Centrul de primire in regim de urgena pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat este un centru de tip
rezidential ce are urmatoarele atribuii principale:
- asigura protecia si ngrijirea de urgena a copiilor abuzai, neglijai si exploatai prin primirea n
centru;
- efectueaza pentru fiecare copil evaluarea detaliata din punct de vedere social, psihologic si medical;
- asigura sprijinul necesar elaborarii planului individualizat de protecie pentru toi copiii aflai n
evidena sa;
- asigura un cadru normal de desfasurare a procesului educaional terapeutic si de resocializare,
conform standardelor prevazute In Ordinul nr. 89/2004;
- asigura condiiile necesare pentru identificarea si evaluarea permanenta a nevoilor fizice, emotionale
si de sanatate ale fiecarui copil, masurile corespunzatoare pentru satisfacerea acestor nevoi, precum
si pentru asigurarea igienei personale, securitatea, supravegherea si meninerea starii de sanatate;
- ntocmeste programul personalizat de consiliere pentru copil si, dupa caz, pentru persoanele
implicate In cazul respectiv, care este parte integranta a planului individualizat de protecie;
- asigura respectarea intimitaii copiilor pe perioada sederii In centru, sub rezerva interveniei In caz
de nevoie;
- aplica masuri de protejare a copiilor mpotriva oricaror forme de intimidare, discriminare, abuz,
neglijare, exploatare, tratament inuman sau degradant;
- colaboreaza cu alte instituii n vederea rezolvarii situaiei copilului abuzat, neglijat, exploatat:
Autoritatea Tutelara din teritoriu, alte direcii de asistena sociala si protecia copilului din ara, Direcia
de Sanatate Publica, Inspectoratul Judeean de Poliie, Inspectoratul colar Judeean.
Acest centru asigur:
gazduirea, ocrotirea, ingrijirea si educarea pe o perioada determinata de timp;
reabilitarea copilului strazii prin proceduri de interventie specifica realizata de specialisti;
prevenirea exploatarii copilului prin munca;
monitorizarea cazurilor de copii ai strazii;
pregatirea integrarii/reintegrarii copilului in familia naturala/substitutiva;
ocrotirea copiilor prin instituirea unor masuri de protectie corespunzatoare fiecarui caz in parte;
colaborarea cu alte servicii si institutii din comunitate (scoala, primarie, spital, politie, biserica)
in vederea dezvoltarii capacitatii autoritatilor locale de a furniza servicii sociale familiilor aflate in
dificultate, pentru reducerea saraciei, diminuarea riscului de abandon scolar si mentinerea copilului in
familie, evitandu-se astfel fenomenul complex al copiilor strazii.
Centrul are o capacitate de 16 persoane, care se va menine i n viitor.
In cadrul centrului isi desfasoara in prezent activitatea urmatoarele categorii de specialisti: psiholog,
asistent social, asistent medical, referent de educatie etc.
4. Prin proiect se va nfiina: Centrul de recuperare, socializare, consiliere a copilului cu dizabiliti.
Centrul se adreseaza copilului cu sindrom Down si copilului cu autism
Sindromul Down sau mongolismul este o afectiune permanenta in cadrul careia o persoana se naste
cu anumite trasaturi fizice distincte, de exemplu facies aplatizat, gat scurt, si un grad de intarziere
mintala (retard psihic). Desi Sindromul Down este permanent, majoritatea persoanelor pot duce o viata
normala, activa. Beneficiind de ingrijirea adecvata si ajutorul de care au nevoie, copiii cu Sindrom Down
pot avea crestere si dezvoltare spectaculoase si pot deveni adulti sanatosi si fericiti.
Majoritatea parintilor ai caror copii au Sindrom Down, au probleme legate de varsta copilului:
- problemele specifice nou-nascutului includ frecvent obtinerea suportului emotional si informarea in
legatura cu Sindromul Down;
- problemele specifice sugarului, se axeaza frecvent pe profilaxia racelilor si a infectiilor; de asemenea,
pot fi incercate diferite tipuri de terapii, in functie de ritmul de crestere si dezvoltare al<semntur>
copilului;
- problemele specifice primei copilarii, sunt de regula in relatie cu ritmul de crestere si dezvoltare al
copilului, care tipic este mai lent decat al altor copii de aceeasi varsta; vor fi vizate foarte probabil
comportamentul, abilitatile sociale, dieta si exercitiul, precum si profilaxia imbolnavirilor <tampil>
curente;
17
<nr. pagin>
- problemele specifice copilariei medii si tarzii, sunt intens dominate de castigarea independentei,
abilitatile sociale si educatie;
- problemele specifice adolescentului si adultului tanar, sunt corelate frecvent cu tranzitia spre perioada
de adult si planurile de viitor, de exemplu locuinta; de asemenea, pot sa apara probleme legate de
sexualitate si relatii interumane.
Afectiuni asociate:
Mozaicismul este un tip de Sindrom Down in care se produce material genetic suplimentar in cateva
dintre celulele organismului, in timp ce celelalte celule se dezvolta normal. Mozaicismul afecteaza numai
1% pana la 2% din populatia cu Sindrom Down. Factorii de risc pentru mozaicism sunt similari celor pentru
trisomia 21.
Sindromul Down tip translocatie este singura forma care poate fi uneori mostenita direct. Oricum,
majoritatea cazurilor de Sindrom Down tip translocatie sunt mutatii genetice sporadice (intamplatoare),
de cauza necunoscuta. Doar un sfert din cazurile cu Sindrom Down tip translocatie sunt mostenite.
Translocatia reprezinta aproximativ 3% pana la 4% din totalul cazurilor de Sindrom Down.
Copilul poate prezenta si alte afectiuni asociate Sindromului Down, cum ar fi:
- nivel de inteligenta sub normal, care afecteaza aproape fiecare copil cu Sindrom Down, dar de obicei
este doar usor pana la moderat; retardul mintal sever este rar;
- afectiuni ale inimii: aproximativ 50% dintre copiii cu Sindrom Down se nasc cu afectiuni ale inimii;
majoritatea sunt diagnosticate la nastere sau la putin timp dupa aceasta;
- boli precum hipotiroidism, boala celiaca si afectiuni oculare;
- susceptibilitate pentru alte probleme medicale, cum ar fi infectii respiratorii, afectarea auzului si
probleme dentare;
Mecanism fiziopatogenetic:
Cu toate ca Sindromul Down reprezinta o provocare, majoritatea persoanelor cu aceasta afectiune
pot duce o viata normala, fericita si activa. Multe dintre provocari sunt in relatie cu disfunctia cognitiva
(retardul mintal) si problemele de sanatate. Persoanele cu Sindrom Down sunt predispuse la anumite boli
si afectiuni, precum hipotiroidism sau alte probleme de sanatate, cum ar fi pierderea auzului sau infectii
respiratorii.
Copilul poate fi ajutat sa depaseasca acestea, precum si alte dificultati, intr-un climat de dragoste
si siguranta. Trebuie sa i se asigure in mod regulat asistenta medicala de catre o echipa de specialisti din
domeniul medical. De asemenea, pentru copil poate fi util accesul la un mediu adecvat studiului, precum
si la activitati care incurajeaza exercitiul si interactiunile cu alti copii. Efectele Sindromului Down se
schimba de obicei cu timpul. Desi efectele specifice sunt variabile pentru fiecare copil, poate fi utila
familiarizarea cu cateva aspecte generale ale Sindromului Down.
Problemele de sanatate si tulburarile in dezvoltare pot contribui la aparitia problemelor
comportamentale. De exemplu, un copil poate dezvolta o tulburare de opozitionism provocator, in parte
datorita problemelor de comunicare sau de interpretare a cerintelor celorlalti. Rabdarea cu care parintii
trebuie sa infrunte situatia, oportunitatile educationale si de socializare, precum si activitatile fizice
adecvate, pot fi de ajutor in prevenirea sau rezolvarea problemei de comportament. In cazul in care un
copil prezinta probleme mentale, cum sunt anxietatea sau depresia, pot fi necesare consilierea si
tratamentul medicamentos.
Pubertatea incepe aproximativ la aceeasi varsta ca si pentru ceilalti adolescenti si tineri. Este
recomandata cunoasterea eventualelor dificultati sociale si puncte vulnerabile pe care adolescentii cu
Sindrom Down le pot avea. De exemplu, adolescentii cu Sindrom Down sunt susceptibili la abuzuri, injurii
si alte tipuri de agresiuni. De asemenea, ei pot avea mai multe dificultati decat ceilalti, in confruntarea
cu emotiile si sentimentele puternice specifice varstei. Uneori aceste stari tensionale pot duce la
probleme mentale, in special depresie.
Beneficiind de incurajarile si indrumarile adecvate, copilul poate sa isi insuseasca urmatoarele abilitati:
- mersul si alte comportamente motorii: sugarul si copilul mic pot fi invatati sa isi incordeze muschii prin
intermediul jocului directionat; pe masura ce copilul creste, parintii pot colabora cu un fizioterapeut si
cu medicul pediatru, pentru a concepe un program de exercitii care sa ajute la mentinerea si cresterea
tonusului muscular si a abilitatilor fizice;
- hranirea independenta: parintii isi pot invata copilul sa manance independent luand mesele impreuna;
invatarea copilului cum sa manance trebuie sa se faca treptat, incepand de la a-i permite sa manance cu
mana si a-i oferi sa bea lichide cu vascozitate crescuta;
- imbracatul: copilul poate fi invatat sa se imbrace singur, daca i se ofera mai mult timp pentru a i se
explica si a exersa;
<semntur>
- comunicarea: gesturile simple, precum privitul copilului in timpul vorbirii sau al aratarii si denumirii
obiectelor, pot fi utile pentru a-l invata sa vorbeasca;
<tampil>
18
<nr. pagin>
- ingrijirea si igiena: copilul va trebui invatat despre importanta faptului de a fi curat si de a arata bine;
parintii trebuie sa ii stabileasca o rutina zilnica pentru imbaiere si ingrijire; pe masura ce copilul creste,
aceasta va capata o importanta mereu crescanda; gradual se vor adauga noi pasi la rutina zilnica, de
exemplu folosirea deodorantului.
Autismul este o tulburare a creierului care interfera adesea cu abilitatea de a comunica si de a
relationa cu cei din jur.
Semnele autismului se dezvolta aproape indotdeauna inaintea implinirii varstei de 3 ani, desi
aceasta afectiune este uneori diagnosticata abia mai tarziu. In mod tipic, parintii devin ingrijorati atunci
cand observa ca fiul/fiica lor nu incepe sa vorbeasca si nu raspunde sau nu interactioneaza ca si ceilalti
copii de aceeasi varsta. De regula, copiii cu autism nu au o dezvoltare normala a vorbirii si pot sa "para"
surzi, desi testele de audiometrie sunt normale.
Autismul afecteaza modul in care copilul percepe si proceseaza informatia senzoriala.
Severitatea autismului variaza. Unii au nevoie de un insotitor in aproape toate domeniile vietii lor
cotidiene, in timp ce altii pot fi capabili sa functioneze la un nivel foarte ridicat si pot chiar sa mearga la
o scoala normala.
Desi aceasta afectiune dureaza toata viata si determina diferite grade de izolare sociala,
tratamentul poate aduce o ameliorare semnificativa in viata persoanelor cu autism. Diagnosticarea din
timp si tratamentul adecvat au dus la cresterea numarului de persoane cu autism care sunt capabile sa
traiasca independent atunci cand ajung la varsta adulta.
Intrucat autismul poate aparea in orice familie, indiferent de rasa, etnie sau mediu social, tinand
cont totodata de faptul ca persoanele care sufera de autism se confrunta cu probleme atunci cand
trebuie sa comunice sau sa interactioneze cu ceilalti - deficitele severe de invatare diminundu-le
capacitatea de a interpreta si de a intelege mesajele din lumea inconjuratoare -, prin crearea acestui
nou serviciu se intentioneaza oferirea unor strategii practice de interventie pentru educatie si tratament,
prin asezarea laolalta a tuturor actorilor sociali implicati: copii, parinti, educatori, psihologi si medici, si,
nu in ultimul rand, reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale.
Ingrijirea speciala necesara acestor copii presupune temeinice cunostinte profesionale, precum si
aportul sustinut al unei echipe complexe formata din medici, psihologi, logopezi si psihodepagogi, fapt ce
justifica cu atat mai mult necesitatea infiintarii unui centru dedicat dezvoltarii unei palete atat de
generoase de demersuri terapeutice complexe in ameliorarea acestei tulburari.
Pornind de la premisa conform careia copiii diferiti au nevoie de ajutor diferit, precum si prin
adoptarea unur actiuni menite sa previna, sau, cel putin, sa inlature neintelegerile parintilor, acest
Centru isi propune sa asigure trecerea de la nivelul intelegerii acestei tulburari la nivelul superior al
interventiei educative. Mai mult decat atat, statisticile si datele in domeniu au indicat faptul ca, de cele
mai multe ori, aceasta tulburare pervaziva de dezvoltare solicita pe durata intregii vieti asistenta unei
institutii de ingrijire specializata in autism.
De asemenea, pentru a putea identifica cele mai performante modalitati de terapie, Centrul va
beneficia de o sectorializare a tipurilor de activitate in functie de specificul tulburarii. Astfel, cele mai
comune criterii in operarea unor asemenea clasificari vor respecta prevederile Oragnizatiei Mondiale a
Sanatatii, inregistrare in ICD 10 (International Classification of Diseases, editia a zecea) , precum si cele
ale Asociatiei Americane de Psihiatrie inregistrata in DSM _ IV (Diagnostic Statistical Manual, editia a
patra).
Centrul va cuprinde activitati dedicate recuperarii:
Centrul va cuprinde activitati dedicate recuperarii:
-copiilor cu autism fara deficienta mentala
-copiilor cu autism cu deficienta mentala
-copiilor cu autism in combinatie cu alte deficiente (de exemplu, diferite deficiente senzoriale)
Din aceasta perspectiva, structurarea spatiului Centrului va avea in vedere derularea unor activitati
distincte, care sa permita dezvoltarea capacitatilor acestor copii de a interpreta diferite gesturi, sa
contribuie la exprimarea emotiilor, sa permita atribuirea semnificatiilor intr-un mod diferit, precum si
activitati care exerseaza diferite abilitati de adaptare.
Totodata, organizarea si designul spatiului va contribui la crearea perceptiei de familiar cu atat
mai mult cu cat in terapia copiilor cu autism spatial structurat nu este un scop in sine, ci un punct de
plecare, un mijloc de a-i elibera pe copii de tulburarile de concetrare.
In definirea autismului se mentioneaza diferente calitative in dezvoltarea interactiunii sociale,
comunicarii si imaginatiei, inclusive in perceptia timpului. Copiilor cu autism le este greu sa inteleaga
aspectele abstracte ale interactiunii sociale, ale comunicarii in general, le este greu sa priveasca dincolo
de lucrurile concrete. Pentru a putea preintampina asemenea dificultati, Centrul va beneficia de dotari
materiale care sa ii permita desfasurarea tuturor activitatilor de recuperare la cele mai inalte standarde
<semntur>
cantitative sau calitative.
<tampil>
19
<nr. pagin>
20
<tampil>
<nr. pagin>
21
<tampil>
<nr. pagin>
Grupurile int ale proiectului corespund cu o parte din grupurile int ale Strategiei Naionale n
domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului 2008-2013, aprobat prin HG nr. 860/2008.
Prezentm aceste grupuri conform Strategiei, dup care le vom detalia pentru Complexul de servicii
sociale Casa Soarelui:
- Copiii aflai la risc de separare de prini. Din acest grup fac parte i copiii din familii aflate n situaie de
criz (de exemplu: calamiti naturale, lipsa unei locuine, pierderea veniturilor) pentru care modalitatea de
intervenie trebuie s fie rapid. Pentru aceti copii, planul de servicii va trebui s cuprind i msuri
imediate care, deocamdat, nu sunt expres prevzute n lege, de natur s susin familia pn la punerea
n drepturi i ieirea din situaia care a generat criza.
- Copiii separai de prini. Pentru copiii aflai n plasament la o persoan sau familie, la asistent
maternal sau ntr-un serviciu rezidenial, planul individualizat de protecie trebuie s aib drept finalitate o
soluie cu caracter permanent: reintegrarea n familie, adopia naional sau integrarea socioprofesional.
- Copiii prsii n uniti sanitare. Pentru copiii nou-nscui sntoi sau cu diferite dizabiliti, dar i
pentru copiii de diferite vrste, prsii n diferite uniti sanitare, trebuie s se dispun plasamentul n regim
de urgen n termen de 6 zile de la constatarea prsirii acestuia, dac starea de sntate o permite.
- Copiii abuzai, neglijai sau supui exploatrii. Abuzul, neglijarea i exploatarea sunt forme de rele
tratamente produse de ctre prini sau de orice alt persoan aflat n poziie de rspundere, putere sau n
relaie de ncredere cu copilul, care produc vtmare actual sau potenial asupra sntii acestuia i i
pun n pericol viaa, dezvoltarea i demnitatea. n aceast categorie sunt inclui i copiii traficani, exploatai
prin munc, exploatai sexual n scopuri comerciale, copiii expui migraiei ilegale, copiii neacompaniai
aflai pe teritoriul altor state, copiii repatriai, copiii refugiai.
- Copiii cu dizabiliti, infectai HIV/bolnavi SIDA i cu boli cronice grave. Din acest grup fac parte copiii
ncadrai ntr-un grad de handicap, copiii din nvmntul special i cei integrai n nvmntul de mas,
copiii infectai HIV sau bolnavi SIDA, precum i cei cu boli cronice grave (de exemplu, cancer). Abordarea
acestui grup de copii se bazeaz pe Clasificarea internaional a funcionrii, dizabilitii i sntii,
aprobat n anul 2001 de Organizaia Mondial a Sntii.
- Copiii cu tulburri de comportament. n contextul actual, acest grup de copii se afl in risc de a fi
separai de familie i, uneori, de a fi integrai n nvmntul special din cauza lipsei de servicii adecvate n
toate cele 3 sisteme cu care acetia interfereaz, respectiv sntate, educaie i protecia copilului.
- Copiii aparinnd minoritilor etnice. Din cadrul acestui grup, se va acorda o atenie sporit copiilor din
comunitatea rrom.
Aceast strategie se adreseaz i prinilor, att n calitate de beneficiari direci ai serviciilor sociale,
alturi de copii, ct i n vederea responsabilizrii lor n creterea, ngrijirea i educarea propriilor copii.
Totodat, strategia are n vedere profesionitii care interacioneaz cu copiii, precum i comunitatea local.
Complexul de servicii sociale Casa Soarelui:
Complexul de servicii sociale va cuprinde, pe lng serviciile oferite n prezent prin compartimentele
existente, Serviciul de integrare si reintegrare a copiilor de la asistent maternal profesionist in
<semntur>
familie serviciu acreditat, Centrul maternal serviciu acreditat, Centrul de primire
in regim de
urgenta pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat (mutat din alta locatie, aflata tot in mun.
Targovisate, n locaia actual) serviciu acreditat, i un nou tip de servicii sociale destinat copiilor cu
<tampil>
22
<nr. pagin>
dizabiliti (autism i sindrom Down) din judeul Dmbovia: Centrul de recuperare, socializare si
consiliere a copilului cu dizabiliti.
1. Serviciul de integrare si reintegrare a copiilor de la asistent maternal profesionist in familie
Grupurile tinta :
Copiii care au o masura de protectie (plasament la asistent maternal profesionist) ;
Familia naturala, familia extinsa, persoana\familia de plasament, persoanele de referinta sau alte
persoane importante pentru copil.
Capacitate actual: o medie de 100 cazuri copii/lun (beneficiari)
Capacitate n viitor: o medie de 120 cazuri copii/lun (poteniali beneficiari)
2. Centrul maternal
Beneficiarii direci ai centrului maternal sunt cuplurile mam-copil, precum i gravida n ultimul
trimestru de sarcin, n situaii de risc n ceea ce privete separarea copilului de familia sa, cum ar fi de
exemplu:
mame cu copii nou-nscui, cu risc de abandon (n general mame singure, mame minore, mame
provenind din familii marginalizate, srace etc.);
mame cu copii care temporar nu (mai) au locuin sau/i care se confrunt cu mari probleme
(financiare, profesionale, relaionale) fiind n imposibilitate de a rspunde corespunztor nevoilor
specifice ale copilului.
cuplurile mam-copil, in care copilul nu depaseste varsta de 3 ani (fac exceptie cazurile de frati,
cand mama in dificultate mai are un copil/mai multi copii avand varsta mai mare de 3 ani, pana la
maxim 18 ani);
cuplul mama-copil aflat in risc de degradare/ruptura a legaturii familiale ;
mame cu copii nou-nascuti cu intentie de abandon (in general mame singure, mame minore, mame
provenind din familii marginalizate, sarace etc.) ;
mame cu copii care temporar nu (mai) au locuinta sau/si care se confrunta cu mari probleme
(financiare, profesionale, relationale), fiind in imposibilitate de a asigura copiilor un trai decent ;
cuplul mama-copil abuzat sau neglijat :
cazuri in care mama este abuzata in familie
cazuri in care copilul a fost victima unui abuz din partea tatalui sau a altui membru al familiei
cazuri in care atat mama, cat si copilul (copiii) sunt abuzati sau neglijati de tata
cuplul mama copil a carui stare de sanatate poate fi pusa in pericol pentru o perioada de timp
determinata ca urmare a starii de sanatate a familiei naturale/largite ;
cuplul mama copil, cand mama solicita sprijin in vederea continuarii studiilor;
gravide in dificultate (aflate in una/mai multe din situatiile prezentate anterior) pe parcursul
ultimului trimestru de sarcina.
gravide sau mame cu vrsta sub 18 ani;
mame i copii aflai pe strad sau tinere fosti copii ai strzii cu copii;
mame i copii victime ale violenei n familie sau numai copilul victim a violenei n familie ori a
abuzului, neglijrii i exploatrii;
cuplul mam-copil inclus ntr-un program de restabilire a legturii familiale, dup ce copilul a avut o
msur de protecie.
cuplul mama copil sau gravida aflate in una/mai multe din situatiile prezentate anterior cu
domiciliul pe raza judetului Dambovita ; exceptii facand urmatoarele cazuri :
mamele care au dat nastere unui copil pe raza judetului Dambovita, sau se afla intr-o
situatie de risc/abandon, acestea putand beneficia de serviciile Centrului Maternal pana la
derogarea competentei autoritatilor de pe raza judetului de domiciliu ;
urmeaza o forma de invatamant pe raza judetului Dambovita.
Capacitate actual: 6 cupluri mam-copil 12 persoane (beneficiari)
Capacitate n viitor: 6 cupluri mam-copil - 12 persoane (poteniali beneficiari)
3. Centrul de primire in regim de urgenta pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat
Centrul de primire n regim de urgenta pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat este un serviciu
pentru protectia copilului care are drept misiune asigurarea protectiei copilului, pe o perioada
determinata de timp, atunci cnd acesta se afla n pericol iminent n propria familie, familia largita sau
n familia substitutiva.
Echipa mobila din cadrul D.G.A.S.P.C. primeste sesizarile cu privire la potentiale cazuri de abuz,
<semntur>
neglijare, se deplaseaza la domiciliul persoanelor, evalueaza situatia copiilor iar in functie de aceasta
propun sau nu instituirea unei masuri de protectie speciala. In cazul in care copilul se afla in pericol
iminent, echipa mobila, propune plasamentul in regim de urgenta in cadrul CPRU, daca la nivelul
<tampil>
23
<nr. pagin>
judetului nu exista asistenti maternali, familii de plasament disponibili/disponibile, iar copilul are peste
2 ani.
In 48 de ore de la instituirea masurii plasamentului in regim de urgenta, prin dispozitia directorului
executiv, situatia este prezentata instantei de judecata, singura in masura sa se pronunte cu privire la
mentinerea plasamentului in regim de urgenta sau inlocuirea acestuia cu masura plasamentului,
instituirea tutelei sau reintergarea copilului in familie.
Pe perioada plasamentului in regim de urgenta copilului i se acorda ingrijire si asistenta de
specialitate in conformitate cu nevoile identificate :consiliere psihologica, juridica, asistenta medicala
primara etc, hrana, educatie informala si formala (copilul putand merge la scoala daca exista
recomandarea psihologului in acest sens), activitati de socializare, recreere etc.
De mentionat faptul ca din luna august 2010, DGASPC intentioneaza sa extinda acest grup tinta si cu
segmentul de copii ai strazii- care traiesc permanent in strada si nu intretin nicio legatura cu familia,
copii in strada- cei care se afla circumstantial in strada si care pastreaza legaturi ocazionale cu familia
si copii pe strada- cei care se afla permanent in strada trimisi de familie pentru a castiga bani prin
diverse munci, cersit sau mici furturi.
Si pentru acesti copii se vor asigura serviciile prevazute in standardele minime obligatorii, elaborate in
acest sens de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (Ordinul nr.123/2005).
Capacitate actual: 16 persoane (beneficiari)
Capacitate n viitor: 16 persoane (poteniali beneficiari)
4. Centrul de recuperare, socializare si consiliere a copilului cu dizabiliti
Grupurile int:
Se preconizeaz ca n noua cldire s se desfoare activiti de recreere, de educaie, integrare/
reintegrare social, recuperare, socializare, consiliere pentru un numr de 30 de copii, innd cont c la
nivelul judeului exist 60 de copii cu autism i 90 cu sindromul DOWN, copii aflai n evidena Serviciului
de evaluare complex, numrul lor real fiind ns mult mai mare (prinii nedorind luarea lor n evidena
i elaborarea unui certificat de ncadrare ntr-un grad de handicap). Menionm c cei mai muli (circa
38% sindrom DOWN i circa 48% autism) se ncadreaz la grupele de vrst 5-7 ani, 7-9 ani i 9-12 ani.
Capacitate actual: 0 (beneficiari)
Capacitate n viitor: 30 persoane (poteniali beneficiari)
Beneficiarii indireci sunt familiile copiilor, Consiliul Judeean Dmbovia, respectiv DGASPC
Dmbovia, consiliile locale pe raza crora domiciliaz copiii i chiar statul romn, toate obligate s
asigure condiii propice de dezvoltare tuturor copiilor, indiferent de starea lor de sntate, astfel nct s
se asigure egalitate de anse pentru acetia.
24
<nr. pagin>
Documentaiile tehnico-economice care au fost ntocmite sunt: studiul cadastral, care a stat la baza
studiului topografic, auditul energetic, expertiza tehnic, studiul geotehnic, studiul de fezabilitate,
documentaiile necesare pentru obinerea avizelor/acordurilor/autorizaiilor, proiectul tehnic i detaliile
de execuie, verificarea tehnic a proiectului, precum i un studiu de pia pe baza cruia a fost
fundamentat cererea de finanare.
Conform art. 19 din OUG nr. 34/2006, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 337/2006,
cu modificrile i completrile ulterioare, achiziiile s-au fcut prin cumprare direct.
n cadrul contractului de proiectare a fost cuprins i activitatea de asistenta tehnic din partea
proiectantului. Studiul cadastral, auditul energetic i expertiza tehnic au fost puse la dispoziia
proiectantului de ctre Consiliul Judeean Dmbovia.
1.2 ntocmire cerere de finanare
Cererea de finanare a fost realizat de ctre specialitii Consiliului Judeean Dmbovia i ai
Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului Dmbovia, avnd n vedere studiul de pia
axat pe noile tipuri de servicii sociale care vor completa activitatea actual a Centrului Casa Soarelui.
1.3 Aprobarea documentaiilor tehnico-economice i a proiectului de ctre Consiliul Judeean Dmbovia
Aceasta se realizeaz prin Hotrre a Consiliului Judeean Dmbovia.
1.4 Finalizarea i depunerea proiectului
Finalizarea proiectului const n pregtirea documentaiei proiectului, n conformitate cu cerinele
Ghidului solicitantului. Depunerea se face la sediul Organismului Intermediar din Regiunea Sud-Muntenia.
1.5 Evaluarea proiectului
A fost previzionat conform cap. II.4 - Procesul de evaluare i selecie a Cererii de finanare, din
Ghidul solicitantului. Cu toate acestea, perioada exact nu se poate determina, avnd n vedere c nu
sunt specificate termene pentru toate etapele.
Subactivitatea cuprinde att verificarea conformitii administrative i a eligibilitii cererii de
finanare, ct i evaluarea tehnic i financiar a proiectului.
1.6 Analiza proiectului tehnic, modificri dac e cazul
Proiectul tehnic, inclusiv detaliile de execuie, a fost realizat nainte de ntocmirea cererii de
finanare. El va fi transmis imediat ce se va solicita aceasta sau se va depune odat cu cererea de
finanare, dup cum va considera beneficiarul la acel moment. Dac se vor solicita modificri, acestea se
vor efectua ulterior.
n cazul n care vor apare modificri legislative (cum ar fi modificarea TVA), se va reface devizul
general, cu ncadrarea n valoarea maxim permis a proiectului, cel mai probabil prin diminuarea
cheltuielilor diverse i neprevzute, urmnd ca bugetul proiectului s fie modificat n mod corespunztor.
1.7 Obinerea autorizaiei de construire
Se va obine imediat dup ce se va comunica rezultatul analizei proiectului tehnic, dac nu a fost
obinut pn atunci. Pentru aceasta, sunt n curs de obinere avizele necesare, care vor fi ataate la
cererea de finanare dup eliberarea acestora de ctre autoritile competente
1.8 Perioada precontractual i ncheierea contractului de finanare nerambursabil
A fost previzionat conform cap. III.3- Verificarea documentelor de eligibilitate la vizita la faa
locului naintea semnrii Contractului de finanare.
Responsabil activitatea 1 i toate subactivitile aferente: manager proiect.
<semntur>
Durata preconizat pentru activitatea 1: de la intocmirea documentatiilor tehnico-economice pana la
semnarea contractului de finanatare.
<tampil>
25
<nr. pagin>
Subactivitile 1.5, 1.6, 1.7 i 1.8 nu sunt sub controlul direct al beneficiarului, motiv pentru care
aceast durat poate suferi modificri, si deci nu poate fi determinata cu precizie).
II)
26
<nr. pagin>
Termenii de referin, precum i celelalte documente privind procedura de achiziie public (referate
etc.), vor fi ntocmite de salariaii DGASPC.
Alte detalii sunt prezentate la cap. 2.4 Managementul proiectului, din prezenta cerere de finanare.
Responsabil subactivitatea 3.1: responsabil achiziii.
Durata preconizat pentru subactivitatea 3.1: 1 luna (Luna 1).
3.2
27
Reparatii sarpanta ce vor consta in realizarea unei singure lucarne pe fatada nord si a unei
lucarne pe fatada sud pentru evitarea multiplelor punti termice rezultate din numeroasele dolii
existente;
Realizare termosistem fatade alcatuit din polistiren expandat 5 cm grosime la fatade, polistiren
extrudat 5 cm grosime la soclu si intradosul balcoanelor, polistiren expandat 3 cm grosime la
conturul golurilor existente in fatade si tencuiala decorativa culoare deschisa (alba).
Reparatii invelitoare
Reparatii interioare la instalatia sanitara
Inlocuirea celor 5 centrale termice existente cu doua centrale termice in condensatie
Reparatii interioare la instalatia de incalzire
Reparatii interioare la instalatia electrica;
Reparatii interioare la pardoseli;
<semntur>
Realizare mont-charge pentru transportul hranei pe verticala de la bucatarie catre spatiile
centrului de la etajele superioare;
<tampil>
<nr. pagin>
Recompartimentari ale spatiilor interioare (prin desfacerea unor compartimentari din gipscarton
si refacerea acestora in alte zone) astfel incat fluxurile de persoane din interiorul cladirii
existente si extinderii propuse sa nu se intersecteze, iar extinderea propusa sa poata fi deservita
de bucataria din cladirea existenta.
Realizare rampa acces pentru persoanele cu deficiente motorii;
28
Denumire
MOBILIER
Desk receptie
Dulapuri vestiar
Scaune
ECHIPAMENTE
Computer
Multifunctional (copiator, imprimanta, scaner, fax)
U.M.
buc
buc
buc
buc
buc
Cantitate
<semntur>
1
3
1
1
<tampil> 1
<nr. pagin>
Denumire
U.M.
Cantitate
spalier
saltele sport
Oglinda
bara metal
masa kineto
banca gimnastica
plan inclinat cu accesorii
bicicleta ergonometrica
mingi Bobath sau asimilat
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
1
4
1
1
1
1
1
2
5
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
set
mp
buc
buc
buc
buc
3
1
1
1
2
2
1
1
1
4
1
1
42
8
24
6
3
3
100
5
1
30
30
Soluia tehnic propus prin proiect rspunde n totalitate scopului/ obiectivelor acestuia i respect cele
mai noi standarde tehnice n domeniu aplicabile, ntruct are la baza fundamentrii acesteia toate
studiile pregtitoare pentru determinarea riscurilor, att la faza de proiectare, ct i la faza de execuie:
expertiz tehnic, audit energetic, studiu geotehnic, studii topografice, evaluri financiare pentru
realizarea devizului general, iar proiectul tehnic este verificat, potrivit legii, de ctre verificatori tehnici
autorizai.
Responsabil subactivitatea 4.3: manager tehnic.
Durata preconizat de execuie a lucrrilor si de achizitie publica a dotarilor (subactivitatea 4.3),
conform studiului de fezabilitate (graficul de executie), este de 11 luni (preconizat, Lunile 4-14).
4.4
29
<tampil>
<nr. pagin>
30
<nr. pagin>
31
<nr. pagin>
32
<nr. pagin>
33
<tampil>
<nr. pagin>
Este un comunicat de pres de tip B, emis de ctre beneficiar. Macheta se va ntocmi de ctre
consultantul extern, dup modelul din manualul de identitate vizual. Comunicatul va fi publicat ntr-un
ziar local sau ntr-un ziar regional, iar n el vor fi menionate rezultatele proiectului.
Acesta va fi publicat n ultima lun de implementare a proiectului (preconizat, Luna 15).
Conferin de pres
n ultima perioad de timp n care se va implementa proiectul va avea loc o conferint de pres la
care vor fi invitati actorii interesati de acest proiect si de promovarea realizrilor sale, precum si
organisme implicate n realizarea sa. Se preconizeaz c va avea loc n ultima lun de implementare a
proiectului (preconizat, Luna 15).
Fotografii din timpul implementrii proiectului
Se va ncheia un contract, prin cumprare direct, cu un agent economic, care va lucra cu fotografi
profesioniti, agent economic ce va realiza 4 serii de albume, cu cte minim 60 de fotografii fiecare, unul
la nceputul proiectului, doua n timpul perioadei de implementare i al patrulea dup executarea
lucrrilor de construcii. Albumele vor avea fiecare cte o legend i vor meniona obligatoriu drepturile
de autor. Fotografiile vor avea o legtur evident cu proiectul.
Durata preconizata: 14 luni (lunile 2-15).
Alte activiti de informare i publicitate
Se are n vedere i realizarea altor activiti de informare i publicitate: interviuri pentru presa scris i
audio-vizual, cnd se vor ivi oportuniti, comunicate de pres i informri pe site-ul Consiliului Judeean
Dmbovia, www.cjd.ro, articole n ziare, informari privind achizitiile publice etc. Acestea vor ncepe
imediat dup semnarea contractului de finanare i vor continua s fie afiate, pe rnd, pn la
ncheierea implementrii proiectului.
Tot aici am inclus i aplicarea de autocolante pe echipamentele achiziionate. Autocolantele vor conine
urmtoarele elemente informative obligatorii: sigla POR, sigla Guvernului Romniei, sigla Instrumentelor
Structurale i sigla Uniunii Europene. Acestea se vor achiziiona i aplica pe perioada lucrrilor de
construcii (Lunile 4-15).
Responsabil pentru toate subactivitile: responsabil informare i publicitate.
Durata preconizat pentru activitatea 7: 15 luni (preconizat, Lunile 1- 15). S-a considerat c, att timp
ct un comunicat de pres va fi postat pe site-ul Consiliului Judeean Dmbovia sau att timp ct se
lucreaz la strngerea de date necesare comunicrii ctre mass media, activitatea de publicitate i
informare este continu.
Responsabil general activitatea 7: manager proiect.
Activitatea 8: MONITORIZARE, MANAGEMENT, EVALUARE I RAPORTARE
Activitatea cuprinde aciunile care se vor realiza pentru monitorizarea permanent a activitilor,
controlul ndeplinirii sarcinilor, evaluri, precum i raportrile privind progresul proiectului, ntr-un
cuvnt: managementul proiectului.
Detaliile sunt prezentate n cap. 2.4 Managementul proiectului din prezenta cerere de finanare,
respectiv: strategia de monitorizare a implementrii proiectului, procedurile de lucru, calendarul
activitilor de monitorizare i procedurile de verificare/supervizare a activitii echipei de proiect.
D.G.A.S.P.C. Dmbovia (UIP) i asum obligaia de a furniza OI i AM POR orice document sau
informaie, n termenul solicitat, n vederea realizrii evalurii Programului Operaional Regional i/sau a
Proiectului implementat.
D.G.A.S.P.C. Dmbovia va ine o eviden contabil, folosind conturi analitice distincte pentru
Proiect. Sistemul contabil utilizat va fi n conformitate cu legislaia naional n vigoare.
D.G.A.S.P.C. Dmbovia (UIP) va ntocmi cererile de rambursare i rapoartele de progres aferente i
le va transmite la OI, mpreun cu documentele justificative ce nsoesc cererea de rambursare, spre a fi
verificate de ctre OI n vederea efecturii rambursrii.
<semntur>
D.G.A.S.P.C. Dmbovia (UIP) va pune la dispoziia AM POR, OI, Autoritii de Certificare i Plat,
Autoritii de Audit, Comisiei Europene i oricrui alt organism abilitat s verifice modul de utilizare a
<tampil>
34
<nr. pagin>
indisponibilitatea unuia dintre membrii echipei de proiect (boal, schimbarea locului de munc
etc.), caz n care se va opta pentru nlocuirea acestora;
indisponibilitatea unor membri ai comisiilor de evaluare, motiv pentru care se va avea n vedere
nominalizarea unor membri de rezerv;
lipsa ofertanilor la licitaia de lucrri, motiv pentru care se va face o publicitate adecvat, astfel
nct riscul s fie minim;
contestaii privind procedura de atribuire; dei nu pot fi prevzute mecanisme sigure de nlturare
a contestaiilor, se vor lua toate msurile pentru ca procedurile de achiziie s se desfoare ct
mai transparent, astfel nct acest risc s fie minim. Pentru mbuntirea calitii documentaiilor
de achiziie s-a apelat la un consultant extern.
Riscuri interne
Riscurile interne sunt acele riscuri direct legate de proiect i care pot aprea n timpul fazei de
implementare:
35
vremea defavorabil pentru execuia lucrrilor. A fost luat n calcul la stabilirea perioadei de
<semntur>
execuie a lucrrilor.
trafic aglomerat, care ar putea ngreuna desfurarea lucrrilor. Constructorul va fi sprijinit s
gseasc trasee alternative.
<tampil>
<nr. pagin>
<semntur>
<tampil>
36
<nr. pagin>
1.
Manager
proiect
1.1
Manager
proiect
1.2
Manager
proiect
1.3
Manager
proiect
1.4
Manager
proiect
1.5
Evaluarea proiectului
Manager
proiect
1.6
Manager
proiect
1.7
Manager
proiect
1.8
Manager
proiect
<semntur>
<tampil>
37
<nr. pagin>
Luna 15
Luna 14
Luna 13
Luna 12
Luna 11
Luna10
Luna 9
Luna 8
Luna 7
Luna 6
Luna 5
Luna 4
Luna 3
Luna 2
Luna 1
SEMNAREA CONTRACTULUI
2012
Ian. Dec.
2011
Ianuarie
August
Iulie
Iunie
Mai
Aprilie
Martie
2010
Februarie
Pozitia/
persoana
responsabil
a cu
implement
a
rea
activitatii
Ianuarie
Activitate/subactivitate
Crt.
Nov. Dec.
Nr.
2009
2.
Manager
proiect
2.1
Stabilirea UIP
Manager
proiect
2.2
Manager
proiect
2.3
Solicitarea prefinanrii
Manager
financiar
3.
Manager
proiect
3.1
Responsabil
achizitii
3.2
Asistent
manager
proiect
4.
LUCRARI DE CONSTRUCTII
Manager
proiect
4.1
Responsabil
achizitii
4.2
Responsabil
achizitii
4.3
Manager
tehnic
4.4
Responsabil
achizitii
Responsabil
tehnic
4.5
<semntur>
<tampil>
38
<nr. pagin>
Luna 15
Luna 14
Luna 13
Luna 12
Luna 11
Luna10
Luna 9
Luna 8
Luna 7
Luna 6
Luna 5
Luna 4
Luna 3
Luna 2
2012
Ian. Dec.
Luna 1
2011
Ianuarie
August
Iulie
Iunie
Mai
Aprilie
Martie
Februarie
CONTRACTULUISEMNAREA
II
2010
Ianuarie
Crt.
Pozitia/
persoana
responsabil
a cu
implement
a
rea
activitatii
2009
Activitate/subactivitate
Nov. Dec.
Nr.
4.7
5.
5.1
5.2
Cotele legale
Responsabil
financiar
Manager
tehnic
Manager
proiect
Responsabil
achizitii
Manager
tehnic
6.
Manager
proiect
6.1
Responsabil
achizitii
6.2
Manager
financiar
7.
INFORMARE I PUBLICITATE
Manager
proiect
8.
Manager
proiect
<semntur>
<tampil>
39
<nr. pagin>
Luna 15
Luna 14
Luna 13
Luna 12
Luna 11
Luna10
Luna 9
Luna 8
Luna 7
Luna 6
Luna 5
Luna 4
Luna 3
Luna 2
2012
Ian. Dec.
Luna 1
2011
Ianuarie
August
Iulie
Iunie
Mai
Aprilie
Martie
Februarie
CONTRACTULUISEMNAREA
4.6
2010
Ianuarie
Crt.
Pozitia/
persoana
responsabil
a cu
implement
a
rea
activitatii
2009
Activitate/subactivitate
Nov. Dec.
Nr.
40
<nr. pagin>
41
<nr. pagin>
42
<nr. pagin>
43
<nr. pagin>
resurselor umane, bugetului, rezultatelor i impactului proiectului. Se va asigura ntreaga baz de date i
documente necesare analizei modului de implementare a investiiei.
Calendarul activitilor de monitorizare (puncte cheie ale proiectului):
Luna 1: comunicatul de pres la nceperea proiectului
Luna 2: ncheierea contractului de servicii generale de consultan n management
Luna 2: ncheierea contractului de servicii de auditare financiar
Luna 3: ncheierea contractului de servicii de supraveghere a lucrrilor de construcii
Luna 1: ncheierea contractului de servicii de asisten tehnic din partea proiectantului
Luna 3: ncheierea contractului de lucrri de construcii
Lunile 4-14: verificare pe faze determinante (conform proiectului tehnic), n funcie ns i de oferta
constructorului
Luna 15: recepia la terminarea lucrrilor
Luna 15: comunicatul de pres la finalizarea proiectului
Luna 15: intocmirea ultimului raport de audit
Lunile au fost calculate ncepnd cu data semnrii contractului de finantare.
Procedura de verificare / supervizare a activitii echipei de proiect aplicabil n cadrul instituiei
solicitante:
Directorul executiv al D.G.A.S.P.C. Dmbovia, n primul rnd, va exercita verificarea i supervizarea
echipei de proiect. n plus, i preedintele Consiliului Judeean Dmbovia va monitoriza implementarea
proiectului, pentru a se putea interveni cu sprijin logistic, uman sau financiar, dac va fi necesar. Toate
acestea se vor face n conformitate cu Regulamentele de Organizare i Funcionare al D.G.A.S.P.C.
Dmbovia i, respectiv, al Consiliului Judeean Dmbovia.
Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) propus i repartizarea preconizat a sarcinilor:
Nr.
crt
.
Poziia
MANAGER
PROIECT
ASISTENT
MANAGER
PROIECT
MANAGER
TEHNIC
MANAGER
FINANCIAR
RESPONSABIL
FINANCIAR
RESPONSABIL
JURIDIC
RESPONSABIL
INFORMARE I
PUBLICITATE
44
Rol
Atribuii
Experiena relevant
necesar pentru rolul
propus n echipa de
proiect
Managementul general al
proiectului; rspunde de buna
realizare a tuturor
activitilor proiectului.
Sprijin managerul de proiect
la ndeplinirea atribuiilor i l
nlocuiete pe acesta cnd
lipsete.
Asigurarea bunei derulri a
lucrrilor, respectarea
cerinelor privind protecia
mediului, eficiena energetic
i dezvoltarea durabil
Asigurarea managementului
financiar al proiectului
Coordoneaz implementarea
proiectului, monitorizeaz
implementarea i asigur
managementul riscurilor
ndeplinete atribuiile managerului
de proiect, sprijinindu-l pe acesta,
iar n lips, nlocuindu-l; asigur
respectarea egalitii de anse
Verificarea documentaiei de
atribuire, participarea n comisia de
evaluare, urmrirea modului de
executare a lucrrilor; persoan de
legtur cu dirigintele de antier
Asigur respectarea graficului de
pli, transmiterea cererii de
prefinanare, transmiterea cererilor
de rambursare, asigur comunicarea
cu organismele implicate n
gestionarea fondurilor structurale
Asigur ntocmirea documentelor
financiar-contabile, colaborare la
realizarea cererilor de prefinanare
i ntocmirea rapoartelor financiare
ale proiectului
Asigur legalitatea actelor emise, a
contractelor, a deciziilor directorului
D.G.A.S.P.C. Dmbovia, respectarea
legislaiei, ntocmete actele
adiionale
Asigur colaborarea cu consultantul
extern pe probleme specifice, relaii
cu publicul, relaii cu mass - media
Asigurarea ntocmirii n
termen a tuturor situaiilor i
documentelor financiar
contabile aferente proiectului
Asigurarea respectrii
legalitii pentru toate actele
proiectului
Organizarea activitilor de
informare i publicitate,
inclusiv PR, i asigurarea
respectrii Manualului de
identitate vizual Regio
Asigurarea bunei derulri a
Verificarea documentaiilor de
Experien n funcii de
conducere de cel puin 2
ani
Studii superioare tehnice
<semntur>
Experien n domeniul
<tampil>
<nr. pagin>
RESPONSABIL
ACHIZIII
PUBLICE
9
RESPONSABIL
IMPLEMENTAR
E
10
RESPONSABIL
CENTRU
SOCIAL
11
SECRETAR
achiziiilor publice
Asigura implementarea
proiectului in conformitate cu
obligatiile asumate prin
cererea de finantare aprobata
Asigur condiiile necesare
pentru executarea lucrrilor.
Asigurarea secretariatului
proiectului
achiziiilor publice de
minim 1 an
Sa fie salariat al CJ
Dambovita
S fie salariat al
D.G.A.S.P.C. Dmbovia
S fie salariat al
D.G.A.S.P.C. Dmbovia
Toate persoanele nominalizate vor participa la toate activitile proiectului, dup caz. n funcie de
necesiti, echipa va fi completat i cu alte persoane. Dac va fi necesar, unele persoane din cele
nominalizate iniial vor putea fi nocuite.
S-au ataat CV-uri pentru persoanele nominalizate iniial, precum i fiele de post pentru toate
posturile.
Procedurile care vor fi urmate i respectate, precum i legislaia aplicabil:
Management general: Legea nr. 202/2002 republicat privind egalitatea de anse i de tratament ntre
femei i brbai, OG 137/2000 republicat privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor de
discriminare
Management financiar: Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i completrile
ulterioare; Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale; Legea nr. 82/1991 republicat a
contabilitii, Legea nr. 571/2003 Codul fiscal i alte acte normative conexe.
Achiziii publice: OUG nr. 34/2006, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 337/2006, cu
modificrile i completrile ulterioare, HGR nr. 925/2006 cu modificrile i completrile ulterioare, la
care se adaug alte acte normative sau procedurale conexe. Se vor aplica procedurile i modalitile de
achiziie aplicabile la data respectiv.
Lucrri: Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare; Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile
i completrile ulterioare; HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n
construcii; HGR nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora, OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat cu modificri prin
Legea nr. 265/2006, Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc, cu modificrile i completrile
ulterioare; Ordinul 508/933/2002 privind aprobarea Normelor Generale de Protecia Muncii, Normele
generale de prevenire i stingere a incendiilor i alte acte normative conexe.
Dirigenie de antier: Ordinul ISC nr. 154/2010 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginilor de
antier, emis de Inspectoratul n Construcii, precum i alte acte normative conexe.
Audit: OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicat, cu modificarile si completarile
ulterioare, la care se adauga actele normative conexe si reglementarile comunitare.
Informare i publicitate: Manualul de identitate vizual Regio.
Menionm c actele normative precizate mai sus sunt cele n vigoare la data ntocmirii cererii de
finanare. Ele vor putea suferi modificri, completri sau vor putea fi abrogate n viitor, caz n care se vor
aplica noile acte normative, dup caz. La acestea se adaug orice acte normative conexe, observaia
precedent fiind valabil i n acest caz.
2.5 DURATA PROIECTULUI
Precizai durata implementrii proiectului, exprimat n luni.
Duarata de implementare a proiectului (dupa semnarea contractului de finanare): 15 luni.
2.6 INDICATORI
<semntur>
<tampil>
45
<nr. pagin>
INDICATORI
Valoare la
nceputul
perioadei de
implementare
Valoare la
sfritul
perioadei de
implementare
0 buc.
1 buc.
0 buc.
1 buc.
0 buc.
1 buc.
0 buc.
1 buc.
0 buc.
1 buc.
128 persoane
178 persoane
- 68
- 60
- 90
- 88
NOTA: Impartirea numarului de beneficiari in fete si baieti este estimativa, avand in vedere ca
numarul si componenta beneficiarilor este in permanenta miscare si schimbare.
2.7 PARTENERII IMPLICAI N DERULAREA PROIECTULUI
Implementarea proiectului se face n parteneriat?
DA
X
NU
Denumire organizaie
partenere
Nu e cazul
Tipul organizaiei
partenere
Nu e cazul
Mod de implicare
financiar
Nu e cazul
Mod de implicare n
implementare
Nu e cazul
MOD DE RELAIONARE
<semntur>
<tampil>
46
<nr. pagin>
47
Activitatea:
Identificarea si crearea serviciilor sociale
prioritare din perspectiva asigurarii unui suport
minimal pentru categoriile de populatie aflate n cel
mai mare risc de excludere sociala
Strategia naional pentru protecia,
integrarea i incluziunea social a
persoanelor cu handicap n perioada
2006 2013 si Planul de aciune privind
implementarea Strategiei naionale pentru
protecia, integrarea i incluziunea social
a persoanelor cu handicap n perioada
2006 - 2013, "Sanse egale pentru
persoanele cu handicap - ctre o societate
fr discriminri", aprobate prin HG nr.
1175/2005
48
49
50
<nr. pagin>
NU
51
DA
<semntur>
NU
<tampil>
<nr. pagin>
DA
NU
Detaliai............................
Bugetul Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului Dmbovia provine din bugetul
judeului Dmbovia. Avnd n vedere multitudinea de atribuii conferite Consiliilor judeene, att prin
Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale, ct i prin alte acte normative, este necesar ca
bugetul Consiliului judeean s fie repartizat astfel nct s poat fi ndeplinite aceste sarcini. De aceea,
ntruct suma care ar putea fi pus la dispoziia proiectului anual ar fi mult mai mare dect n cazul n
care ar fi aprobat proiectul, chiar dac am lua n considerare numai costurile eligibile, ar rezulta c n
loc de 2% contribuie la cheltuielile eligibile, ar fi necesar o contribuie de 100%, la care s-ar mai aduga
i cheltuielile neeligibile i TVA. Aceasta nseamn c implementarea proiectului s-ar face ntr-un numr
mult mai mare de ani, poate circa 10-15 ani, n loc de 22 luni, ct este prevzut n cererea de finanare,
ntruct bugetul local nu ar fi suportat aceast sum ntr-o perioad mai mic de timp fr s fie afectate
puternic alte prioriti.
b) este esenial pentru implementarea proiectului
DA
NU
Detaliai............................
Conform Ghidului solicitantului pentru Programul Operaional Regional 2007-2013, Axa prioritar 3
mbuntirea infrastructurii sociale, domeniul major de intervenie 3.2 Reabilitarea /modernizarea/
dezvoltarea i echiparea infrastructurii serviciilor sociale, Anexa 2 - Recomandri privind elaborarea
analizei cost beneficiu, Pentru ca un proiect s necesite intervenie financiar din partea fondurilor
structurale, VNAF/C trebuie s fie negativ, iar RIRF/C mai mic dect rata de actualizare (RIRF/C < 5).
Proiectele care au aceti indicatori buni se pot susine i fr intervenia din partea Fondurilor
structurale, deci nu vor fi finanate.
Necesitatea interveniei fondurilor structurale pentru proiectul pe care l propunem este
demonstrat de rezultatele analizei financiare, care dovedesc necesitatea interveniei fondurilor
structurale:
Rata intern de rentabilitate calculat la total valoare investiie: RIRF/C = 1,31 % < 5 %
Venitul net actualizat calculat la total valoare investiie: VNAF/C = -282,246.86 (mii euro)< 0
Indicatorii calculai n funcie de valoarea total a investiiei arat faptul c proiectul are nevoie
de intervenie financiara din partea fondurilor structurale:
Valoarea actualizat net a investiiei VNAF/C este negativ;
n cazul de fa, venitul net actualizat calculat la total valoare investiie<semntur>
este negativ (282,246,86 mii euro) ceea ce nseamn c investiia vine n ntmpinarea nevoilor imediate ale
comunitii (avnd un caracter pur social), i se poate realiza numai dac este susinut din fonduri
<tampil>
nerambursabile.
52
<nr. pagin>
Rata intern de rentabilitate a investi iei RIRF/C (1 ,31%) este mai mic dect rata de
actualizare (RIRF/C < 5%)
Aceasta este acea rat de actualizare care face ca valoarea actualizat net la finele perioadei
analizate s fie nul i reflect rentabilitatea global, nominal, generat de proiectul de investiii.
Sustenabilitate
financiara
-eur1.1 Total alocari de
la bugetul local
sustenabilitate
operare proiect
1.2 Costuri totale de
operare investitie
1.3 Costuri totale ale
Investitiei
1.4 Total Flux de
numerar net
1.5 Total Flux de
numerar cumulat
53
Anul 1
Anul 2
Anul
Anul 3
Anul 4
Anul 5
22,590
22,861
23,139
23,424
32,498
22,590
22,861
23,139
23,424
32,498
-10,850
-271
-278
-285
-292
10,850
271
278
285
292
10,850
11,121
11,399
11,684
11,976
Anul
Anul 6
Anul 7
Anul 8
Anul 9
Anul
10
Anul
11
Anul
12
Anul
13
24,016
24,323
24,323
24,960
92,372
25,629
25,976
26,332
24,016
24,323
24,637
24,960
34,072
25,629
25,976
26,332
-299
-307
-315
-322
58,301
-339
-347
-356
299
307
322
339
12,276
12,583
12,583
12,905
12,905
13,244
347
356
<semntur>
13,591 13,947
<tampil>
<nr. pagin>
Sustenabilitate financiara
-eur1.1 Total alocari de la bugetul
local sustenabilitate operare
proiect
1.2 Costuri totale de operare
investitie
1.3 Costuri totale ale
Investitiei
1.4 Total Flux de numerar net
1.5 Total Flux de numerar
cumulat
Anul
14
Anul
15
Anul
16
Anul
Anul
17
Anul
18
Anul
19
Anul
20
26,697
73,559
27,454
27,847
28,250
28,663
37,867
26,697
35,853
27,454
27,847
28,250
28,663
37,867
-1,407
37,706
-383
-393
-403
-413
1,407
383
393
403
413
15,354
15,354
15,737
16,130
16,533
16,945
16,945
Din tabelul de mai sus se observ c fluxul de numerar cumulat este pozitiv n fiecare an al
proiectiei, ceea ce dovedete capacitatea solid a solicitantului de a asigura meninerea, ntreinerea
imobilului, dup ncheierea proiectului i ncetarea finanrii nerambursabile.
Pe de alt parte, n conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) i (5) din Legea nr. 215 a
administraiei publice locale, republicat, Consiliul judeean are atribuii privind gestionarea serviciilor
publice din subordine, n exercitarea crora trebuie s asigure, potrivit competenelor sale i n
condiiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeean privind:
- serviciile sociale pentru protecia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vrstnice, a
familiei i a altor persoane sau grupuri aflate n nevoie social.
n acest scop, legea prevede Consiliului judeean i alte atribuii conexe, care i permit s-i
realizeze sarcinile privind serviciile sociale:
hotrte nfiinarea sau reorganizarea de instituii, servicii publice i societi comerciale de
interes judeean;
aprob regulamentul de organizare i funcionare a consiliului judeean, organigrama, statul de
funcii, regulamentul de organizare i funcionare ale aparatului de specialitate, precum i ale
instituiilor i serviciilor publice de interes judeean i ale societilor comerciale i regiilor
autonome de interes judeean;
aprob, la propunerea preedintelui consiliului judeean, bugetul propriu al judeului, virrile de
credite, modul de utilizare a rezervei bugetare i contul de ncheiere a exerciiului bugetar;
aprob, la propunerea preedintelui consiliului judeean, contractarea i/sau garantarea
mprumuturilor, precum i contractarea de datorie public local prin emisiuni de titluri de
valoare n numele judeului, n condiiile legii;
adopt strategii, prognoze i programe de dezvoltare economico-social i de mediu a judeului,
pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprob i urmrete, n cooperare cu
autoritile administraiei publice locale comunale i oreneti interesate, msurile necesare,
inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
Astfel, legea nu numai c oblig Consiliul Judeean s prevad fondurile necesare pentru asigurarea
serviciilor sociale, dar i d i prghii ndeajuns pentru a putea face acest lucru, evident, n limitele
bugetului judeean.
Nr.
Activitatea
publicitate
de
informare
Costuri
estimate
<semntur>
<tampil>
54
<nr. pagin>
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
1 zi / preconizat: Luna 1 de la
semnarea contractului de finantare
Pliante
Conferinta de presa
55
<nr. pagin>
manifest unele aciuni discriminative la adresa unor indivizi, aciuni duntoare n general ntregii
societi. Grupurile sociale cele mai afectate sunt femeile, btrnii i persoanele cu handicap, i n mod
quasi-general - sracii, n general persoane cu slujbe i venituri modeste care nu au capacitatea i nu se
regsesc n poziia de a putea influena i negocia cu diferitele structuri de putere cristalizate n cadrul
sistemului social.
La nivelul Consiliului Judeean Dmbovia i al instituiilor subordonate, printre care se numr i
D.G.A.S.P.C. Dmbovia, se dezvolt i implementeaz permanent o politic de non-discriminare i nonexcluziune a grupurilor dezavantajate din punct de vedere social, respectiv a persoanelor cu posibiliti
materiale reduse, precum i a grupurilor etnice minoritare, respectiv populaia de etnie rrom, iar
nfiinarea acestui centru, aflat ntr-un jude n care exist mai multe localiti cu comuniti de etnie
rrom se ncadreaz n aceste politici. Acest proiect va contribui la asigurarea accesului acestor grupuri la
serviciile sociale pe care le ofer centrul.
Din Regulamentul de organizare i funcionare al Direciei Generale de Asisten Social i Protecia
Copilului Dmbovia, aprobat prin Hotrrea Consiliului Judeean Dmbovia nr. 70/29.04.2009 rezult
mecanismele de asigurare a egalitii de anse n activitatea salariailor D.G.A.S.P.C. Dmbovia, deci i
n cadrul implementrii acestui proiect.
Beneficiarul a identificat potenialele aspecte legate de discriminare n contextul proiectului i
va implementa mecanisme adecvate de rezolvare a lor.
Riscuri:
a) excluderea femeilor din echipa de proiect
b) restricionarea participrii la achiziiile publice
c) nerespectarea principiilor achiziiilor publice la evaluarea ofertelor la procedurile de
achiziie public
d) nerespectarea principiilor egalitii de anse i de tratament ntre angajaii D.G.A.S.P.C.
Dmbovia, pe perioada implementrii proiectului
e) slab identificare a nevoilor beneficiarilor n comunicatele de pres transmise
f) slab identificare a nevoilor beneficiarilor n pliantele care se vor realiza
g) nedistribuirea eficient a pliantelor
Mecanisme adecvate de rezolvare a riscurilor:
a) din echipa de proiect vor face parte brbai i femei, fr ca la nominalizarea acesteia s fie
fcut vreo difereniere pe baz de sexe;
b) prin criteriile impuse n documentele de atribuire pentru achiziiile publice nu se va restriciona
dreptul de a participa la proceduri dect n baza unor criterii care s fie n conformitate cu
legislaia romneasc, neexistnd astfel riscul unor ntrzieri neprevzute n derularea
proiectului datorate contestaiilor privind realizarea evalurilor i acordrii contractelor.
Procedurile de atribuire vor fi organizate ct mai transparent posibil i justificate n conformitate
cu cerinele legislaiei n vigoare.
c) va promova principiul egalitii de anse n cazul evalurii ofertelor pentru contractele de lucrri
i servicii pe care le va ncheia n vederea realizrii obiectivelor propuse a fi realizate n cadrul
proiectului, n conformitate cu prevederile Ordonanei de Urgen nr. 34/2006 privind achiziiile
publice. La atribuirea contractelor de lucrri i servicii (proiectare, dirigenie de antier,
informare / publicitate, audit) se vor respecta principiile prevzute la art. 2 din OUG nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri
publice i a contractelor de concesiune de servicii, aprobat cu modificri i completri prin
Legea nr. 337/2006, inclusiv principiul nediscriminrii. De aceea din echipa de proiect fac parte
un jurist i un specialist n achiziii publice.
d) va promova egalitatea de anse i de tratament ntre angajai, femei i brbai, n cadrul
relaiilor de munc de orice fel, inclusiv prin introducerea de msuri i dispoziii pentru
interzicerea discriminrilor bazate pe criterii de sex, apartenen la grupuri minoritare, ras,
religie, dizabiliti etc, n procedurile entitilor participante la implementarea proiectului, dac
va fi cazul.
e) comunicatele de pres transmise n cadrul proiectului vor fi ntocmite astfel nct s fie corelate
cu nevoile potenialilor beneficiari.
f) pliantele ntocmite n cadrul proiectului vor fi ntocmite astfel nct s rspund nevoilor
potenialilor beneficiari.
<semntur>
g) pliantele ntocmite n cadrul proiectului vor fi distribuite astfel nct s potenialii beneficiari s
beneficieze de acest mijloc de informare, cel mai probabil la intrarea n cldirea principal.
<tampil>
56
<nr. pagin>
Pe de alt parte, proiectul care solicit finanare european ine seama c Regulamentul
Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 privitoare la Fondurile Europene, menioneaz la art.16
referitor la egalitatea ntre brbai i femei i nediscriminarea: n special, accesibilitatea pentru
persoane cu dizabiliti trebuie s fie unul din criteriile care trebuie observate la definirea operaiilor
finanate de ctre fonduri i trebuie luate n considerare de-a lungul diferitelor stadii de implementare.
Astfe, dup cum s-a menionat mai nainte, managementul general al proiectului se va face cu
respectarea Legii nr. 202/2002 republicat privind egalitatea de anse i de tratament ntre femei i
brbai i a OG 137/2000 republicat privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor de discriminare.
De exemplu, n echipa de proiect sunt incluse persoane de ambele sexe.
Proiectul se adreseaz numai unor categorii defavozizate, deci contribuie din plin la asigurarea
egalitii de anse.
57
<nr. pagin>
Pe perioada santierului apele uzate nu vor fi infestate cu hidrocarburi, acestea vor fi deversate in
canalizarea orasului. Prin natura solutiei constructive precum si a activitatilor ce se vor desfasura in
aceasta incinta nu rezulta factori poluanti asupra mediului inconjurator ;
b) Protectia aerului: activitatea desfasurata in centru nu genereaza factori poluanti asupra aerului ;
c) Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor: obiectivul in sine are ca scop creearea unui microclimat
placut , linistit specific copiilor. In concluzie nu putem lua in discutie existenta unor surse de poluare de
acest fel in unitati de ingrijire a copiilor.
d) Protectia solului si a subsolului: In sol nu se vor infiltra solutii periculoase deoarece procesul
tehnologic de construire nu prevede folosirea acestora.
e) Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: prin amplasarea sa in centrul orasului Targoviste
COMPLEXUL DE SERVICII SOCIALE CASA SOARELUI nu va afecta in nici un fel ecosistemele susamintite.
Mai mult decat atat s-a avut in vedere amplasarea extinderii propuse alaturat unei cladiri existente
evitandu-se astfel utilizarea unei alte suprafete neconstruite de teren.
f) Gospodarirea deseurilor generate de amplasament:
Se vor avea in vedere numai deseuri menajere care vor fi gestionate in mod clasic prin contract cu
firme de profil care au ca activitate ridicarea deseurilor menajere ce vor fi depozitate in pubele conform
normelor. Ridicarea deseurilor va fi efectuata zilnic de compania de salubritate. Deseurile ce se produc
in timpul construirii sunt :
- menajere de la personalul ce lucreaza pe santier si sunt eliminate de catre societatea de salubritate ;
- deseuri tehnologice : deseuri de la constructii (mortar, beton nefolosit, etc)
Acestea se transporta ritmic de catre societatea de salubritate cu care s-a incheiat Contract de
prestari servicii la rampa de deseuri tehnologice de la constructii.
Modul n care proiectul contribuie la mbuntirea eficienei energetice:
Proiectul aplica masuri de imbunatatire a eficientei energetice, in masura limitarilor impuse de
necesitatile principalului lucrri necesare. In acest sens, se va elabora pe parcursul implementarii
prezentei aplicatii o detaliere a activitatilor aferente executiei lucrarilor cu specificarea masurilor de
reducere / consum minimal a resurselor de energie aferente, precum si o identificrea clara la nivelul
managementului de proiect a persoanelor cu responsabilitati in acest sens.
Pentru reducerea consumurilor energetice datorate exploatarii cladirii s-a avut in vedere efectuarea
urmatoarelor interventii asupra subansamblurilor constructive:
C1
C2
C3
C4
C5
I1
I2
Dup cum s-a demonstrat n auditul energetic, proiectul va contribui din plin la mbuntirea
eficienei energetice a cldirii care se va reabilita De asemenea, la proiectarea noii cldiri s-a inut cont
de recomandrile auditorului energetic.
Legea nr. 84 /1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind protectia stratului de ozon, adoptata la Viena la 22 martie 1985 i
Protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987 i<tampil>
pentru acceptarea
58
<nr. pagin>
aportul la sustinerea i dezvoltarea unor surse alternative de energie cum ar fi puterea solara, energia
eoliana, etc., cu rezultate pozitive i notabile in sectoarele mentionate.
Totodata, in contextul incalzirii globale, ITC permite conservarea, reciclarea i managementul
resurselor de apa, prin implementarea unor solutii tehnologice care sa asigure maximizarea i
eficientizarea utilizarii acestora, eliminarea substantelor toxice din mediul inconjurator, impiedicand
astfel risipirea hazardata a resurselor. De asemenea, in general, impactul ITC asupra mediului are in
vedere cel putin trei aspecte: incalzirea globala (prin reducerea energiei de consum i sustinerea unor
operatii i tehnologii de imbunatatire a procesului de economisire, reducerea gazelor toxice in special
dioxidul de carbon), managementul deeurilor solide (prin reducerea cantitatilor de deeuri, prin
reciclarea deeurilor rezultate din activitatea insitutiilor i a companiilor) i conservarea apei (reducerea
consumului i a eventualelor pierderi in retea a apei potabile, reducerea cauzelor care sunt responsabile
de poluarea apei).
In concluzie, dezvoltarea tehnologiei informatiei reprezinta una din premisele aparitiei unei societati
inclusive, ca o componenta de baza in dezvoltarea durabila a tuturor palierelor sociale, inclusiv la nivelul
zonelor defavorizate.
Din aceste considerente, tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea
prosperitatii i calitatii vietii i de realitatea ca daunele i costurile produse de poluare i schimbari
climatice sunt considerabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de decuplare a impactului i
degradarii mediului de cretere economica prin promovarea eco-eficientei i prin interpretarea
standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete i
oportunitati de afaceri.2 In vederea implementarii politicii privind mediul inconjurator, reprezentantii
Guvernului au propus ca tipuri de activitati in sustinerea intaririi capacitatii institutionale in domeniul
mediului pe de o parte asigurarea resurselor financiare i umane la nivelul autoritatilor centrale,
regionale i locale de mediu, conform obligatiilor asumte in cadrul negocierilor cu CE a Capitolului 22
Mediu, precum i asigurarea necesitatilor de instruire a personalului autoritatilor centrale , regionale i
locale de mediu in vederea asigurarii implementarii i controlului eficient al conformarii cu legislatia de
mediu(idem (23) ).
La ntocmirea studiului de fezabilitate au fost avute n vedere noile tehnologii folosite n lucrrile de
genul crora se vor executa i prin acest proiect. Astfel:
Alegerea soluiei tehnice s-a fcut n urma unei expertize tehnice i a unui audit energetic;
Sunt prevzute n deviz efectuarea de lucrri pentru protecia mediului;
Pe de alt parte, devizele pe obiecte i devizul general au fost realizate folosindu-se programe
software specializate, actualizate, deci i aici tehnologia informaiei a fost utilizat.
Auditul energetic a fost realizat prin folosirea unor tehnologii de calcul moderne, complexe.
Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la cea<semntur>
de a doua reuniune a
partilor de la Londra din 27-29 iunie 1990
2
Programul de Guvernare, Capitolul 18 Politica privind protectia mediului inconjurator, Guvernul Romaniei,
http://www.gov.ro/capitolul-18-politica-privind-protectia-mediului-inconjurator__l1a2070.html
<tampil>
59
<nr. pagin>
Nr.
crt.
Obiectul contractului/
Acordului-cadru
pentru realizarea proiectului
Expertiz tehnic
1.
Data
finalizrii
procedurii*
Cumprare
direct
05.11.2009
24.02.2010
10.535 lei
Cumprare
direct
05.11.2009
24.02.2010
2.500
Cumprare
direct
15.02.2010
19.03.2010
59.880 lei
Cumprare
direct
05.11.2009
30.04.2010
46.858,56
lei
Cumprare
direct
19.01.2010
26.05.2010
Servicii de proiectare
4.
Data
nceperii
procedurii*
Procedura
aplicat
7.700 lei
2.
Valoarea
real
(Lei)
Buget proiect:
2.1 + 2.3
Studiu de pia
5.
Buget proiect:
2.4
<semntur>
<tampil>
60
<nr. pagin>
Nr.
crt.
Obiectul contractului/
Acordului-cadru
pentru realizarea proiectului
Valoarea
estimat
(Lei)
Procedura
aplicat
Cerere de
oferte
Luna 1 de la
semnarea
contractului
de finantare
Luna 3 de la
semnarea
acordului de
finantare
205.520,42
Cerere de
oferte
Luna 10 de la
semnarea
contractului
de finantare
Luna 12 de la
semnarea
contractului
de finantare
31.500
Cumprare
direct
Luna 3 de la
semnarea
contractului
de finantare
Luna 3 de la
semnarea
acordului de
finantare
32.870
Cumprare
direct
Luna 1 de la
semnarea
contractului
de finantare
Luna 1 de la
semnarea
contractului
de finantare
11.250
Cumprare
direct
Luna 2 de la
semnarea
contractului
de finantare
Luna 2 de la
semnarea
contractului
de finantare
Buget proiect:
1.2 + 1.3 + 3.1 + 4.1 + 5.1
2.
Buget proiect:
3.2
Servicii de supraveghere a
lucrrilor de construcii (dirigenie
de antier)
Data
estimat
pentru
finalizarea
procedurii*
2.650.321,21
1.
Dotari de specialitate
Data
estimat
pentru
nceperea
procedurii*
3.
Buget proiect:
2.5
Buget proiect:
2.4
Buget proiect:
2.5
<semntur>
<tampil>
61
<nr. pagin>
16.000
Cumprare
direct
Luna 2 de la
semnarea
contractului
de finantare
Luna 2 de la
semnarea
contractului
de finantare
21.000
Cumprare
direct
Luna 1 de la
semnarea
contractului
de finantare
Luna 1 de la
semnarea
contractului
de finantare
Buget proiect:
6.2
Toate sumele sunt purttoare de TVA, cu excepia cotelor legale care se pltesc la execuia lucrrilor,
a cheltuielilor pentru obtinerea avizelor/acordurilor/autorizatiilor i a achiziiilor de la operatori
economici nepltitori de TVA.
Dei nu fac parte din categoria procedurilor de achiziie publica, am inclus n acest tabel i celelalte
cheltuieli care se vor efectua, pentru a se cuprinde toate costurile aferente proiectului.
<semntur>
<tampil>
62
<nr. pagin>
4. FINANAREA PROIECTULUI
Nr. crt
1
Denumirea capitolelor i
subcapitolelor
2
CAPITOL 1
Cheltuieli
neeligibile
3
Cheltuieli
eligibile
4
TOTAL
TVA
5=3+4
TOTAL CAPITOL 2
CAPITOLUL 3
63
0
12.675,70
0
12.675,70
0
3.042,17
11.413,18
11.413,18
2.739,16
24.088,88
24.088,88
5.781,33
3.900,00
3.900,00
266,00
46.858,56
5.891,44
76.715,00
32.870,00
36.858,56
1.370,00
76.715,00
79.728,56
42.750,00
0
11.111,20
16.791,93
10.260,00
54.120,00
150.343,56
204.463,56
38.429,13
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru proiectare i
asisten tehnic
0
0
1.370,00 0
0
45.884,30
0
45.884,30
586.370,72
2.443.211,33 2.443.211,33
205.520,42
49.324,90
159.636,12
<semntur>
0
0
0
2.602.847,45 2.648.731,75 635.695,62
<tampil>
<nr. pagin>
TOTAL CAPITOL 3
4 CAPITOLUL 4
Alte cheltuieli
4.1 Organizare de antier
4.1.1 Lucrri de construcii i instalaii
4.1.2 Cheltuieli conexe organizrii de
antier
0
0
0
66.403,00
55.336,00
15.936,72
13.280,64
11.067,00
29.494,00
11.067,00
29.494,00
2.656,08
0
95.897,00
95.897,00
15.936,72
116.618,00
116.618,00
27.988,32
116.618,00
116.618,00
27.988,32
CAPITOLUL 5
66.403,00
55.336,00
TOTAL CAPITOL 5
CAPITOLUL 6
0
0
21.000,00
16.000,00
21.000,00
16.000,00
5.040,00
3.840,00
37.000,00
37.000,00
8.880,00
TOTAL cheltuieli
II
III
NR. CRT.
SURSE DE FINANARE
a.
b.
c.
TVA
II
a.
b.
VALOARE (lei)
3.859.510,31
100.004,30
3.026.794,89
732.711,12
160.540,20
60.535,90
<semntur>
100.004,30
<tampil>
64
<nr. pagin>
c.
Autofinanarea proiectului*
III
TVA
IV
ASISTEN FINANCIAR
NERAMBURSABIL SOLICITAT
0
732.711,12
2.966.258,99
n care:
I Valoarea total a proiectului = Valoarea neeligibil a proiectului + Valoarea eligibil a proiectului + TVA
II Contribuia proprie n proiect = Contribuia solicitantului la cheltuieli eligibile + Contribuia
solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanarea proiectului*
*Autofinanarea proiectului se va calcula numai n cazul proiectelor generatoare de venit
<semntur>
<tampil>
65
<nr. pagin>
5. CERTIFICAREA APLICAIEI
5.1 DECLARAIE
Confirm c informaiile incluse n aceast cerere i detaliile prezentate n documentele anexate sunt
corecte i asistena financiar pentru care am aplicat este necesar proiectului pentru a se derula
conform descrierii.
De asemenea, confirm c nu am la cunotin nici un motiv pentru care proiectul ar putea s nu se
deruleze sau ar putea fi ntrziat.
neleg c dac cererea de finanare nu este complet cu privire la toate detaliile i aspectele solicitate,
inclusiv aceast seciune, ar putea fi respins.
Prezenta cerere a fost completat avnd cunotin de prevederile Codului Penal.
Data: 25.02.2013
BUCUR T. CRISTIANA
Funcia ocupat n organizaie
Director general
Semntura..........................
(tampila)
<semntur>
<tampil>
66
<nr. pagin>