Sunteți pe pagina 1din 5

Abandonul in istoria dezvoltarii psihosociale a pacientului de varsta mijlocie

Este o realitate faptul c cei mai multi clienti in praxisul terapeutic sunt persoane de
vrst mijlocie sau care se afl n pragul acesteia. In general sunt oameni cu un nivel superior de
educaie, cu un anume succes social i economic, cu posibiliti financiare care le permit s i
susin demersul psihoterapeutic sau de dezvoltare personal. Scopul declarat pentru care aceti
pacieni solicit tratament psihanalitic este de cele mai multe ori nevoia a-i rezolva tensiuni
interioare care, n planul contiinei sunt legate de propriile modaliti de abordare a relaiilor cu
ali oameni i mai ales cu sine.
Acesti pacienti aduc in cabinetele terapeutilor un tablou simptomatologic general in
spatele caruia putem afla urmele unor fenomene sociale care si-au pus amprenta ca nite fire roii
ale evoluiei psihologice a unei ntregi generaii. Pentru a oferi un serviciu terapeutic de calitate,
psihoterapeutul de orice orientare ar fi trebuie sa tina seama de cateva jaloane de psihologie
sociala care functioneaza ca referinte generale in abordarea patologiei acestor pacienti:
a. Creterea general a speranei de via a oamenilor, att la nivel global, al ntregii
umaniti, ct i n ara noastr este un factor care mpinge vrsta de mijloc dincolo de pragul de
patruzeci de ani, sau o prelungete. Orizontul de via al indivizilor ajuni la vrsta de mijloc este
tot mai ndelungat, ceea ce face ca aceti oameni s fie interesai s investeasc n propria
sntate mental i s fie preocupai de calitatea propriei viei, cu att mai mult cu ct este de
ateptat s fie una ndelungat. Statisticile arat i n Romnia ca i n alte ri ale lumii
occidentale, n ultimii cincisprezece ani s-a dublat numrul centenarilor, al persoanelor care au
ajuns i au trecut de vrsta de o sut de ani. Asezand aceste fapte alaturi de faptul ca parintii care
sunt astazi la varsta mijlocie se simt abandonati de copiii lor, care cresc si pleaca la studii in
marile orase ale Europei, pune in evidenta un abandon prezent care rezoneaza si rascoleste in
plan intrapsihic abandonuri mai vechi. Multe divorturi apar la aceasta varsta, pentru ca multi cred
ca anii multi de viata pe care ii au in fata cand copiii nostri pleaca de acasa, e intrebarea
apasatoare a `sindromului cuibului gol` cu care iata, tot mai multi romani de varsta mijlocie se
confrunta astazi. Un abandon sau poate mai multe.

b. Intre anii 2010-2020, va atinge vrsta mijlocie cea mai numeroas generaie de romni
din toate timpurile (aa numita generaie a decreeilor,1 corespondent cronologic a aa numitei
Generaii X din Occident), care la aceast vrst isi implineste atat potenialul economic care s
i permit s se adreseze pentru asisten psihologic specialitilor cat si pe cel de dezvoltare
personala psihologica. Acest potential individual este atins in contextul popularizarii n media
global a progreselor nregistrate de tiinele psihologice i psihosociale din ultimele decenii,
precum i propagarea micrilor pozitiviste i spiritualiste de factur att occidental ct i
oriental inclusiv n spaiul romnesc, fac s creasc apetena publicului larg pentru psihoterapie,
potenate de accesul liber i nengrdit la informaie prin intermediul internetului i al tehnologiei
informaiei. Lumea in care acesti oameni au crescut si s-au format astazi nu mai exista. Inca o
pierdere sau inca un abandon.
d. Disparitia parintilor care imbatranesc si mor cand fiii si fiicele ajung in pragul sau la
varsta de mijloc a vietii lor, este inca un abandon caruia pacientii din practica terapeutica trebuie
sa ii faca fata. Creterea gradual a contientizrii nevoii de susinere psihologic n condiiile
scderii in ultimul secol a rolului social al sistemului confesionalului religios, cu precdere n
perioada si ca urmare a implementarii politicii ateiste comuniste, n paralel accesibilitatea tot mai
larga a serviciilor specializate i consolidarea unei mase de psihoterapeui specialiti care pot
oferi servicii de calitate, le ofera acestor oameni abandonati atat de copiii lor cat si de parintii lor,
ancora necesara pentru a face fata insigurarii. Din nou, abandon.
e. Cei mai muli pacieni de psihoterapie de vrst mijlocie sunt prima generaie de fii sau
fiice nscui i crescui n orae, cu prini imigrai din mediul rural n mediul urban odat cu
industrializarea forat a rii ce a constituit politica statului comunist n perioada 1950-1980.
Aceste generaii de romni oreni sunt beneficiarii direci ai tensiunilor intra i extrapsihice
ale prinilor lor generate de schimbarea radical i brusc a mediului de via al acestora i de
conflictele lor intrapsihice generate de prsirea mediului de origine, ntre sistemul de valori
morale i sociale rural tradiional mostenit din familie i adoptarea de foarte multe ori euat i

1 Decreei au fost supranumii romnii ce fac parte din generaiile nscute n


perioada 1967 1972, dup intrarea n vigoare a Decretului nr. 770 din 1 octombrie
1966 prin care n Romnia au fost interzise avorturile. Statisticile au artat c
ncepnd cu anul 1973 numrul de nateri nregistrate n ara noastr a sczut la
nivelul anterior emiterii Decretului 770.

cu crize identitare profunde a noilor valori ale vietii in mediul urban industrial. Pierdere,
abandon.
f. Primul abandon suferit de aceasta generatie de pacienti de psihoterapie este insa una
fundamentala, este legata de vicisitudinile copilriei romnilor aflai astzi la vrsta mijlocie
(nscui ntre anii 1965-1975): respingerea matern i/sau patern, abandonul parental, foarte
muli fiind copii nedorii de prini, venii pe lume ca urmare a constrngerilor externe impuse de
politica superioar de stat a vremii care a interzis avorturile, pe fondul lipsei educaiei privind
programarea parental sau a mijloacelor contraceptive. Li se altur ca factor generator de
dificulti n dezvoltarea psihologic a unui numr covritor dintre copiii acestei generaii,
absenta mamei in primii lor ani de viata. Ei sunt primele generatii de copii care ca au fost lsai
n grija bunicilor sau rudelor sau dai la cre sau la internat pentru ca prinii s poat lucra,
daca nu au fost de-a dreptul abandonai n orfelinatele comuniste tot mai numeroase i mai
precare. Abandon.
g. Cu un sistem familial puternic marcat de intruziunea controlului de stat n viaa
personal a prinilor i a familiei, cu constrngeri de cele mai diverse tipuri, puternic
internalizate n Supraeuri dure i critice, care genereaz tensiuni interne puternice aceast
generaie a beneficiat un sistem de educaie public puternic marcat de politicile de stat de creare
i promovare social a aa-numitului Om nou. Au acumulat frustrri izbucnite violent ntr-o
nevoie exploziv de eliberare care a dus n timpul Revoluiei din Decembrie 1989 la omorrea
Tatlui i a Mamei (simbolic reprezentai de soii Ceauescu) i drmarea n aparen a
tuturor constrngerilor, multe din ele chiar absurde, impuse anterior de regimul politic comunist.
Pierderea brusc a cadrului de referine externe fixe, imobile, a generat acestei generaii
rspunztoare s fac tranziia ctre capitalism a rii noi crize identitare. Entuziasmul
revolutionar a izbucnit si s-a manifestat insa pe fondul unei abilitati precare, slab dezvoltate si
needucate de exprimare liber si responsabila a iniiativelor individuale, ducand la adoptarea
angoasat si rapida, lipsita de simt critic, a unor modele copiate, importate, alese prin contingen
sau imitaie si menite s umple rapid golul lasat peste noapte de cele renegate si desfiintate cu
violenta. Din nou, abandon si peierdere.
g. Parcurgerea de ctre aceast generaie att de numeroas a trei decenii de via
suprapuse cronologic perioadei comuniste i post-comuniste marcate de trei crize economice
majore - criza economic a anilor 1980, marcant prin condiiile precare de via din marile orae

unde subzistena ajunsese un lux, urmat de criza de sistem care a marcat deceniul 1990-2000, i
care a lsat un gol nedelimitat i de aceea incontrolabil n sistemul de valori, lipsit de referine
tangibile i generator de cumplite angoase, n care i-au gsit loc manifestrile omnipotenei
caracteristice tinerilor aduli de atunci, si prima criza capitalista din anii 2008-2014 a economiei
romneti postdecembriste, cu reverberaii individuale n unele cazuri pn n prezent chiar i
care i-a supus pe muli la o serie de ocuri noi, necunoscute, ce au atacat nc odat constructul
identitar lsnd, din nou, urme mai mult sau mai puin adnci, sau apsnd pe cele deja existente
i punndu-le la grea ncercare reziliena i capacitatea de adaptare. Statul roman pare sa-i fi
anadonat pe acesti oameni, stimulandu-i sa emigreze sau oferindu-le prea putine locuri de
munca. Sistemul de asistenta sociala este el insusi unul de subzistenta si debilitant. Alte pierderi,
de locuri de munca, noi abandonuri.
h. La toate cele enumerate pana aici se adaug contactul brusc, nemijlocit i necontrolat
cu societatea occidental, contact creator de frustrri din cauza comparaiei pe care fiecare
individ o face n mod direct intre stilul de viata din occident si stilul propriei vieti i emigraia
generat de acest contact i de situaia economica precar din Romnia. Acest fenomen a lsat
urme traumatice att asupra familiilor abandonate n ar ct i asupra emigranilor nii,
transpui cu brutalitate n ri strine, n contexte culturale i sociale nefamiliare. Ceea ce nu a
reuit Revoluia din 1989 s svreasc la nivelul aparatului psihic al populaiei romneti din
cauza reculului i ineriei la schimbare a ntregii societii, a reuit cu siguran s desvreasc
prin dislocare i s dezorganizare social, emigraia. Soarta emigrantului nu este una fericita.
Bratele occidentului s-au deschis larg pentru forta de munca inalt calificata si pentru cea total
necalificata. Potential mmbru al elitelor in Romania, emigrantul roman inalt calificat a ingrosat
randurile clasei mijlocii in societatea occidentala. Un alt abandon.
i. Motenirea psihologica dar si materiala transgeneraional transmis de prinii i
bunicii decreeilor, marcata de pierderi si abandonuri (in timpul razboaielor mondiale si al
epocii comuniste) a adugat la frustrarile din viata personala si frustrrile acumulate de
generaiile anterioare, fie ele exprimate sau nu, din relaia cu o lume uzurpatoare a drepturilor
fundamentale ale omului, inlcusiv al dreptului la viata. Alte abandonuri.
Lista poate fi foarte lunga. Influenele acestor fenomene micro i macrosociale n evoluia
psihosocial a acestor pacieni, fii ai primei generaii de romni comuniti i prini ai primei
generaii de romni capitaliti, fii ai primei generaii de proletari industriali i prini ai primelor

generaii de IT-iti, beneficiari direci ai cderii n gol i executani ai saltului peste generaii ntro societate romneasc rupt ntre instaurarea i cderea comunismului. Ei sunt generaia
produs de cei cu care practic s-a terminat patriarhatul tradiional romnesc rural, sunt generaia
nedorit, nscut n comunismul urt de bunici, construit contra propriei voine de prinii dorii
doar de un dictator care s-a impus ca un ttuc peste prinii biologici i i-a adus pe lume pentru
a deveni armata sa ct mai numeroas de proletari.
Romnii care astzi au ajuns la vrsta maturitii depline, poteniali pacieni de
psihanaliz, sunt generaia de Oameni Noi formai de societatea socialist cu scopul declarat de a
deveni furitori ai unei lumi mai bune, ai unei lumi ideale inexistent n realitate, constructori
ai unui adevrat rai terestru, n care toi, dar absolut toi indivizii umani urmau a fi doar fericii
ntreaga lor via. n mod ironic, dar i foarte istoric, tocmai aceast generaie a fost abandonat
de istoria secolului al douzecilea i de propriul spirit revoluionar i lsat s se afirme
individual i ca grup de tineri aduli, abia ieii din adolescen, ntr-un capitalism dubios, de
tranziie i tranzitoriu. Nemicarea socialist din anii 1970 i 1980 s-a transformat n deceniile
1990 i n anii 2000 ntr-o tranzitorialitate cotidiana trit in toate aspectele posibile ale vietii.
Acesti pacienti de varsta mijlocie apartin acelei generatii de copii abandonati inainte de a
fi conceputi macar si cei mai multi inca isi cauta locul in lume, destin sub steaua caruia s-au
nascut si continua sa traiasca. Continua sa isi caute locul in aceasta lume trecand, cei norocosi,
prin cabinetele psihoterapeutilor, intr-o continua cautare de sine. Criza varstei de mijloc nu face
lucrurile mai simple. Dar le transforma. Rastoarna lumea inca odata, astfel ca pentru acesti
pacienti, psihoterapia echivaleaza cu inca o revolutie, de data aceasta autentica si adevarata,
revolutia lor personala, individuala.