ANALIZA RESURSELOR UMANE

I.

Importanta si definirea resurselor umane

In pofida faptului ca progresul tehnic a redus tot mai substanial

prezenta omului in unele procese de producie, pe nici o treapta de
evoluie a manitaii nu s-a remarcat vreun proces care se poate
dispensa de contribuia omului. Dinpotriva, aceasta implicare devine tot
mai substaniala ntruct omul concepe si realizeaz aparatul productiv
necesar satisfacerii nevoilor sale tot mai diverse.
In literature economica este unanim acceptata ideea ca dintre
resursele economice, cele umane dein ntietate, ntruct orict de
tehnicizat ar fi procesul de producie este nevoie de intervenia omului
pentru a rezolva anumite situaii neprevzute sau pentru a crea noi
stri ale aparatului productive care sa corespunda unui nou context
economic si social.
Daca importanta primordiala a resurselor umane este unanim
recunoscuta, nu acelai lucru se poate spune despre definirea noiunii
de resurse umane, care a cunoscut abordri destul de numeroase si de
variate.
O precizare importanta se impune de la nceput: conceptual de
resurse umane este privit in literature de specialitate din doua puncte
de vedere: din punct de vedere macroeconomic si din punct de vedere
microeconomic. Evident, in fiecare din cele doua cazuri, coninutul
indicatorului si gradul sau de cuprindere va fi altul:
-la nivel macroeconomic, literature de specialitate ofer mai multe
sensuri noiunii de resurse umane, neexistand pana in acest moment o
definiie riguroasa si unanim acceptat. Explicaia ar fi aceea ca, daca
in urma cu cca. 30 de ani publicaiile referituare le resursele umane
erau destul de puine, in ultimii ani literature de specialitate este
expusa unei avalane de lucrai, astfel ca s-a ajuns la situaia
folosirii unor termini diferii sau cu sensuri apropiate pentru a
desemna acelai concept. Se vorbete despre: capital uman , factor
uman , resurse umane , resurse de munca , fora de munca ,
potenial uman.
-la nivelul economiei naionale, resursele umane sunt reprezentate
de populaia totala a unei tari, in afirmarea dimensiunii sale
economice, prin participarea directa sau indirecta pe piaa forei de
munca si a dimensiunii sale spirituale, prin acumularea de cunoatere

(termenul de cunoatere este folosit in sensul existent in teoria

capitalului uman, preluare din limba engleza a noiunii knowlege ,
care nglobeaz cunostintele, ideile, experiena, aptitudinile dobndite in
scoli, dar si in procesul muncii).
-la nivel microeconomic, conceptul de resurse umane se refera la
totalitatea angajailor unei organizaii. In domeniul managementului s-a
conturat chiar o disciplina specifica: Managementul resurselor umane
sau Conducerea resurselor umane, potrivit creia salariaii sunt privii
ca individualitati, cu personalitati, nevoi, comportamente si viziuni
specifice
(Mathis,
Robert
L. , Panaite
C. , Rusu,
Costache-Managementul
resurselor
umane).
Aceasta
abordare
diferentiaz disciplina menionata de teoria tradiionala a ntreprinderii,
care abordeaz personalul ca masa globala de oameni capabili sa
munceasc.

II Metodologia de calcul a resurselor umane

Resursele de munca existente la un moment dat in societate
exprima numrul persoanelor capabile de munca, respectiv acea parte a
populaiei care poseda ansamblul capacitilor fizice si intelectuale ce
ii permit sa desfoare o activitate utila.
Volumul resurselor de munca (RM) se determina pe baza
urmtoarei relaii:
RM=PVM-PVMIM+PAVML
unde:
PVM=populatia cuprinsa in limitele vrstei de munca
PVMIM=populatia cuprinsa in limitele vrstei de munca, dar
inapta de munca
PAVML=populatia din afara limitei vrstei de munca, dar care
lucreaz
Numrul populaiei in limitele vrstei de munca (PVM) determina
in mod hotrtor nivelul si structura resurselor de munca si
cuprinde totalitatea persoanelor a cror vrsta este cuprinsa intre
vrsta de intrare si vrsta de ieire din activitate.

Limitele de vrsta intre care o persoana se considera ca poate

participa la activitatea sociala se stabilesc prin legislaia fiecrei
tari. In Romnia, in prezent, limitele vrstei de munca sunt 1659 ani pentru brbati si 16-54 ani pentru femei. Avnd in adere
ca in statisticile naionale limitele de vrsta de intrare si/sau de
ieire din activitate sunt diferite, in comparaile internaionale
trebuie utilizate limite standard.
Limitele vrstei de munca sunt determinate de nivelul de
dezvoltare economica al fiecrei tari. Astfel, in tarile mai puin
dezvoltate limita minima a forei de munca este mai sczuta,
iar in tarile dezvoltate din punct de vedere economic limita
minima este mai ridicata (ca urmare a prelungirii duratei scolii
obligatorii), existent si posibilitatea ca limita maxima sa fie mai
ridicata (ca urmare a duratei de viata mai mare in aceste tari).
Determinarea numrului populaiei in vrsta de munca se
realizeaz sub doua forme:
A. Pentru o perioada (t) in care s-a efectuat un recensmnt al
populaiei:
PVMt = Pti = Pt16 + Pt17 + Pt18 + K + Pt59(54)
unde:
Pi= numrul populatiei in vrsta de i ani la momentul
recensmntului
B. Pentru o perioada intercensitar (dintre recensminte), de
exemplu perioada t+1, PVM se determina pe baza actualizrii
datelor de la ultimul recensmnt, avndu-se in vedere urmtoarele
elemente:
-cuprinderea in calcul a contingentelor care de la ultimul
recensmnt au ajuns in intervalul vrstei de munca; de exemplu
populaia in vrsta de 15 ani in perioada t (P t15) va intra in
activitate in perioada t + 1, o data cu mplinirea vrstei de 16 ani.
Contingentul va fi insa diminuat in funcie de rata de supravieuire
specifica vrstei de 15 ani ( s15 ), adic:
Pt+116 = Pt15 s15
-eliminarea din calcul a generailor care au depait limita
superioara a vrstei de munca ( Pt59 la barbai si Pt54 la femei )
-pentru celelalte grupe de vrsta se calculeaz nivelul actual tinnd
cont de incidena ratelor de supravieuire la fiecare vrsta

-efectund succesiv aceste operaii se actualizeaz datele de la

ultimul recensmnt, obinandu-se numrul populaiei in vrsta de
munca in perioada t + 1 (PVMt+1) :
PVMt+1 = Pt15s15 + Pt16s16 + + Pt58(53)s58(53) = Ptisi
-in final, populaia in vrsta de munca, astfel determinate, se
corecteaz cu soldul migraiei populaiei pentru fiecare grupa de vrsta,
nregistrat intre momentele t si t + 1: cnd calculele se efectueaz
la nivelul economiei natioanale intervine numai soldul migrator extern,
in timp ce calculele in profil teritorial ( cum ar fi judeele ) se
corecteaz si cu solduri migrator intern.
Numrul persoanelor in vrsta de munca dar incapabile de munca
( PVMIM ) si numrul persoanelor din afara vrstei de munca dar care
lucreaz (PAVML) se determina pe baza datelor cuprinse in sistemul
internatinal curent. Caracterizarea resurselor de munca se realizeaz cu
ajutorul Balanei resurselor umane care cuprinde, structurai dup
diferite criterii urmtorii indicatori sintetici

Resurse de munca
I. Resurse de munca (RM)
PVM
PVMIM (-)
PAVML(+)

Utilizarea resurselor de munca

II.
Populaia ocupata (PO)
-pe ramuri
III. Rezervele de munca (RZM)
elevi si studeni in vrsta de
munca care nu lucreaz
militari in termini
persoane casnice
omeri, etc.

Intre indicatori exista relaia de echilibru :

RM = PO + RZM
Pentru caracterizarea resurselor de munca se pot folosi si ali
indicatori:
-populaia apta de munca se determina ca diferena intre numrul total al
populaiei in vrsta de munca si numrul populaiei cuprinse inlimitele
vrstei de munca, dar incapabile de munca;

-resursele de munca disponibile exprima potenialul de munca care poate

fi folosit in activitatea economico-sociala si se determina scznd din
volumul resurselor de munca, populaia in vrsta de munca cuprinsa in
procesul de invatamant si militarii in termen;
-populaia potenial activa cuprinde populaia in vrsta de 15-64 ani si
exprima, intr-o forma generala, resursele de munca; acest indicator poate fi
folosit in comparaiile internaionale.

III.

Indicatorii numrului si structurii forei de munca

Pentru caracterizarea numrului forei de munca se utilizeaz urmtorii

indicatori:
-populaia activa;
-populaia ocupata;
-numrul salariailor;
-fondul de timp de munca efectiv lucrat.
Populaia activa (PA) din punct de vedere economic include toate
persoanele de 14 ani si peste, apte de munca, care intr-o perioada de referina
specificata furnizeaz fora de munca disponibila (utilizata sau neutilizata)
pentru producerea de bunuri si servicii in economia naionala. Intr-o forma
generala, populaia activa cuprinde populaia ocupata (PO) si omerii (S),
dup urmtoarea structura:
1. Populaia ocupata:
-salariai civili persoana care i desfoar activitatea pe baza unui
contract de munca intr-o unitate economica sau sociala, inclusiv elevii si
studenii incadrai si pensionarii reincadrai in munca pe baza unui contract
de lucru;
-patron persoana care, avnd unul sau mai muli angajai (salariai),
conduce activitatea in propria sa unitate;
-lucrtor pe cont propriu persoana care exercita activitatea in propria
sa unitate si nu are angajai (salariai);
-lucrtori familiali neremunerai persoane care desfasoara o
activitate aductoare de venit in cadrul gospodriei din care fac parte, pentru
care nu primete remuneraie in bani sau in natura (de exemplu gospodria
taraneasca agricola);

-membrii asociailor cooperatiste (meteugreti si de credit);

-militarii de cariera;
-militarii in termen.
2. Populaia activa neocupata (sau omerii):
-persoane in cutarea unui alt loc de munca;
-persoane in cutarea primului loc de munca.
O parte importanta a populaiei unei tari o constituie populaia
inactiva care din punct de vedere economic include:
-persoane casnice;
-elevii si studenii, exclusiv cei care exercita o activitate economica
sau sociala pe baza unui contract de munca;
-pensionarii, exclusiv cei reincadrai in munca;
-persoane intreinute de alte persoane: copii precolari, btrni,
persoane handicapate si invalizi;
-persoane intretinute de stat: copii si btrni aflai in intreinerea unor
instituii publice ( casa copilului, cmine pentru btrni, etc.)
-persoane care se intrein din alte venituri dect cele provenite din
munca (nchirieri, dobnzi, economii, rente, dividende).
In statistica O.N.U. se recomanda determinarea populaiei active in
doua variante: populaia obinuit activa si populaia curent activa.
Populaia obinuit activa se determina cu ocazia recensmintelor,
perioada de referina fiind de obicei anul calendaristic (sau precedentele 12
luni). Criteriul in funcie decare se stabilete categoria in care se include o
persoana este numrul sptmnilor:
-daca numrul saptamanilor in care persoana respective a avut
statutul de ocupat si neocupat in perioada de referina este preponderant,
atunci se include in populaia obinuit activa;
-daca numrul saptamanilor in care persoana respective a fost
inactiva (nici ocupat, nici neocupat) este preponderant, atunci se include in
populaia obinuit inactiva.
Populaia curent activa se determina cu ocazia anchetelor asupra
forei de munca, perioada de referina fiind de obicei o saptamana. Criteriul
in funcie de care se stabilete categoria in care se include o persoana este
ora:
-daca persoana respective a lucrat cel puin o ora in saptamana luata
ca perioada de referina sau a fost in omaj, atunci ea se include in populaia
curent activa.

-daca persoana respectiva nu a lucrat nici cel puin o ora si nici nu era
in omaj in perioada de referina, atunci se include in populaia curent
inactiva.
Populaia activa, in cele doua variante, se calculeaz pe baza a trei
surse de date:
A. Recensmntul populaiei, caz in care se determin populaia
obinuit activa ca o medie anuala a perioadei de referina. In Romnia, la
ultimele recensminte, din ianuarie 1977 si 1992, s-au nregistrat
urmtoarele rezultate:
Indicatoru
l
Populaia
totala
-Populaia
activa
=Populaia
ocupata
=Populaia
neocupata
-Populaia
inactiva

1977
1992
mii
in % din mii
in % din
persoane
total
persoane
total
21.559,9
100,0
22.810,0
100,0

1992/1977
In %
105,8

10.793,6

50,1

10.465,5

45,9

97,0

10.700,0

49,6

9.601,8

42,1

89,7

93,6

0,5

863,7

3,8

922,8

10.766,3

49,9

12.344,5

54,1

114,7

B. Ancheta asupra forei de munca este metoda este metoda

principala de investigare a pieei forei de munca, caz in care se determina
populaia curent activa. In Romnia prima ancheta asupra forei de munca sa organizat in luna martie 1994, urmnd ca, in perspectiva, cercetarea sa
devin bianuala si apoi trimestriala, lucru impus de dinamica modificrilor pe
piaa muncii.
C. Sursele administrative permit estimarea populaiei prin nsumarea
urmtoarelor elemente:
-populaia ocupata civila (POc) evaluata pe baza informailor
nregistrate la Ministerul Finanelor (in special in bilanurile contabile ale
agenilor economici);
- efectivele militare (militari de cariera si militari in termen) (M)
informaii furnizate de ministerele respective (MAN, MI, SRI etc.)

- numrul omerilor (S) nregistrat la Ministerul Muncii si Proteciei

Sociale . Utiliznd aceste elemente se obine populaia activa:
PA= POc + M + S
Informaiile care caracterizeaz populaia activa pot fi structurate dup
mai multe criterii:
- structura dup sexe
- structura dup vrsta
- structura pe sectoare de activitate
- structura pe ramuri
- structura populaiei active pe categorii socio-profesionale
In analizele economice , precum si in comparaiile internaionale,
populaia activa este corelata cu populaia totala sau cu anumite segmente
ale acesteia, determinndu-se ratele de activitate .
1. Rata generala de activitate (RGA) este raportul procentual intre
numrul persoanelor active (PA) si numrul total al populaiei (P)
RGA = PA/P 100
2. Rata de activitate a populaiei in vrsta de munca (RAPVM) este
raportul procentual dintre numrul persoanelor active (PA) si numrul
persoanelor in vrsta de munca (PVM)
RAPVM = PA / PVM 100
3. Rate specifice de activitate
A. Pe sexe
Rata de activitate masculine (RAm), respective feminine (RAf) este
raportul procentual intre numrul populaiei masculine respective feminine
si populaia totala masculine respective feminine.
RAm = PAm/Pm100
RAf = PAf / Pf
100
B. pe medii

Rata de activitate in mediul urban (RAu), respectiv rural (RAr) este

raportul procentual intre numrul persoanelor active din mediul urban (PAu)
respectiv rural (PAr) i numrul total al populaiei din mediul urban
(Pu),respectiv rural (Pr)
RAu

PAu
100
Pu

RAr

PAr
100
Pr

C. pe grupe de vrst
Rata de activitate la vrsta i(Rai) este raportul procentual ntre
numrul populaiei active de vrsta i (Pai) si numrul total al populaiei de
vrsta i (Pi)
RAi

PAi
100
Pi

2. Rata de intreinere (RI)reprezint numrul de persoane inactive

(PIA) ce revin la 1000 persoane active (PA)
RI

PIA
1000
PA

Populaia ocupat este segmentul cel mai important al populaiei

active i cuprinde toate persoanele de 14 ani i peste, care, n perioada de
referin, au efectuat o activitate economic sau social productoare de
bunuri sau servicii n una din ramurile economiei naionale, n scopul
obinerii unor venituri sub form de salariai, plat n natur sau alte
beneficii.
n comparaie cu populaia activ (PA), populaia ocupat (PO) nu
cuprinde omeri (S):
PO PA S

ntre structurile populaiei ocupate, cele mai utilizate pentru

caracterizarea unor proporii macroeconomice i pentru efectuarea
comparailor internaionale sunt:
-structura dup sex i vrst

-structura pe sectoare de activitate

-structura pe ramuri
-structura pe forme de proprietate
n cea ce privete numrul omerilor, cei mai utilizai indicatori sunt:
1. numrul omerilor n sens IM (sau definiia standard a omajului)
este alctuit din toate persoanele de 14 ani si peste, care, in cursul perioadei
de referina, ndeplinesc simultan urmtoarele condiii:
-nu lucreaz, neavnd loc de munc
-sunt disponibile s nceap imediat lucrul
-sunt n cutarea uniu loc de munc
n consecin, sunt considerate omeri
-persoane concediate
-persoanele care, dup o ntrerupere voluntar a activitii, solicit reluarea
acesteia
-persoanele ocupate cu timpul parial, temporar sau sezonier, aflate n
cutarea unui loc de munc cu timp salariat
-persoanele care i-au pierdut sau au renunat la statutul anterior i caut
pentru prima dat loc de munc salariat
2. Numrul omerilor nregistrai este alctuit din toate persoanele
care au declarat c n perioada de referina erau nscrise la oficiile de for de
munc i omaj, indiferent dac primeau sau nu ajutor de omaj sau alocaie
de sprijin.
3. Rata omajului este un instrument prin intermediul cruia se
msoar intensitatea omajului, calculndu-se sub forma unui raport ntre
numrul de omeri i populaia de referin ( de obicei populaia activ).
n practic, n funcie de obiectivele urmrite, de informaiile
disponibile i de legislaia n vigoare, se utilizeaz mai multe tipuri de rate
de omaj.
a. Rata general a omajului (RGS)
RGS

S
S
100
100
PAc
POc S

b. Rata parial de omaj (RSi)

RSi

Si
100
PAci

c. Rata integral de omaj (RIS)

RSi

TMn
100
TMt

APLICAIE

Se cunosc urmtoarele informaii despre populaie din data de 1 iulie

2000:
INDICATORUL

NOTAIA

Numrul populaiei, din care, pe

sexe i grupe de vrst:
-masculin
sub 15 ani
16-59 ani
peste 60 ani
-feminin
sub 15 ani
16-54 ani
peste 55 ani
Numrul persoanelor n vrst de
munc cu incapacitate
permanent de a lucra
Numrul persoanelor sub i peste
vrsta de munc care
lucreaz
Populaie ocupat, din care pe sexe:
-masculin
-feminin

MII
PERSO
ANE
22435,2

Pm
Pm1
Pm2
Pm3
Pf
Pf1
Pf2
Pf3

10968,8
2096,0
7064,5
1808,3
11466,3
2002,0
6493,4
2970,9

PVMIL

564,2

PAVML

927,2

PO

8629,0
4448,0
4181,0

POm
POf

S se calculeze:
a. structura populaiei pe sexe i grupe de vrst:
b. resursele de munc i structura acestora:
c. indicatorii care exprim corelaia dintre diferitele segmente ale
populaiei n funcie de participarea la activitatea economic social:
d. numrul omerilor, tiind c rata omajului a fost de 11,17%:
e. populaia activ.

A. Structura populaiei pe sexe i pe grupe se calculeaz cu ajutorul

mrimilor relative de structur, ca raport ntre fiecare grup i total.
-structura populaiei pe sexe
gm

Pm
10968.8
100
48,89
P
22435,2

gf

Pf
11466,3
100
51,11
P
22435,2

gm gf 100

-structura populaiei pe grupe de vrst:

Pm1
2096,0
100
19,10
Pm
10968,8
Pm2
7064,5
gm2
100
64,40
Pm
10968,8
Pm3
1808,3
gm3
100
16,50
Pm
10968,8
gm1 gm2 gm3 100
gm1

Pf1
2002,0
100
17,45
Pf
11466,3
Pf 2
6493,4
gf 2
100
56,64
Pf
11466,3
Pf
2970,9
gf 3 3 100
25,91
Pf
11466,3
gf1 gf 2 gf 3 100
gf1

B. Resursele de munc (RM)

RM=PVM-PVMIL+PAVML=(7064,5+6493,4)-564,2+927,2=13920,9
PVM=numrul persoanelor n vrst de munc
PVM=Pm2+Pf2
Structura resurselor de munc
RM=PO+RZM(balana resurselor de munc )
RZM=rezervele de munc

RZM=RM-PO=13920,9-8629,0=5291,9
PO
8629,0
100
61,98
RM
13920,9
RZM
5291,9
g rzm
100
38,02
RM
13920,9
g po g rzm 100
g po

C. indicatori care exprim corelaia dintre diferite segmente ale populaiei

-rata general de ocupare
RGO

PO
8629,0
100
38,46
P
22435,2

-ratele specifice de ocupare pe sexe

ROm
RO f

POm
4448,0
100
40,55
Pm
10968,8
PO f
Pf

100

4181,0
36,46
10968,8

ROfRGORom
-rata de dependena economic
RD

PAVM
8877,2
100
63,76
PVM
13920,9

PAVM=numrul persoanelor n afara vrstei de munc

PAVM=Pm1+Pm3+Pf1+Pf3=8877,2
-rata de ntreinere
RI

PI
13806,2
100
159,99
PO
8629,0

PI=P-PO=22435,2-8629,0=13806,2

D. Numrul omerilor

S
S
100
100
PA
PO S
S
11,17
100
8629,0 S
S 1085,0
RS

RS=11,17(rata omajului)
E. Populaia activ
PA=PO+S= 8629,0+1085,0=9714

BIBLIOGRAFIE

Analiza statistic a activitii economice i gestiunii financiare a

ntreprinderii - LIVIU TROIE
- MONICA ROMAN
- OCTAVIAN ZAHARIA
- MIRUNA HURDUZEU
Statistica macroeconomic - I. CAPANU
- P. WAGNER
- C. SECREANU
Indicatori macroeconomici I.CAPANU
Datele pentru rezolvarea aplicaiei au fost extrase din Anuarul statistic
2001 i Balana resurselor umane 2000