Ingineria suprafetelor

1.Tema proiectului:

Sa se proiecteze tehnologia i echipamentele pentru realizarea tratamentului

termochimic al produsului metalic: Roata dintata cu dinti inclinati 20Mo
Ni35
2.Continutul proiectului:
Studiul Piesei
Rolul funcional i solicitarile principale ale produsului, analiza
tehnologica i constructiva a produsului.
Scopul tratamentului termic sau al tratamentului termochimic
cerut.
Corelarea dintre forma constructiv i tratamentul cerut.
3.Studiul materialului:

Compoziia chimic.
Starea de livrare a semifabricatului.
Domenii de utilizare.
Caracteristicile fizico-chimice, mecanice i tehnologice.
Puncte critice pe diagramele T.T.T i banda de clibilitate.
Tratamente termice si termochimice obtinute.

4.Studiul tratamentelor termice i/sau termochimice propuse

produsului:

Alegerea i scopul variantei de tratament.

Determinarea parametrilor tehnologici.
Structura i proprietile ce se obin.
Elaborarea ciclogramei de tratament termic sau termochimic.

5.Proiectarea echipamentelor
tratamentelor termice propuse.

tehnologice

necesare

realizrii

 Pentru arja maxim.

6.ntocmirea planului de opraie.
Calcule tehnico-economice
Instruciuni de protecie a muncii.
7.Bibliografie.

ROI DINATE
Rotile dinate sunt organe de maini alctuite din
corpuri de rotaie sau de alta form, prevzute cu dantura
exterioara sau interioara. Ele se utilizeaz la transmiterea
micrii de rotaie si a momentului de torsiune, prin
contactul direct al dinilor, realizndu-se astfel un raport
de transmitere (raportul dintre turaia rotii conductoare
si a celei conduse) constant sau variabil. Prile
componente ale unei roti dinate sunt : coroana, partea
pe care se afl dantura; butucul, partea cu care se fixeaz
pe arbore; discul sau spiele, care sunt elementele care
fac legtura dintre butuc i coroana.
Rolul functional si solicitarile rotii dintate

Rotile dintate sunt piese de revolutie cu dantura, destinate

transmiterii miscarii de rotatie si a momentelor intre doi arbori.
Caracteristicile constructive principale ale unui angrenaj sunt
reprezentate de forma dintilor si pozitia relativa a axelor. Calitatea

unui angrenaj este apreciata din mai multe puncte de vedere:

zgomotul si trepidatiile ce pot aparea in functionare, precizia de
transmitere a miscarii, puterea ce poate fi transmisa si
durabilitatea angrenajului. In ceea ce priveste calitatea rotilor
dintate cilindrice cu dinti drepti, inclinati sau in V, standardele
prevad trei criterii de apreciere: precizia cinematica, functionarea
lina si pata de contact dintre flancurile dintilor. In cadrul fiecarui
criteriu sunt cuprinse 12 clase de precizie, in ordine
descrescatoare a preciziei.
Precizia cinematica a unei roti este determinata de eroarea
totala a unghiului de rotire, la o rotatie completa a acesteia.
Criteriul preciziei cinematice este foarte important cand se
cere un raport de transmitere riguros constant, cum se intalneste
la diferite aparate, mecanisme si lanturi cinematice de la
masinile-unelte.
Criteriul petei de contact are prima importanta la rotile care
transmit eforturi mari la viteze periferice scazute.
Deci precizia danturii unei roti dintate are niveluri diferite
dupa cele trei criterii, ceea ce implica masuri tehnologice
adecvate la fabricarea ei.
Principalul neajuns al danturii nclinate l constituie apariia
eforturilor axiale suplimentare care trebuie preluate printr-o
lgruire corespunztoare . Eforturile axiale pot fi echilibrate prin
utilizarea roilor dinate cu dantur dublu nclinat , n V , a cror
execuie este mai costisitoare .

Analiza tehnologica:
Din analiza fielor tehnologice ale reperelor studiate,
rezult c prelucrarea se realizeaz pe un numr mare de
maini unelte universale. Analiznd structura i
paticularitile operailor actuale rezult:

 Itinerarile tehnologice actuale cuprind operaii de

prelucrare mecanic,ajustare, trasare,TT;
Ponderea prelucrrilor mecanice este prelucrarea prin
achiere care influeneaz cel mai mult preul de cost;
Majoritatea operailor se efectueaz pe strunguri
universale, maini de frezat, maini de broat sau
mortezat;
SDV-urile folosite sunt n general universale;
Danturarea se efectueaz folosind metoda avansului
axial.
Scopul tratamentului termic sau al tratamentului termochimic cerut:
Tratamentele termochimice se folosesc pe scar tot mai larg n
producie ca mijloc de mbuntire a caracteristicilor mecanice sau
fizico-chimice ale straturilor superficiale ale pieselor i sculelor.
Modificarea structurii i proprietilor straturilor superficiale se obine pe
seama modificrii compoziiei chimice, mbogirii ntr-un anumit
element,eveatual urmat de tratament termic. n funcie deproprietile
dorite se alege elementul de mbogire iregimul de tratament
termochimic.
La baza tuturor tratamentelor termochimice stau aceleai trei
procese elementare, i anume : disocierea (d), adsorbia (A) i
difuziunea (D), ntre care trebuie s se asigure relaia d~A<D, pentru a
se obine o mbogire convenabil n elementul dorit pe o adncime
mic.
Dintre tratamentele termochimice utilizate n practic, cele mai
rspandite sunt : nitrurarea, carbonitrurarea si cementarea

Cementarea
Principalele mrci de oeluri de cementare utilizate
n construcia roilor dinate de lareductoare i
transmisii de automobile i tractoare sunt 15 Cr 9, 18
MnCr 11, 20 TiMnCr 12, 21MoMnCr 12, 18 CrNi 20, 20 MoNi
35, 17 MoCrNi 14.
Principiul metodei
Cementarea cu carbon este tratamentul
termochimic care consta in inalzirea pieselordin oteluri cu
continut scazut de carbon(%cc 0.3%),in mediicarburante
la temperaturi situate in domeniul de stabilitate al
austenitei(deoarece sensibilitatea carbonului este mare in
austenita de la 0,77%la 2,11%)si cu durate astfel
stabilite, incat sa se formeze straturi superficiale, avand
pe o anumita adancime continutul de carbon cu mult mai
mare decat continutul initial de carbon, astfel incat prin
aplicarea unui tratament termic ulterior sa se realizeze in
acest strat o structura martensitica, cu duritate ridicata,
iar in zonele interioare structuri cu plasticitate si
tenacitate ridicata.
Deci carbonarea urmata de un tratament termic
are ca obiectiv realizarea unui gradient de caracteristici
mecanice pe sectiunea produsului metalic astfel incat
nivelul acestor caracteristici in diverse microvolume sa fie
superior nivelului solicitarilor din exploatare.Realizarea
acestiu gradient este necesara(in vederea
cresteriiandurantei) deoarece piesele sunt solicitate
complex: la uzura, oboseala, incovoiere, soc, presinue de
contact.

Valori ridicate ale duritatii in stratul superficial

sunt necesare pentru a asigura valori ridicate pentru
rezistenta la uzura, la presiune de contact(deoarece
aceste solicitari la suprafata se manifesta)in timp ce
valori ridicate ale caracteristicilor de plasticitate in zonele
interioare sunt necesare pentru a asigura rezistenta la
oboseala si la socuri mecanice.
Variatia caracteristicilor mecanice si a sensului valorilor
tensiunilor interne remanente pe adancimea stratului.

Principiul metodei de cementare cu carbon si

tratament termic prin care se asigura variatii
favorabileale caracteristicilor mecanice si distributiei
tensiunilor interne consta in:
-formarea in zona marginala a suprafetelor
pieselor a unor straturi cu continutri ridicate de

carbon(0,8%-1,17%) cu structura martensitica aciculara

fina, eventual cu carburi libere, globulare, fine si uniforme
distribuite cu tensiuni interne remanente de compresiune.
-zona centrala va avea un continut scazut de
carbon si o structura feritica, ferito-perlitica, feritobainitica sau bainitica(in functie de concentratia
elementelor de aliere);
-zona intermediara va fi din punct de vedere al
continutului de carbon si al structurii intre zona exterioara
si zona interioara miezului(zona centrala);
Deoarece duritatea martensitei creste cu
cresterea continutkui de carbon dizolvat in astenita
rezulta realizarea unui gradient al concentratiei
carbonuluial carui profil este asemanator profilului de
variatiei a duritatii fig 2.

Din datele privind principiul metodei rezulta:

-piesele supuse carburarii sunt executate din
oteluri cu continut scazut de carbon(0,1-0.25%) denumite
oteluri pentru cementare.

-in functie de conditiile de solicitare,

concentratia de carbon trebuie sa aiba o anumitra valoare
la suprafata stratului superficial carburat si o anumita
variatie la interior; aceasta cerinta este definita prin
marimea denumita adancimea statului cementat, care
devine astfel un parametru al procesului tehnologic.
Deoarece dintre fazele care pot exista la diferite
temperaturi in otelurile pentru cementare, austenita are
cea mai mare solubilitate pentru carbon, cementarea cu
carbon implica incalziri si mentineri in atmosfera
carburanta la temperaturi superioare punctelor AC3 ale
acestora. Deoarecerealizarea unor straturi cu grosimi
uzuale(0,5-2 mm) necesita durate indelungate de
mentinere are loc o supraincalzire a miezului; de aceea in
cele mai multe cazuri(functie de susceptibilitatea la
supraincalzire si condiitilor impuse pentru caracteristicile
mecanice ale miezului si stratului)apare necesitatea
aplicarii unor tratamente termice ulterioare carburarii,
avand ca obiectiv inlaturarea efectului supraincalzirii,
realizarea in stratul superficial a unei structuri martensice
fine cu o proportie scazuta de austenita reziduala,
precum si detensionarea in vederea asigurarii stabilitatii
dimensionale a pieselor si inlaturarea pericolului fisurarii
acestora.
Studiul materialului:
Materialul utilizat pentru fabricarea rotii dintate este:
20MO NI32.

Norme de protectie a muncii

Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea
masinii, a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea
sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a
gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric
va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi,
capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de
protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile
mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor
exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa
execute reparatii la masini sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata
vor fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de
prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care
permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :
b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este
actionata de la aceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de

antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele
cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si
pentru un timp scurt ;
b) la orice intrerupere a curentului electric ;
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;
d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina
se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor.
In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta
conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului,
lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul
de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au
avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul
care preia masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va
face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice
inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau
pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu
justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat
de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori
prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de
productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri

stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii
si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile
cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si
in buna stare, evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu
rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire ,
produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu
etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

Bibliografie:
I Mitelea,I.D UTU,Selectia si utilizarea materialelor, 2014
L Udrescu, S Duma Aplicatii ale transferului termic si masic
TT,L Udrescu,2016
L Udrescu, Tratamente termice volumice 2000
Curs si laborator Tratamente termice
Curs si laborator Ingineria Suprafetelor
Tehnologia Constructiilor de masini, Politehnica, 2010