Principiile generale ale dreptului sunt depistate si ierarhizate in activitatea de interpretare

a dreptului . Astfel a fostcazul cu prioritatea ordinii publice fata de principiiul autonomiei de

vointa , cu exceptiile de la principiul prioritatii legii speciale , fata de legea generala .
Judecatorul nu poate crea principii de drept , el le poate extrage insa din textele de lege . Unele
dintre ele pot fi deduse chiar din preambulul legii . Adeseori , prin extragerea , formularea ,
consacrarea si cizelarea lor , practica judecatoreasca contribuie la crearea unor norme juridice .
In ceea ce priveste functiile pe care le indeplinesc principiile generale ale dreptului
J.L.Bergel distinge pe de o parte functia fundamentala , iar pe de alta parte , functia tehnica .
Functia fundamentala consta in fundamentarea oricarei constuctii juridice , normele
juridice neputand fi elaborate si neputand evolua decat in concordanta cu principiile generale
ale dreptului .
Functia tehnica este indeplinita de principii generale , cum sunt principiile de interpretare
a normelor si actelor juridice , avand ca finalitate asigurarea coeziunii ordinii de drept si a
adecvatei aplicarii a dreptului .
Dupa sursa de inspiratie , principiile generale ale dreptului au fost impartite in : principii
de inspiratie filozofica si politica , astfel cum este principiul egalitatii in drepturi si principii
technico-juridice , astfel cum sunt principiul autonomiei de vointa sau principiul
contradictorialitatii.

Originea principiilor dreptului

Cautarea si explicarea originii principiilor dreptului a constituit o preocupare permanenta
pentru scolile si curentele de gandire juridica . In fapt , problema s-a confruntat de cele mai
multe ori cu explicarea si interpretarea fenomenului juridic ca atare , cu descifrarea pozitiei sale
in sistemul legaturilor dintre oameni. Asa cu am vazut , in constiinta primelor formatiuni
sociale normele apar ca porunci divine impuse oamenilor . Nimeni nu stie de unde vin legile
,ele sunt vesnice scria Sofocle in Antigona .
Scoala dreptului natural gaseste in ratiunea umana izvorul constantsi generalal
principiilor juridice . Ele sunt imuabile , valabile pentru orice timp si orice loc . Cu Savigny si
cu Puchta-intemeietorii Scolii Istorice a Dreptului- incepe o etapa noua in explicarea originii

dreptului si a principiilor sale . Dupa ce Kant demonstreaza caratiunea nu contine norme

ceea ce este general este doar categoria de just- Scoala istorica a dreptului si principiile sale ca
produse ale constiintei colective , ale spiritului popular (Volksgeist). Constatam deci tendinta
de scoatere a dreptului din ratiunea pura a omului si atribuirea lui unor cauze evolutive , pur
istorice . Baza dreptului pozitiv si a principiilor sale isi gaseste relitatea in constiinta generala a
poporului ;el nu este un produs arbitrar pe care intelepciunea omeneasca il creaza.Mai tarziu
Stammler nega autoritatea oricarui principiu juridic , considerand continutul dreptului ca
special si particular dupa timp si loc . In conceptia sa, dreptul ar fi un concept cultural ,un
agent care pune de acord valoarea cu realitatea

Importanta teoretica si practica a studierii

principiilor dreptului
Principiile generale de drept suntprescriptiile fundamentale care canalizeazacfrearea
dreptului si aplicarea sa.Elesunt strabatute de o dubla dialectica externa si interna .
Dialectica externa priveste dependenta principiilor de ansamblul conditiilor sociale , de
structura societatii in ansamblu . O privire generala asupra evolutiei sistemelor de drept si a
principiilor conducatoare ne indica faptul ca ritmul transformarii acestora este , in general , lent
. Dialectica interna a principiilor dreptului priveste ansamblul legaturilor interne caracteristice
sistemului juridic , interferentele partilor sale componente .
In privinta utilitatii practice a studiului principiilor generale ale dreptului , problema
merita atentie cel putin din doua unghiuri : a) Principiile dreptului traseaza linia directoare
pentru sistemul juridic . Fara ele dreptul dreptul n-ar putea fi conceput . In acest sens ,
principiile de drept exercitao actiune constructiva , ele orienteaza activitatea legiuitorului .
b)Principiile generale au rol si in administrarea justitiei . Cei insarcinati cu aplicarea dreptului ,
trebuie sa cunoasca nu numai litera legii , ci si spiritul sau , iar principiile de
dreptalcatuiesc chiar spiritul legii . Omul de drept trebuie sa constate nu numai pozitivarea
legii el trebuie sa-si explice si ratiunea existentei sale sociale , suportul social al dreptului ,
legatura sa cu valorile sociale .

In sfarsit in cazuri determinate , principiile de drept tin loc de norma de reglementare ,

atunci cand , intr-o cauza civila sau comerciala , legea tace , judecatorul solutionand cauza in
temeiul principiilor generale in drept .
In concluzie , actiunea principiilor dreptului are ca rezultat conferirea certitudinii
dreptului garantia acordata indivizilor contra imprevizibialitatii normelor coercitive si a
congruentei sistemului legislativ adica concordanta legilor , caracterul lor social verosimil ,
oportunitatea lor .