USAMV BUCURESTI

Facultatea: Management Inginerie Economica in

Agricultura si Dezvoltare Rurala
Specializarea: Inginerie Economica in Agricultura
Disciplina: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

TEMA PROIECTULUI DE AN:

INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE IN

CADRUL EXPLOATATIEI AGRICOLE SC.Marin Florin
SRL

Student:Marin Florin
Grupa:8404
Profesor Coordonator:Raluca Necula

Anul universitar 2016-2017

Cuprins:
Introducere: Necesitatea dimensionrii optime a activitii in cadrul
exploataiei agricole
Capitolul 1: Mediul n care i desfoar activitatea exploataiei
1.1 Date generale
1.2 Rezultate previzibile i consumul pe ha
1.3 Caracterizarea culturilor exploataiei
1.4 Restricii
1.5 Dotarea fermei
Capitolul 2: ntocmirea variantelor logice multiple(metoda
constructiv)
Calculul consumurilor/Ha
2.1 Consumul de for de munca Z.O/Ha
2.2 Consumul de zile mecanizate/Ha
2.3 Consumul de motorin/Ha
2.4 Necesarul de retribuii manuale/Ha
Capitolul 3: Introducerea unui model matematic cu ajutorul
programrii liniare
3.1 Construirea modelului matematic
a. Stabilirea activitilor i a resurselor
b. Forma algebric a modelului matematic
c. Forma matriceal a modelului matematic

Introducere
Necesitatea dimensionrii optime a activitilor n cadrul unei
exploataii agricole deriv din necesitatea existenei optimului
maxim de profit cu minim de cheltuieli sau a optimului
economic.
Orice societate dispune de un cuantum limitat de resurse ce
intr n procesul tehnologic ca factori de producie- nu e o
condiie sine qua non folosirea integral a factorilor de
producie pentru a avea o activitatate rentabil.
Dimensionarea optim se realizeaz cu ajutorul metodelor de
modelare i simulare. Procesul modelrii cuprinde mai multe
etape. Prima dintre ele este reprezentat de cunoaterea
detaliat a realitii sistemului ce se modeleaz, etap realizat
n primul capitol prin ntocmirea planului anual de producie.
ntocmirea planului anual de producie este esenial n
desfurarea activitii unei societi agricole, indiferent de
mrimea sau de profilul exploataiei deoarece acesta reprezint
o imagine de ansamblu asupra tuturor elementelor unei
exploataii, att din punct de vedere patrimonial (dotarea
fermei), ct i financiar (venituri, cheltuieli, profit) i privitor la
resurse

(umane-

fora

de

munc,

ingrminte,

produse

fitosanitare).
Toate aceste elemente determinate la nivel previzional vor
constitui baza deciziilor luate n exploataie cu privire la
aprovizionare, cutarea unor piee de desfacere alternative,
atingerea maximului productiv cu minimul de efort economic
(optimul economic).

Capitolul 1.Date privind exploatatia agricola

1.1Date generale despre zona

Cochirleanca este o comun n judeul Buzu, Muntenia,

Romnia, format din satele Boboc, Cochirleanca (reedina),
Gara Bobocu, Roioru i Trlele. Are o populaie de aproximativ
5000 de locuitori i se afl n partea de est a judeului, n
Cmpia Rmnicului. Comuna se afl la 28 km de oraul Buzu i
este cunoscut pentru coala de Aplicaie pentru Forele
Aeriene Aurel Vlaicu din satul Boboc . Comuna Cochirleanca
este aezat n Cmpia Rmnicului, n extremitatea de est a
judeului, la limita cu judeul Brila. Este traversat de oseaua
judeean DJ220, care o leag spre nord-est de Blceanu i
spre vest de Pota Clnu (unde se intersecteaz cu DN2) i
mai departe de Zrneti, Racovieni i Murgeti.[4] Altitudinea
variaz ntre 75100 m. Reedina comunei este satul
Cochirleanca, aflat la o distan de 28 km fa de oraul Buzu
i la 28 km fa de oraul Rmnicu Srat, avnd o suprafa de
78,03 km, din care 74,32 km reprezint terenuri
agricole.Comuna cuprinde 5 sate: Cochirleanca (satul de
reedin), Boboc, Roioru, Gara Bobocu i Trlele. Se
nvecineaz la nord cu comunele Ziduri i Blceanu, la vest cu
comuna Pota Clnu, la sud cu comunele Sgeata i Vadu Paii
(toate din judeul Buzu), iar la est cu comuna Galbenu din
judeul Brila.Fenomenele climatice caracteristice arealului
continental permit un exerciiu de evapotranspiraie ridicat,
ceea ce face ca n zon s se remarce cu pregnan fenomene
ca: rou pe timp clduros i furtuni cu grindin. Cantitile
medii anuale de precipitaii sunt de circa 500 mm, iar numrul

de zile cu zpad sunt de aproximativ 50 (n medie) pe

an.Temperatura medie anuala se situeaza in jurul a 10,5 grade
C,iar tipul de sol cel mai des intalnit este cernoziomul.
Culturile predominante in comuna Cochirleanca sunt:
Grau - productia in ultimii 2-3 ani a fost de 2000 de kg/ha la
grau,0.80 lei/kg
Porumb- productia in ultimii 2-3 ani a fost de
boabe/ha,0.70 lei/kg

3500 kg

Floarea Soarelui- productia a fost de 1800 de kg/ha,1.90 lei/kg

Orz-1250 Kg/ha 0.50 lei kg
S.C Florin Marin S.R.L are sediul societatii in judetul Buzau ,
str.Principala nr.1, bl F2, ap. 8.
Statutul juridic al societati este S.R.L (societate cu raspundere
limitata).
Societatile cu raspundere limitata au urmatoarele avantaje :
- organizarea si functionarea se face in baza actului constitutiv
al SRL
- numar asociati: minim unu ( asociat unic ) - maxim 50 asociati
- raspunderea pentru obligatiile asumate de societate nu se
intinde pana la asociatii acesteia, ci se opreste la capitalul
social al societatii;
- asociatii participa la luarea deciziilor in unanimitate; exceptie
fac situatiile in care prin actul constitutiv este prevazut altfel;
- capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu
poate fi mai mic de 200 de lei si se divide in parti sociale de
valoare egala, parti sociale care nu pot fi mai mici de 10 lei;
- participarea la capitalul social se poate face in numerar si in
natura, dar cel putin 1 parte sociala sa fie varsata in numerar
din valoarea totala a acestuia;

Dar are si dezavantaje :

- persoana nu poate fi asociat unic decat intr-un SRL
- de la un numar de 15 asociati intervine obligativitatea
existentei comisiei de cenzori .

1.2 Rezultate previzibile si consumul pe ha

An precedent
Nr ctr Cultura ha
%
1
Gru
30
46.15
2
Porumb 15
23.08
3
Floarea- 10
15.38
4
5

soarelui
Orz
Total

10
65

15.38
100%

An de plan
ha
%
28
43.08
18
27.69
12
18.46

An urmator
ha
%
20
30.77
20
30.77
10
15.38

7
65

15
65

10.77
100%

23.08
100%

1.3 Caracterizarea culturilor exploatatiei

Culturile alese pentru exploatatia agricola sunt urmatoarele:
Graul:
Graul prezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi :
- ponderea insemnata a speciei in structura culturilor de camp
- cerinte deosebite fata de pregatirea solului si fata de epoca
de semanat
-sensibilitate la un numar mare de boli foliare
-sensibilitate mare a culturilor la imburuienare
Fata de aceste multiple cerinte planta premergatoare pentru
grau trebuie sa indeplineasca unele conditii :
-

sa elibereze terenul cat mai devreme ;

sa lase terenul curat de buruieni, cu insusiri chimice si

fizice imbunatatite, cu un continut mare in substante organice si
nutritive.
Cele mai bune premergatoare pentru grau sunt
leguminoasele pentru boabe sifuraj( mazare, borceag,
fasole, soia), rapita de toamna, coriandrul, mustarul, macul,
inul,canepa, cartofii de vara- toamna, sfecla, porumbul, floarea
soarelui. Orice cultura cu recoltare timpurie cu exceptia
cerealelor paioase trebuie luate in considerare ca
premergatoare pentru graul de toamna.
Porumbul
Datorit particularitilor biologice, porumbul nu este
pretenios fa de planta premergtoare, el putnd fi
cultivat mai muli ani pe acelai teren fr s se manifeste
fenomenul de oboseal a solului.Porumbul d totui
producii mari dup diferite culturi cum sunt mazrea,
soia, fasolea, borceagurile, trifoiul etc.Principala cultur

dup care se seaman porumbul este grul de toamn,

acesta elibereaz terenul devreme, crendu-se astfel
condiii pentru lucrrile solului, combaterea buruienilor i
acumulare nitrailor.Producii bune se obin la porumb i
dup pritoare; cartofi, sfecl, floarea soarelui etc. Sunt
neindicate ca premergtoare pentru porumb sorgul, iarba
de sudan, sau meiul.
Floarea-soarelui
Floarea soarelui este pretenioas fa de rotaie datorit
sensibilitii la boli i duntori i consumul mare de ap i
substane nutritive. Nu trebuie s revin pe acelai teren mai
devreme de 6 ani, iar monocultura este exclus, ea ducnd la
nmulirea atacului de boli (putregaiul alb- Sclerotina
sclerotiorum, putregaiul cenuiu- Botrytis cinerea, manaPlasmopara heliannthi), a plantelor parazitare (lupoaieorobanche cumana) i a duntorilor (grgria porumbului
Tanimecus dilaticolis, viermi srm- Agriotes sp.).Pe msur ce
se reduce numrul de ani n care floarea soarelui revine pe
acelai teren crete frecvena atacului de man i scade
producia de semine.Floarea soarelui este o bun
premergtoare pentru culturile de primvar, dar i pentru cele
detoamn, dac se recolteaz mai timpuriu.
Orzul
Ca plante premergtoare foarte bune pentru orzul de
toamn sunt: leguminoasele anuale i perene, rapia,
cartoful timpuriu. Pentru orzoaica de primvar: culturile
furajere anuale, leguminoasele anuale i perene, floareasoarelui, cartoful, porumbul. Este contraindicat
monocultura i cultivarea dup cultura porumbului tratat
cu erbicide triazinice.
Lucrrile solului
Artura se execut vara sau toamna, la adncimi de 22-25
cm pe solurile grele i 20-22 cm pe solurile uoare, cu
plugurile n agregat cu grapa stelat.

Lucrrile de pregtire a patului germinativ se efectueaz

cu grapa cu discuri sau cu combinatorul, naintea
semnatului.
Fertilizarea
Perioada mai scurt de vegetaie i sistemul radicular mai
slab dezvoltat al orzului, face ca aplicarea direct a
gunoiului de grajd s nu fie eficient. De aceea orzul
valorific mi bine efectul remanent al gunoiului, aplicat
culturii premergtoare.

1.4 Restrictii

Grau

Floarea-soarelui
Grau

Floarea-soarelui

Orz
Porumb

Porumb
Floarea soarelui
Orz

Orz
Porumb
Grau

Restrictii ale asolamentului

-Suprafata de teren nu va depasi 1/3 din suprafata totala
-Suprafata de cereale paioase nu va depasi 45%
-Suprafata de floarea-soarelui nu va depasi 25%

1.5 Dotarea fermei

Capitolul II.Intocmirea variantelor logice multiple(metoda

constructiv)
2.1 Calculul consumurilor pe Ha
a.Consumul de forta de munca Z.O/Ha
Activitate

II

Gru

III

IV

0,1

Porumb
Floareasoarelui
Orz

V
0,08

0,10
0,2

VII
0,16

0,216

Total

VI
3,03

VIII
0,12

IX

0,73

3,03

0,43

3,03

3,06

0,43

0,08
3,406

0,16
6,41

3,03

XII

Total

0,1

0,21

1,5

3,43

3,96

13,666

0,4
0,24
0,36

XI

7,02

0,1

1,21
2,34

0,1
3,63

2,04

0,2
4,47

24,226

b.Consumul de zile mecanizate/Ha

Activitate

II

Gru

IV

0.675
0,98

0,000

0,399

VI

0.308
0.821

Porumb
Floareasoarelui
Orz
Total

III
0,280

0,675

VII
0.775

0.32

VIII

0,738

IX

0.522

0.481

0.444

0.872

0,375

0,908

0,948

0,87

3,036

1,616

4,19

1,944

c.Consumul de motorina/ha

0,032

XI

XII

Total

0.727

1,000

4,629

1,173

2,545

8.66

2,798

2,5
1,477

7,353

1,47

2,492

11,8
0,000

0,000

32,442

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Noi

Dec

Total

Grau

1,57

1,29

4,62

16,26

1,96

27,66

14,26

67,62

Floarea Soarelui
Orz

1,50

15,83
-

4,29
4,62

18,46

25,04
3,28

33,37

22,11
8,63

70,27
71,16

Porumb

2,2

2,979

11,527

23,659

61,355

TOTAL

3,00
1,30
21,2
60
26,7
00

2,2

16,509

68,659

270,405

Dec
-

3,07

15,83

34,62

30,28

72,577

d.Necesarul de retributii manuale/Ha

Ian
-

Feb
4,10

Floarea Soarelui
Orz

4,10

Porumb

TOTAL

Grau

8,20

Mar
17,60
-

Apr
3,30
125,40
3,31
8,9

17,60

140,91

Mai
125,
4
125,
4

Iun
6,60
16,60
6,60

Iul
5,00

Aug
30,70

Sept
4,00

Oct
8,40

Noi
-

9,90

16,60
50,10

4,00

4,00
7,90

142

163,8

125,4
138,6

2.2 Intocmirea variantelor logice

14,90

97,40

150

184,1

Total
62,10
180,20
85,91
565,5

893,71

Varianta 1

Activitatea

Profit
u.m.

Total

GRU

20

2660

PORUMB
FLOAREASOARELUI

20

Orz
TOTAL

Consu
m
ZO/u.m
.
Luna
iunie
An

Consu
m ZO
total
Luna
iunie

Disponib
il ZO
Luna
iunie

An

An

Diferen

Luna
iunie

An

0,16

1,5

3,2

30 X

7378,2

53200
14756
4

3,03

13,666

60,6

273,32 X

10

736,9

7369

3,06

7,02

30,6

70,2 X

15

733,6

11004

0,16

2,07

31,05

31,05 X

65

3393,6

64204

6,41

24.226

76,4

687,6

-43,64

Disponi
bil ZO
Luna
iunie
X

An
X

Diferen

Luna
iunie
X

An
X

84,24 X
14,49 X

X
X

X
X

X
X

34,25

61,05

Varianta 2

Activitatea

GRU
PORUMB
FLOAREASOARELUI
Orz

Consu
m
ZO/u.
Profit
m.
Luna
u.m.
Total
iunie
An
28
2660
74480
0,16
1,5
7378,
13280
13,66
18
2
7,6
3,03
6
12
7

736,9
733,6

8842,8
5135,2

3,06
0,16

7,02
2,07

Consu
m ZO
total
Luna
iunie
An
4,48
42
245,9
54,54
88
36,72
14,49

44,322

TOTAL

65

3393,
6

22058
4

6,41

24.22
6

18,97

76,4

56,49

687,6

-62,32

57,812

Varianta 3

Activitatea

GRU
PORUMB
FLOAREASOARELUI
Orz
TOTAL

13

736,9

12

733,6

Consu
m
ZO/u.
m.
Luna
Total
iunie
An
53200
0,16
1,5
14756
13,66
4
3,03
6
9579,
7
3,06
7,02
8803,
2
0,16
2,07

65

3393,
6

62003
,2

Profit
u.m.
2660
7378,
20
2
20

6,41

24.22
6

Consu
m ZO
total
Luna
iunie
An
3,2
30
273,3
60,6
2

Disponi
bil ZO
Luna
iunie
X

An
X

Diferen

Luna
iunie
X

An
X

39,78

91,26 X

24,84

24,84 X

76,4

28,04

54,84

687,6

-50,87

113,12
2

Varianta 4

Activitatea
GRU
PORUMB
FLOAREASOARELUI
Orz
TOTAL

Profit
u.m.
2660
7378,
11
2
26

21

736,9

733,6
3393,
6

65

Consu
m
ZO/u.
m.
Luna
Total
iunie
An
69160
0,16
1,5
81160
13,66
,2
3,03
6
15474
,9
3,06
7,02
5135,
2
0,16
2,07
74295
24.22
,2
6,41
6

Consu
m ZO
total
Luna
iunie
An
4,16
39
150,3
33,33
26
147,4
64,26
2
14,49
18,65

Disponi
bil ZO
Luna
iunie
X

An
X

Diferen

Luna
iunie
X

An
X

14,49 X
53,49

X
76,4

X
687,6

X
-63,8

63,134

Varianta 5

Activitatea

GRU
PORUMB
FLOAREASOARELUI
Orz
TOTAL

Profit
u.m.
28
2660
7378,
13
2
19
5
65

736,9
733,6
3393,

Consu
m
ZO/u.
m.
Luna
Total
iunie
An
74480
0,16
1,5
95916
13,66
,6
3,03
6
14001
,1
3,06
7,02
3668
0,16
2,07
78148
6,41
24.22

Consu
m ZO
total
Luna
iunie
An
4,48
42
177,6
39,39
58
133,3
58,14
8
10,35 10,35
14,83 52,35

Disponi
bil ZO
Luna
iunie
X
X
X
X

An
X

Diferen

Luna
iunie
X

An
X

X
X
X
X
X
X
76,4
687,6
-51,1
13,97

Capitolul 3. ntocmirea unui model matematic cu ajutorul

programrii liniare
a.Stabilirea activitatii si a resurselor
Activitatea

Grau

Porumb

FloareaSoarelui

Orz

Resurse

Suprafaa

x1

x2

x3

x4

65ha

Profitul
Consum ZO total
Consum ZO/luna iunie

2660

7378,2

736,9

733,6

1,5

13,666

7,02

2,07

432

0,16

3,03

3,06

0,16

48

Consum ZM total

4,629

8,66

7,53

11,8

432

Consum ZM/ luna iunie

0,775

0,481

0,872

0,908

48

Consum motorin

67,62

70,266

71,155

109,09

176,71

b.Forma algebrica a modelului matematic

FO
L1 Supraf
totala
L2- S Paioase
L3- S porumb
L4- Supraf
Fl.Soare.
L5- ZO TOT
L6- ZO luna
iunie
L7- ZM TOT
L8- ZM luna
iunie
L9- Cons
Motorina
L 10- Retributii

[2660x1
+

7378,2x
2+

736,9x3
+

733,6x
4]

x1
X1

x2

x3
X3

x4

65
35
10

x4

20

x2

Max

1,5X1

13,666X
2

7,02X3

2,07X4

432

0,16X1
4,62X1

3,03X2
8,66X2

3,06X3
7,53X3

0,16X4
11.8X4

48
432

0,77x1

0,48x2
70,266X
2
16,6X2

0,87X3
71,155X
3
6,6X3

0,90X4
109,09
X4
3,3X4

48
176,7
1
26500

67,62X1
6,6X1

c.Forma matriceal a modelului matematic

FO

2660

L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8

1
1
0
0
1,5
0,16
4,62
0,77

L9
L10

67,62
62,1

7378,
2

736,9

733,6

1
0
1
0
13,66
3,03
8,66
0,48
70,26
6
180,2

1
1
0
0
7,02
3,06
7,53
0,87
71,15
5
85,91

1
0
0
1
2,07
0,16
11,8
0,90
109,0
9
82,9

Max

65
35
10
20
432
48
432
48

8480
26500

d.Fisierul txt