Sunteți pe pagina 1din 4

Mediul de savana

Relatia dintre ape si clima

Cap I.
Pozitia matematica si geografica
Localizare: Africa de Nord (regiunea Sudan), Africa Centrala si
Sudica, America de Sud (Podisul Guianelor si Podisul Braziliei),
India (Podisul Deccan in principal), Indochina (podisurile
interioare), Sri Lanka, Nordul Australiei.
Latitudinea: 5 si 20 (25) latitudine Nordica si Sudica

Savanele sunt formatiuni precumpanitor ierboase, alcatuite mai


ales din graminee, xerofite, care alcatuiesc straturi cu inaltimi de
la 0,5 m la 5 m, in functie de cantitatea de precipitatii cazute.
Acolo unde precipitatiile sunt bogate, iar umezeala din sol se
mentine mai mult, exista si palcuri de arbori cu inaltimi reduse,
tulpini strambe si noduroase, in numar redus de ramuri, radacini
adanci.

In Africa, unde are cea mai mae desfasurare( peste 2/3 din
suprafata continentului), se diferentiaza in functie de umiditate
savanele cu baobabi, savane cu acacia, savane cu palmieri,
savane cu arbusti si arbori cu inaltime mica. In America de Sud,
savana este predominant ierbosa, cu tufe rare de arbusti. Ele
alcatuiesc camposul brazilian ,lianosul venezuelean, palmaresul
din Bolivia etc,.
Savanele ocup dou benzi subecuatoriale, supuse pulsaiilor
sezoniere ale calmului ecuatorial. Savanele formeaz o cuvertur
vegetal compact de ierburi nalte i este presrat cu acacii
(Accacia giraffae) sau baobabi izolai (Adansonia digitata). Rurile
sunt nsoite de pduri-galerii dense i umede. Vara plou mult,
vegetaia este bogat i animalele au condiii bune de hran.
Seceta din timpul iernii usuc ierburile i animalele sufer din
lipsa apei. Solurile roii i galbene de savan se usuc la secetele
de iarn i sunt greu de ntreinut.

Incadrare geografica:
Prin deplasarea periodica a alizeelor spre latitudini mai mari n
timpul solstitiului din iunie si spre latitudini mai mici la solstitiul
din decembrie, se formeaza o zona de tranzitie climatica ntre
tropice si Ecuator, marcata printr-un anotimp cald si ploios si un
altul cald si uscat. Excesul periodic de umiditate imprima
caracteristica dominanta a acestui tip de mediu, care se dezvolta
ntre 50 si 250N si S, n America Centrala si de Sud (platourile
Matto Grosso, Minas Gerais, bazinul fluviului Orinoco), Africa, n
sudul Asiei (Podisul Deccan, Sri Lanka, Indochina), Australia de
nord-est.
Anotimpul umed, vara, apare n perioada n care Soarele se
gaseste deasupra tropicului emisferei respective si sta sub
influenta aerului ecuatorial si maritim tropical. Anotimpul uscat,
de iarna, sta sub influenta alizeului.

Incadrarea pe bazine hidrografice


Regiunile sunt traversate de rauri si fluvii ( Nil, Niger, Soa
Francisco, Godavari, Krishna), presarate cu lacuri( Ciad) , ramasite
ale unnor mari intinderi de apa din timpurile pliocen-pleistocene si
au ape subterane din care se adapa cirezile pe drumurile de
transhumanta, acolo unde ele au fost descoperite de om si apar
sub forma de izvoare.
Nilul - unul din cele mai lungi fluvii ale lumii isi aduna apele din
Podisul Ruanda si se varsa mai intai in lacul Victoria iar in final in
Marea Mediterana printr-o delta intens populate. Pe parcursul sau,
fluivil si-a creat multe cascade unele amenajate in ssteme
hidroenergentice. Doar n depresiunea Bahr El Ghazal Nilul isi
domoleste cursul trimitand direct sau indirect din apele sale spre
mlastinile inconjuratoare. In regimul scurgerii se constata mari
variatii de aceea s-a intervenit prin constructii hidrotehnice iar
actiunea continua.
Nigerul in cea mai mare parte strabate regiunea padurilor
tropicale verzi iarna si savana. Prin lungimea sa se situeaza pe
locul al III- lea in Africa. Izvoraste din Muntii Fouta-Djalon iar in
cursul superior si-a creat multe repezisuri si cascade. Cresterile de
nivel apar in septembrie. In apropiere de Tombouctou fluvial se
despleteste formand o delta interioara, iar apele sale se
imputineaza prin evaporare, prin alimentarea lacurilor si
mastinilor. Se disting 2 cresteri ( august- octombrie si ianuariemlartie) .Se varsa printr-o delta bine populate.
Sao Francisco- isi are izvoarele in Sierrele din sudul Braziliei.Curge
la inceput spre nord, pentru ca de la orasul Sobradinho sa se
indrepte catre est varsandu-se iin Oceanul Atantic. Pe parcurs si-a
creat o seama de repezisuri si cascade, unele din ele fiind
amenajate pentru hiddroentrale (Itaparica). Cresteri ale nivelelor

si debitelor sunt inregistrate in februarie-aprilie iar in maioctombrie cele scazute.


Godavari-traverseaza de la vest catre est Podisul Deccan apoi
Gatii de Est, Coasta Coromandel si se varsa printr-o delta, care,
impreuna cu a celorlate fluvii alcatuiesc o campie litorala deltaica
destul de intinsa. Ca si alte rauri ale India, regimul debitelor si
nivelelor este strans legat de regimul musonic.
Asezarea administrative