Sunteți pe pagina 1din 17

8.3.2.

Conditii de utilizare
(1) Sectiunea de ncastrare a ansamblului peretilor structurali pentru calculul la forte orizontale,
fata de care se defineste numarul de niveluri nniv, se va considera astfel:
(a) la nivelul superior al soclurilor, pentru cladirile fara subsol;
(b) la planseul peste subsol, pentru cladirile cu pereti desi (sistem fagure) si pentru cladirile
cu pereti rari (sistem celular) la care s-au prevazut pereti suplimentari n subsol (subsol cu
pereti desi);
(c) peste nivelul fundatiilor pentru cladirile cu pereti rari, daca nu s-au prevazut pereti
suplimentari n subsol (subsol cu pereti rari). ( )
(2) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv) al cladirilor cu pereti structurali
din zidarie, pentru care se aplica prevederile prezentului Cod, se limiteaza n functie de:
- acceleratia terenului pentru proiectare la amplasament (ag);
- clasa de regularitate/neregularitate structurala definita conform 8.3.3.;
- clasa de importanta a cladirii, stabilita conform 4.4.5;
- tipul/alcatuirea zidariei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
- grupa elementelor pentru zidarie definita conform 8.2.1. (3) Densitatea peretilor structurali ai cladirilor din zidarie, interiori+exteriori, pe fiecare din
directiile principale ale cladirii, este definita prin procentul ariei nete totale a peretilor structurali
din zidarie (Az,net) de pe directia respectiva, raportata la aria planseului (Apl) de la nivelul
respectiv (0)
,
(%) = 100

8.3.2.1. Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti din zidarie nearmata (ZNA)
(1) Din cauza capacitatii scazute de a disipa energia seismica, datorita rezistentei mici la ntindere
perpendicular pe rostul de asezare si la eforturi principale de ntindere si a ductilitatii reduse,
deficiente care favorizeaza ruperile fragile, se recomanda ca utilizarea structurilor cu pereti
structurali din zidarie nearmata (ZNA) sa fie evitata.
(2) Structurile cu pereti de zidarie nearmata (ZNA) cu elemente pentru zidarie definite conform
8.2.1 vor fi folosite, n conditiile stabilite n tabelul 8.8, numai daca sunt ndeplinite toate conditiile
de mai jos:
(a) cladirea se ncadreaza n categoria "cladiri regulate cu regularitate n plan si n elevatie";
(b) cladirea se ncadreaza n clasele de importanta III sau IV;
(c) sistemul de asezare a peretilor este de tip "pereti desi" (sistem fagure);
(d) naltimea nivelului hetaj 3,00 m;
(e) sunt prevazute elemente verticale si orizontale pentru asigurarea integritatii structurale
si conlucrarii spatiale ale peretilor conform (4)
(f) sunt respectate cerintele de alcatuire a zidariei si planseelor din acest Cod;
(g) materialele folosite satisfac cerintele de la par.8.2 din acest Cod. ( )( )
(3) Utilizarea structurilor cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) pentru cladirile din
clasele de importanta I si II nu este permisa, n toate zonele seismice indiferent de numarul de
niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv).
(4) Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata cu nniv 2 ( P+1E) n zonele seismice cu
ag 0,25g indiferent de materialul si de caracteristicile geometrice si mecanice ale elementelor
pentru zidarie, vor fi prevazute cu stlpisori si centuri de beton armat, n pozitiile indicate la

8.5.4.2.1.(1) pentru asigurarea integritatii ansamblului cladirii n stadiile avansate de solicitare sub
efectul unor cutremure care depasesc acceleratia ag stabilita conform figurii 3.1 pentru
amplasamentul respectiv.
Rezistenta acestor elemente nu se va lua n considerare pentru calculul rezistentei de proiectare a
peretilor structurali si nici pentru verificarea sigurantei ansamblului structurii.
(5) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv) pentru cladiri cu pereti
structurali din zidarie nearmata (ZNA) si valoarea minima constructiva asociata a densitatii
peretilor structurali (p%), pe fiecare din directiile principale, n functie de acceleratia terenului
pentru proiectare (ag), sunt date n tabelul 8.8.

(6) Valorile din tabelul 8.8 se refera la primul nivel peste sectiunea de ncastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum 1% pe nivel
pastrnd conditiile de regularitate n elevatie.
(7) n cazul cladirilor cu pereti structurali din ZNA mansarda si/sau constructiile anexe (uscatorii,
spalatorii, etc) - definite la 8.3.2.2.(5) , se considera "nivel" care se include n numarul total admis
conform tabelului 8.5. chiar daca sunt ndeplinite conditiile speciale de alcatuire constructiva de
la 8.3.2.2. (4).
(8) Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) cu elementele de zidarie definite
conform 8.2.1 pot fi folosite, n toate zonele seismice, fara verificarea sigurantei n situatia de
proiectare seismica, pentru: (0)
- constructii cu un singur nivel peste sectiunea de ncastrare, cu functiunea de anexe
gospodaresti care adapostesc bunuri de valoare redusa si n care accesul oamenilor este
ntmplator;
- constructii provizorii, cu durata de utilizare prevazuta mai mica de trei ani (constructii
pentru organizare de santier, de exemplu).

(2) Densitatea peretilor structurali stabilita n tabelul 8.9 se refera la primul nivel peste sectiunea
de ncastrare. Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum
1% pe nivel cu obligatia de pastrare a conditiilor de regularitate n elevatie.
n cazul n care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate nu mai sunt satisfacute, calculul
fortei taietoare de baza se va face cu metoda de calcul modal folosind, dupa caz, modele de calcul
plan sau spatial conform tabelului 4.1 din acest Cod.
(3) n zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g cel putin 75% din forta taietoare de baza, calculata
conform 8.4.2., trebuie sa fie preluata cu pereti structurali din zidarie confinata cu stlpisori din
beton armat la ambele extremitati sau cu pereti structurali din zidarie cu inima armata. n zonele
seismice cu ag0,25g forta taietoare de baza trebuie sa fie preluata integral cu pereti structurali
confinati cu stlpisori din betonarmat la ambele extremitati sau cu pereti structurali din zidarie cu
inima armata.
n ambele situatii, pozitionarea, dimensiunile si armarea stlpisorilor de beton armattrebuie sa
respecte prevederile din acest Capitol.
(4) n cazul cladirilor cu pereti structurali din zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) cu mansarda
peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include n numarul de niveluri peste sectiunea de ncastrare
maxim admis conform tabelului 8.9. numai daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii constructive:
(a) densitatea minima constructiva a peretilor din tabelul 8.9 se majoreaza cu 1,0%;
(b) peretii perimetrali din zidarie nu depasesc naltimea medie de 1,25 m;
(c) peretii de compartimentare sunt de tip usor (gips-carton sau similar);
(d) sarpanta din lemn este proiectata astfel nct sa nu rezulte mpingeri n peretii
perimetrali;
(e) zidaria peretilor structurali de la mansarda este confinata cu stlpisori de beton armat
n continuarea celor de la nivelul inferior;
(f) la partea superioara a peretilor de zidarie ai mansardei este prevazuta o centura de beton
armat.

Daca cel putin una din aceste conditii nu este ndeplinita, mansarda va fi considerata "nivel" iar
cladirea se va ncadra, din punct de vedere al naltimii si al densitatii peretilor structurali, n
conditiile date n tabelul 8.9.
(5) n cazul n care pe planseul peste ultimul nivel curent al cladirii cu pereti structurali din zidarie
armata (ZC, ZC+AR si ZIA) sunt prevazute constructii anexe (uscatorii, spalatorii, etc) care ocupa
cel mult 20% din suprafata nivelului curent si a caror naltime nu este mai mare dect naltimea
acestuia, ncaperile respective vor fi considerate ca o proeminenta a cladirii principale si vor fi
tratate conform prevederilor de la (6) fara a fi considerate ca "nivel" n limitele date n tabelul 8.9.
(6) n cazul cladirilor mentionate la (5) calculul fortei taietoare cu metoda fortelor statice
echivalente se va face astfel:
(a) Forta taietoare de baza (Fb) pentru ntreaga cladire (cu masa totala m) se va
calcula ca la 8.4.2. considernd ca masa proeminentei (mp) se adauga masei
ultimului nivel.
(b) Forta taietoare de baza (Fbp) aferenta masei (mp) se va calcula cu relatia (8.2):

= 2 (

(7) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv) dat n tabelul 8.9 poate fi depasit
cu un nivel, dar fara a depasi naltimea de P+4E pentru zonele cu ag0,15g, daca sunt ndeplinite
urmatoarele doua conditii:
- se folosesc elemente pentru zidarie si mortar cu care se obtine rezistenta caracteristica
la compresiune a zidariei fk 4,5 N/mm2;
- siguranta structurii este verificata prin calcul cu un procedeu static neliniar (biografic)
conform 4.5.3.5.2.
(8) n aceleasi conditii ca la (7) se accepta scaderea cu cel mult 20% a densitatii minime a peretilor
(p%) stabilita n tabelul 8.9, dar fara ca aceasta sa devina mai mica de 3%.
(9) Prevederile de la (7) si (8) nu se vor aplica structurilor pentru care factorul de suprarezistenta
definit la 8.3.4.(2) are valoarea u/1=1,0.
(10) Prevederea n proiect a densitatii minime constructive a peretilor structurali (p%), conform
tabelelor 8.8 si 8.9 si/sau a rezistentelor caracteristice minime ale zidariei din tabelele 8.2 8.5 nu
asigura satisfacerea cerintei de siguranta, n toate cazurile de alcatuire arhitectural-structurala a
cladirii si pentru toate zonele seismice, si n consecinta, nu elimina obligatia proiectantului de a
verifica, prin calcul, ndeplinirea acestei cerinte. (0)(0)
8.3.3. Regularitate si neregularitate geometrica si structurala
(1) Criteriile specifice de regularitate geometrica si structurala, n plan si n elevatie, pentru
cladirile cu pereti structurali din zidarie folosite pentru situatia de proiectare seismica sunt identice
cu cele folosite pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de proiectare
detaliate n Codul CR 6 si sunt n concordanta cu prevederile capitolul 4 din prezentul Cod. (0)
8.3.4. Factori de comportare
(1) Factorii de comportare "q" pentru structurile cu pereti structurali din zidarie, se vor lua din
tabelul 8.10
Tabelul 8.10. Factori de comportare "q" pentru cladiri cu pereti structurali din zidarie

(2) Factorul de suprarezistenta este definit prin expresia u/1 n care:


- u reprezinta 90% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte
actiuni ramn constante, structura atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile;
- 1 reprezinta forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni
ramn constante, primul element structural atinge rezistenta ultima (la ncovoiere cu
forta axiala sau la forfecare).
(3) Calculul factorului de suprarezistenta se poate face folosind orice procedeu de calcul static
neliniar. Valorile u/1 obtinute prin calcul nu vor depasi cu mai mult de 25% valorile forfetare
date la (4).
(4) Daca nu se efectueaza un calcul static neliniar conform (3), pentru cladirile cu nniv2 , n cazul
zidariilor cu lege constitutiva cu deformatiile specifice mu/ml>>1,0 , valorile u/1 se vor lua
dupa cum urmeaza:
- cladiri cu structura din zidarie nearmata (ZNA): u/1=1,10
- cladiri cu structura din zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA): u/1=1,25
(5) Pentru structurile cu pereti din zidarie cu lege constitutiva liniara cu mu/ml 1,0 pentru toate
tipurile de elemente pentru zidarie din argila arsa si din BCA, factorii de comportare q se vor lua
dupa cum urmeaza: (0)
- pentru zidarie nearmata (ZNA): q=1,50
- pentru zidarie confinata (ZC) si pentru zidarie confinata si armata n rosturile orizontale
(ZC+AR): q=2,0.
8.4. Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie
(1) Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie se va face conform principiilor si
regulilor generale din acest Cod, par. 4.5 cu precizarile specifice date n cele ce urmeaza.
(2) Spectrul de raspuns elastic va fi calculat cu relatia (A.7.1.) din acest Cod. Factorul de corectie
dat de relatia (A.7.2) se va lua =0,88, corespunzator fractiunii din amortizarea critica =8%.(0)
8.4.1. Conditii generale
(1) Modelul de calcul structural trebuie sa reprezinte n mod adecvat proprietatile de rigiditate ale
ntregului sistem structural.

(2) Determinarea eforturilor sectionale (N,M,V) n peretii structurali si a deplasarilor laterale ale
structurii se poate face prin procedee de calcul manual sau cu orice program de calcul bazat pe
principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
(3) Rigiditatea elastica a elementelor va fi calculata considernd deformatiile din ncovoiere si din
forfecare ale zidariei nefisurate.
(4) Rezultate mai exacte se obtin folosind rigiditatea zidariei fisurate:
(a) pentru peretii din zidarie nearmata (ZNA):
(i) caracteristicile geometrice ale sectiunii nefisurate din zidarie;
(ii) din valoarea modulul de elasticitate secant de scurta durata al zidariei (Ez) cu
valoarea calculata n functie de rezistenta caracteristica fk
(iii) din valoarea modulului de elasticitate transversal; ( )
(b) pentru zidaria confinata (ZC) si pentru zidaria cu inima armata (ZIA): ( )
(i) caracteristicile geometrice ale sectiunii ntregi nefisurate (zidarie si beton)
(ii) din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurta
durata, (EZC(ZIA));
(iii) din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)). (
)
(5) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua n calcul cu valorile folosite pentru
calculul cladirilor cu pereti structurali din beton armat (a se vedea CR2-1-1).
(6) n modelul de calcul pentru peretii cu goluri din zidarie nearmata nu se va tine seama de efectul
riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, astfel nct cedarea riglei sa preceada cedarea
reazemului (montantului) prin zdrobirea locala a zidariei.
(7) Pentru calculul seismic, planseele cladirilor cu pereti structurali din zidarie se clasifica din
punct de vedere al rigiditatii n plan orizontal n:
- plansee rigide n plan orizontal;
- plansee cu rigiditate nesemnificativa n plan orizontal.
(8) La cladirile curente cu pereti structurali din zidarie, pentru modelul de calcul, pot fi considerate,
fara verificari suplimentare, ca diafragme rigide n plan orizontal, daca nu sunt slabite semnificativ
de goluri, fara verificarea prin calcul, planseele care au urmatoarele alcatuiri:
- plansee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continua cu grosime
60 mm, armata cu plasa de otel beton cu aria 250 mm2/m pe fiecare directie;
- plansee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat mbinate pe contur
prin piese metalice sudate, bucle de otel beton si beton de monolitizare;
- plansee executate din elemente prefabricate de tip "fsie", cu bucle sau cu bare de
legatura la extremitati si cu suprabetonare continua cu grosime 60 mm, armata cu
plasa din otel beton cu aria 250 mm2/m pe fiecare directie (58/m).
(9) Planseul care nu satisface integral prevederile de la (8) poate fi considerat rigid n plan orizontal
daca, atunci cnd este modelat cu flexibilitatea sa reala n plan, deplasarile orizontale calculate n
situatia de proiectare seismica nu depasesc nicaieri cu mai mult de 10 % din deplasarea orizontala
absoluta corespunzatoare.
(10) Urmatoarele categorii de plansee vor fi considerate cu rigiditate nesemnificativa, n plan
orizontal:
(a) plansee din elemente prefabricate de tip "fsie" cu bucle sau cu bare de legatura la
extremitati;
(b) plansee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri
ceramice, fara suprabetonare armata sau cu sapa nearmata cu grosimea 30 mm;

(c) plansee din lemn. ( )


(11) n cladirile curente, indiferent de tipul zidariei (ZNA, ZC, ZIA), n zonele seismice cu
ag0,30g nu se accepta prevederea planseelor partiale (supante). n zonele cu ag0,25g forta
seismica pentru cladiri cu supante se va determina prin calculul modal cu spectre de raspuns.
(12) n cazul peretilor cu goluri de usi si/sau ferestre, plinurile orizontale din zidarie vor fi
considerate ca grinzi de cuplare numai daca sunt tesute efectiv cu montantii alaturati si daca sunt
legate att cu centura planseului ct si cu buiandrugul de beton armat de sub zidarie (daca acesta
este separat de centura planseului).
(13) Fortele taietoare de baza pentru peretii structurali determinate prin calculul liniar elastic,
conform paragrafelor 4.4.3 si 8.4.2.1.din acest Cod pot fi redistribuite ntre peretii de pe aceiasi
directie, cu conditia ca echilibrul global sa fie satisfacut si ca forta taietoare n oricare perete sa nu
fie redusa/sporita cu mai mult de 20%.
Redistribuirea este permisa numai pentru zidariile de lege de forma liniar dreptunghiulara cu
mu>>ml si nu se aplica n cazul zidariilor fragile pentru care muml si numai n cazul planseelor
care au rezistenta suficienta stabilita conform Codului CR 6, cap.6. (
0)
8.5.2. Proiectarea suprastructurii
8.5.2.1. Pereti structurali
8.5.2.1.1.Conditii generale
(1) Toti peretii din zidarie care ndeplinesc conditiile de la 8.1.1. (3) vor fi considerati "pereti
structurali" si vor fi proiectati conform acestui capitol.
(2) Peretii din zidarie care nu ndeplinesc conditiile de la 8.1.1. (3) vor fi considerati "pereti
nestructurali" si vor fi calculati si alcatuiti, pentru situatia persistenta de proiectare si situatia
tranzitorie de proiectare conform prevederilor din Codul CR 6 si pentru situatia seismica de
proiectare conform prevederilor din capitolul 10 din acest Cod.
(3) Structurile constructiilor etajate curente din zidarie, se clasifica dupa cum urmeaza: (0)
- structuri cu pereti structurali desi (sistem fagure);
- structuri cu pereti structurali rari (sistem celular).
- structuri mixte (dual) la care peretii structurali conlucreaza cu cadre din beton armat
pentru preluarea fortelor seismice
8.5.2.1.2.Arii de zidarie si cerinte privind geometria peretilor
(1) Valorile necesare ale ariilor nete ale peretilor structurali, pe ambele directii principale ale
constructiei, se vor stabili prin calcul. Aceste valori trebuie sa fie cel putin egale cu cele din tabelele
8.8 si 8.9 sau cu valorile reduse conform 8.3.2.2.(7) si 8.3.2.2.(8).
(2) Lungimea minima (lmin) a spaletilor adiacenti golurilor de usi si de ferestre se limiteaza, n
functie de cea mai mare naltime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t), dupa
cum urmeaza:
(a) pentru zidaria nearmata (ZNA):
- spaleti de capat la pereti de fatada si interiori: lmin=0,6hgol 1,20 m
- spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori: lmin=0,5hgol 1,00 m
(b) pentru zidaria confinata (ZC sau ZC+AR):
- spaleti de capat la pereti de fatada si interiori: lmin =0,5hgol 1,00 m
- spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori: lmin=0,4hgol 0,80 m
(c) pentru zidaria cu inima armata (ZIA): lmin=3t unde t este grosimea totala a peretelui. (
)

Figura 8.1. Dispunerea n plan a golurilor din peretii de zidarie


(3) Raportul ntre ariile n plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie va fi
limitat la valorile din tabelul 8.11. Pentru determinarea raportului se iau n considerare numai
elementele verticale cu continuitate pna la fundatii si care au dimensiuni cel putin egale cu
valorile minime date la (2).
Tabelul 8.11. Raportul ntre ariile n plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de
zidarie

(4) Grosimea minima a peretilor structurali pentru cerinta de siguranta structurala, indiferent de
materialul elementelor din care este executata zidaria va fi 240 mm.
Pentru satisfacerea celorlalte cerinte esentiale, grosimile peretilor se vor stabili conform
reglementarilor specifice n vigoare.
(5) Indiferent de rezultatele calculelor de rezistenta, raportul ntre naltimea etajului (het) si
grosimea peretelui structural (t) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: (0)
- zidarie nearmata (ZNA) het/t12;
- zidarie confinata (ZC) si zidarie cu inima armata (ZIA) het/t15.
8.5.2.1.3.Sectiuni de zidarie slabite prin goluri si slituri.
(1) Se aplica prevederile comune pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia
tranzitorie de proiectare date n Codul CR 6, indiferent de zona seismica, de naltimea cladirii si
de materialele din care este realizata zidaria. (0

8.5.2.2. Plansee
(1) Pentru proiectarea planseelor se va tine seama de prevederile comune pentru situatia persistenta
de proiectare si pentru situatia tranzitorie de proiectare, de conditiile generale date n acest Cod,
art.4.4.4., si de prevederile specifice date n continuare.
(2) Planseele cu rigiditate nesemnificativa n plan orizontal sunt permise numai pentru:
- ultimul nivel al cladirilor cu pereti structurali din zidarie, cu un singur nivel cu sau fara
mansarda - (P) sau (P+M) , pentru zonele seismice cu ag=0,10g;
- planseele intermediare ale constructiilor cu doua si trei niveluri (P+1E2E), din clasele
de importanta III si IV, n zonele seismice cu ag0,15g (cu exceptia planseului peste
subsol);
(3) n cazul planseelor cu goluri de dimensiuni mari se vor respecta conditiile generale date la
4.4.4.5 si prevederile de la (4) si (5).
(4) Pozitiile golurilor de dimensiuni mari vor fi stabilite nct sa nu conduca la reducerea rigiditatii
si a rezistentei planseelor si sa asigure transferul fortelor orizontale la peretii structurali fara
concentrari importante de eforturi. n acest scop, se va evita pozitionarea golurilor la colturile
planseelor, lnga peretii de contur sau alaturarea mai multor goluri.

Figura 8.2. Pozitionarea golurilor de mari dimensiuni n plansee


(5) n cazurile n care slabirea semnificativa a planseelor prin goluri nu poate fi evitata se va tine
seama de efectul rigiditatii finite a planseului prin adoptarea unui model de calcul spatial. (
0)
8.5.3. Proiectarea infrastructurii
(1) Alcatuirea infrastructurii cladirilor cu pereti structurali din zidarie va respecta prevederile
generale pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de proiectare,
principiile generale date la 4.4.1.7 si prevederile specifice date n continuare.
(2) Dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de subsol se va face prin calcul pentru
satisfacerea conditiilor de rezistenta sub efectele rezultate din gruparea fundamentala de ncarcari.
Dimensiunile astfel obtinute vor fi verificate si pentru efectele ncarcarilor din gruparea seismica
de ncarcari.
(3) n zonele seismice cu ag0.25g, pentru dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de
subsol, efectele actiunii seismice se vor lua n calcul cu valorile)rezistentelor de proiectare la
ncovoiere cu forta axiala ale peretilor din elevatie determinate considernd rezistenta armaturilor

majorata cu 25%. n cazul peretilor cuplati se va tine seama si de modificarea fortei axiale
corespunzator rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale grinzilor de cuplare. (0)
8.5.3.1. Fundatiile peretilor structurali
(1) Fundatiile peretilor structurali din zidarie vor fi de tip "talpa continua".
(2) Prin exceptie de la (1), n zonele cu acceleratia seismica de proiectare ag0,15g, n cazul unor
ncarcari verticale reduse (cladiri P+1E+M), pentru cladiri din clasele de importanta III si IV, pe
terenuri normale de fundare, cu presiunea conventionala pe teren pconv > 200 kPa, se pot prevedea
si fundatii izolate din beton simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele directii. (0)
8.5.3.2. Socluri
(1) n cazul constructiilor fara subsol, soclul si fundatiile vor fi executate din beton armat, cu
exceptia situatiilor prevazute la (2).
(2) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de importanta
III, cu nniv 3, n zonele seismice cu ag0,15g, precum si pentru constructii din clasa de importanta
IV, n toate zonele seismice, soclul poate fi executat din beton simplu daca rezultatele calculelor
de dimensionare cu ncarcarile mentionate la 8.5.3.(2) permit aceasta solutie. (0)
8.5.3.3. Pereti de subsol
(1) Peretii de subsol ai cladirilor cu pereti structurali din zidarie se vor realiza din beton armat cu
exceptia situatiilor prevazute la (2).
(2) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de importanta
III, cu nniv3, n zonele seismice cu ag0,15g, precum si pentru constructii din clasa de importanta
IV, n toate zonele seismice, peretii de subsol pot fi executati din beton simplu daca rezultatele
calculelor de dimensionare cu ncarcarile mentionate la 8.5.3.(2) permit aceasta solutie.
(3) n zonele seismice cu ag0,25g se va evita slabirea semnificativa prin goluri a peretilor de
subsol, rezistenta zonelor slabite va fi verificata prin calcul si, daca este necesar, se vor adopta
solutii de sporire a rezistentei acestora.
(4) Pentru cladirile cu pereti dispusi n sistem celular, n zonele cu ag0,25g, n afara masurilor de
la (3) se recomanda sporirea rigiditatii subsolului prin introducerea unor pereti suplimentari
(realizarea unui subsol cu pereti desi). (0)
8.5.3.4. Plansee la infrastructura
(1) Planseul peste subsol va fi realizat din beton armat indiferent de zona seismica a
amplasamentului, de naltimea cladirii si de materialele din care este realizata zidaria.
8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie
(1) Pentru proiectarea peretilor structurali si a planseelor se vor respecta regulile generale din
paragraful 8.5.2. si regulile specifice date n continuare.
(2) Se recomanda ca dimensiunile n plan ale plinurilor de zidarie, ntre goluri sau pna la capatul
peretelui, sa fie multiplu de din lungimea elementului pentru zidarie.
(3) Conditia de la (2) este obligatorie pentru zidariile realizate cu elemente din argila arsa din grupa
2S; n acest caz , pentru a se elimina taierea/spargerea la santier a elementelor, se vor folosi numai
elemente speciale, cu lungimea egala cu un submultiplu al lungimii nominale, din sortimentele
respective. Daca nu se realizeaza modularea se vor spori dimensiunile stlpisorilor din beton armat.
(4) n cazul zidariilor cu naltimea de referinta a rndului 200 mm, naltimea panoului de zidarie,
ntre centurile de beton armat, va fi un multiplu ntreg al naltimii rndului (naltimea elementului
+ grosimea stratului de mortar de circa 1012 mm).

Figura 8.3. Modularea zidariilor n raport cu dimensiunile elementelor pentru zidarie


(5) n cazul cladirilor cu plansee alcatuite din elemente liniare (care descarca pe o singura directie),
n toate zonele seismice si indiferent de tipul zidariei (ZNA, ZC sau ZIA), se vor prevedea masuri
constructive pentru ancorarea, la fiecare planseu, a peretilor structurali exteriori dispusi paralel cu
elementele principale ale planseului.
Se recomanda ca toti peretii structurali de pe contur sa fie ncarcati direct de planseu. (0)
8.5.4.2. Reguli specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA)
(1) Toate cladirile cu pereti structurali din zidarie nearmata, indiferent de elementele pentru zidarie
si de mortarele folosite, vor avea stlpisori din beton armat dispusi constructiv, n functie de zona
seismica conform 8.5.4.2.1. (1).
(2) Peste golurile de usi si de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legati, de regula,
cu centura de la nivelul planseului.
(3) Pentru cladirile amplasate n zone seismice cu ag0,15g n zonele de legatura ntre peretii
perpendiculari (colturi, ramificatii si intersectii) se vor prevedea armaturi n rosturile orizontale
conform 8.5.4.2.4. (0)
8.5.4.3. Reguli specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie confinata (ZC)
(1) n cladirile cu pereti structurali din zidarie, indiferent de elementele pentru zidarie si de
mortarele folosite, vor fi prevazute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical
(stlpisori) si orizontal (centuri) dupa cum urmeaza:
(a) pentru cladirile din ZNA - elemente cu rol constructiv;
(b) pentru cladirile din ZC si ZC+AR - elemente cu rol structural. ( )
(2) Pozitiile n plan si pe verticala si dimensiunile sectiunii transversale si armarea longitudinala
si transversala ale stlpisorilor si centurilor se stabilesc tinnd seama de efectele ncarcarilor
verticale si ale fortelor seismice de proiectare, cu respectarea conditiilor precizate n continuare.
8.5.4.3.1.Prevederi referitoare la stlpisori
(1) La toate cladirile cu pereti structurali din zidarie simpla (ZNA) cu elemente din argila arsa si
din BCA , se vor prevedea, ca masura constructiva, stlpisori de beton armat n urmatoarele pozitii
(figura 8.4,a):

(a) Pentru zonele seismice cu ag0,15g. la toate colturile exterioare si intrnde de pe


conturul constructiei (SC1)
(b) Pentru zonele seismice cu 0,15g<ag0,25g la toate colturile exterioare si intrnde de pe
conturul constructiei (SC1) si la casa scarii (SC2). ( )
(2) La cladirile cu pereti din zidarie confinata (ZC), cu elemente din argila arsa si din BCA,
stlpisorii de beton armat vor fi amplasati n urmatoarele pozitii (figura 8.4b):
(a) la toate colturile exterioare si intrnde de pe conturul constructiei(S1);
(b) la capetele libere ale fiecarui perete;
(c) de ambele parti ale oricarui gol (S3) cu suprafata 2,5 m2 n zonele seismice cu
ag0,20g si de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata 1,5 m2 n zonele seismice cu
ag0,25g; golurile cu dimensiuni mai mici vor fi marginite cu stlpisori daca necesitatea
acestora rezulta din calcule sau din cerinta d;
(d) n lungul peretelui (S2), astfel nct distanta ntre axele stlpisorilor sa nu depaseasca:
(i) 5.0 m n cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure);
(ii) 4.0 m n cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular); ( )
(e) la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stlpisor amplasat conform regulilor de
mai sus se afla la o distanta mai mare de 3t unde t este grosimea peretelui
(f) n toti spaletii care nu au lungimea minima prevazuta la art.8.5.2.1.2 (2) ( )

(a) Pozitionarea stlpisorilor constructivi la cladiri din zidarie nearmata

(b) Pozitionarea stlpisorilor din beton armat la structuri din zidarie confinata
Figura 8.4. Pozitionarea stlpisorilor din beton armat la structuri din zidarie confinata
(3) Stlpisorii vor fi executati pe toata naltimea constructiei.
(4) Sectiunea transversala a stlpisorilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale 625cm2;
(b) latura minima 25cm. ( )
(5) Armarea stlpisorilor se va stabili prin calcul, cu urmatoarele conditii minime:
(a) procentul de armare longitudinala:
(i) 1,0% pentru zonele seismice ag0,25g;
(ii) 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag=0,20g.
(iii) 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale 12mm;
(c) armare transversala: ( )
(i) etrieri nchisi cu 6 mm;
(ii) distanta ntre etrieri: 15cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de nnadire
a barelor longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu centurile (peste si sub centura).
()
(6) Barele longitudinale ale stlpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului
nivel conform SR EN 1992-1-1.
(7) nnadirea barelor longitudinale din stlpisori se va face prin suprapunere, fara crlige, pe o
lungime 50; n sectiunea de la baza (sectiunea de ncastrare), suprapunerea barelor
longitudinale ale stlpisorilor din suprastructura cu mustatile din socluri sau din peretii de subsol
se va face pe o lungime 60. (0)
8.5.4.3.2.Prevederi referitoare la centuri
(1) Pentru toate cladirile, indiferent de alcatuirea zidariei (ZNA, ZC sau ZIA) si de zona seismica,
se vor prevedea centuri de beton armat n planul peretilor:
(a) la nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este realizat. (beton armat
sau lemn) si de tehnologia de realizare a acestuia,

(b) n pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la


constructiile tip sala/hala ai caror pereti structurali au naltimea >3,20 m, n zonele
seismice cu ag0,15 g, sau >4,00 m - n zonele seismice cu ag=0,10g.
(2) n cazul cladirilor cu mansarda sau cu pod necirculabil si cu sarpanta din lemn se vor prevedea
centuri la partea superioara a tuturor peretilor care depasesc nivelul ultimului planseu.
(3) Centurile prevazute conform (1) vor fi continue pe toata lungimea peretelui si vor alcatui
contururi nchise. Centurile de la nivelul planseelor curente si cele de la acoperis nu vor fi
ntrerupte de goluri de usi si ferestre cu exceptia situatiilor mentionate la (4).
(4) Continuitatea centurilor poate fi ntrerupta numai n urmatoarele situatii:
(a) centura planseului curent, n dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada:
(i) stlpisori din beton armat la ambele margini ale golului;
(ii) o centura-buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi stlpisori;
(b) centura peste zidul de la mansarda, n dreptul lucarnelor, cu conditia sa se prevada: ( )
(i) stlpisori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armaturile
longitudinale ancorate corespunzator n centura planseului inferior;
(ii) centura peste parapetul de zidarie al ferestrei, legata de cei doi stlpisori.

Figura 8.5. ntreruperea centurilor la casa scarii


(5) Se recomanda ca ntreruperea centurilor de la casa scarii, sa fie prevazuta numai pentru cladirile
din zonele seismice cu ag 0,20g.
(6) Sectiunea transversala a centurilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale 500cm2, cu respectarea urmatoarelor dimensiuni: ( )
(i) latimea 25 cm, dar 2/3 din grosimea peretelui;
(ii) naltimea dect grosimea placii planseului pentru peretii interiori si dect
dublul acesteia pentru peretii de pe conturul cladirii si de la casa scarii. ( )
(7) Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu urmatoarele conditii minime:
(a) procentul de armare longitudinala:
(i) 1,0% pentru zonele seismice ag 0,25g;
(ii) 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag =0,20g.
(iii) 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale 12mm;
(c) armare transversala: ( )

(i) etrieri nchisi cu 6mm;


(ii) distanta ntre etrieri: 15 cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de nnadire a barelor
longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu stlpisorii. ( )
(8) nnadirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime de
60. Sectiunile de nnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00 m; ntr-o sectiune se vor
nnadi cel mult 50% din barele centurii.

Figura 8.6. nnadirea barelor din centuri


(9) La colturi, intersectii si ramificatii se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate pe
cele doua directii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea barelor
longitudinale n centurile perpendiculare pe o lungime 60
(10) n cazul sliturilor verticale realizate prin zidire, continuitatea armaturilor din centuri care se
ntrerup va fi asigurata prin bare suplimentare avnd o sectiune cu cel putin 20% mai mare dect
cea a barelor ntrerupte.

Figura 8.7. Armarea centurilor slabite prin slituri


(11) n cazul cladirilor cu sarpanta, n centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice
pentru ancorarea cosoroabelor sarpantei. (0)
8.5.4.3.3.Prevederi referitoare la buiandrugi si rigle de cuplare
(1) n cladirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planseului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe peretii de zidarie va fi 40cm
(3) Latimea riglelor de cuplare va fi egala cu grosimea peretelui. Pentru peretii de fatada se accepta
o reducere de 5cm pentru aplicarea protectiei termice.
(4) n conditiile de la (1) armarea elementului constituit din centura si rigla de cuplare (buiandrug)
va satisface urmatoarele conditii:
(a) la partea superioara, armatura din centura va fi continua n rigla de cuplare;
(b) la partea inferioara procentul de armare va fi 0,1% raportat la sectiunea de beton;
(c) pentru elementele cu h>700 mm se aplica prevederile SR EN 1992-1-1;
(d) capacitate de rezistenta la forta taietoare va fi superioara cu cel putin 25% celei
corespunzatoare momentelor ultime ale elementului calculate tinnd seama de
suprarezistenta armaturilor. ( )
(5) Daca buiandrugul prevazut la (4) nu este legat cu centura planseului, armarea acestuia se va
determina numai pentru ncarcarile verticale aferente si va respecta conditiile din
SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur. (0)

8.5.4.3.4.Prevederi referitoare la armarea zidariei n rosturile orizontale


(1) Pentru cladirile din ZC+AR sectiunea armaturilor dispuse n rosturile orizontale ale zidariei va
fi determinata prin calcul.
(2) La cladirile situate n zone seismice cu ag0,15g, rosturile orizontale ale zidariei vor fi armate,
indiferent de rezultatele calculului, pentru urmatoarele elemente:
(a) spaletii ntre ferestre sau usi care au raportul naltime / latime 2,5, daca nu sunt ntariti
cu stlpisori din beton armat la extremitati;
(b) zonele de legatura ntre peretii perpendiculari (intersectii, colturi si ramificatii);
(c) parapetii de sub ferestre. ( )
La intersectii, colturi si ramificatii armaturile vor depasi marginea intersectiei, pe toate directiile,
cu cel putin 1,00 m.

Figura 8.8. Armarea zidariei la intersectii de pereti


(3) Armaturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor satisface urmatoarele conditii:
(a) distanta ntre rosturile orizontale armate va fi:
(i) 2 asize n cazul elementelor cu naltime ntre 188 240 mm;
(ii) 3 asize n cazul elementelor cu naltime < 188 mm;
(iii) aria armaturilor dispuse ntr-un rost orizontal va fi 1,0 cm (28 mm);
()
(b) acoperirea laterala cu mortar a barelor din rosturi va fi stabilita pentru a asigura protectia
anticoroziva a barelor. ( )
(4) Armaturile din rosturile orizontale vor fi ancorate n stlpisori sau prelungite n zidarie, dincolo
de marginea opusa a stlpisorului, pentru a se realiza o lungime totala de ancoraj de cel putin 60.
Barele se vor fasona fara crlige.
(5) nnadirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime de 60.
Sectiunile de nnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00m; ntr-o sectiune se vor nnadi
cel mult 1/3 din barele peretelui. (0)
8.5.4.4. Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti din zidarie cu inima armata
(ZIA).
(1) Peretii de caramida din straturile marginale vor avea grosimea de minimum caramida
(minimum 115mm), vor fi executati cu zidaria tesuta si vor avea rosturile verticale complet
umplute cu mortar. Nu se accepta folosirea elementelor cu mbinare mecanica (nut si feder) pentru
cele doua straturi de zidarie ale ZIA.
(2) Grosimea stratului median, de beton sau mortar-beton (grout), va fi 10cm.
(3) Armarea stratului median se va determina prin calcul.
(4) Pentru primul nivel al cladirilor cu nniv3, procentele de armare minime, raportate la sectiunea
de beton a stratului median, vor respecta conditiile din tabelul 8.12. Diametrul minim al barelor va
fi 8mm iar distanta ntre bare va fi 150mm.

Tabelul 8.12. Procente de armare minime pentru pereti din ZIA

(5) Pentru constructiile cu nniv<3, si pentru nivelurile de peste parter ale constructiilor cu nniv3,
procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din valorile din tabelul 8.12. Diametrul
minim al barelor va fi 6mm iar distanta ntre bare va fi 1.5tm unde tm este grosimea stratului
median.
Armarea cu plase sudate se va face numai daca, din calcul, rezulta ca, n situatia de proiectare
seismica, armaturile ramn n domeniul elastic de comportare. Armarea cu plase sudate nu se va
folosi la peretii parterului, indiferent de numarul nivelurilor peste sectiunea de ncastrare, pentru
cladirile din zone cu ag0.15g. (0)