AMANUNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL XIX-lea

DE

N. IORG1A.
Membru al Academiei Romane.

,s`edirata dela 18 (31) Deceinvrie 19.15.

I.

Telegraful filologic din 1817-20 si Romanii.

Cea dintai revisor (1) greceasca tiparith la Viena a fost Telegraful Filologic. sau lucrurile filologice ale Telegrafului grecesc,
.

(00.0,o-ft.d4 T-tXeTpatpo,; '4:ot earivocoo TYdseipciyo9

cp.t),o),oitzci)

al medicului Dimitrie Alexandridi, care-si incepe aparitia la 1818..

Ea se vindea in Sibiiu la Manicati Safrano, din Compania greceasca,
romanizata in mare parte, in Brasov, la Dimitrie Nicolau, in Bucucuresti, la t,.efan Meitani, Radovici si Compania, in Iasi, la Margarit loan Alex. si Compania (Mczpyr.zpE77i4 'litylvvv. 'A/S . ant sloop.).
Acestia sunt aratati ca primitori de prenumeratii pentru istoria Revolutiei franceze de basil. SA adaugina Ca pentru o altA, carte strang subGovdela, doctor al artelor libere si
scriptii la Iasi Dimitrie
in filozofie si profesor la liceu (TO Ximaiou), la Bucuresti dascalul
Veniamin, la Craiova fostii elevi ai autorului, fiii Marelui Singer loan
Canescu (iciaaxou), Petru si Stefan (anal 1819, no. 27); alth data
(1819, p. 84), pentru Iasi e Atanasie Gane (rxav-ii), pentru Bucuresti,
prea7cinstitii dumnealor librarii (6c6).corthXac) Scarlat si Garbolas
(rx.upp.7co),),c1.4 iar pentru o a patra carte primesc subscriptii la Bu-

curesti Constantin Dimitrie Capsa, la Brasov fratii Orghidan si

Zaharia, la Iasi. Stavru Constantin Radovici.
(1) Cea dintai gazed a fost Aorto; `Epp.:iic, a lui Antitn Gazi, Cu care aceasta era in
rivalitate; Ikon, Lettkothea, 1, p. 121. Apoi din Realm an F.18-iioetc St& Ta ieiccso),:x& Ppl;
ibid. Urmeazit imediat Telegraful Elenici. .
Anatole A. R.Tom. XXXVIII.MeMorige Seq.

!stories..

www.dacoromanica.ro

iv.

totidA

J18

Atat de rara e aceasta foaie, incat Ikon, asa de perfect informat

totus, o crede o continuare a Telegrafului politic, care, Intaiu
bi-hebdomadar, ieF0 dela 1813 inainte zilnic. Singura lamurire asupra

foii ar pare& ca o iea din Mitoc eEpirtic (1819, pp. 808, 874 si
1820, p. 628; cf. si ibid., pp. 260). Dar la pagina 260 citeaza exact
un articol din acestalalt uTelegrafn (anul 1818, no. 5). Foaia cauta
intro altele sit combat& parerile despre limb& ale lui Corai.
Publicatie menita a comunica Grecilor de pretutindeni progresele lndeplinite pe terenul cunostintelor generale de stiinta si al
elenismului clasic, si nu al nouai vieti moderne grecesti, ea trebue
sit vorbeasca insa adeseori si despre Romani, can mai mutt decal
subt un raport traiau in comuniune cu Grecii, oaspetii for in amandoua Principatele (1).

Rostul acestor catorva pagini e sa culeaga lucrurile privitoare

la noi din paginile acestei publicatii foarte rare, din care am avut
norocul sa gasesc o eolectie cuprinzand numerele dela 22 Main
1817 la 15 lunie 1819, avand lag in brosare foaia de titlu pentru
anul 1820, al patrulea.
Dela inceput se aduc, dintre bucati poetice mai vechi, o sama
cari ne privesc pe noi. Astfel avem epitalamul din 1793 pentru
casatoria invatatului boier Grigore Brancoveanu, dela care avem
scrisori impecabile ca forma caligrafica si ca stil, cu Elisaveta Bals
din Moldova, SEct 'EXtacraLinl, divina Elisavetan, cu pomenirea pa-

rintilor, Emanuil Brancoveanu si Toader Bals. Bucata, destul de

Intinsa, e scrisa in stilul eroic intrebuintat pentru a proslavi legaturile dintre zeii Olimpului (Apendice, no I).
Din aceeas epoca se adauga si alto versuri de circumstanta:
doua randuri pentru sfantul potir (discul potirului) dela manastirea
Banului din Buzau, dat de un Dionisie de Ianina (Septemvrie 1794),
o bucata pentru candela raposatei Marioara sotia boierului Mare
Logofat dumnealui Scarlat (Ghica), cu mentiunea unei Sevasta
film .lui Brancoveanun, immormantata tot acolo (1799), o a patra
catre cdicheuln dela manastirea Margineni, Ieremia Sinaitul, din Negroponte, din partea.Unui Agapet din Syme, care-i trimete si o serisoare (1795, Decemvrie; no. II) si, In sfarsit, versuri pentru lantana Mout& la un spital'de Alexandiu Voda Mortizi, Domn muntean
(22 Iulie 1796).
-

(1 Sit amintim si existenta la Bucure0i u, unei asocietAti stiintifice greco=claciceD, intemeiatA la 1811 de Mateiu Gheorghe Schina, care -i fu secretar; Iken, 0.. c., I, p.126. Of.

si D. Russo, Elenismul In Romania

Alerk tEpp.iic).

www.dacoromanica.ro

379

AMANUNTE DIN !STOMA NOASTRA IN VEACtit AT. Xn(-ItA.

De importanta deosebitA sunt informatiile. Astfel in no. din 11 Martie

1817 un S. 1)., Grec in serviciul Angliei, comunica o chemare din

Parga, in 1816, la adresa dascalului Agapie, care se aratase gata,
prin Andreiu Lubu (Aooprou), sa se intoarca in aceasta patrie a lui
pentru a intemeia o scoala public& i redactia observe ca Agapie
as fost timp de zece ani dascal la gcoala domneasca din Focsailii
MoldoveiD i ca a plecat de acolo indata dupa primirea cererii concetatenilor sai, Impreuna cu biblioteca sa, de 400 de carp, a poeti
si scriitori greci, in pret de 8.000 de lei. Ave& gata a o gramatica
in trei volume si o prescurtare a toata stiinta matematica. Declarase ea voeste usa predea fare plata in tot cursul vietii lui.
La 22 Martie 1818 se releveaza, dupe al patrusprezecelea raport
al aSocietatii biblice britanice gi strainers, din 1817, ca se pregateste

i o editie a Scripturii ain limbs romaneasca (iv t Tdav Bkrizow

s'ar putea ca aceasta sa fie originea Bibliei din Petersburg, unde se gasisera caracterele cirilice necesare.
ata,).iwup):

Un numar intreg, cel din 18 Main 1818, e consacrat Liceului din

Bucuresti D, at cdrui efor era si marele-gramcitic domnesc Mihaiu

Dimitrie Schinas, un laudator at Telegrafului" (1). Se incepe cu

retragerea, ala inceputul acestui an, a lui Neofit Duca $i a lui
Stefan Commitits, in locul carora yin dascalul Veniamin din Lesbos,
pang atunci la Kydonai in Asia Mica, gi Constantin Psomakis, cel
dintb.iu predand limbs greceasca, celalt filozofia. Se aminteste ca
efori erau Mitropolitul, episcopul de Buzau, Gheorghe Slatineanu,
Vornic i Marele Postelnic, sfetnicul lui Voda Caragea, ce domnia
atunci, Alexandru MaVrocordat, precum si a alti boieri iubitori de Muze D.
Trimetandu-se descrierea 'color petrecute gi actele, afar de demisia

vechilor dascali, redactia inlatura descrierea i adauge aetul demisiei. II reproducem aici.
Preasfintite stApine si prea nobili boieri efori. SitrutAm cu toata evlavia
'Muffle Preasfintiei Voastre si ne inchinam cu smerenie dumneavoastra

boierilor.

Noi, petrecand destui ani de zile in Viena AuStriei, folosiam in linilte,

dupa putinta noastra, neamului i nici nu ne-am gandit vreodati, nici n'am
dorit scoala on alte lucruri alto aduc nelinite qi turburare. Dar, deoarece
buntivointa dumneavoastra, DU 'Um din ce motiv, a path, cu sarguintA gi
II) Ikon, o. c., I, p. 126.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

'380

ravna, sa ne aduca la $coala domneasca elineasca de acolo, nadajduind

rod dela noi, noi, desi fara voie, ne-am induplecat, dupa atatea si atatea
scrisori ale unor astfel de slaviti barbati si dupa binevoitoarea invoire a
sprijinului domnesc din partea Inaltimii Sale, si am venit cu scopul sa
savarsim cele ce ni se cuvin si sa ajungem si astfel folositori obstii, soco-

tind ca nu e potrivit sa trecem cu vederea cererea unor astfel de barbati. Pentru care lasand si linistea noastra si venind la Bucuresti si incepand lucrul predarii cu filotimie si cu grija, am vazut in scurta vreme
ca despre partea noastra inainta bine $i ca $colarii progresau in destul,
precum a dovedit-o examenul celui dintaiu semestru, tend s'a facut intaia
cercetare. Dar, acestea vazandu-le invidia, tsi scrasnia (lzpcU) totdeauna impo-

triva noastra dintii si niciodata nu inceta de a combate acest lucru bun

si placut lui Dumnezeu. Si, mai intaiu, a stricat (acig)ge) cele dinauntru
ale scolii. Dar $i indreptarea acestui lucru s'a facut indata, si cele din laun-

tru erau linistite; dar cei din afark desi vorbiau multe, dar, vazand progresul operei, nu faceau nimic, $i unii dintre ei s'au si rusinat.
Dar, la inceputul primaverii, invidia, care doreste sa turbure toate, s'a
inviersunat si mai mutt si s'a prefacut toga in furie (Xtkaav). Si, deoarece,
dupa legalitate si dreptate, n'a putut sa-$i atinga scopul, mestesugeste tot
felul de tertipuri (rpOrroug): scrisori anonime batjocoritoare pentru noi, fleacuri (arcepp.oAoyEac) si alte mii de lucruri, cari nu stint ascunse bunavointei

dumneavoastra si le stiu toti cei ce locuesc in Bucuresti. In sfarsit, ate

s'au intamplat la trecutul examen pentru ascunderea si calcarea in picioare
(xcacacciancav) a rodului ostenelilor noastre, la acestea voi sunteti martori, ca
unii ce le-ati vazut cu ochii. Iar, dupa ce nici in acest chip scopul filologilor
din afar& nu s'a atins, ce mestesugeste invidia, care toate le descopere pen-

tru nimicirea color bune? Intaiu prin scrisori anonime ne-a ingrozit, ca, de
nu demisionam, in folosul acelora cari cu astfel de mijloace doresc sa intro
in scoala, si nu pe use, ne vor omori. Apoi a pus si in practice vorba sa,
si Dumineca trecuta a adus la indeplinire acel lucru prea tragic, ceeace
auzind orice suflet viu, s'a infricosat. tii pe unul dintre noi, ea despre partea ei 1-a ucis, dar cu ajutorul lui Dumnezeu s'a liberat de moarte si zace
la pat, cerand dela Dumnezeu insanatosarea. Dar, temandu-se invidia ca
nu cumva sa nu dobandeasca nici cu aceasta scopul sau, lair* s'a apucat
de amenintari de moarte prin scrisori anonime, cum se daduse lozinca, si
ameninta sa ne ucida si pe noi doi si pe alti sprijinitori ai celor bune.
Acestea vazandu-le $i noi si prevazand si cresterea relelor si ca rasplata
ostenelilor noastre este amenintarea cu moartea si savArsirea ei licaloasa
(iatnef671To;), avem destula rasplatire multamita parintilor a peste 350 de
copii si rugaciunea chiar a acestor copii. Iar Dumnezeu, care cunoaste iniwww.dacoromanica.ro

381

AMANUNTE DIN ISTORIA NOASTRX IN VEACUL AL XIX-LEA.

mile tuturora, sa aduca la savarsire roadele noastre de doi ani, cari raman
neispravite, si sa pazeasca vieata, pe care insus ni-a dat-o, a noastra; nenoro-

citii (caci ne temem ca invidia, salbatacita si iesita din albia ei, sa nu indeplineasca un lucru nenorocit impotriVa oricarei dreptati si legi, cu totul
pe neasteptate). Ne retragem dela scoala si, in ce putem folosi neamului,
ii vom folosi, traind cum vom putea, ceeace si lui Dumnezeu Si oamenilor
le e plAcut. Dar, pentru ca si aceasta sa se faca cu stiinta ocarmuirii fruntasilor de acolo si eforilor, precum am fost si chemati, rugam bunavointa
d-voastre sa dea in scris deslegarea noastra, dupa cuviinta. i rArnanem
ai bunavointei d-voastre
robi prea supusi
Neofit Duca qi $1efait Commit& (1).

Intelegem bine ce voia, redactorul : sa dea o satisfactie acestor

distinsi invatati, vechi cunostinte ale lui, prieteni poate, pentru
neomeniile ce avusera sa Indure.,Totus aratand ca demisia a fost
primita si noii dascali, cari concurasera in aceste conditii, numiti,
el face loc cuvantArilor dela deschiderea, cu frecvent5, mare,
la 9 Fevruarie, a aliceului. Sa amintim ca si aintrigi valahen scosesera, dupa socotinta Grecilor, pe Vardallah, inaintasul acestor doi

dascali, si sa amintim ca si pentru Grecii cari informau, in 1822,

pe lien (intro cari insus Corai), acestia erau oameni a c5,ror eruditie

states in cuvinte si fraze si cari, mai ales ultimul, erau nevrednici in toata privinta de a fi folositori progresului culturii noastre, ba chiar erau de ash faptura, incat nici in chip negativ (sic)
nu puteau colabora (2). In 'cc priveste pe cel ranit dintre dascali,
rangul al doilea in acest invatamant it aveau Cristodulo Klonaris
i Gheorghe Ghenadie, tineri amandoi (3). Iar reprezentantul intrigei ar fi Cristopulo, poetul, of insus (4).
La serbare, intaiu vorbeste Alexandru Mavrocordat. El face lauda
culturii in genera, arata ca este Inca inapoiata in aceste parti. Dar
intru aceasta mult am atins, cand am ajuns a cunoaste folosul lucrului,

cand am sinitit ca educatia este cel dintaiu element al fericirii si

cand, deli fart mijloace si saraci cei mai multi dintre noi, lasam
totul, si patrie, si consangeni, si casnici, despretuim orice fel de
(I) Textul grec, In Apendice.
1, p. 263.
(31 Ibid., p. 251.
(2)

(4:, Ibid.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

382

henorocire tai safari* si mergem la Universitatile Europei ca sa

ne luminam. Sa se bucure, urmeaz& el, aacei parinti cari mai inMitt au dat exemplul, trimetand pe copiii lor la Academiile europene,- sa, se bucure acei tineri cari, despretuind greutatile ce be
Bateau in rata tai saracia, au mers vitejeste i cu pas neobosit la
izvoarele din call nadajduiau s soarba apele Filozofiei. Cei dintai vor vedea cu bucurie pe copiii for intorcandu-so .dupa nu multi
vreme incununati cu nemuritoarea cununa a laudei si a slavei, cei
de-ai doilea vor avea indoita multamire ca si ei au invatat a fi
fericiti si ca, au castigat acele mijloace prin cari pot s& faces fericiti

qi pe altii.n Venind, in sfaxsit, la insas scoala bucuresdeana, el o

laud& astfel; Dar cu cat mai mare va fi bucuria si a color dintai si a celor de-ai doilea si in general a tuturor iubitorilor educatiei, cand vor afla ca li se gateste un loc nou de studiu, nu departat, ci in chiar centrul patriei lor. Cat de mull se vor bucura
cand vor afla ca obstescul nostru parinte, iubitorul de neam (70,oievir7,)
i iubitorul de Muze Damn, de cand a inzestrat scoala din Bucuresti cu venituri destule, ambitioneaza a o orandui dup& modelul
Academiilor europene, ca oameni invatati qi pregatiti sunt chemati
de pretutindeni pentru a primi catedrele deosebitelor qtiir4e, ca
efori neodiliniti i iubitori de ostenele se indeletnicesc cu asezarea
oranduelilor de nevoid i ambitioneaza qi ei sa aduca buna .cuviinta i morala, eel dintaiu lucru de nevoie la astfel de aseza-

minte de folds obstii? Cat de mare va fi bucuria celor cu ade-

varat patrioti i cari dorese fericirea Terii-RomaneF,;ti cand privesc

cum grija Domnului lor se intinde in general la toate treptele cet&tenilor i ca, odat& cu grija lui de a intemeia Academia, porunceste a se aseza scoli pentru limba localnica (iictx(opi.00 7kdrcsr4) si

se ingrijeste ca si in ele sa se predea deosebite ramuri ale stiintelor si ale Invataturilor elementare ?
Academia Bucurestilor indata dupa inceputul ei Inca nu poate,
de sigur, sa lie comparata cu Academiile sistematice ale Europei,
In cari toate ramurile cunostintelor i artelor se predau In toata
intinderea lor, dar, data lucrurile merg dupa dorinta, daca ravna
do inva,t&tura a tinerilor create (dup& cum se Si nada,jdues,:te) zilnic, cand consangenii din Europa, ispravindu-Si studiile la Academiile de acolo, se vor intoarce in tar& sa lumineze pc cei de un
neam cu dancii, nu ramane indoeala ca, chi pentru stop, gi pentru
mijloace, i pentru cal vor prefer& ccoala Terii-Romanesti ci cu
vremea se va ajunge, de rapt, daca nu sa ambitioneze intAietatea,
www.dacoromanica.ro

383

AMANUNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL XIX-LEA.

.7

dar macar sa se aseze alaturi cu cele mai faimoase Universitnti

(ituveirtastlita) ale Europei. Inceputul predarii prea invatatului domn
Veniamin e prefata celei asa de mutt dorite asezari definitive a
Academiei.

latA deci, tinerilor harnici si iubitori de invatatura, iata vi se

deschide o cale noun si stralucita. Datoria voastra este sit o strabateti vitejeste si sa \TA' aratati vrednici de sperantele neamului si
ale patriei voastre. Ca bath a tuturor lucrurilor de cari va yeti
apuca sa aveti totdeauna cuviinta si bunele moravuri. Aduceti respectul obisnuit pentru cele dumnezeesti, paziti datorfile voastre
lath de dascalii vostri; sarguiti-va, la invataturile voastre, fiti siguri ca lauda ei rugaciunile parintilor si ale patriei voastre si in=
sas a voastra fericire vor fi cele mai mangaietoare roade ale ostenolilor voastre.

Dascalul Veniamin lua apoi cuvantul, Veniamin din Lesbos, care

fusese chemat intaiu, la 1815, in Atena, cu leafy de 40.000 de

aspri pe an. Invatase la Patmos, in vechea scoala calugareasca a

Sfantului loan, tinuta i cu ajutoare dela Domnii nostri, pentru a
fi trimes apoi la Paris, uncle se Mai ucenic al lui Condillac. Nici
la noi nu era sa ramaie mult: profesor la Smirna, el trezi nemultamirea clerului pentru ideile sale filozofice, in cari o coma misterioasa, o energie elementary, ItC1.11t7.)(iptirlITOV, inlocuia pe Duni-

nezeu; fu aparat de prietenii din Constantinopol, cari aratara, citandu-i cartile, ca si Galilei credea, ca si dascalul Veniamin, c5, parnantul
se invarte in jurul soarelui. Mai tarziu alaturi de Grigore Costanda,

de Antim Gazi, el era s5, lupte in Pelopones.

Discursul acestui om invatat incepe cu Solomon, arata binefa
cerile ce au incercat a revarsa asupra Dacilor multi Domni ai
Daciei, dar declare ca i-a intrecut pe toti Caragea, incercand a
impodobi cu filozofie turma cuvantatoare a Dacilor; apoi se pierde
in acele generalitati filozofice, cari-i erau scurnpe, privitoare, fireste, mai ales la educatie i folosul ei : Ioan Damaschin e citat alnturi de Hieracles filozoful si de Platon. El aminteste ca stiintele trebuesc si pentru agriculture, pomenind pe cei trimesi in
acest scop de Rusia in Anglia si Franta. El lauda, din mai rnulte
puncte de vedere, limba greceasca, cea dintai din lume, limba
chinez5, find cea din urma, ei, in ce ne priveste, adauga; Si, data
e folositoare limba greceasca color de all neam, noun, Grecilor, ne
(1) Ikon, o. c., I, pp. 145, 254, 297, 299. 303; II, pp. 16, 49, 88.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

384

e. foarte folositoare. Dar a concentra toatii stiinta in gramatica e

un lucru mizerabil. Istoria, Geometria, Istoria natural& sunt tot
ash de necesare. Nu pot lipsi nici limbile straine, macar pentru a
vadi prin contrast frumuseta limbii grecesti. Intelepciunea, nu forma,

e scopul de capetenie al scolii.

Interesante sunt reflectiile de pe urma. El se miry cum Dacia
isi trimete tinerii in toate terile, in loc de a intemeia, insas o
Academie comparabila color din Europa, cum parintii se despart
de copiii for 5i cheltuesc mull instrainandu-i, in loc de a-si aduce
in tara, dascalii. 0 singura insula mica, Chios, are atatia excelenti dascali de stiinte, are atatea carp de invatatura, are atatea
organe de incercare ezetputity.11-4.6.), iar Dacia singura nu are nimic din acestea. Nu fara curaj el recomanda parintilor a da
exemplul, neinfatiand copiilor cillcari de legi, lucruri necuviincioase. Altfel se ivesc tineri cari nu stiu ce inseamna casittorie,
ce inseamna patrie, ce inseamna gospodarie. Vor despretui toate,
ca sh apara diplomatiei. Ei vor da bogatia for femeilor desfranate
(Tcopvu.4), vor vinde mosiile lor, si neamul for se va ingropa, cu
dansii. Vi se cuvine voua, o prea nobili boieri, sa ridicati de pe
neamul vostru insulta neinvataturii ! Vi se cuvine voua sa faceti
neamul Dacilor a v& recunoaste ca binefacatori ai patriei proprii !
Vi se cuvine voua s& smulgeti patria voastr& din adancul (Coyspot3)
intunerec al ignorantei!. Ca si cum s'ar fi adresat unor salbateci,
el be spune : achiar sunt sigur si de aceea ca, inaintand educatia,
i plugaria se va impodobi, ash incat sa aveti
venituri indoite si
intreite.

Indata dupa aceea veni si dascalul de elenica, Constantin Psomakis, mai putin cunoscut, doar prin scris, ca unul ce colaborase

la marele dictionar din Constantinopol, Chivotul (1). Mavrocordat

II saluta, aratandu-1 ca om faimos pentru invatatura si iubire de

neam. Fara lipsele de tact ale lui Veniamin, el aminteste numai

ca unoi am ramas in urma fat& de Europeni. Anunta tot data
ca se vor chema, si alti profesori de isprava, intre cari Constantin
Iatropulo, care se afla
o stini de aiurea
atunci in Italia (2).
Fagaduiit biblioteca, indispensabila dascalilor ca si ucenicilor. Din
partea lui, al doilea dascal nou laud& caracterul nestramutat de
filomuzi al Greeilor, pomenind scolile de poezie si filozofie din
(1)

Ikon, o. c., I, p. 254; II, pp. 186, 192.

(2) Cf.

ibid., p. 254.

www.dacoromanica.ro

385

AMANIINTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL XIX-LEA.

Ianina, Chios, Smirna, in earl se predau lectii despre Descartes

si Newton. Tara-Romaneasca, Bucurestii,
acest prea strAlucit
oras domnesc, ii par acea mai tanara filch a Eladei si ravnitoare

cu adevarat a bunurilor maicii sale. In loc sa rezume in Caragea tot trecutul scolar si cultural elenic la noi, el cuprinde in
manifestarea recunostintei sale pe toti Domnii si pe boierii autohtoni, indemnandu-i sa nu-si uite traditionala datorie.
Ii place cb, se introduc si alte limbi, latina si franceza, e v rand
in multe chipuri sa lumineze neamul si s-1 faca si virtuos si politic (sic), dar tot limba greceasch, a maicein, trebue cultivate mai
mult de u filch, in aceasta pxyakoiroXv; a sa. Dela Orfeu si Homer

pane azi, limba elina gi-a tinut intaiul Tang in lume; numai ea
poate innobila si inalta popoarele. Astfel s'au umanizat cuceritorii turci, dupA, Macedoneni si Romani. Dintre fruntasii noai culturi elenice, aminteste pe Alexandru Mavrocordat, Teofil Coridaleu,
Meletie de Atena, Pallonii din Ianina, pe Evghenie si Nichifor Theotokis, pe vestitul acela Neofit, pe Lambru Photiades. Ca sprijinitori actuali se laudA Domnul, Mitropolitul, episcopii, boierii, cari

vor se faca din Capitala for o unouh Atena, cu asemenea profesori. Dar greceasca, limba oastra strabuna Inainte de toate, caci
altfel ornul e 6 -/),o)aaw, fare limbs. Se va prod& dupa cei dintai
scriitori ai neamului, Lysias, Demostene, Eshin, Tucidide, Herodot, Homer, Euripid, Sofocle, Aristofan, Teocrit, Antologia, etc.
.$e stie GA si aceast5, Treime profesorala era sa fie inlocuita, subt
indiferentul pentru litere Alecu Sutu, caruia ii trebuiau Ins dascali
la copii, prin chemarea dela Odesa a lui Vardallah, retras un timp
la Chios, si a lui Ghenadie, precum si, dela Constantinopol, a lui
Stefan Kanellas, prograrnul cuprinzand gramatich, istorie, stiinte
naturale, matematica, limbi europene si picture (1).

Nunihrul din 1-iu Iulie 1818 cuprinde ca vesteD (s( ate) o. expunere de doua pagini despre fflologia Dacilor sau despre literatura scrisa in udialectul daco-vlahic. Se lauda intaiu tiparul

dela Buda, opera de librar a lui Zaharia Carcalechi (Kaptctki:C),

ucare primeste manuscripte si le tipareste cu cheltueala lui. Iar
natia nu lipseste de a contribui la aceasta cu cea mai mare bucurie si multamire, cumparand cartile cu grabs mare; mai ales

(1) Ibid., I, p. 265. P. Nicolaide din Smirna, negustor la Odesa qi patron de milli, Ike5
daruri 5i acestel scoli (p. 204, anal 1818, din loans.

www.dacoromanica.ro

10

N. IORGA

38G

cei din Moldova s'au arittat si se arata totdeauna cei mai grabnici
si mai cu grija, dorind din tot sufletul cresterea si adttogirea la
cele bune ale neamului lor. Nu mai putin si comunitatile aflatoare
la Pesta si Buda si alte cateva, ale fratilor lor de un neam. Macedono-Vlahii din Ungaria contribue din bielsug la orice carte din
nou apAruta, miscati de iubirea nearnului D.
Se vorbeste apoi de scoala lui Veniamin Costachi dela Socola,
unde invata orice stiinta de folds, nu numai cei ce au de gaud
a fi preoti, dar si alti saraci ucenici ai neamului, cari se hranesc
si se imbrach fora cheltueala. Se inseamna apoi ca patrioti Gherasim episcopul de Roman, care contribue cu toata graba cu
imbielsugata catime de bani la editarea de carti folositoare in limba
lui parinteasca.p
Scarlat Vod Callimachi, care veghiaza cu adevarat parinteste
la imbunatatirea terii si la cresterea noroadelor Incredintate de
Dumnezeu lui, a oranduit pe Marele Vornic dumnealui Mihalachi
Sturza, pe Marele Postelnic dumnealui Alexandru Beldiman si pe
dascalul de latineste dela scoala domneasca (o.o8systaul) azo),.sEcp) ca

sa traduca legile locului in limba Dacilor, cari intru putin vor iesi
si patrioti ca Mihaiu Sturza,
Marele Vornic, Conachi, Marele Postelnic, Alexandru Beldiman
, dar si Spatarul Gheorghe Balsuca, nu numai
ceeace stiam
se, ocupa de traducerea multor cart utile de nevoie si de obstesc

de subt teascuri. Boieri cuminti

folds, dar si de editarea lor, cari nadajduim ca in curand sa be

vedem la lumina. Beldiman a publicat Moartea lui Avel, dupa

frantuzeste, cu patru figuri, precum si Oreste , tragedie. So

si Iliada si Odiseea lui

lucre nou iaras
mai afla in tipar
Homer, push in versuri de eel mai sus pomenit Mare Postelnic
Alexandru Beldiman, precum si faimosul roman Numa Pompilie,
toate in limba Dacilor. Dintre alte publicatii, ilustrate, se citeaza
Paralelele lui Plutarh, Telemaque si Descoperirea Americei, despre

cari fagadueste, vazandu-le, a face o dare de seams.

.

E vorba, la sfarsit, pe pp. 88-90 din anul 1819 (no. 11, din

-1-iu Iunie), de o reprezenlatie de team grecesc la Bactcreqii, data

de elevii liceului, in limba vorbita de noin. Piesa e Moartea lui
Patroclu, de Atanasie Cristopulo el insus. Se arata Spectacolul

la ridicarea cortinei. Totalul tragediei s'a reprezentat cu ass de

fericit rezultat, incat sirre, bravo, se auzia din gurile tuturor ascultatorilor (cei mai multi dintre cari plangeau cu iacrami amestecate cu sitnwww.dacoromanica.ro

AMXNUNTE DIN ISTORIA XOASTRA IN IMAM. AL XIX-LEA.

387

11

patio si bucurie), si plesnitul manilor rasuna necontenit. Top tinerii sunt

vrednici de mare lauda pentru reprezentarea eminenta, Indraznesc

a zice, a rolurilor ce li s'au incredintat; mai ales eel ce a .jucat
pe Ahile, un tanar de 18 ani (Constantin Chiriac: Kopcmcoi3), care

si in tragedia lui Cesar a jucat de-a minunea pe Biutus, Inca si

eel ce a jucat pe Patroclu (loan Sumachi) i impreuna cu of eel
ce a jucat pe Fenician (Dimitrie Canusi: Kul/63114); ceilalti erau:
Constantin Algi,'AktC-ii,;, ca Automedon, Gheorghe Heracles,'Hpctki"74,
ca Agamemnon, Teodor Lesbios ca Ulise, loan Vasiliu .ca Aiax,

Gheorghe din Argyrokastron ca Nestor, Diinitrie Peloponesianul ca

Diomed, Anton Teodoru ca Idomeneu, Alexie Antoniu ca. Antiloh, o
Germana (reppmEc), doamna Delille: Aek0a, ca Briseida; In scurt
Limp, urmeaza notita, anadajduim sa vedem pe activii tineri greci
actori distingandu-se si in tragediile Meropa i Temistocle, traduse

una din frantuzeste, cealta din italieneste, de a caror reprezentare

se ocupa zilnic. Pans acum trebuia ca insisi tinerii sa joace. qi
rolurile de femei, pentru lipsa de interprets grece, dar suntem cu
buns nadejde ca de acum inainte vom vedea Inlaturata i aceasta
greutate, caci multe din doamnele nobile i iubitoare de bine de
aici

au de gand a imbogati teatrul nostru

cu aceste roluri

neaparate (eourea:ivicch) pentru mai deplinul sentiment al frumusetei

reprezentatiei. Si astfel neamul poate nadajdul inceputul i putin

cate putin deplina asezare a teatrului grecesc, aici si la Odesa.
Iata, de altfel, o noua cariera pentru eruditii neamului nostru, cari
suntem siguri ca vor ambitions sa cheltueasca putintel din vremea
ce to prisoseste pentru alcatuirea i traducerea de .tragedii. E insa
de dorit a nu se zabovi un lucru ca acesta multa vreme, ca sa
alba tinerii reprezentatii dupa alegere, i sa nu se piarda (berm!:
Cvac) graba vrednica de lauds catre bine si ambitia lor.
Astfel teatrul dela Cismeaua .Rosie, al Domnitei Ralh, fiica
Domnului, 'apare mai bine In lumina. Dar el insemna, ca si hum!,
triumful la noi, tars sucursala qi neam de derivatie, at spiritului
altui neam.
CapatAin

o noua stire despre Mihail Boiagi. La 24 Iulie 1819,

'din Viena (pp. 90-1), Mihail Gh. Boiagi (1117coi:azC-ii), arata ca a tra-

dus Orbis pietas al lui Comenius, ca Ebtovcap.im; K.6apo;;. El vrea

BA prefaca admirabila lucrare, pe care o descrie, in, mai multe
limbi, sub titlul de 'Ice. '40.4 Kopivco4 Aexel7Xcoaac4, ti anume in
alatineste, frantuzeste, italieneste, in cele doua dialecte valahe
www.dacoromanica.ro

12

N. IORGA

388

(sic '& &6o) 6),ux.ith.c act/lax-cow), adich daco-vlahica si macedono-

vlahica, in cea ce se vorbeste acum elenica, In ruseascA, sarbeasca,

ungureasca si germana. In limba greceasca de azi, in cele doua
limbi valahice si in sarbeste acum se publica-IntaiaS data. Nevoind
a zabovi, cere contributii, punandu-si corespondenti la Viena, Ve-

netia, Buda, Bucuresti, Brasov (Bpac-4-464)), Sem lin, Salonic, Iasi,

Ianina, Cipru, Constantinopol, Livorno, Marsilia, Miskolcz (Micx6),:c;z1,

la Macedoneanul Muni M. Dona: A6yof.), Moscova, Odesa, Paris

(Ia baronul Gh. Sakellario), Pesta (la Macedoneanul Gheorghe -Mutu:
Motit.C(p), Petersburg, Seres (la fratii KomcouniX-0),Sibiiu (la vestitul
Hagi Constantin Pop), Smirna, Triest, Chios. Cei ce culeg numele

sunt Simon Gheorghe Sina si Zenobie .Pop, atunci la Viena.

Mai mentionam scrisorile pentru Chivot ale Patriarhului Chiril

de Constantinopol catre beizadea Scarlat Ghica (1818, no. 28), cu
un raspuns dela acesta, fara legatura cu noi. S nu uitam nici un
apel at acelui Gheorghe Cleobul din Filipopol, a carui metoda lancasteriana se intalneste si in terile noastre; e datat din Paris, 15
Decemvrie 1818 (apelul e lucrat de C. Tovizpu, Tobra, din Kydonai,
la Firmin Didot). Se reproduce din Monitorul francez in eel dintaiu

no. al anului 1819 mentiunea ridicarii la rangul de baron a lui

Gheorghe Sakellario din Adrianopol, care ajuta publicatia Homerului lui Rusiadi si avea de gand sa faca o scoala, cu biblioteca,
in orasul situ de nastere.
In 1819 (pp. 80-2) se publica instiintarea lui Dimitrie Davidovici, editor al gazetei. sarbesti si tipograf in Viena (24 Aprilie),
in care se anunta ca are dorinta de a tipari si carp in limba
Grecilor, Sarbilor, Vlahilor, Arabilor si Evreilor; caracterele romamesti nu se procurasera Inca.

Cea mai mare parte din revista o ocupath cu clari de seams. E

interesanta obiectivitatea lor. Vorbindu-se de cartea lui Leake

(anul 1818, p. 23) se noteaza rezultatele calatorului englez despre

Vlahi fart nici o tagaduire sau intortochiare.
Intro darile de seama se cuprinde, la 3 Martie 1818, aceea despre
GErotocritul prefacut dupa originalul lui Vincenzo Cornaro, Cretan,

de Dionisie Fotino, istoricul (tomul al III-lea iesise la Viena in

acel an). Cu acest prilej se spune ca si a al treilea volum din Istoria
Vlahobogdaniei este in curs de tiparire (ixaikcca '07j). Se arata
www.dacoromanica.ro

389

AMANUNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL XIX-LEA.

13

ca lath de opera, tot greceasca, a lui Cornaro prelucrarea lui Fotino

inseamna: reducerea la un stil mai inflorit si armonios, schim-

barea totals a versului si adaugirea de felurite bucati de versuri

puternice (gyro* si impodobite (civO-rdpot) si de cantece (:privi2w.)
dupA, felurite intamplari ale vreinurilorn: upentru aceea a si numit poema Noul Erotocrit. Nu se uita de recensent nisi demnitatea moralA.. La 2 Septemvrie 1818 apoi se vorbeste de al doilea
volum din Istorie. Iar in no. 2 din 1819 de al treilea: se spune
ca autorul s'a trudit mult si ca use sileste, cum aflam, a si imbogati
neamul si cu alte opere istorice.
Apoi ceva mai tarziu (p. 167) e vorba despre nontEXT 8tkmta.).1A
a lui Polizoi Kontu.
Se face o dare de seams' (1819, no. 2) despre Protopiria lui
Dimitrie Nicolae Darvari, publicata in Viena.
Dar si alte stiri, de mare folos, se pot culege din aceasta foaie.
Vedem astfel ca editia In limba vulgara a tragediei lui Sofocle,
Arr4 1'Iccov.T6Topo4, s'a tiparit cu cheltueala negustorului, evident
Aroman, Marcu Gheorghe Carta (liciptCrz) (an 1818, p. 12).
No. 12 din 1819 (15 Iunie) (p. 100) pomeneste publicarea Noului
Robinson, tradus din limba german& in greceasca apla de baronul
Constantin Dumitru I3elio (1111i)stou), 1792, in 2 volume. La 28 Maiu
acelas Dimitrie Davidovici, tipograf, anunta ca va led dupa sase
srtpramani.

Revista cAta o am. se opreste cu numArul din 15 Iunie 1819

(iesia- acum de dourt on pe tuna). Dar, cum am spin, este si titlul pe

1820, anul al IV-lea: In rest, de sigur ar mai fi destule de gasit.

Si, cilnd s'ar face asemenea cercetari si in celelalte ziare grecestiunde vor fi colectii mai depline am
vedea mai limpede si
,
mai sigur multe lucruri din cultura greceasca pe pamantul si cu
sprijinul nostru si din legaturile propriei noastre culturi cu &visa.
II.

Un avocat roman in Basarabia dupa anexare:

.

Stefan Beideman.

Intro boierii moldoveni cari se acezara la 1812 in Basarabia

fost Si o ruda, foarte departata, a poetului Alecu Beldiman si, ca
si acesta, coboritor al. Beldimanestilor ce apar la inceputul secowww.dacoromanica.ro

h. IORCA

14

390

lului al XVII-lea: consilierul titular Stefan, caresi ziceit Irish Beideman (1). Era fiul until Apostol, pentru Care i se spunea, in Rusia
Apostolovici (2).
.

De altminterea rosturile lui de familie se deslusesc din aceste ran-

duri cari fac parte dintr'o scrisoare a lui Stefan; datata 27 Odomvrie 1851: .,Eu am infatosat la Gheroldie documenturile noastre
spre a fi Intariti in dvoriansta. Si alts Impiedecare nu urmeaza
cleat ca- .trebuie sa InfatosAm un act din partea ocarmuirii Moldaviei, adeca din partea Divanului sau a Sfatului Administrativ., doveditoare ca bunul nostru Nicolai [Beideman] Boncul, au avut cin
moldovenesc: Stol[nic] sau Comis, fie oricare, si au stapanit "-Amara

clironomicesc in Tinutul Covurluiului, pe care si astazi rudeniile

noastre it stapanesc. Ca fiul sau, adeca parintele .nostru, find de
mic [copil] instreinat la Tarigrad dupA tulburarile ce au urmat

acolo pe la anii 1770aice trebuie sa va povatuiti Cu veletul (sic)

patentei noastre, de . pe care la dumneata este copie 'Maritsa, cand
parintele se afla iesit din vista
intorcandu-se in Moldavia pentru
slujbele ce-au facut Imperiei- rosienesti in vremea razboiului cu
Turcii dela anii 1774, au fost pograjdit (3) de. fericita intro pomenire
Imparateasa Ecaterina al 2-lea cu cinul de suhoputnoi (4) Capitan,

prectim patents: ce se afla in mainile noastre dovedeste, in care

patents familia parintelui nostru s'au scris Beideman. Sau, de socotiti ca aceasta schimbare de familie poate sa aduca. in mijloc
vre-o incurcatura, ca bunul nostru Nicolai Beideman, care s'au
numit si Boncul, de pe pamantul ce au stapanit, au avut cin moldovenesc, staruiti pentru aceasta Incunjurare si ma instiintati de
este cu putinta sa castigam o asemenea dovada, si prin ce mijlocireD (5).

Un frate al lui,- Dimitrie, Vornic al Regulamentului Organic, ramasese In Iasi, si el pastry legaturi stranse cu Stefan. Stiindu-se
ca si dansul cunoaste rosturile cancelariilor rusesti, i s'au Incredintat

pricini peste Nistru. Astfel pe la 1838-9 Ruxanda Miclescu, nascuta Ruset, care reclama proprietatea satului Vornicenii sau Otacele, cu pod peste Nistru, langa cetatea si otargulp Hotinului,
(1) Pe o cocoanit Smaranda, ale earei afaceri le servile, el o nume4;te insit Beldiman.
(2) Fusesera cinci frati. La 27 Iulie 1848 Stefan scrie lui Dimitrie ed fralele for eel
mai mare loan a raposat la 26 Maiu trecut.
(3)

g Incet6tenitD.

(4) De Putna Seaca.

(5) 0 scrisoare din 1866 pomenecte pe Vladimir EgorOvici 13eidiman sau Volodia.

www.dacoromanica.ro

801

AINIANTINTt DIN ISTONIA NOASTRA TN 1/FACTIT, AT, XIX-LEA.

15

satul fusese luat de Casa dvorenilor hotineni la 1832, veniturile

depunandu-se .1a Ilianeul din Odesa, pima In larnuirea dreptatilorD-, dadea vechilimea sau procura pentru apararea intereselor ei
lui

a Beideman , care o va reprezenta la instantiile judeca-

toresti din Basarabia i la carmuitorul Senat, data trebuinta va

ceren. aNefiind putineios a merge insu peste l'rut, Dimitrie filch

sa se treaca procura asupra afratelui dumisale, gubernschii secretar
Stefan Beideman, ca unul ce sa afla traitoriu in BasarabieD, adaugand ca el trebue sa caute f,;i de moia, acum parasita, la a Coate
cele din launtru raporejenii, putand s'o i arendeze (17 Fevruarie
1839).
Stefan izbuti, de0 Micleasca mai avea surori, co-mo.,tenitoare.

Intr'o scrisoare a sa, el constata ca anioqia Otacile peste tot nu

are mai mull decat 477 desatine pamant, din care luandu-se desatine pentru trebuinta cetatii, pe care este podul i tot satul
pentru care Senatul zice Prin hotarire ca sa li se plateasent in
bani, dupa cea desava.rit hotarire a pridinei de apelatie, judece
singUr dumnealui ce mai ramane. Hotarirea Senatului, care socoate

in stanjeni, 600 de toti, Inseamna cat s'au luat pentru trebuinta

cetatii care din nou se zidete. Ruxanda Miclescu capita stapanirea vremelnica, pana la hotarire, a mosiei. Pentru atata isprava
eel dintaiu vechiln nu primise numai 70 de galbeni olandezi, ci
Inca i marele avantaj de a strange doua treimi ale veniturilor.
Stefan explicA, mijloacele sale prin aceste randuri dintr'o scrisoare:

imi sta in spate un ipochimen care are frate in insu0 cantalarie

domnului Chisilev (1).
Aceasta afacere 11 puse in legatura cu Alecu Ghica, pe care merge&

sa-1 Intiimpine la Sculeni. Ghica nu e altul decat tatal lui Grigore

Voda al Moldovei, din 1849, i despre insu acest tanar, cuconul
Grigorith, despre' sotia sa, moarta dupa abia apte zile de boala
Imbunatatit outlet I vorbete el in scrisoarea ce urmeaza:
Iulie 12, 1849.

Plecciciune,

Au trecut indestula vreme de nand au contenit corespondentie Intre noi.

Eu nu v'am scrip pentruca niciun predmet mai deosebit nu am avut in

vedere; acum insa va fac stint a din mila Domnului noi ne ailam cu tatii
(1) In aceeas scrisoare: acopila co, mai mica. ni-au, laser, mutandu-sli la vecinicul Limp.
Era, si o sora Elencu si un frate Iordaclii.

www.dacoromanica.ro

N. Iona&

16

392

sanatosi. Dela Petrezburg am priimit in zilele aceste scrisoare prin care

ma instiintaza ca pricina Otacelor au trecut dela Senat la domnul Minis- tru Chiselov si ca pan'la viitoare Luna Septemvrie va urma cea de savarsit
hotarare.

Aratati coconului Alecu Ghica inchinaciunile mele si ca eu nu contenesc

staruintile mele pentru dobandire doritei dezlegari.
Cuconul Grigorita Ghica cand au venit dela Esi aice, dupa cele vorovite
intre noi acolo, s'au adresarisit catra mine, si, dupa ce i-am lamurit pricina
cu Hazneaua, Inca toti advocatii de aice au imbunatatit lucrarile mele, apoi,
tocmai and se afla gata ca sa se porneasca la judecatoria Tinutului, cu toata
gatire, din nenorocire 1-au intampinat cel mai amar pahar, a se lipsi de preaiubita sotia sa, care, dupa o boala numai de sapte zile, moartea au rapit-o
de pre pamant. La durerea acestui imbunatatit suflet ne-am impartasit cu
totii. Intamplarea aceasta au adus prefacere si insusi interesului dumilor sale
cu Hazneaua.
Cuconul Grigorita in desperatia amaraciunii sale au scris cc. Alecu ca

nu este in stare a cauta pricina si ca sa randuiasca pe tine va socoti,

fiindca tocmai in aceiasi vreme s'au intamplat acolo la Esi si Manolache.
Sofronie, coconul Alecu, Para sa cunoasca dostainicia omului, i-au incredintat
lui o. pricina atat de vajnica, carele dupa vechilimea ce i-au dat, an si venit

acum aice. Mie nu-mi pare au de o asa prefacere pentru alts, decat ca
apararea- dreptatilor cuconului Alecu innainte pretentiei Haznelei, unde toti se

uita cu ochii incruntati, au pierdut cu desavarsit forsul ce putea sa aiba

cu fiinta cc. Grigorita aice, carele cu delicatetia haractirului si bunatatea sufletului au domolit si pe cei mai mari prigonitori a pricinii.
Pentru Sofronie, acum poate fi usor de a infatosa neste drepturi lamurite
do altii, incat el poate merge innainte, ca unul ce II due altii de mama; se
vede ca, on au fost recomenduit de altii, sau ca cuconul Alecu nu I-au cunoscut cat trage.
Aceste numai spre a dumitale stiinta: noi din mila Domnului ne aflam
sanatosi. =

Cumnatichii sarut manila, iar Anica va trimite la arnandoi fra-

testile imbratosari.

Plecat frate,
S. Beideman.

Dar, dupa hotarirea favorabila a judecatoriei de lidtin, se Moil,

de partea dustpan& Micleascai, o apelapen, al carei termin fu pierdut
si nici a comisia
din sgArcenie, spune Stefan Beideman,
insArcinat5, cu o asemenea cercetare nu fu favorabila familiei moldovenesti. Stefan se plange de barfeli, de neincrederea lui Dimitrie:
www.dacoromanica.ro

393

AlIANONTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACOL AL XIX-LRA.

17

dace ci frate &Atilt frate nu putem sa avem credintk apoi nu miau mai ramas nimica a nadajdul in lumen. Rasarise acum ci o
pricina a Dimachioaii, de care va fi vorba pe urnia. Totus,4
procesul Micleascai fu cactigat la oblastul Basarabiein.
Beideman, care se afla Inca din 1841 la Petersburg, urmaria ci
pricina clironomilor raposatului fratelui nostru pentru banii ce li

se cuvin dela Hazna ci care, numai din cruda urmare a Prunculectilor, stau ci pana acum incurcati. Procesul Micleascai nu era
holarit nici la sfArcitul anului 1843. Se mai adaugi ci, in 1843,
pricina Vornicului Petrache Roset cu razacii inaintea Senatului
rusesc, ci Beideman 11 indemna sa se adresariseasca catre rudenia
dumisale cneaghina Urineva, care are toate mijloacele, ci, cu privire la Constantin Roseti Balanescu, ci el amestecat In judecati
prin Rusia, el scrie, la 16 Noemvrie: Pe varul dumisale Aga
Constantin Balanescul 1-au dat Senatul ramas ci in pricina veniturilor, ca sa plateasca cneaghinai 67 mii carboave.
Micleasca ingaduia, in anul 1844, sa, opreasca toate veniturile

mosiei stranse la dvorianisca opeca ci la alte locuri, ca plata

a ostenelilor sale, (land inapoi numai 70 de galbeni, platiti lui la
inceputul judecatii, plus banii poclinei ce in urma, dupa feliuri
de lucrari, tot in pricina aceasta am plata eu, zice dansa. Intr'u
limba plina de cuvinte straine, Beideman aratk tot din Petersburg,
la 13 lunie 1845, ce s'a ispravit in afacere: In pricina Micleascai,
cea mai de pre urma stiinta ce s'au trimes dela Moldavia de catre
Pravlenia Basarabiei s'au pridstavlisit Senatului abia in trecuta
lung Fevruar. Multe sudori am varsat pana am ajuns la telul
acel dorit, pentru care trei ani ma muncesc aici in Petresburg.
Iar mai tarziu va spune ca, refuzandu-i-se un moment, dela Ministerul de Justitie, dreptul de a mai urma procesul (1), putin ramasese sa -ci piarda vieata. Inalta deslegare se Wept& cel mai
curand in August, dar ea nu intervene nici in Noemvrie. In anul
urmator se face& jalba catre Tar, cu siguranta de a se cactiga afacerea. Micleasca muri fara sa vada biruinta cauzei sale.
Afacerea se incheia, in aparenta, prin hotarirea Senatului din 31
Octomvrie 1848: din 17 senatorin, scrie Beideman, ace au prisudstvuit, 13 au iscalit in folosul nostru, ear patru impotriva, trecand apoi hotarirea la consultatie. Luptele ce am patimit ci
alergarile mete nu sunt in stare sa vi le scriu (2).
(1) Scrisoarea din 1-iu Septemvrie 1856.
(2) Scrisoarea din 28 Noemvrie 1847.
Analele A. R.

Tom. XXXV111. Mentoriile Sec(. Islorice.

www.dacoromanica.ro

18

N. IORGA

394

Trebul sa se astepte insa 0115, in Maiu 1848, cand hotarirea

trecii si prin Sfatul imparatesc. Pricina am castigat-o veciniceste,
spune el la 21 Maiu, si prelungirea ce are sa mai urmeze pima
se vor implini formalitatile de dreptatile adevaratelor stapanitoare
a Otacelor intru nimic nu se poate atinge. Amarnice lupte am
avut si in grozave datorii si cheltuiele sunt implantat, si elite Inca
cheltuiele Imi trebuiesc! Vechilul sau merse la Hotin pentru apelatie , care se mai prelungi.
Dar partea luata din Otace la 1846, in trebuinta cetatii ce din
nou se zideste langa Targul Zvancea si Nistru, impotriva Otacelor,
constitue Inca o piedeca. Pricina tocmai acum la Obsteasca Adu-

nare ajunsese In asa primejdie, ca in veci era sa ramaie pierduta,

si atunce vai i amar ar fi fost pentru mine, ca eram silit sa
alerg si sa muncesc In alte pricini ca sa ma pot plati de datoriile
in care m'am inglodat cu pricina aceasta. Atunci, pentru a-si
scoate cheltuelile, el face, la 11 Martie 1849, propunerea, pe care,
pentru amanuntele de vieata basarabeana ce se cuprind in expunerea ei, o redam aici in chiar cuvintele lui:
Dumneata faceti toate chipurile de a va intalni cu dumnealui Vornicul
Alecu Ghica si, cetind copia raportului judecatoriei politicesti, staruiti a face
aceia ce se cuvine i yeti socoti mai de folds pentru not si mai cu inlesnire
pentru dumnealor. Puneti-i inainte ca dumnealor, priimind mosia in stapanire,
prea putin folds vor avea, ca, de am da in posesie, nimene acolo intre doua

cetati si in gurile leilor nu sa va vara, cand mai ales ca oranda bauturilor

lipseste cu totul. Trecatoare peste Nistru se afla luata in privigherea carmuirii. iar a o vinde de veci, nici atata nu se va gas' nimene ca s deie
bani sa-si cumpere beleaua, ca toga viiata sa aiba svada cu cinovnicii si
soldatii de prin cetati, aflAndu se, precum stiti, intre doua cetati (una a Hotinului si alta ce se zidWe acum cu departare numai de doua verste una
de alta); si dar pentru dumnealor ar fi mult mai de folds ca sa tread+, mosia veciniceste catra mine cu un pret care se va socoti fara pagubirea
dumilor sale. Tot trupul Otacelor in hotarele de mai inainte cuprinde numai 360 falci, din care 56 desetini s'au luat in trebuinta cetatii, iar lacuitorii ce au fost pe dansa Ministerstva averilor inparateti le-au dat voe
de s'au mutat pe alte mosii, si in stare de astazi Otacele niciun venit nu are.
Eu, priimind veniturile ce se afla adunate i platind datoriile facute in
socoteala a pricinii, asemene despartind pentru dumneata aceia ce se cuvine,
ramasita indata voiu numara-o dumilor sale, si, pentru cat nu va ajunge

pan' la pretul cu care ne vom tocmi, imi voiu pune o vadea numai de un
www.dacoromanica.ro

395

ANIANDNTE DIN IStORIA NOASTItI IN VEACDL AL XIX-LEA.

10

an, supt sigurantie a insusi mosiei. Toate veniturile adunate pint scum nu
se cuprind mai mull de 11 mii carboave, si se va face si dobanda vre-o
dona mii.

frica lui Dumnezeu va, marturisesc ca cheltuelile mele, de tend

am priimit pricina asupra mea, cu ceia ce am sa platesc aice dup6, vecselile ce am dat, cuprind peste 6.000 carboave, osebit de cheltuiala ce mai
trebueste acolo la fats locului, la priimire banilor. i, tend va veni dela
aice ca sa se hotarascA in fondus, dumneata stArueste mai intaiu pentru ca
toate veniturile pan' la ziva intoarcerii mosiei spit ramaie in folosul mieu, si

apoi yeti intra in vorba si pentru de veci, si, data in acest de pe urine

predmet yeti ispravi ca dumnealor sa-mi deie aht formalnic pentru trecere
mosiei veciniceste tetra mine, atunce planul mieu este acesta: ca sit ma
staruesc aice a trece mosia veciniceste catra Haznea, cu un pret mai bun
decal aceia ce eu voiu plat' clironoamelor, si tot folosul sau sporiul ce vom
primi dela Haznea sa-1 impartim intre not drept in jumatate. lush aceasta
incunjurare tineti-o de data in secret, pan' voiu priimi mosia si veniturile
in stare care este, ca nu cumva sa intre la prepus dumnealor ca eu as putea
sa aib dela Haznea vre un folos mai insemnat. In sfarsit, inchipuindu-va cu
imprejurarile de fate si cu socotinta dumilor sale, ma instiintati faro zabay& despre ceia ce yeti putea catortosi ca sa priimesc masurile mele in
cea mai departe lucrare. In viitoarea luna, mai nadajduesc ca se va trimite
de aice ucaz pentru slobozire veniturilor si intoarcere mosiei.

Heideman avea de gand ca, dupe ispravirea formelor, in Septemvrie, sa vie insus la Iasi pentru a discuta, cu cei interesati
propunerea; deocamdata se feria sa rupa pretul. El atragea atentia si asupra apretentiei targovetilor de Hotin. Era aa de indatorat de pe urma lungului proces, Incat trebuie sa-mi vend i
copiii mei sa ma plates. . .n. a Iar, eu de voiu ramanea i fare camesa, putin va pasa. Invinuind in special pe Catinca Ghica si sotul
ei Alecu (celelalte mostenitoare erau maice), el striga: aAceasta
este impotriva a toata politica ce urmeaza intro noroade sivilizate!D.
Caci a scos averea aceasta chiar din fundul pamantuluin (2), stand
opt ani la Petersburg, unde traiul este foarte nepotrivit cu eel de
acolo, cumparand oca de carne un sorocovatn ; qi Anica lui (TAUnnia, tare des din pricina climatuluin (3).
In primavara anului 1850, Heideman fixa suma pe care ar fi
(1) Scrisorile din 29 Julie si 24 Septemvrie 1849.
(2) Ibid.
(3) Scrisoarea din 12 Decemvrie 1849. La 17 Martie 1850 el adaug5, ci ministrul de
Risbolu se opunea la restituirea pArtii de movie luata pentru cetate.

www.dacoromanica.ro

AT. !Mini

20

396

gala sa o dea: (<4.000 ruble argint, socotiti in cursul Moldaviei

48.000 lei , platibila indata sau peste o luna. i iarac se adauga
lamuriri pretioase pentru rosturile agrare ale Basarabiei pe la 1850 (1):
Dad, dumilorsale li se va 'Area. pretul insemnat de mine ieftin, pot sit
faca intrebare la toti boerii de acolo ce au vandut in Basarabie moaii,
cate ruble argint au luat pe falce, ai atunce se vor incredinta ca pretul ce
dau eu, socotind cate 10 carboave falce, pe 400 falci ce cuprinde tot trupul
Otacelor, nimene altul nu va da, ai nici invredniceste pamantul Otacelor
asemene pret, find cea mai mare parte dintr'insa numai nasip ai piatra. Tar
afar& de toate acestea niciun nebun nu se va gasi sit deie bani pe bocluc,
caci, dupa hotararile ce am trimis dumilor sale, 226 desatini se intorc in
stapanire propietarului supt conditie ca sa nu poata face niciun acaret pe acel
loc, care vra sit zica ca pomescicul nu insemneaza nimica intr'acest predmet. Eu v'am lamurit si prin scrisorile de mai Innainte, si, de este cu putinta, staruiti-va prin dumnealui Vornicul Aleco Ghica sau prin logofatul sau a
face vre o punere la tale pentru de veci, caci atunce 8i eu voiu sti pentru
ce am sa jertvesc pe viitorime ostenele ai cheltuele. i, dumnealor priimindusi banii, pretul ce invredniceste mosia scapa de toate supararile si de judecati cu Hazneaua ai cu lacuitorii targului, a carora pretentie Inca nu este
mantuita cu totul. Venitul cel mai insemnat a Otacelor se incheia in trecatoare peste Nistru, insa acum trecatoarea este luat& din preuna cu totul satul,
in folosul cetatii, ca uncle ce se cuprind pe acele 56 desatini parnant luat
supt cetate, iar celalalt venit cuprinde numai 440 ruble argint pe 'an.

Ceeace impiedeca ispravirea lucrului, erau Si interventii noun,

ca a Sp5.taresei Profirita Dimachi, una din mostenitoare, pe laugh familia Miclescu: ea se adresa Judecatoriei politicecti' a Basarabiei,

cerand jumatate din veniturile capitalizate pang atunci. Jaloba ce

au trimes, insemneaza o nula (anola, eerie Beideman). Caci acolo
(in Basarabia) pravilele lamurit hotarasc ca cel ce n'au cautat

lucrul sau zece ani, nu mai are dreptate a-I cere. El se pregatia
a veni insult in provincie cu ucazul de stapanire ci o ezapisca
tiparitan a intregii afaceri. nliierband in nevoi amaritoare )), pedepsindu-se cumplitn, vechilul astepta in toamna sosirea zdelcei

necesare pentru intreaga primire a veniturilor acelora. El jura

pe frate, in numele Ziditoriului ai pe norocirea copiilor, sa raspunda qi sa lucreze repede (2). Banuia ca actiunea Dimachioaii
(1) Scrisoarea din 17 Martie 1850.
(2) Scrisoarea din 13 Octomvrie 1850.

www.dacoromanica.ro

397

A:MANIINTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL %I% -LEA.

21

ar fi in legatur5i cu planuri tainice ale incredintatoarelor sale. Mai

tarziu se ridica pretentii si de vechilul Liteanului din vecinatate,
care dardaia in ce priveste drepturile stapanului sau. Dupa un

cade din trasura si i se rupe o mina

Beideman
procedeaza la o noun lucrare: sa scoata veniturile trecatorii dela
accident

Ministerstva Drumurilor si a Acareturilor Publice. Si atuncea ii

vine pe neasteptate strasnica lovitura a unei noua. .hotariri din
partea Judecatoriei politicesti a Basarabiei: ca pricina s se inceapa din nou dela instantie dintaiu, adeca sa ne judecam Inca cu
Haznaua vreo douazeci ani. Si el striga: Asa marsava si fara
niciun temeiu hotarire Inca nu mi s'au intamplat sa vad !
Totus afacerea interminabila urmeaza.. In Octomvrie al aceluias
an i se cedeaza lui Beideman veniturile pans la 23 Aprilie 1852 de
catre mandatare, si anume : Vorniceasa Catinca Ghica, cu sotul ei
Alecu, si calugaritele: Atanasia, Veniamina, Agapia, surorile Micleste.

In Octomvrie urmator, prin Vadul Lecai, mosia raposatului Teo

incuscrit cu familii moldovene
Beideman vine la Chisinau, dupa o ash de indelungata petrecere in capitala Rusiei. Indosiu

cercarea judecatoriei basarabene urma, era vorba numai de trecatoare. N'ave5 bani si nu gasia sa imprumute. A gasi cu imprumutare, pre cat am cerut, putinta nu este, pentru ca aice in
Chisinau este mare ticalosie. Numai la Petrezburg (sic) poate cineva sa gaseasca oameni buni si la oricare int5,mplare sa se inlesneasca. Totus aye& legaturi folositoare, ispravnicul de Hotin
fiindu-i cumnat.
Friguri cu troana, infltien(a care bantuia la Chisinau in lama
in toate casele se gasesc bolnavi Gate doi si trei, cu slabiciune

mare ce simt in tot trupul, Mai pe Beideman sa nu poata veni,

cum fagaduise, la Sculeni. El relua lucrul procesului, deli judecatoria de Hotin voia s iea mosiile din nou la opec6,n. Daca,
atatia ani am putut lupta, apoi pentru o luna sau doua socotesc
ca nu vow peri. Dumnezeu ne va sprijini. Dar el adaugia ca,
unsprezece ani petrecand in Petrezburg, niciodata nu am tras
nevoile acestea care astazi le trag aice, in Besarabie. Se gatia
jalba la Senat contra hotaririi date de judecatoria locals. Indata
ce voiu sfarsi aice, si cu dumneavoastra la Sculeni, trebue sa ma
intorc iaras la Petrezburg ca sa zdrobesc cu desavarsit primejdiile
ce-mi sta innainte si s soap pe incredintatoarele mele vesnic de
toate acolisirile asupra acestii nenorocite mosii.
(1) Scrisnareit din 13 August 1851.

www.dacoromanica.ro

22

N. IORGA

398

Walata averilor imparatesti au innoit cererile sale ca pricina

pentru fondusul dreptatilor incredintatoarelor male sa se caute negresit din noun, aceasta e vestea rea pe care advocatul nostru trebuia
sa o dea, din Hotin, la 12 Dechemvrie 1852 (1). Afacerea trecatorii,
a podului era conexata cu cealalta, de fondus.
In Maiu 1853, totus, Beideman veni la Iasi ca sa vada de n'ar
putea izbuti sa faca .a i se vinde de veci drepturile la Otace ale
mostenitoarelor Micleascai. Trei ani duph aceasta, el tot mai deplangea, din Hotin, supararile sale cu nenorocita pricina a mosiei si
amaraciunile sufletului stun. Toata familia noastran, spuneit el,
s'au nascut, precum se vede, in zodia nenorocirilor, pentruca, lasand
pe acei doi frati ai nostri can au murit in ticalosie, dunmeata,
carele Inca la anul 1827 ai trecut la Moldova, unde toti ticalosie

ce au mers acolo de aice, din Basarabie, se afla in cea mai bung

stare, va gasiti intro stare foarte trista, precum singur Imi
zugraviti.

Dar, in sfarsit, Haznaua ruseasca fusese invinsa. Nu-i fusesera in

zadar bietului advocat ostenelile de saptesprezece ani si rugaciunile
lui si ale familiei, care In toate zilele ucla cu lacramile for marmora
dela toate bisericile si icoanele facatoare de minuni. Mosia i se
fagaduise lui, de veci. Totus targul Hotinului 'Irma sa-si apere
pretentiile, si cinovnicii Haznelei se siliau a dovedi ca mosia Vornicenii, ce se cuprinde prin documenturile Micleaschi, s'ar afla, cu

totul intr'alt loc, iar, in locul Otacelor, care ar fi parte din locul
targului din vechiu si in toata epoha stapanirii Turcilor, Vornicenii
nu s'au stapanit. Desavarsita hotarire trebuia cautata Inca la
Petersburg, si, la 1-iu Octomvrie 1856, el observa ea, pricina in
vremea de fats se afla Inca in cercetarea Senatului si pant la acea
hotarire si intarire de Monarhul este Inca vreme.
La inceputul anului 1857 Beideman apare in Basarabia, sucindu-si
mama in drumul cu pocita spre Lipcani si Sculeni. Procesul era
considerat de mandatare ca ispravit, si ale incepura lupta pentru
cheltueli cu advocatul. Acesta obiecteaza ca

nu trebuie

sa

piarda din vedere poslovita proasta moldoveneasca, ca, Oita a nu

sari, sit nu zici hop. a Pricina de apelatie pentru fondusul mosiei
Inca se afla in cercetarea Senatului, de unde are sa treaca se prin
alte instantii Oita la insus Monarhul. Si pans atunci mosia inca
(1) Aci se aratil gi o afacero a rAposatului loan saa.
al unor Rusi.

www.dacoromanica.ro

Beidenum, fost mandatar

AMANUNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL SIX-LEA.

399

23

nu se poate socoti castigate cu totul. Cale din nou cheltuiele,

so tangueste Beideman, care-si topise tineretele si-si harbuise sanatatea intru aceasta, asi cata alergare si zbuciumare stint eu
dator a face! Dar, adauge el, aeu am imbatranit in judecatile
rosienesti, cu dulceata judecatilor rosienesti. Astepta incheiarea alchtuirii intro ei pentru trecerea catre dansul a mosiei Otacelor, spre a reveni la Petersburg, unde pan& in lunie sau Julie
avea nadejde sh ispraveasca totul, platind si sumele cuvenite.
Dar in Iunie el era mort, si scrisorile urmatoare sunt ale vaduvei, probabil o Rusoaica, Ana Beideman. Si atunci rasarl un alt
.

act de vanzare, al batranei Micleascai catre un anume Dolinschi. Se

pare ca niciodath Misa, fiul lui Stefan, care era porucic la Petersburg in 1861, nu se imparta.s1 de drepturile pe cari cu atata munch

se straduise a le capata parintele sau.

Prin mijlocirea lui Beideman se ajunsese in 1842 la intelegerea
chlughrilor dela manastirea Nearritului, reprezentati prin imputernicitul
lor, monahul Eftimie, i consilierul imperial Gustav Lerch, pentru

a li se capata, in schimbul unei remuneratii de 20.000 sau 23.000

de ruble de argint, stapanirea altor mosii sechestrate de Hazna,
de Tezaur, ca posesiuni ale Statului turcesc: Chitcanii si Copanca,
in partite Benderului. Cunoastem intru catva afacerea printr'un
studiu al d-lui R. Rosetti, tiparit tot in aceste Anale (XXXII, p.
683 si urm.). Reproducem invoelile intro calugari s,i acest om cu
trecere misterioasa, la 18 Maiu 1842 si apoi, cam in acelas cuprins, la 21 Fevruarie din anul urmator.
.

Ildmaidre de pe ruseasca.

Anul 1842, Maiu 18 tile. Mai jos iscalitii, imputernicitul din partea staretului vi a tot Soborul manAstirilor Neamtul vi Skcul din Moldavia, monahul
Efimie, vi adevaratul sfetnic de taina Gustav Vasilievici sin Lerh, cu bunk
invoire am savarvit alcatuirea de fata in cuprinderea urmatoare:
1) Mai sus numitele milnastiri pritindirisesc de la Hazneaua Rosiei mosia
Copanca cu satul Chitcani din Tinutul Benderiului, oblastia Besarabiei, cu
tot pkmantul vi toate cele aflatoare pe dansa, cuvenite manastirilor vi
care in vremea tulburarilor de mai inainte pe acele locuri s'au stapanit de
catre Turci, iar de la &Irish, din prowl& cu celalant pamant al Besarabiei,
s'au luat supt stapanirea Rosiei, vi care movie acum se stapaneste de Haznea.
Cautarea acestii pricini la instantiile din Petreburg eu, monahul Efimie, pe

www.dacoromanica.ro

24

N IORG A

400

temeiul imputernicirii ce mi s'au dat de la staritul si tot soborul manastirii

o incredintez dvs., adevaratului sfetnic de taina Gustav Vasilievici Lerh,
cu aceasta ca, daca dvs. va ispravi a castiga, aceasta pricina ca sa se intoarca arAtata movie in stapanirea manastirei, in marimea ce o cere manastirea,

as precum i-au incuviintat-o a Tinutului judecatorie din Benderiu, cat si

judecatoria politiceasca a oblastiei, prin a for hotarare dupa linia trasa cu
boia galbana pe planul ce s'au incredintat dv., sa se plateasca ds. Lerh sau
clironomilor ds. 20 mii ruble argint, iar, cand hotararea ar urma ca sa se
deie manastirii numai pamantul pars in paraul Botna, iar parnantul dintr'acest

parau si para in linia galbana sau vre-o alta parte din pamantul pritindat
di manastire sa ramae la Haznea, atuncia rasplatirea ds. Lerh se va face cu
dreapta analoghie pentru cat pamant se va da in stapanirea manastirii. i care
plata on intr'un feliu sau Intr'altul manastirea este datoare a o face ds. Lerh
nu mai tarziu decal in termin de un an, socotit din ziva ce se va da mosia in stapanirea manastirii. Staruinta la starea locului intru aducerea in implinire a hotararii ce se va da priveste pe manastire. Asemenea gi and pricina
s'ar intoarce in de iznoava cercetare a instantiilor de mai jos, va privi tot
pe manastire, iar nici cum pe ds. Lerh, dar nici ds. la asemenea caz nu va
pute cere de la manastire hotarata plata far' dupa intoarcerea ei iaras in cercetarea instantiilor din Petreburg si castigarea dreptatilor manastirilor prin a
ds. staruinta.
lar, and pricina s'ar hotara cu totul in disfavorul manastirilor, a nu i se da
nicio parte de pamant, atuncea ds. Lerh nu va putea cere de la manastire vre-o
despagubire. La caz ins& cand hotararea ar urma ca in locul mosiei sa se
faca manastirilor baneasca despagubire, atuncea ds. Lerh va primi din toata
acea sums cate 20 de copeici de fistecare rubla.
*i dar, dand suptscrisul monahul Efimie (dand) deplina incredere ds. Lerh,
ma indatoresc, atat din parte-mi, cat si din parte incredintatoarelor mele
manastiri, a nu desfiinta aceasta alcatuire, nici a trece catra alta fats cautarea
acestii pricini farainvoirea ds. sau a urmasilor ds.
Al 2-lea, eu, Lerh, priimind asupra-mi cautarea acestii pricini la instantiile
din Petreburg cu toate conditiile aratate la punctul intaiu a acestei alcatuiri,
ma indatoresc a intrebuinta toata staruinta gi putincioasele mijloace si a nu
'Asa niciun prilej ce s'ar infatosa spre sprijinirea dreptatilor manastirilor si
grabnicul sfarsit a pricinei in folosul manastirilor. Eu nu sunt slobod a ma lepada de cautarea pricinii la enstantiile din Petreburg, afara numai cand as
veni in desavarsita neputinta, precum intamplare de boala, randuire in
slujba, multa prelungire a pricinei, la care staruintile mele nu vor putea
folosi, si alto neprevazute cazuri, care m'ar sili a 'Asa pricina nesfargita.
La Lisa intamplare soborul manastirilor va 11 in dreptate a botari in cuget curat

www.dacoromanica.ro

401

AMiNIINTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL XTX-LEA.

25

si cu dreapta cumpanire rasplatirea ostenelelor mele si a cheltuelilor jertfite

par' la acea vreme, dar si aceasta dupa doritul sfarsit a pricinii.
Si dar datoare suntem amandoua partile a pazi intru toata sfintenia
cuprinderea acestii alcatuiri si cu toata buna credinta, aka precum cinstea
si datoria relighiei cere, spre care sfarsit orighinalul acestii alcatuiri va
sta la ds. Lerh, iar copie intocmai, supt adeverirea iscaliturii ds., va sta
la obstia soborului manastirilor.
Iscaliti : vechilul manastirilor Neamtul si Secul, monahul Efimie. Adeva-

ratul sfetnic de taina Gustav Vasilievici sin Lerh. La aceasta alcatuire

am fost fats si sunt martor titiular: noi, sovetnic Stefan Beidiman.
La aceasta am fost fats, cunoscatorul de pravile secretar al coleghiei Mihail Chirilov sin Moscalev.
Talmacire de pe ruseasca.

Anul 1843, Fev. in 11 zile, jos iscAlitii, imputernicitul din partea nacealstvii si a soborului manastirilor din Moldavia Neamtul si Sacul, monahul
Eftimie, dupa vechilimeaua din 8 Julie 1839, incredintata la 7 Avg. a aceluias

anu, sub No. 77, de atm judec. Tinutului Esii din Moldavia si deistvi-

telnoi statschii sovetnic Gustav Lerh, spre intarirea particularnicii dintre

noi alcatuire din 18 Maiu 1842, am incheiat aceasta urmatoare formalnica
zdelca pentru cele in jos urmatoare.
1. Pomenitele manastiri pritindirisasc de supt stapanirea Haznelei rosienesti stapanitele de dansa in Tinut. Benderiului mosii Copanca cu satul
Chitcanii, cu pamanturile si toate folosurile care alcatuesc dreapta avere a
manastirii. Insa in vremea tulburarilor urinate in locurile acestea s'au rapit
de catra Turci, iar de la dansii, din preuna cu oblastul Besarabiei, s'au
alaturat catra Imperia Rosiei. Staruinta in pricina aceasta in Sanct-Petrezburg, eu, monahul Eftimie, pe temeiul imputernicirii data mie de catra
nacealstva si soborul manastirii, am incredintat-o d. deistvetelnii statschii
sovetnic Gustav Lerh, cu aceia ca, la intamplare cand va urtnA desavarsit
hotarare acestii pricini in folosul manastirii, cu intoarcerea in a ei stapanire toata averea ce o pritindiriseste, care i s'au incuviintat prin hotararile
judec. Tint. Benderiul si a judecatoriei politicesti a oblastiei, aratata in planul
de starea locului inherisit d. Lerh, dupa linia cu boia galbena, manastirea
sa plateasca d -Iui Lerh sau clironomilor dumisale spre rasplatirea ostenelelor sale si a cheltuelilor 23.000 ruble argint, iar, dacA se va hotara a se
intoarce manastirii numai intinderea parnantului pe curgerea paraului Botna,
iar pamantul din prejurul acestuia Si pAra in linia cu boiA galbana va
ramanea in stapanirea Haznelei, sau daca se va hotara a ramanea la Haznea
www.dacoromanica.ro

26

N. IORGA

402

vre-o alta parte de pamant din mosiile pritindirisite, atuncea rasplatirea

d-lui Lerh se va micsora dupa masura partii ce se va lug (sters: rdmane la).

Plata d-lui Lerh la amandoua aceste intamplari manastirea se indatoreste a o implini intocmai, si nu mai tarziu decat in curgerea unui an
din ziva ce se va da averea in stapanire.
.

Staruinta la starea locului intru implinirea ucazului de darea mosiei in

Stapanire Amine in purtarea de grija a insusi manastirii. Asemenea data
pricina nu va lug acum desavarsita hotarare si se va intoarce tetra din
nou cercetare de la instantia dintaiu, atuncea lucrarea acolo pentru apararea
drepturilor manastirii de datoria d-lui Lerh nu se atinge, ins ds. la
asemenea intamplare nu poate sa ceie de Ia manastire hotarata plan; pan&
atuncea cand duph din nou va trece pricina la instantiile din Sanct-Petrezburg i prin staruinta d. Lerh va lug cea desavarsit hotarare in folosul
manastirii. Cand insa, peste toata asteptarea, cea desavarsit hotarire a pricinii

va urma cu totul improtiva manastirii, adeca ca toata averea ce o pretindirisesto sa ramaie la Hazna, atuncea d. Lerh niciun fel de rasplatire de
la manAstire nu are dreptul a cere. Iar, data in locul intoarcerii mosiilor
in stapanirea manastirii se va hotari a se da de la Hazna vre-o alta rasplatire, in bani, atuncea d. Lerh va priimi din toata asemenea sum duph
chipul cu care sa va slobozi de la hazna ate 23 copeci din fistecare rubla.
Pe acest temeiu dam d-lui Lerh deplina vechilimea spre a se starui in pricina aceasta. Eu, monahul Eftimie, pentru sine si din partea incredintatoarelor mie manastiri ma indatoresc a nu catch zdelca aceasta si nimaruia

altuia sd nu dau pricina aceasta fare unirea d. Lerh sau a clironomilor ds.
2. Eu, Lerh, priimind asupra mea toata staruinta in pricina aceasta la instantiile din Petrezburg, dupa intocmai alcatuire insemnata prin punctul
intaiu a acestii zdelci, ma indatoresc sa intrebuintez toata staruinta spre folositorul ei sfarsit, nescapand nimica din vedere din ceia ce va fi de neaparat spre cea mai de nadejde aparare a dreptatilor manastirii, si de la eautarea pricinii in Sanct-Petrezburg sa nu ma ahcazarisesc, cu deosebire numai
ca, data, [din) osebite si neprevazute i neatarnate de mine intamplari, precum boala, slujbh sau alto impiedecari, eu as lash, pricina nesfarsita, atuncea
se lass. in insult cugetul obstiei calugarilor manastirii ca, dupa folositorul
sfarsit a pricinii, sa-si faca rasplatire pentru cheltuelile si ostenelile male
path la acea vremo, urmand in asa masura cat ale vor fi vrednice. i dar
aceasta alcatuire intru toata acea cuprindere si indatoririle cuprinse in ea
so vor pazi de catre amandoua partile si se vor implini dupa bunul cuget,
ate precum cinstea si datoria legii crestineti cere. Cea adeverit4 zdelca,
www.dacoromanica.ro

403
.

AMANIINTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL XIX-LEA

27

se va pAstA la d. Lerh, iar copia, supt a sa iscAlitura, se va pastry la mitntistire.

In cea adevarata, iscaliti: vechilul manastirilor Neamtul si Seoul:

Monahul Eftimie.

Deistvitelnoi statschii sovetnic Gustav Lerh.

incredintat de mahlerul din Petrezburg.

In Iunie 1845 Beideman infatisa pe staretul Neonil si pe duhovnicul Natanail ca pe dusmanii manastirii, sprijiniti si de Vornicul. Bals, al trebilor bisericesti. El sustinea pe vechilul de pima
atunci Eftimie. I se pare& ca gandul staretului de a parasi in mosiile Copanca si Chitcani o avere de peste trei milioane pentru

a primi in loc ce ar binevol

dea Tarul, este un adevarat jaf
in averea asezamantului, iar toata aceasta afacere o comedie
vrednica de pus in toate gazetele lumii. Noul Vornic bisericesc
Toderascu Sturdza, socotit ca bun patriot, ar fi trebuit sa intervie
WA,

pentru ca Eftimie sa-si poata urma activitatea. Macar WA se capete

o sums corespunzatoare valorii mosiilor ce se parasesc! Iata un
prilej prin care vb.' puteti folosi cu ass sums. Nu adiaforisiti, alergati

si, on prin ce chip yeti putea, catortositi lucrul acesta, care este
si pentru folosul Bisericii. Mitropolitul si Domnul insus, Mihaiu
Sturdza, trebuiau Incredintati de aceasta (Apendice, no. I).
Indreptatirea lui Neonil, a carui personalitate a fost lamurita, de
curand, subt toate raporturile, de d-nii R. Rosetti si Banescu, o avem
in scrisoarea acestuia din 1 -iu Octomvrie dare patronul rus, data

si in numele soborului. El acuza pe Eftimie ca a risipit fara a-si

putea da seama banii manastiresti incredintati in curs de zece ani.
Asa find, staretul si soborul au crezut cu cafe, in nevoia de bani a
Neamtului, sa se adreseze la adreapta si adevarata bunavointa a
prea-puternicului nOstru Monarh, Tarul, dela care toata pravoslavia alit milt si ocrotire (no. II). Lui Eftimie i se luau din mini
vechilimeaua, cat si zdelca.
Scos din rosturi dulci, cu care se deprinsese, amenintat cu pierderi de ball, Eftimie pled, din Petersburg si veni la Sculeni, de
uncle; la 25 ale aceleias luni, el faces mijlocitor pentru afacerea
sa pe la,nga locurile cuviincioase din Moldavia pe Dimitrie Beideman, caruia-i fagaduia la capat, in doua rate, adupa luarea mosiilor in stapanire 2.000 de galbeni (no, III).
a

Celalalt Beideman, Stefan, infatiSa pe calugar ca lesne-crezator

Si

fart grija pentru interesele altorao : esfathirfie acelea dela oameni

www.dacoromanica.ro

28

N. IORGA

401

cuminti, intemeiate pe adevar si dreapta cunostinta, le-au amelitat

si in ascuns a alergat la pareri straine si la magulirile unor oameni
straini si pizmuitori adevarului,de unde a pornit apoi dusinania
cu colegii sai din manastire. A venit la Petersburg fara plan si fara
perspective, crezand ca totul se va ispravi in case luni; munca nu
e a lui, ci a celui ce iscaleste scrisoarea. A alergat si la Constantin
Hurmuzachi, venit ca advocat in Rusia, pentru alta afacere, si
1-a amestecat si pe dansul in proces, deli, unde sunt moase multe,
copilul se naste fara un picior. De i-ar fi aratat lui Neonil scrisoarea lui Hurmuzachi, .atunci pare-mi-se ca, in loc sa prinda
somnul, crapul si stiuca in mreja ce zice ca au intins, ar fi cazut
insus el in gura lor (no. IV).
Proorocirea mea s'au sfetit, scria agentul la 2 Aprilie din anul
urmator, cand Eftimie se intorsese la Petersburg fara cea mai mica
isprava. Mitropolitul scrisese doar Ministerului ruses pentru a se
reveni asupra unei hotariri votate si de Obsteasca Adunare a Rusiei.
Staretul au ramas biruitor. Rasplatirea in bani fusese primal), acum

si de Tarul. Si pe parintele Eftimie au poruncit de a se trimite

din Petrezburg la manastire. Afacerea fusese pierduta din cauza
neunirii intro fostul plenipotent al manastirii si Neonil si a taraboiului ce urmase. Ce fac acei cari au jertlit si banii si ostenelile for de au castigat pentru manastire o pricina, atat de insemnata?...

ce fac eu?... In loc de rasplatire pentru ostenelile mole, trebuie

sa vend si camera de pe mine si sa platesc (no. V).
Grija aceasta o are de acum inainte Beideman: sa nail piarda
banii si sa nu fie silit a plati insus politele date pentru nevoile
procesului. In Septeinvrie 1847 el se arata in cearta si cu Neonil.
Vorbeste si de o vizita, zadarnica, a Mitropolitului Veniamin la
Si

Neamt (no. VI).

Moartea lui Eftimie, pricina escandelei, urina in Noemvrie 1847.
Pricina manastirii, scrie Beideman la 21 Maiu al anului urmator,

se afia aice in miscare, iar calugarii dorm si nu vor sa, face nimic
pentru insus a for folos (no. IX).
Taus el izbuti, in 1848, s5, face asa incat hotarirea favorabila
sa fie inch Indreptata spre folosul manastirii, care, zice el, a trebuie
sit priimasca% pentru mosiile Copanca si Chitcanii rasplatire in bani
dupe adevaratul pret ce fac mottle, iar nu dupe socotinta Palatei
din Basarabia. Dar ce folos, cand Neonil si cu ceilalti nu vor
sit cunoasca folosul manastirii si se impotrivesc la. toate cererile ce
li se. fac de aice! Intr'un cuvant, nu vor nici sa raspunda la seriwww.dacoromanica.ro

rAu

405

AMANDNTE DIN /STOMA NOASTRA IN VEACITL At XIX-1.2A.

29

sorile lui Lerh, nici sa-si randuiasca vechil. Eu nu ma dumeresc

ce masonic) este pe capul lorl Se plangea ca e silit, pentru a nu
intra la inchisoare, sa plateasca polite straine: (data folosul din
partea sv. local pentru care eu si Lerh in'am staruit de i-am castigat sute de mid si, in loc de rasplatire, trebuie sa-mi dau si hrana
din gura copiilor mei, castigate cu atata sudoare. Asa se vede ca
voieste parintele duhovnicul Nafanail, caci de Neonil nici meretariseste sa mai pomenescn (no. XI).
Afacerea dispare din corespondenta lui Beideman ,pans in prima-

vara anului 1850, cand el alit ca plenipotentiar al manastirii a

fost numit Kogalniceanul, vestitul advocat de acolon. El trebue

indemnat sa se gandeasca la datoriile procesului, care ar putea, face
sa fie sechestrate sumele oferite de Tar (no. XII).
De alminterea si alte pricini si enteresuri 2) se purtau, in Basarabia si la Petersburg, in legatura, cu drepturile boierilor moldoveni.
Prunculestii, scrie Beideman, se judeca cu Haznaua dela 1813
i pane astazi n'au castigat nimic in mama (1). El insus, la ince-

put, reprezenta pe egumenul dela Trei Ierarhi in procesul cu un

membru al familiei levantine, de mult romanizate si apoi rusificate,
Leonard: Linartovici n
.

Dar rosturile de advocat ale lui Beideman nu se incheiau in

aceasta. La 1847 el cii,uta, sa desbata ao jumatate de movie Rohotinul a Haznelei, care Inca la anul 1824 s'au infiintat din pamantul
mosiilor Malinita, Cliscautii si Rascovuln, pentru care era judecata
de douazeci si cinci de. ani. El castiga procesul, in care avuse
a face cu cel de acum stapanitor a Rascovului, Serdar Ciolacul,
si cu cel de mai innainte stapanitor a Rascovului, cc. Alecu Ghica (2).

Neajungand la capat in ce priveste rasplatirea ostenelilor sale, el

zicea la 9 Noemvrie 1848: Eu fare multamire din partea dumisale
logoratului am trait si cu mila Domnului iarasi voiu train.
'Stefan Beideman visase alt sfarsit pentru dansul decat acela ,in
Basarabia, 'ea advocat vesnic in lupta pentru interese ale clientilor
de izbanda carora era legate propria sa existenta si viitorul, familiei. De mult cunostea pe Grigorascu Ghica, si deci in ,1849 i-a
fost o mare bucurie sa afle numirea lui ca Domn. In scrisoarea
111 Si la 1840 el vorbeste de Clironomia rriposatului PruncuD, pentru care un membru
al familiei se afa la Petersburg.
(2) Scrisoarea din 19 Septemvrie.1847.

www.dacoromanica.ro

30

N. tORO A

406

din Julie, el se rosteste astfel : o0carinuirea dumilorvoastre acolo au

luat prefacere. Nu cred ca Moldova sa fi fost vre-odata fericita

precum va fi cu Domnul randuit acuma, pentru ca am avut prilej

sa-i cunosc si mintea si ingerescul suflet. Mare dorinta ani si stint
si hotarit cu venirea mea acolo a-mi siguripsi vre-un loc de slujba
si a ramaneit pentru totdeauna. Amu numai astept ca mai intaiu
sa-mi lamuresti dumneata acele ce se vor misca acolo de catra
noul stapanitor spre imbunatatirea oranduielilor Ocarmuirii si ce
nadejde putem avea pentru noi. Si, cateva zile mai tank], la 29
ale lunii : Cand se va intoarce Domnul Ghica dela Tarigrad, va
rog sa ma instiintati, asemenea sa-mi insemnati tine este mai aproape

de dansul si chipul prin care se poate castiga ocrotirea sa. Avea

interes si pentru afacerile noului stapanitor, de vreme ce, la 12 Decemvrie din anul urmator, stria: aPricina Domnului Ghica cu Vrina
pang acum trebuie sa se fi sfarsit in folosul Innaltimii Sale. Insa
de au venit si ucaz 'la Chisinau nu stim, iar pentru vanzarea mo-

siilor pan la iesirea mea din Chisinau nu era nicio stiinta. Cu

mergerea mea la Chisinau, unde intr'aceste zile ma pornesc, ceeace

voiu afla, va voiu incredinta.
Si la Petersburg el gasia intamplator o societate rornameasca, la

care nu se &ides de obiceiu acei ce cauta a deslusl legaturile

noastre cu Basarabenii in tole dintai decenii dupa anexare. E
vorba de ofiterii trimisi pentru studii. alloi aice, spine el data',

a am flout cunostinta foarte de aproape cu dumnealui prapurcicul

Ivan Constantinovici Dieamandescul, din melitia moldoveneasca, carele

s'au aflat aice trei ani, la obristivoi-polc cu comanda incredintata

lui, pentru indeplinirea invataturilor ostenesti, si carele acum trebuie

sa fl sosit de mull in Esi, caci de aice s'au pornit tocmai la Anul

Nou (1850). Eu si familia mea suntem tare multamiti de prietesugul eau, cad este un tanar 'prey cu bune santimenturi. Bine este
sa-I intalniti si, facand cunostinta, sa-i aratati din partea noastra
inchinaciune. Si II rog sa-mi scrie cum au mers pe drum si cum
au fost primit acolo de catra Domnul stapanitor. Prin dumnealui
am primit intro cniga tiparita asezamantul tuturor corpusurilor si
a altor scoli de Invatatura a copiilor. Iar la 12 Julie, fagaduind
fratelui o interventie pe Tanga generalul Duhamel, ca sa fie numit
in vreo slujba, el adauge: aDumisale prietenului Diamandescul arata

din partea noastra inchinaciune si ca not ne aflam cu petrecerea

iarasi la Daci, in Tarscoe-Selo, unde in anul trecut au fost si dumnealui partas petrecerii cei priincioase.
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE
I.

Iar in priTcina manastirei Neamtului toate lucrarile din urma din parte
staretului si a duhovnicului Natanail in unire cu fostul Vornic Bals alcAr
tuesc o comedie vrednic de pus in toate gazetele lumii; si ceia ce infatoseaza mai vrednic de mirare este ca jalobele ce au triimis parintele Eftimie asupra acelor lucrari cAtrA Domnul stapanitoriu
Mitropolitul Moldaviei stau si pant acum neascultate, ca cum toata ocarmuire Moldaviei
s'ar tame de persoana staretului Neonil si a unui calugar prost ca Nafanail. 0 avers nemiscAtoare atat de insemnata ca Copanca f Chitcanii, cari
dupA cursul Moldaviei alcatuesc peste trei milioane i pe care toate locurile mai innalte a Ocarmuirii rosienesti si toti ministrii o cunosc ca
este dreapta a manastirii Neamtului si se cuvine a fi intoarsA in a ei
stapanire, staretul Neonil, dupa povatuire lui Nafanail, o leapada, scriind
lamurit prin hartiile ce au trimis aice ca manastire nu vroeste BA aiba
in stapanire sa mosiile acestea decat care numai o milli a imparatului,

atata cat se va indura numai pentru o dusmaneasca pornire asupra

vechilului de aice Eftimie ! Ca cum acesta s'ar starui a castiga mosiile
pentru sine ! Ca sa va incredintati dar de toatA stare cea de astAzi a pricinii, mergeti la prietenul Stoianovici si, cetind cu luare aminte toate hartiile ce impreuna cu aceasta i s'au triimis, yeti vedea ce este de facut spre
indreptare raului si, unit cu rugaminte noastra catra prietenul Stoianovici,
insarcinati-va a pune si a dumitale stAruinta catre d-lui Vornicul bisericesc de

acum Toderascu Sturza, carele, pre cat it cunosc si eu, este bun patriot si
de la care in asemenea predmet pentru averea bisericeasca atarnA totul,
si faceti toata staruinta prin dumnealui alte fete de a-i castiga induplecare
Et; i

staretului si a soborului ca sA, triimata din nou vechilimea yi zdelca tot Orintelui Eftimie, dupa copiile trimise de aice, ce le yeti vedea la prietenul Stoiano-

vici. De la aceasta atarnA toga indreptare pricinii ca manastirii BA i se

intAreascA tot mosiile. Sau, cand aceasta nici cum nu se va putea, apoi sa
poarte mijlocire ca mAcar rAsplAtire in bani ce s& va hotari, sa fie potriwww.dacoromanica.ro

32

24.

RAGA

408

vita cu stare si pretul mosiilor, ca, scotandu-se toate cheltuelile facute

pan' acum si platindu-se si toate zdelcile date de parintele Evtemie aice,
mie si altor fete, dupa dreptate ce au avut prin vechilimelele sale, sit ramaie si manastirii insemnat capital. Prin o asa, mijlocire si prin chipurile
ce yeti vedea insamnate in scrisoare mea catra prietenul castigand dumneata induplecare dumisale Vornicului Sturza de a se face aceea ce este de
trebuinta pentru slobozire vechilimelei din nou si a zdelcii, ca sit fie manastirea siguripsita din parte parintelui Eftimie, apoi, pe langa patru mii
galbeni ce parintele se indatoreste din cele intai venituri si folosuri dupa
luare mosiilor in stapanire sit numere dumisale Vornicului prin chipul ce
va randui, sa plateasca si dumitale una mie cinci sute galbeni, pentru care

se indatoreste a da sigurantie acum inainte, oricum se va cere. lath un

prilej prin care va puteti folosi cu a$ sunlit. Nu adiaforisiti, alergati si on
prin ce chip yeti putea catortositi lucrul acesta, care este si pentru folosul
Bisericii. Si soborul nu are niciun cuvant a se impotrivi a fi, fart. de Nafanail, pe care dumnealui Vornicul poate gasi chip sa-1 departeze la o alta
manastire, cu departare, pant), se va putea inchega la manastire lucrare
aceasta. Si, cu toate ca Domnul stapanitoriu pana acum s'au aratat cu ingreuiare a face ceea ce se cuvine dupa jaloba parintelui Eftimie spre indreptare nelegiuitei lucrari a staretului, lust, dupa cele ce s'au scris acum
staretului din parte parintelui Eftimie, precum i dupa cele scrise prietinului
Pavel Ivanovici, data i se va pune inainte si de catra dumnealui Vornicul

bisericesc Sturza aceea ce urmeaza de neaparat a se face acum pentru

folosul manastirii, sunt incredintat ca sa va uni i Innaltime Sa. Iar catra
Mitropolitul socotesc ca va fi indestula mijlocire cele ce s'au scris prin
nepotul lancu. In sfarsit, cand va fi unire ti staruinta, toate se pot face
dupa dorinta. Eu va rog ca de toate miscarile dumitale si nadejdiile ce
yeti avea intru aceasta sa-mi dati cat de in graba lamurit stiinta, adresarisindu-mi scrisorile strahovoie, tot cu adresul care mi-ati scris si pant acum.
Pentru mijlocirile catra Innaltime Sa in ceia ce se atinge de dumneata, mai
fiti rabdatoriu pana la sfarsire pricinilor InnAltimii Sale de aice, care, dupa
staruinta ce facem, negresit vor fi in folios.
Cumnaticai strut manile si, asteptand cu nerabdare doritul raspunsu,
plecat frate
.

S. B.eideman.

Pentru staruinta prietinului Pavel Ivanovici catra implinire cererii pArintelui Eftimie, tot cu o randuiala ce mai sus se arata se indatoreste a-i numara della mii galbeni. Jar pentru insus stApAnitoriul, Wel gasiti cu cale
ca trebueste, apoi singuri dumv. insemnati cat anume ti ce sigurantie
se cere.
www.dacoromanica.ro

AMANUNTE DIN 'STOMA NOASTRA IN VEACTIL AL XIX-LEA.

409

33

II.

Barre lipeBoCX0.111TenCTBO
b[111.110CTIIBbIti

r0Cpap'13!

ITalmacire cu textul rus in fatal.

Prea-cinstita scrisoare Exelentiei Voastre, adrisarisita catra mine din 27
Iunie, am priimit-o dela dumnealui titulernic sovietnic Beidiman la 30 Septemvrie anul curgatoriu 1845. Din imprejurarile prin ea insemnate, eu
indestul am cunoscut facerile de bine ce ati aratat parintelui Eftimie in enteresurile ce art fost randuit de catra manastiri, pentru care, dupre sufleteasca mea dorinta, dreapta cea de sus dea-pururea sa fie asupra-va. lark in
cat se atinge de greutatile ce insemnati ca intimpina Sfintia Sa acolo pentru
bani, n'am cuvinte ca sA va arat alta, decat ea Sfintia Sa, nu numai ca toate
veniturile manastirii din Basarabia le-au straps in vreme mai bine de 10
ani, cari alcAtuesc o insemnata suma, dar. apoi si o multime de bani din
camara manastirii i s'au dat; apoi unde au intrebuintat atatia bani Sfintia
Sa stie, pentru ca, in ceea ce au fost randuit de manastiri, nu au putut
face asst cheltueli, $i, ca sa lipsasca ostenelile truda ce se tangueste ca
are, nu mai putin si pentru manastiri insamnatele cheltueli, in unire cu tot
Soborul am cerut de la dreapta gi adevArata buna vointa a prea-puternicului
nostru Monarh milostivire gi indurare Maririi Sale, de la care toata pravoslavia afla milt ti ocrotire, iar nu judecata cu Hazneaua, mai ales ca Sfintia Sa nici au avut mai mult imputernicire din parte mea vre-odata, decat
numai sfS, dea dovada ca mo,iile Copanca si Chitcanii au fost a acestor
manastiri. Asemene (?) dart pentru ravnitoarele osteneli a Ecselentiei Voastre
catra acest sfant lacas, not nu suntem in stare a va multAmi in alt chip
decat cu o nestearsa pomenire la nevrednicele noastre rugaciuni. i, cu aceste
multamiri sfarsind, am cinstea a fi
a Ecselentiei Voastre
supus

catra Dumnezeu nevrednic rugator

impreuna cu tot Soborul
(ss) Neonil Arhimandrit gi Staret al m. Neamtului Secului.
si

1845, Octv. 1-iu,

M. Neamtului.
111.

Zdelc4.

Anul ,1845, luna Octv. 25 zile, jos iscalitul monahul Evtimie incredintez
prin aceasta ca, find eu randuit vechil din partea sfintelor M[AnAstiri] N[eamtul]
Anatele A. R.

Tom. XXXV!!!.

MemorIlle Sect. Istorlee.

www.dacoromanica.ro

N. ioitol

34

410

si Sacul cu formalnic[a] vechilimea in pricina de judecata ce are manastirea cu

Hazneaua Imparatiei pentru mosiile Copanca si Chitcanii, care, improtiva le-

giuitelor documenturi ce are m[anastirea] pe dansele, se stapanesc de catre

Haznea, si, dupa a mele staruinte la instantiele din San-Peterburh, adusesern
pricina la doritul sfarsit, cand de data staretul acei manristiri, Neonil, au
trimes o jaloba ca din parte a tot saborul catre domnul Ministru a averilor
imparatesti, cerand departare mea den vechilimea, aratand feliuri de nedreapta
prihanire asupra-mi, si de a se inchide dela acestii pricini si a mijloci catre
prea-puternicul Imparat de a se face in bani miluirea m[anastirii]. Dupa care
mi s'au luat dela mana atat vechilimelele, cat si zdelca ce am avut de la m[anastire], ramaind eu cu cea mai grea pozitie, cat si pricina m[anastirii] in cea mai
mare primejdie a pierderii desavarsit. Pentru care am si fost silit a veni din SanPeterburh punt aici la Sculeni spre a putea preface acest mare Mu, atat asupra
m[anastirii], cat si asupra mea. Dar eu, nefiind putincios a trece in Moldavi[e]

m'am alcatuit cu dum. dvorenicul Dimitru Beideman ca sa staruiasca

dum[nea]lui pe la locurile cuviincioase din Moldavie, atat spre a se lucra
cele de cuviinta catra mai innaltele locuri din San-Peterburh pentru ohorarea nedreptelor lucrari a staretului Neonil, cat si de a mi se da iarasi
formalnica vechilimea in aratata pricina si zdelca din partea m[anastirii]
dupa dopie ce am incredin tat dumnealui. J$i pentru cheltuelile si ostenelele dum.

ma indatoresc a plati dumnealui doua mii cinci sute galbeni indata ce va lua,
sfarsit pricina in folosul m[anastirii]. Adeca on mosiile de, se vor intoarce m[anastirii] in natura, sau banii de se vor da m[anastirii] improtiva mosiilor. Cu
aceasta ins ca, data se va hotara a se intoarce m[anastirii] mosiile, am a da
dumnealui aratatii bani in doua vadele, adeca una mie galbeni indata dupa, luarea mosiilor in stapanire, iara una mie cinci sute galbeni dupa trecere de un an.
lark slobozandu-se din Haznea bani impotriva mosiilor, sa, am a-i da dumnealui
toti indata dupa priimirea banilor de la. HaZnea, $i spre sigura,ntie dumnealui
urmeaza a mea iscalitura si peceatea m[anastirii].
Monahul Evthimie, vechil manastiresc.
I L. S. I
IV.

Noemv. 6, 1845,
Petrezburg.
Plecdciune.

Asupra celor insemnate prin scrisoarea din 21 Ocv., trimeasa mie din
preuna cu dumnealui Pavel Ivanovici, ma grabesc a IA raspunde.
Nu -este tagaduit ca toti oamenii, pe Tanga darurile firesti, sunt inzestrati
si cu slabiciuni, cu deosebire numai ca la unii neajunsul acesta urmeaza
www.dacoromanica.ro

Si

AMANUNiE DIN VITORIA NOASTIU IN VEACTiL At XIX-LEA.

35

mai cu covArsire. Parintele Evtimie, pe langa bunatate sufletului, are si a

sale slabaciuni, de care se stapaneste: lesne crezatoriu la toate elite i s'ar
pare& ca pot sa-i aduca Implinire dorintelor sale, macar de ar fi acelea
pentru stricaciune a o sun, altora. Sfatuirile acele de la oameni cuminti,
intemeiate pe adevar si dreapta cunostintA, le-au amelitat si in ascuns au
alergat la pareri straine si la magulirile unor oameni rataciti si pizmuitori adevitrului, care insus acestea au fost pricina intrigilor si a dusmAnestilor lucrari
din parte acelor de la manastire improtiva Sv. Sale si a folosului manastirii.
In curgere de trei ani ce am petrecut impreuna cu Sv. Sa aice si lucratoriu
in pricina manastirii, am avut prilej sa cunosc desavarsit radAcina unor ase-

mine intrigi, si in toata vreme n'am putut de a nu vorovi adevarul ca in

cele mai multe predmeturi este insus parintele vinovat, pentru ca au
venit la Petrezburg Para nicio temelie de sigurantie si cu ass incredintare ca
in case luni are sa, se intoarca cu tot castigul.
Insa s'au intamplat din protiva, si prin tine anume, cu ce jertve si sudoare,
s'au catortosit in sfarsit aceia ce se vede hotArgt,
al marturiseasca lust's
Sv. Sa.
Hurmuzache viind aice, parintele Evtimie, lath sa se uite la cele ce eu,
am corespondarisit cu dumneata, nepotul Iancu si Pavel Ivanovici, au alergat.
la dansul, si, desi sfatul mieu au fost ca sa nu se fact mare huiet, zicandu-i
curat cA, unde sunt moase multe, copilul se naste Para un picior, insa Sv.
Sa, precum in urma s'au descoperit, in secret de mine au. facut cu dansul.
vre-o alcatuire ca sa-i sAvarseasca totul.
Eu aceasta am insemnat-o Inca fiind Hurmuzache aice, insa n'am vroit
sa ma amestec, !band ca insus parintele sa-si cunoasca greseala ; despre
.

care nu ramane indoiala ca cu sosire Sv. Sale in Esi va fi vazut uspehul

facut de Hurmuzachi. Din alaturata copie de pe scrisoare acelui What
yeti vedea tulburarile ce au facut el acolo si, pentru ca au indraznit fart
nicio pricina binecuvantata a intrebuinta numele mieu si a insemna asupra
mea invinovatire de care eu nici am visat, credeti ca eram gata a-I destepta
din ratacire in care se afla prin trimitere insusi scrisorii sale in orighinal
staretului Neonil, si atunce pare-mi-se ca, in loc sa prinda somnul, crapul
si stiuca in mreja ce zice ca au intins, ar fi cazut insus el in gura lor.
Irma norocul lui este ca interesul parintelui este intovarasit cu insus a
mea indestulare si altor persoane, dupA' acturile ce avem. D-ta ins& despre o

a$ scrisoare nici de cum sit nu arati pgrintelui sau altora de la care sit
poata Hurmuzache afla, decat numai sa aratati nepotului Iancu, carele stie
de toate tractatille mele cu Parintele Mitropdlit, sand am fost la`Esi, precum
si d-sale Pavel Ivanovici. i va rog ca pe departe sa cercati a afla, din ce

anume povod s'au indemnat Hurmuzache a scrie ca eu as fi stricat totul si

www.dacoromanica.ro

36

N. IORGA

412

din a mea pricina au urmat intarziere, sand insus el marturiseste ca pe

Mitropolitul I -au gasit in favorul Parintelui si, cand si d-ta si nepotul lancu,
precum si insus Tudorache, directorul de la Mitropolie, aveti deplina stiinta
de lupta ce am avut eu in Esi cu Nafanail si Vornicul Bals. i despre toate
acestea va rog cu cea d'intaiu pocItri, sa ma instiintati.
Scrisoare lui Hurmuzache s'au priimit aice dupa pornirea parintelui, si
orighinalul se va 'Astra la mine, ca sa-mi slujeasca de document pe viitoare
vreme.
Tot data va rog sa-mi dati stiinth si despre miscarile Parintelui dupa
sosire sa in Esi, de este nadejde a priimi din nou vechilimea din parte soborului si a se intoarce la Petrezburg. Iar pe langa toate acestea rugaminte cea
mai mare este ca sa, nu conteniti a indemna pe parintele Evtimie a proftacsi cu
un ceas mai innainte 400 carboave spre plata datoriei Sv. Sale catra Martintov; pentru care am dat vecsalul mieu si a caruia vadea este la 1 Dechemvrie. Si Sv. Sa stie pe Martintov ca, data nu i se vor da banii la vadea, poate
sa ma traga prin politie si sa, ma necinsteasca. Iar pentru ceilalti 950 carboave
ce este datoriu tot lui Martintov, cu osebita zdelca, si eu aunt chezas, data
nu se va putea sa se trimata de la manastire banii ca sa i se plateasca, apoi
macar o scrisoare din parte staretului sau a soborului sa mi se trimata
catra Martintov, prin care sa1 roage ca sa fie ingaduitoriu pe cat& vreme
va socoti, si manastire va plati banii cu dobanda ce se va cuveni. Aceste
amandoua datorii imi .scurteaza viata, si va rog nu slabiti pe parintele de
a nu proftacsi cu un ceas mai innainte, ca sa ma rascumpere.
In pricina Micleascai, stiti cata lupta si zdruncinare am suferit si cu cate
iconomii s'au putut injgheba dovada pentru ca n'au pierdut sorocul co Senatul tl insemna, spre a le invinovatire, si, tocmai cand am catortosit ca
Senatul sa dee hotarare, etc. (1).
.

V.

Plee4ciune.

Trei luni se implinesc de la 4 Ghenar, de cand am scris si dumitale si

nepotului Iancu intru cele atingatoare de parintele Evtimie, sj pana astazi
nici de la dumneata, nici de la nepotul nu mai am priimit nicio stiinta
decat numai necurmata corespondentie cu insus Preosvintitul ne-au slujit
de dovada ca parintele Evtimie, cu minte ce poarta in drumul sau pe la
Sculeni si intoarcere la Petrezburg, fall de nimica au facut nista gresale
neertate nici copiilor. *i acum in sfarsit prorocie mea s'au sfetit: ca ratacire de pre urma este mai rea decat cea d'intaiu.
11) Restul lipseste.

www.dacoromanica.ro

413

AlIANUNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN !MAMA AL XIX-LEA.

37

Dumv. ati socotit acolo dupa, staruinta parintelui Evtimie ca numai cu

niste scrisori ce au trimis Preosvintitul catra ministrat se poata rasturna
hotarare Obstestii Adunari de aice si a se da manastirii insusi mosiile, iar
nu alta, rasplatire, precum Neonil au cerut. Ins va intreb, tine era nebun
sa puie temeiu numai pe vorbe din gura, far& de a vedea in mama Orintelui vechilimea din nou gi zdelca? Si parintele Evtimie, ca au avut nebunie

de s'au grabit a se intoarce aice fara de asamene acturi, au Mout o urmare neertata, pentru care acum isi priimegte si rasplatire. Parintele Mitropolitul gi cu ai sai s'au staruit numai a scrie aice catra dd. Ministri,
iar n'au avut privighiere de cele ce sa lucre acolo in secret de catre c[onsul]
si acei de la manastire. Si in sfarsit staretul au ramas biruitoriu. Caci, dupa,
stiintele trimese de con[sul] gi dupa docladul ce au facut D. Imparat (sic) ministrul Pricinilor Streine, impArAteasca Sa Madre au intarit hotarare Obstestii
Adunari ca manastirii sa, se face pentru mogiile Copanca gi Chitcanii rasplatire

in bani. Si pe parintele Evtimie an poroncit de a se trimite din Petrezburg

la manastire. Despre aceasta cred ca Preo3vintitul va fi primit stiinta, din
partea Grafului Neselrod. Iata isprava ce au Mout intoarcere parintelui
Evtimie la Petrezburg far& vechilimea gi fara pasaport, si improtiva vointil
ministerstvei de aice. Cand s'au pornit de aice in toamna trecuta, sfatul
mieu si a tuturor celoralalti au fost ca el sa vie la Moldova si sa se sta.

ruiasca a se impaca cu staretul

soborul; caci de la aceasta numai

atarna indreptare pricinii gi castigare mosiilor in stapanire manastirii, iar
gi

nu de la daraboiul (sic) ce au facut cu din nou tulburari improtiva acelora.

Ins& acum urmeaza intrebare: ce fac acei cari au jertvit gi banii gi oste-

nelile for de au castigat pentru manastire o pricina atat de insemnata,

care, dupa hotarare intarita de imparatul, platindu-se manastirii pretul ce
fac mosiile, are sa radice o suma tare insemnata? Si ce fac eu, acel care,
osebit de ostenelile intrebuintate in folosul manastirii, din pacatele mele
ma aflu gi chizas platnic pentru parintele Evtimie, pentru o datorie de 2.110
carboave si pentru o alts zdelca de 1.500 carboave? A celor intaiu vadea este la

zi intaiu Iunie, gi, data parintele cu venire sa la manastire nu va face vre

un chip ca sa s& randuiasca a se plati dinpreuna cu toate celelalte datorii din suma ce se va slobozi de la Haznea, atunce eu, in lot de rasplatire
pentru ostenelile mele, trebue sa vand gi cameo de pe mine si sa platesc.
Acestea toate numai pentru stiinta dumitale si a nepotului, gi scrisorile
mistuite pans la venire sa
ce aveti din parte parintelui Evtimie
acolo, si in iveala nu va aratati de partenitoriu, pana, nu yeti vedea ce se alege
dupit sosire sa acolo.

in pricina Micleascai, ma indeletnicesc cu gatire jalobei catra Monarhul

pentru trecere pricinei in cercetare Obstestii Adunari cu toate temeiurile.
www.dacoromanica.ro

38

N. IORGA

414

Pricina negresit am sa o castig, si nici ma ingrijesc. Intarziere nu mai

are sa urmeze mai mull decat ar fi trebuit, insa de aceasta, si intr'alt
chip de s'ar fi intamplat, tot nu putem scapa. Eu aice, find apucat ca sa
platesc in pricina aceasta 19 carboave pentru negherboavoe hartie, tocmai

intru o vreme and nu avem nicio carboava in buzunariu, am fost silit,

ca sa castig vreme pana, ma voiu inlesni, sa dau raspuns ca asemene
poslina sa se ceie de la insus incredintitoare mea. Daca se va arata acolo
vre-o cerere, sa nu sa supere cc. Rusanda, decat sa deie raspuns ca dupa
scrisoare mea, mai innainte de a i se face o asemene cerere, mi-au trimis
mie banii insemnati ca sa-i platesc aice, si negresit ca de catra mine se
vor 11 si plata, pe care negresit pana la sfarsitul acestii luni se vor plati.
Pricina raposatului fratelui nostru cu Prunculestii am indreptat-o. Obsteasca Adunare a Senatului au si hotarat ca banii ce se cuvin clirono-

milor raposatului din suma Spitalurilor, sa li se sloboada acum, potrivit cu

hotarare nadvornicului sud. Pe la Maiu negresit vom priimi paralele, si
eu sant hotarat a-mi aduce familie aice, in vara aceasta, spre a fi impreuna
pant voiu sfarsi cu total si pricina incredintatoarei noastre, precum si
altele cu care ma aflu insarcinat.
Doresc sa stiu cum va aflati si cum petreceti, de ati luat vre-un loc de
slujba, caci eu aice numai in una dintre pricinile innaltimii Sale am fost
norocit ca sa, fie sfarsitul in folds, iar alta s'au sfarsit nu dupa dorinta.
insa prietenul Pavel Ivanovici stie toate incunjurarile, ca staruinta cu dinadinsul au atarnat de la alta persoana, iar nu de la mine.
Pe copilul meu Jorjinca 1-am asezat la corpusul inginerilor.
Si sunt plecat frate
Apr. 2,

S. Beideman.

1846,

Petrezburg.

Cumnaticai sarut manile, asemene si pe copii ii sarut

VI.

Plecaciune,

Dupa scrisoare dumitale de mai innainte atingatoare de isprava cu blagoslovitii parinti de la manastirea Neamtului u'am fost in stare sa va raspund in graba, nestiind ce sa inchipuesc din toate amestecaturile insemnate
prin scrisoare dumitale si ce drum sa apuc ca sa scap din prapastie nenorocirii care bunul parintele Evtimie s'au staruit a ma arunca. In urma
acei a dumitale scrisorii eu am mai priimit de la parintele Evtimie o scrisoare, care, find plina tot de aceeas pareri si desarte nadejdi cu care obiciwww.dacoromanica.ro

415

AMXNUNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACTTL AL %I% -LEA.

39

nueste a se haul, n'am stint ce sa-i mai raspund, mai ales neavand nici
ocazion sigur prin care ar putea sa i se triimata scrisorile fara primejdie :
atata pot zice, ca pricina manastirii Neamtului si venire parintelui Evtimie
la Petrezburg au fost pentru nenorocire a multor familii nevinovate. Si in
ce are sg, se margeneasca sfarsitul, Domnul stie. Pentru ca despre plecarile
blagoslovitilor parinti de la manastire singur d-ta in persoana v'ati incredintat gi, data cu asemene indArapnicie se vor arata, si pe vreme innainte,

apoi lesne se poate intampla poslovita veche, ca voiu da foe casei, dar
vor arde si soarecii. Oamenii au venit in desnadaj luire, si, pentru o asemene

vederata inselaciune din parte proistosilor manastirii in protiva vechilimelelor ce au avut parintele Evtimie, se vor hotara in sfarsit a se isterisi
de dreptul for si a scoate la medean tot adevarul dreptatilor manastirii, si
atunce lasa sa-si &ease& parintii pungile ca s dee banii de la Haznea! Staretul Neonil, precum d-ta scrii, s'au suparat de cuprindere scrisorii mele
ce d-ta i-ai inheresit, pentru ca adevarul impinge ochii. Eu as fi dorit sa-mi
faca raspuns, precum s'au laudat, insa pazesc tacere. Din scrisoare d-tale
de pe urma ce am priimit in zilele acestea, vaz ca Mitropolitul au fost la
manastire, dar nicio isprava n'au facut, precum parintele Evtimie scrie,
si acum nici Svintia Sa nu aerie nimica. Ramane dar un drum numai: ca
toti creditorii intro unire, pe de o parte sa opreasca aice dare banilor
ce so vor hotara de la Haznea pentru mosiile Copanca si Chitcanii si, pe

de alta, sa porneasca formalnice cereri asupra manastirii, punand sacvestru

si pe toata averea din Basarabie, si atunce va'plati parintele staretul totul
si fare sa vroiasca. Pentru ca in vechilimelele date lui Evtimie i s'au lasat
intru deplina a sa rasporajenie si insusi mosiile Copanca si Chitcanii, si
Evtimie, ca sa castige mosiile acestea, au fost silit in sigurantie mosiilor
sa deie zdelce si sa se imprumuteze la nevoile ce au urmat pentru insus
folosul pricinii, fart sa gandeasca acei ce 1-au creditarisit ca dup. castigare
pricinii staretul Neonil are sa daruiasca mosiile Haznelei i sa ceae in locul
for bani, iar pe Evtimie sa-I departeze de la pricina. insa, pentru ca si banii
acestie se dau manastirii pentru mosiile castigate de Evtimie si de fetele
ce 1-au creditarisit, manastire este datoare sa plateasca, mai ales ca dupa
noima cererii staretului catra Graf Chiselev nici aceia ce s'au insemnat pane,

acum nu i se cuvine. Altii s'au stgruit si se staruesc ca sa hotarasca o

sum& putrivita cu pretul mosiilor, si care de mult s'ar fi si hotarat, data
staretul n'ar fi lasat pricina de aice cu totul in uitare, numai dintr'o dusmanie
asupra lui Evtimie i ca s nu plateasca acelora ce au sa ieie. Eu niciodata
nu m'am ingrijit ca manastire nu-mi va plati dreptul mieu dupe zdelca ce
am cu parintele Evtimie. Ceia ce ma supara si ma munceste este clatorie
cgtra cinovnicul Martintciv, pentru care ma lupt in toate pantile. Jalubele

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

40

416

mele asupra acestui dezbracatoriu om au ajuns pans la Senat. Warn

desbracat in toate partile, si nu stiu pant in sfirit de voiu scapa de inchisoare pentru ca pravilele vecsalelor sunt foarte aspre aice. Ca A. aveti o
pliroforie despre lucrarile mele in pricina aceasta, cu al 2-le va voiu impartasi copie de pe cateva hartii, iar acturile de datorii sunt in mana creditorului.

Pe mine parintele Evtimie, in potriva chezasiei si a vecsalelor ce am dat

creditoriului in locul sau, m'au siguripsit numai cu indatoritoare podpisca
ce mi -au dat, de pe care iaras va voiu trimite copie, caci orighinalul se afla
infatosat la locurile unde se cauta acum pricina cu Martintov. Staretul,
precum d-ta scrii, m'ar invinovati pe mine cu aceia ca de ce nu i-am spus
pentru chizasie data de mine lui Martintov, tend insu in persoana am
fost la manastire, insa atunce datoria catre Martintov era numai de 450
carboave, si am fost Incredintat ca in lipsa mea din Petrezburg parintele
Evtimie va gasi inlesnire a o plati si nu ma va lase in suparare. tusk nu
numai ca n'au platit nimica, dar Inca dupa intoarcere mea in Petrezburg
s'au staruit cu toate chipurile a ma indupleca sa prefac zapisul de datorie
cu curgere sorocului si cu incercare dobanzii cat au vrut creditoriul si in
sfarsit a da gi acele doua vecsale de la numele mieu pe dobanzi gi neustoite, punandu-mi inainte ca, data nu ne vom uni la cerere lui Martintov,
el poate sa strice pricina cu totul, fiindca au lucrat intr'insa si stie toate
secretele. Ceteste cu luare aminte copie jalobei ce va voiu trimete, i apoi

ma veti sfatui ce s fac cu calugarii ca s scap de aceasta nenorocire.

Credeti ca am venit in asa desnadajduire ca, data s'ar gasi cineva s ma
plateasca de Martintov, m'as hotari sa-i dau in toata intregime dreptatile
zdelcii mele cu parintele Evtimie pentru lucrare pricinii in sumA de 10.000
carboave, care este mai temeinica decal a tuturor celoralalti, si nici la o
intamplare manastire nu se poate apara de a nu plati. Alaturata scrisorica de
yeti gasi sigur prilej sa marg.& in manile parintelui Evtimie, sa i-o trimeteti.
Ma intorc acum si asupra pricinii noastre, adeca a Micleascai. D-ta prin
scrisoare de pe urma insemnati ca Ghica s'ar fi suparand de intarziere, etc.
VII.

Noemv. 28, 1847,

Petrezburg.
.

Plea', dune,

De la 19 Sepv., de cand vain trimis raspunsul pe scrisoarea dumlita)le

precum si alte neaparate hartii, adresarisindu-le Oita prietenul Stoianovici
ca sa vi le inherisasca, au trecut doua luni, si din partea d-tale oiciun
www.dacoromanica.ro

417

AMAMI/VIE DIN ISTORIA NOASTRX IN VEACUL AL XIX-LEA.

41

raspuns nu primesc. Poate ca ati asteptat sa primiti mai intaiu hArtiile

ce v'am fagaduit a le trimite in urma, si care am socotit de prisos a le
mai trimite cheltuind in zadar cu pocita, pentru ca acele se ating numai
de manastirea Neamtului si de parintele Evtimie, gi stiu ca tot atata isprava
ar fi avut cat au avut gi insus fiinta dumitale acolo, iar apoi predmetul
pentru care eu v'am rugat prin aceia a mea scrisoare, acum de data este
mutt mai interesat pentru mine, si am asteptat cu nerabdare vre-o bunk
isprava din partea dumitale, mai ales ca acum sa afle in Esi i insult dumnealui Serdariul Emanoil Ciolacul, carele poate sa mijloceasca catra coc.
Alecu Ghica sa -$i implineasca fagaduinta. Eu m'as fi adresarisit singur catra
cc. Alecu Ghica, dar, nestiind de ati vorovit dumneata ceva i ce raspuns

v'au dat, m'am oprit la primirea raspunsului d-tale gi va rog ca cu cea

d'intai pocYta sa ma instiintati. Cu pocita de la 4 a curgatoarei luni am
scris la Esi Vorc. Alecu Ghica, instiintandu-1 ca la 31 Oct., in pricina
Otacelor, la Obsteasca Adunare a Senatului, s'au incheiat hotarare: din 17
Senatori ce au prisudstvuit, 13 au iscalit in folosul nostru, iar patru in-

protiva. Acum pricina au mers la consultatie, unde poate se va zabovi

vr'o tuna si mai bine; insa, oricum vor fi improtivirile, nadajduesc pe Domnul ca inteaceasta junk vom scapa de toate nacazurile prelungirii. Luptele

ce am patimit si alergarile mete nu sunt in stare sa vi le scriu. Atata pot

prooroci ca ragplatire pentru toate ostenelile i jertfele mele in curgere de
opt ani trecuti de cand m'am insarcinat cu pricina aceasta, in sfarsit au sa
se curme mai intro nimica. Caci, dupa socoteala ce am Mout veniturilor
adunate in depositon, se gasesc peste tot pant' la 23 Apr. 1842, cand s'au
luat mosia de supt privighierea Opecai la Haznea 7.630 carboave. lar de la
1842 si pana acum cate venituri se vor fi adunat la Haznea nu se pot sti,
pana la vremea cand se va intoarce mosia; insa socotesc ca nu se poate
sui mai mult decat pana la zece mii carboave. Din acestea scotandu-se aceia

ce am cheltuit eu papa acum in curgere de opt ani, aceea ce am sa dau

dum[ita]le dupa alcatuire Si. aceea ce am sa platesc acum aice, dupa indatoririle mele, asemene cheltuelile ce vor mai trebui in Basarabia pana, la
primirea mosiei si a veniturilor, judecati insugi: cu ce voiu mai ramanea
eu ? Si dar tot folosul meu ar putea fi data prin a dum[ita]le mijlocire clironomii Micleascai s'ar uni sa-mi deie mosia in posesie pe vr'o cativa ani cu
un pret neincarcat, sau sa mi-o vanda de veci. Intro toate acestea astept
Para zabava a dumitale raspuns gi povatuire ca s iau masurile mete.
Scrisoarea ce v'am alaturat catra parintele Evtimie cred ca yeti fi gasit chip
a o trimete. Va mai alaturez qi acum alts scrisoare tot catre (Mosul, pe

care va rog sa cautati toate chipurile a o trimite in grabs, hind foarte

vajnica gi atingatoare de insusi folosul manastirii si at nostru a tuturor

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

42

418

creditorilor. in pricina datoriei parintelui Evtimie catra cinovnicul Martintov

cu care dumneata ai fost la manastire gi pentru care eu ma aflu aice in

mare suparare, am trebuinta de o dovada foarte vajnica, i anume: la luna
April anul urmatoriu, dumnealui nadvornic sovetnic Feodosiu a trimes
de aici o jaloba acolo la Esi catra Domnul stapanitoriu al Moldovei Sturza,
cu jaluire asupra manastirii Neamtului, ca nu vroeste sa-i plateasca o suma
de bani, ce el, Feodosiu, au plata pentru vechilul Eftimie tot cinovnicul
Martintov, ca un chizas ce au fost pentru Evtimie; asupra carie jalobe
Dum[nea]lui Feodosiu nicio dezlegare nu primeste. De pe o asa, jalba eu
am mare nevoe de o copie incredintata macar si de singur prietenul Stoianovici, ca un logof[at] al 2-le. Va rog sa faceti toate chipurile a lua o
asa copie incredintata si a mi-o proftacsi fara zabava. Jaloba au fost trimasa prin dumnealui Postel[ni]c Costache Burghele. Pe langa toate cele de
mai sus socotesc de neaparat sa va insemnez ceva i despre casnicele im
prejurari.

Eu dinpreuna cu Anica gi copiii ne ataxia sanatosi. La 9 a curgatoarei

luni am praznuit insotirea nepoatei Elencu cu dumnealui Grigorie Iurici
Artinov. Aceasta insotire a fost dupa, dorinta a insusi raposatului fratelui
nostru. Va rog grabiti cu raspunsul in toate predmeturile. Cumnaticai din
partea noastra fratestile imbratosari, iar pe copii dulce ii sarutam
Plecat frate
S. Beidiman.

Ix.

Maiu 21, 1848, Petrezburg.

Pleceiciune.

Pe scrisoarea dumitale din 16 Fevr., primita de mine la 18 Mart, nu

v'am raspuns pana acum, pe de o parte ca am asteptat sa-mi dati vre-o
stiinta de isprava ce yeti face cu Logof. Ghica in predmetul fagaduintii
sale catra mine pentru pricina Rohotinului, iar, pe de alta, ca m'am aflat
in cea mai mare indeletnicire la Obsteasca Adunare si Sfatul imparatesc
in pricina Otacelor, care abia acum hotarandu-se cu pocita de astazi am
trimis dumisale Vor[ni]cului Alecu Ghica copie de pe hotarare innalt
intarita si de pe altele neaparate: acum ramane a astepta lucrare de la
fates locului, din partea grajdanscului sud, dupa jaloba de apelatie ce sunt
datoriu sa dau asupra hotararii judec. tinutului Hotinul, si tot odata am
a ma starui in deosebire ca pan' la hotararea pricinei in fondos pe temeiul
pravilelor .atingatoare de apelatie mosia cu veniturile ei sa se intoarca in

www.dacoromanica.ro

419

AMANUNTH DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL XIX-LEA.

43

stapanirea ce s'au aflat mai inainte de inceperea prictnii. In sfarsit cetind copiffle ce au trimis cc. Alecu si scrisoarea catra dumnealui, va yeti incredinta

intru totul ca pricina am castigat-o veciniceste si prelungirea ce are st

mai urmeze pant -se vor implini formalitalele de dreptatile adevaratelor
stapanitoare a Otacelor intru nimic nu se poate atinge.
Amarnice lupte am avut si in grozave datorii si cheltueli sunt implantat,

si Inca cite cheltuele imi trebuesc tocmai acum la primirea mosiei si a

veniturilor, lust sa multAmim Proniei ca in sfarit am fost norocit a scoate
pricina din primejdie in care s'au aflat supusa a se pierde destvArsit.
Evtimie Inca de la Noemv. au murit, si am fost in mierare cum de nu
ati stiut pant la pornirea scrisorii dumitale. Pricina manastirii se aflt aice

in miscare, iar calugarii dorm si nu vor st fact nimica pentru insu a

for folos. Noi, cari avem sa loam i suntem inglodati cu chezasiile ce am
dat pentru raposatul, ne staruim cu neadormire pentru folosul manastirii.
Amarnica lupta am cu talhariul de Martintov pentru datoria lui Evtimie,
si nu tiu in ce voiu ramanea pant in sfarit.
Din mila Domnului ne antra cu totii sanatosi i dimpreuna cu totii trimetem cumnaticai Elenco fratestile imbratostri, iar pe nepotei ii strutam
parinteste. Instiintati-ma cu cea d'intaiu pocita ce isprava ati &cut cu Logof.
Ghica si de este vre-o nadejde sa dole. ceva, sau sa contenesc a mai scrie.
Serdarul Ciolacul s'au aratat ast de cinstit ca, dupa ce si-au mantuit interesul, apoi nici vroeste sa-mi raspunda pe scrisorile mele.
Logof. Ghica a trimis o jaloba catra Senat in predmetul veniturilor cu
care s'au folosit Hazneaua de pe locul stapanit cu nume de Rohotin; inst
fart a mea staruintt nimica n'are sa ispraveasca. Faceti-i de aceasta cunoscut, precum i Sardarului Ciolacul, si cu cea d'intaiu pocIta ma instiintati.
Plecat frate:
S. Beidiman.
X.

Plecciciune.

Doua luni au trecut de la cea mai de pe urma scrisoare a mea din 11 Maiu
ce v'am adresarisit catra dumnealui Vor[ni]cul Alecu Ghica, si din partea
du[misa]le pant. asttzi adanct tacere. Noi din mila Domnului ne aflain bine
cu totii sanatosi. Am fost insa tare spariati de grozavia boalei holerei, care
aici in Stolita a ratezat fart milostivire si fart alegere. Acum au slabit tare,
si nadajduim di in grab& Pronia Cereasca ne va izbavi cu totul. Astept si
din partea d-tale sa primesc vre-o priincioasa stiintt ca va aflati sanatosi.
Familia mea Inca de la 15 Maiu se afla petrecand la Dacea, stet% de Petrez-

www.dacoromanica.ro

44

N. IORGA

420

burg, cu departare cam de 40 verste, unde de holera au ferit Dumnezeu,

si pang, astazi am petrecut nevatamati.
Pricina Otacelor se afla trimeasa in Basarabia spre a se aduce intru implinire hotararea innalt intarita a Sfatului imparatesc atingatoare de implinirea formelor apelatiei, unde eu mi-am oranduit vechil. Iar pentru intoarcerea

mosiei si a veniturilor se face aice in deosebire lucrare. Si, cand se va

trimite ucazul, voiu merge singur eu in Basarabia; despre care eu am
scris cu lamurire incredintatoarelor mele clironoamelor Micleascai.

Tot data ins& este de neaparat sA va fac oarescare lamuriri asupra

predmetului acestuia. Ca tot folosul mieu din pricina aceasta improtiva
ostenelelor color cu necrutare si a cheltuelilor ce am intrebuintat in curgere
de zece ani trecuti, are sa se margineasca intr'o nimica: dupa stiintele ce am
gasit in orighinalnica dela, toate veniturile intrate de la 1832, and s'au luat
mosiile in privigherea Opecai, gi pana la 1844, cand s'au incheiat zdelca din
urma cu raposata Micleasca, nu se sue nici pana la zece mii carboave, din
care scotandu-se numai cheltuelile Petrezburgului, dupa acturile ce am date,
si acele intrebuintate in naht, nu ramane in singur folosul nostru nici cinci
mii carboave, pe Tanga care ramane sa socotiti si cheltuelile din Basarabia,
cate am intrebuintat pana a nu veni aice si cate mai trebuesc Inca la fata
locului pan& se va priimi mosia gi veniturile. Si apoi va incredintati cu ce
raman eu! Si meretariseste un asemenea de nimica foloS in protiva jertfelor
si a councilor ce am avut pana am scos pricina din vecinica pierzare? La

asemenea intamplare ni ramine in vedere un tel care acum nu se poate

pune Inca in lucrare pana nu voiu primi mosia in a mea rasporejenie. Adeca
sa ne staruim a indupleca pe clironoame, incredintatoarele mele, a se atcazarisi de veniturile ce vor intra la Haznea de la 1844, Apr. 23, si pana cand
se va intoarce mosia, care prin zdelca din urma, precum $titi, sunt lasate in
folosul raposatei, si, daca aceasta vom catortosi-o, atunce poate ca va ramanea
si pentru not ceva folds.
Despre aceasta a mea socotinta acum de odata trebue sa taceti, pana yeti

primi de la mine lamurire in ce chip sa incepeti, pentru ca dupa o serisoare ce am primit acum in urma de la sotia Vor[ni]cului Alecu Ghica
ma ingrijesc ca si pentru ceia ce mi se cuvine dupa zdelca sa nu iasa
vro -o incurcatura, scriindu-mi ca la mosia aceasta ar fi si alti part* si
ca la primirea veniturilor ar trebui sa, se afle fata un vechil din parte tuturor,
asupra carie i-am facut raspunsul cuviincios, si cred ca va fi Minas linistita.
Instiintati-ma, va rog, cu grabire ce ati Rout cu .Logof. Alecu Ghica in
pricina Rohotinului, si de este vre-o nadejde s& primim ceva. Nu stiu de
aveti stiinta pentru fratele nostru eel mai mare loan ca inca de la 26 Maiu

s'au savarsit din viata. Si iata intru o scurta vreme din numarul a cinci
www.dacoromanica.ro

AMANITNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VRACUL AL X1X-LEA.

421

46

frati am ramas numai noi amandoi pans cand milostivirea Proniei va vroi
a ne tinea in viata. Cumnaticai Elenco sarut manile, pe nepotei ii sarutam.
Plecat frate:
S. Beidiman.
Julie 27,

1848,

Petrezburg.
XI.
Noemerie 9, 1848, Petrezburg.

PlecEiciune.

Pe scrisoarea dumitale din 8 Septv. nu v'am raspuns pan[a] acum pentru

ca am asteptat sa se mantue mai intaiu in Basarabia lucrarea poruncita de
Sfatul imparatesc in predmetul atingatoriu de implinirea formelor apelatiei
si apoi sa ma staruesc cu slobozire poroncii pentru intoarcerea mosiei si a
veniturilor, asa precum formele cer. Nu de mult am avut scrisoare de la
vechilul mieu din Basarabia, ca el au fost la Hotin si, implinind formele apelatiei in grabs, era sa so intoarca dela Judec. politiceasca, de uncle trimitandu-se raport de implinire catra Senat, se va pune in lucrare si celalalt
mai interesat pentru noi predmet. Acum primind si cealalta scrisoare a d-tale
din 23 Oct., grabim a va raspunde.
Pentru urmarea Armanului Ciolacul nu este de mirare, caci de la natia

for se pot astepta de acestea. Eu nu m'am adresarisit prin d-ta catra

,

dumnealui log. Ghica fara temeiu: scrisoarea Ciolacului v'am trimes-o in orighinal, care dovedeste inselaciune din partea lui. Miscarea ce a facut dumnealui logof. pentru cererea veniturilor n'are sa-i aduca niciun folds pentru ca

aceasta au trebuit s se fad, cu totul pe alt drum si drept de aice, iara nu

precum vechilul dum-le a miscat cererea, a curie isprava trebuie sa astepte
vr'o 10 ani, data nu si mai mult. Eu fara multamire din partea dumisale
logof. am trait, si cu mila Domnului iarasi vom trai. Urmeaza numai ca la
prilejul ce mi se va infatosa sa ma staruesc a sluji pe Ciolacul pentru
urmarea cea cinstita a sa, sa vedem cand va primi veniturile de la Haznea.
De-I yeti intalni in Esi pe Ciolacul, spuneti-i cele ce au zis log. Ghica si
ca eu n'am asteptat din partea sa asemenea jucarie.
In pricina manastirii Neamtului cu Hazneaua, dupa staruinta noastra aice,

s'au facut acum la obsteasca adunare a Senatului o hotarire si mai buna

decat cea d'intaiu, dupa care manastire(a) trebue sa primeasca pentru mosiile
Copanca si Chitcanii rasplatire in bani dupa adevaratul pret ce fac mosiile,

iar nu dupa socotinta Palatei din Basarabia. Dar ce folds cand Neonil si
www.dacoromanica.ro

N. MAMA

46.

422

cu ceilalti nu vor sa cunoasca folosul manastirii si se impotrivesc la toate

cererile ce li se fac de aice. Intr'un cuvant nu vror nici sa raspunda Ia
scrisorile lui Lerh, nici said randuiasca vechil.
Eu nu ma dumeresc ce masonie este pe capul lor. Acum de iznoava au
sa li se cee vechil pentru ca sa fie fats la pretuirea mosiilor; nu stiu ce
vor face. Eu pentru datorie lui Evtimie catra Martintov doi ani si mai
bine m'am luptat si, in sfarsit, ajungand pricina la Senat, s'a hotarit ca
eu dupa vecsalele date de la numele mieu sa, platesc qi cu Martintov sA-mi

taut prin drumul judecatii. Acum ma, lupt ca sa castig oarescare prelungire pant cand se pot castiga inlesnire ca sa aib cu ce sa platesc;
caci intr'alt chip, neinfatosand banii, 1.160 carboave cu dobanda lor, trebue
sa ma pule la inchisoare.

Iata folosul din partea sf. local, pentru care eu qi cu Lerh m'am sta.ruit de i-am castigat sute de mii si in be de rasplatire trebue sa-mi dau
si hrana din gura copiilor mei, castigata cu atata sudoare. Asa se vede ca
vroeste parintele duhovnicul Nafanail, caci de Neonil nici meretariseste sa
mai pomenesc. Eu stiu ca nu ma pot isterisi din dreptul mieu, dar trebue

sa ma judec cu dansii acolo la Moldova. De gasiti vre-un prilej, faceti

ceva ca sari aduceti in cunostinta: toate datoriile lui Evtimie s'au facut
pentru folosul manastirii, care este de fats, li ei sunt datori dupa, toata
dreptatea si dupa frica lui Dumnezeu din insus acelas folds sa li plateasca,
care Impotriva sumii ce au sa priimascu este obaciate.
Pentru intriga $i nemultamirea lor asupra raposatului Evtimie, ce vino-

vati sunt sa patimeasca o multime de familii carii au flout bine pentru

manastire ?

De la intoarcerea noastra de la Daci in oral, zi buna Inca nu vedem.

Boalele in casa nu contenesc : cand Anica, cand copiir. Dumnezeu numai

Ali fact o mils! Numai unul eu din mila Domnului ma pot laud& cu
sanatate.

Astept raspuns Para intarziere.

Plecat frate
I. Beidiman.

Cumnatichii sarut manile.

17 Mart 1850.

....Ca sa-1 incredintezi dumisale Pavel Ivanovici Stoianovici, aflati de 1 -ani

primit si cereti-mi iertaciune din partea dumisale Pavel Ivanovici ca nu
i-am scris in deosebire.

www.dacoromanica.ro

423

Aii,LINITNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACtJL AL X110 -LEA.

47

Daca aveti vre-o stiint& despre starea ocArmuirii manastirii Neamtului,

impartasiti-m. Noi am auzit c Cogalniceanul, vestitul advocat de acolo,
s'ar afla, insareinat in toate pricinile atingAtoare de averea manAstirii i ea,

on ce vrea face, pricina de aice cu hazneaua in anul acesta trebue sg, se

sfarseasca. Si toti creditorii fostului vechil sunt in hotarare c, data caluOrli nu se vor uni a se pune la cale de bun& voe, atunci pe de o parte
voiu opri darea banilor ce se va hota,M manAstirii de la Hazna pentru moii,

iar, pe de alta, a tmputernici din partea tuturor un vechil ca sit porneasch

iscu (?) asupra manastirii acolo la Moldova $i pan& cand se va sfarsi pricina,

le vor sacvestri si veniturile mosiilor din Basarabia. De aveti chip, vorbiti

despre aceasta cu CogAlniceanul: mi s'ar putea face printr'insul vre-o punere la cale prin pace, i atunce, nu numai c& manastirea s'ar folosi cu o
insemnata scadere din aceia ce creditorii au sit ieie, dar gi dum-lui Cogalniceanul ar avea o deosebita multamitA, indestul de simtitoare. Eu tot
ma lupt cu stiutul Martintov dupa chez&sia si vecsalele ce am dat pentru
Gi On& in sfirsit trebue sa platesc, caci intealt chip nu pot sit
ies din Stolita. Intru toate acestea Wept cu grabire ilspunsul dumisale,
mai ales pentru acele atingatoare de incredintitoarele mele. Dela1 grab&
atarna tot folosul si a dumisale si al mieu.
Cumnatei strut mina

Evtimie,

Plecat frate:

S. Beideman (1).

(1) La copiare am fost ajutat de d-nii N. Constantinescu ci Teodorescu, crtrora le mul=

tames aici.

www.dacoromanica.ro

I.

Etc Tbv ibyeviawctov, cpcXoXoyccircatov

4ptov miptoy

PPHPOPION BP APKOBANON

'Enceclactp,co v.
Aiiv gpccreiviog Znv6; %v(m-am !_titt-0.ev

t5p.vitv Tr:6(ov xat civipow tie saga

tql; vfv oopcoing acclgiiv x&prro; 7rOx' circiaiti
ansOcsocc dpltat p.oc otp.ov inocxo[tiyy
Tito,/ ckiceosuOiv
orsc 7c60cp 'cc Ages& fiXcov 6coopivoc .

M011a&COV VZSiOVCCC 1.1.,SAGiV,

EN gp.tv Moiariacv dip,' gp.p.ivac r Xocphicrocv,

acppootiv ciao Even Ep.spOiwca yawn

Ppriyopiou ,acaspo0 atiXixnog BPAPKOBAN010,

Tcapeivottic O.' efaccag Sias EAIIIABETHE,
Ku6Dax xpgaccov xat litircptao; iyAocopsipToo,
rcacrecv apOivtxolv to npocpipsoxe adp,cq
Tbv 6 nova& ripecc Aluvoip, &pc' tilOiXe xo6pri
loxov tap.oa6vnv, Ei oXov e?)E7C6711,
Bpayxo6civoc Xe6cacov !ACV, g7C0;

t' gfpCCe Ex r.' 6v6p.,17ve

tLxvov 4p,6v xo6gv TOL ciXoxov 661tivocc

.
3o6Xop,', acpp' utcovioc ix aero ramie ivt axing

nanniaSOTC04, atypic nocpOimilv koeXilv

at4Wp.eaOcc ,8.6ycsp' dpatv Mrccaaoy esoathpoo,
vocci&ovtog yity MoAacc6N; cc13g.rs
Tic ply' iv clv0pcbiroc x),go; Svc(, 'EXcacoc6frtiv Sc

necycs; i7tcxe6vcoc vcv staXiove &apes'

cponote xpuastv 'AcppoS(ro iraog gptaSiv,
Apyoc a"AOrivock loocpaptaSiv apse
S1"; cpcilY. 6 a'ox chriOnai cpay 'rasp! cpocia4to; us:ek,

'cxXX' aye =pt xiavio (ski !Ica' i'ex.ro) Taro.

www.dacoromanica.ro

425

AMANDNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL 11% -LEA.

40

67cX6.cepoc 'yap opthytt, ES fleet xeSyCe yepaca)v

Er 0.01)4 cal) tin taata Sociacrato vay,
05TL TOL

dvtepia) 7cdfTep ep'c of Teat' ecy6peuov

eteap ipfacbc )1x' aracp,o; cipay60ey

SeWc, ipte Sg pAyebg alb/ Echo Aaxt-gpc ,
aracp,a apitaivcoy, Bpayxo6iyou aa pivoc
eEv ',Next =mule ypcitFac ,aepc'crcov-ca i6ck-cpec
7UGT6V, SANE 6' &yen/ MoX6a6itiv Se -,-,cixoc,
Abcci),cra

i tv6yet 66itevat yepap4) eco64)pcp-

at'Yc&p 6 MOXBA(IV Nato xaprcaXfp.mq,

NESS' gteTp.ev Slot) ecoad)pou itATIReyoy SE),

ypip,p.ata 6"EitRavotX of 7c6pe Bpayxo6oivou

et); 6' rae T6v 066a)poc eager., pfi6cruvo; xrp

xo6o; iM; 'Edam MoX6a6Etix TeXiecov
at'yrap &net 'pa' &ix xoi,g; ycip.,oy E[tepoicaric,

ilvanitog yvotiiiy

rlyupcv nuxty-iiv,

etypopivocat Si -cotacy 6.cpap 7c6pe ypcitit,p.ofe' Sy' 11"pii5,

Tot Sit' raveey, best Stay 'EXEcsaa6i-criv

tES Bpayxo6oivoto xuapbq 1).6yog,

if)

xXiog ei)po,

7ccimov Yap Aaxiwy j7 aocpf-ri Tcpopipe

defy 67cOsaOat t' t vd)yeuv. Sixto a' 6 RGOov

xat Aaxttip xot5pri Kept to k' ativiocc.
fritog Kuptaxt Si elptc lyewco, cietSou
Spyceec tpts Sid laxatov SpOpoy, &pap
SpLag Stii to x' dlucev 57cvq TS rnyopEoco.
Ilws Stii arav xfaya-co naciav Eitc
ckpxot 6' iatcx6u)vto Aaximy taa p,eXicsavg
-cal 41,0TOV a7cet5Sayt' tepee 4Si cpcioc

teXfou 'EXii0eacptv ckvipSecv, Taiq 6' kta Eca v'

6.)g tot y' iacup.ivo4 aneGSoz &p.' )yet.t,Ovt
Se) not' it Sittircoy Mavol)Xt) BpayxoScivoco,
bete 7ceptcppaSio4 Tccive ETETUXTG, EEC

xacvt; egicyc/ric Tpa7c4ii; 5

xat diptot
icatxtla gibs, icip.ita-ca 0'&6i) 0u
rib%) St' t' iSaevuvt', oikac Mimeo Sava); &taw,
ou cp6piltyyo; Racy Tn/ 7c6pe A)Tcotaccc
Tolac Si TepTcoplyacaty &m6
pzcXcxiTicic

Sty apxccatiog wpb' rilepo; iltOiocg114,eXict); Si y' &seam) ES gv p.iXoc iyxpo-ciovteg

Tcocrolv iikrx6:01.foc; 666' Tay' 154,71pecpic
Analtle A. R.' Tom. XXXVIII.

Memorille Sect. !starlet.

www.dacoromanica.ro

50

N. IORGA

426

mint) Xtyucp06yyotacv (Coceop.ivoc; atop.ecceaacv

(5; npOrcocv )1.toce, e3yol 7SCOVUXtOt to T6cppa
ItoXrcci;
apX710114) TS ESrtu
Sb 7170tiljtt

'Dinh,/ &y/ y&p.ot; I'myoptoto phis

1.44tiewv 15E6; 5p.p.c Mot. LTA&
xoupoTp6cpo;

in'

EgAOr.c.

Avc6 eozExvtnv napixoc.

ecppa xe TIXVCC ?BOLTS nob; 01.tor; yotivocacv ccrq)x

at'.xppaviovrx Taxer; xal Toxiwv Toxix; !

1793.

If.

Et;

IEPEMIAN 12INAITILN
&nate,. ro MaptCcvocvtou, (1); d7c6 'Aymncoa Tor)
ix Eopm; iratt5Itetov.
'Excpuyev E6pfrcou noc3u7cXciyx.rou lepstibw

cipyotAbp aTposociXtyy' i; rc6Aov cipit-ccip.avoc

6; pi); Xraecciwv y Expplicao nap'

ex0o4;

xciA),t7rev fjv Tc6-cpriv, eirce rco0"A6pciap.oc'

4tcpcxccvetv p.Ep,circo; ,a." it; yevinaat Spixovw.,

aZpxa to of)Aop.inv, 6; note Adrc Y.6So[ta

xal nva IJAV Six0', (0; Act T6cppa SgaTo Enyc5p.
gat .0.civev x6a[up ci0cocivo; pt6cov,
eUxt; to atovccxt; to ScnxovEricpt. s' 8tpwfi,
),Etiaascv diyvet npOolon' laxocv6wv Tpcdceoc.
Coat' otto poolx/p.iycz v716; Mocp-ccvivoco,
. gv0' ey' ?qv to:p.fn; Bapvieew
cchdot.)
A'ss', 'Aycarrire; ab; xe-cv aot ci.iyptcz Tivcov
T6v Se tst xoviTi civOsto nevOoaio;.

1795, BezEmeeiov priv6g, g1reyp9-71 yeti( stg

dxoXoi,Jov 6rtcrro7nj5.

www.dacoromanica.ro

AMANIINTk DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACIA AL XIX-LEA.

27

61

114

AYKE1ON iv BOTKOIPEIT1011:.

Hip! Tag 6.pXag TO5 7T2p6v-coc gTOU; covi671 iv 'up Auxtho tor) Bouxoupeattou
Tcapattnatc tciv ttixp: -caritas cipxtStSaaxcacov, toy tE 7cavootoXoTtcovirou xuptou
N Eo cp TOu A Y. xal TOG aocpoXoitorritou xuplou `_'.7 eitvou Kc) 71.c a,

'tat

StcoptoOnaav tipxtStSaxaXot !Lb civT' ixeNcov a yawn/ iX6eov ix Kcovatavttvoun6Accog csocpoXoyt6tato; xOpto:: Bev ta it !v 6 Aia6toc, 6 TCSetXXVii; noTe StSc'c'ac
iv v l iv lit)Scovtarc T'/,; p.Dtpdc; 'Asia; crxoXeicp, xa! 6 K w vat avvrvog IF co IA iv'? ;: okog ply el; to iXX7Ivtzat pa00.ce, ixeivo; Si el; to c,otAorsotptxi, icpopot
Si to axoAdou o! cpaoyevicrratot dipxcov B6pvtxog xUpto; F sc;) py c 0; E A aTtv tiv o
xat cf pxcov Mdyag-Iloativtxoc xOptog 'A A avSpo; MaupoxopSi -c o c, p.sti
.)

To5 Tcavtepcovictou aytou AlvspoTtoXt-cou met Toe 9eocpascrriTou intax6zou 1117touatou

xal &XXou TIVO; cptXop.ot5act, ipxowco;. CH 7,:eptypacpt -ct'bv cuit6ivvov eXwv irplv

nIg napattiicseco; tcbv rcpciniv Staacixdacov, Est Si

26-cifo itapatnlatc
-6 iyypacpo;
aorib xa/ cl 2,6yot to5 ipxovzo; Mayt-aou-lloateXv(xou sort Tiny vicov apxtStaaaxci),cov.
to
67cofou6 ixydwrIcsav stool t7jv EvocpEtv -cab ItaNti-ccov, ig.ccancrav oU rcpb =XXV,
at& va to xata-cgtop.av xal ?; toy filiitepov 1)7Xiypacpov aXX6: vie/ ply 1-ceptypacptv ixefvriv ixptvap,ev cbtlpciSexTov, Tip Sb Iiipacpov tcuv StSaoxiXwv traps?.
vlatv, (1); cracpac TCCO; ITClptavba2v tz 7rpcicyli.x.ca,

xal

'cob; 26yotn TC6v avcottipw dv-

Spiiv XO:TZTViTTOV.SV, (In cixoXolAcoc.

`11 To-iv

tam eix ci A co 'v napak 71

flavtepdycate tlicr7COTC4 xat ITCCvsuyaviatavot

apxovte;

ttiv T[tetipac, Ilavtep6TriTo 7CCOSU

Si oilsTipav cOyivitav tarcetvro; 7ysoxuvo5liev.
icpopot ! Ttjc

Aa6cbc XOITZ.774611.80C6 Tecc, XStp04;, Tip)

effptt; Stc'erov'cv; lxavous xp6vou;

iv

Btdvv7,1

Tfx 'Aouasptac, iv )c;uxfcc WcpeXotlev,

tb SuvaT6v ktt-v, tb Tivo; xat title icpavvicreInlev Tani, rjTE imOup..Ocrat.tiv axoXetov, :a%) dAAa Sax cpipouat ot5yxuatv xat -caparip. 'Enttat Si 7cj (Tp.stipa Ebtii
vet; oax raev iE 6-cou xtvoop.in, isposOup./071 ilTIIT6VIO; Y. peck 1;7j2,ou vet i_ta
cpin et; tb iSeo aii0evttxbv iA2,-tivtxbv crxoXe:ov, 0,7cl;ouaa xapTcbv nap' 1,.6),/,
opet;, xat eixov-cec, instabip.ev e?; -coaapta xat tot ypdt[tp.a.ca totancov ivS6cov avSpari xat e?; Tip EOliewil tls ao9eyttx9j; intxupWasco; xatolveuatv tou 'It/Jouc
tou, xal fiX0o[tev in a-x=c4 vi ixteXislcoliev 73: itp' )1.try xaeijX0VCCG XCII/ vi yivcop.ev xal 0.Xtoc xotvwcpc),E%, 1-capi:,xov Xoytaip.evot va 7,:apazo5acop.ev 7otoirccav dv.

www.dacoromanica.ro

1. IO1cA

52

428

Tip clicoatv, Sc' rev xat Tip 7)auxtav 4.6iv eapivtec, xat Et; Bouxoupiatc eX06vcec, xat tb gpyov s9); napaS6ascg; item& cpcXotcpia; xat incp.sXsta; g7CEXELp7IO0iRevcc, eraop.ev &v 6Xtycp Scaartip.atc etc tb p.iv xab' 4.oz; Isposy,Wpsc xaX@;, xat 0:
neipa Top Tcpckou a t vou, ass iyip.aOrdtat npoi6acvov Exavdic, we tb gasctev
apiti v

veto 3J

rcpio-cy)

iEgtoccr tc.

'AXXdc sena 6pciiv 6 cp06voc, &ducts Itc4s xote'

p. 6v

t.5; 686v-rac, xat oC,SiTcots Enctiluato xatanoXspAv tb ciraebv TO5TO xat .9.scipeatov
gpyov. xat Tcpcbtov ply Stikt's mat gv8ov Tor) axoldou. 'AXXdc xat TOI)TOU 8c6p-

Hwat; siletic EyEVSTO. xat t& ply gySov ficsav tauxa of Si ExT6c, xat itaXX& Xiyonsc, 8pAg, 6Xircovzs; sty np66aacv To6 gpyou, oilSiv Inparcov, xat TENE; ail-cif,
xat taxilvono, YEapoc Si paviv-co;, 6 Tc&vta brcOutubv v& tapcleil cp06voc, st5pcbv
etXXov Tp6rcov napaaxsuc xat cpatplac, &En7pt6071 ETC !sauna, xat pzrs6Xileri
aXoc etc Xtiacrav, xat, instat scam& -thy vaRcp.ov xat Sixacov Siv &Silvana v& xaTopOWcro tbv axorc6v too, 117)XCeVettat rparcou; navlotoug ypigtata civdwup.a C.16pccncxdc

xa9' 3jRwv, anspp.oXoyfac, (1,XXx [toga, 6aa Siv XavOcivouat sip eip.stipav Eopivscav, xat -xivtec r.v6oxoucstv of .c& Bouxoupiatta obcoavts;. TiXo; 8i, Etc tidy npoXa6o0aav getacnv, Eaa xat iyivovto icp6; einoxpv6tv xat xa.canci-cnatv Tot) xapito0
TCOv rc6vmv p.a;, Tcpb; TCLOTG6 Spot; &ate p.ciptopec, aka% acp6cap.a; 186v.tec. 'Enters}

p.tse p.i ToOtov -thy Tponov Twv gtco cp:XoX6rov 6 axorth; Sty xattopOWAn, ti
p.nxavaitat 6 7cdcycz Ecpsupfaxcov 7cpb; xa9alpsacv Terri xaarov cp06vo; ; Ilp6nov p.iv
to' civcovoimov ypappittav p.a; Ecpo6iptasv, ETC, div Siv TCapacTnOdilisv, 7capavopir
GCGVTE; TO% [Li TOCOUTOU; Tp67cou; intOup.oGcn vi sEcriX0coatv Sts -cb c7xoXerov, xat
Ot

o;xt Stec .qc .9.15pag, OEXEc. p.d; cpovsilast g7CECTC4 Si 16aXe me. Etc 7cpetEcv tbv X6yov,

xat Tip rcapsX0oGaccv xuptaxtv gEstixecrav &stay tb Tpacycxcka.cov gpyov, 5 itaaa

cPuxt ca)aa cixoilaacia E ppc E xal eva EE )1.1.6)v auto; p.iv tb Eautofi papa; icp6vsuas,
pondefce Si toO Gc,b1crsou Soot iiXsoOeptioOn p.iv Top 'aavcitou, marmot Si xXcvlipnc, nap&

+Ilea sEanoop.svog mtv eivcik5escv. yo6nOsk Si, 6 cp96voq, -p,frcon xat Siv Innilxii

xal p.i TOOTO tbv :molten Too, 'MOLL') xonsxscpta9ri &steak fkaVd4TOU Sc' civcovt5p.tov
ypaplicitcov, ws S:s8691 X6yo;, xal cpo6eAst vi cpovstiav xat 7J114 to Silo xat
aUouc onspamstatec; TOW xaXtiiv. TaGsa opetivts; xat p.et ;, xal 'sty Enaiglacv Troy
Xxx&v Ispogovtec, xzt ott
rivrtitccrOta tibv 7c6vcov pa; sty. &neat -aavercou, xat
Ir.paEc; ToUtou ti3vv.siSoro;, avccp,caVav ply Nattily Ixop.sv sip seqapfatlatv twv
yovicov Snip Tat 350 7catScov xat Tip silkily canciiv mayor Twv natScov. 6 Si niv)5)

7:av xapScoyvt.bcnn; es6; TAELO7C005OELS tour Sooty Etwv xapnot5; p.a; &teXeccinou;

tab,/ Taw ciOcbcov, 5 ExaptaaTo ktry mink, Tip t;caip (Scatc

iEaypcoAsk 6 cp96vo; xat rcapextperc6p,svo;, xatopeckrg tb nap& netv

Rstvccvsa;, cptaciEat. 6
soa6v6p.sea Raj,

Sixacov xat VOIJAILOV 7C2pa8oE6soccov cineuxtarov), 7CapcatoUp.e62 toO axoXefou, xat,

slit Suv4ss9z v& c'inDeXtiip.sy tb yivo;, 0.EXop.sv cl>cpskilast auto, Zawvtss, to Suva-

Tot; Tp67coc;, 57csp xat fist? xat av0pWrcocc cipsatov. 'AXX' fva xat -coin yavycac Sc.'
414cssco; 'qc gouclac, T6)-v Evtail9a npoilx6v-mv xat ecp6pwv, %meet); xal ExXiienp.sv,

www.dacoromanica.ro

429

AMANUNTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL SIX -LEA.

53

zapootaXoCittev. Tip el'ReTipav 147,6[Livetay. vac 8601:i iyypicpw; ztv dirc6Xuacv d_tcbv

xatec tib npoafixov. llivo[tiv Si Tql.; cip..etipa; Eolieveia;

Ao0Xot vine: OiGTGCSOL
NE04)1701: AOIK AY.
xa

1:11E4 ANOI.KOMMIITAI.
'Acp' ou 6 txpliti-ithlaxv o2 &vwtipw apxtatSiaxxXot xo:t Stwpiablaav al viot,
iiveci)xe-q tib azoXerov 'r 9 (13e6p. i 7c4kaCco v,syciXT, xxi 7ipekbv axcinimrsv
o

apxwv Miya;-floaTiXmo;, xopto; 'A XiEavSpo; Ma up oxopS- ci to ;, Tbv o'cx6-

booboo XOTov :

KotvCo; ottoXoyotip.,eva sty= xal civor4pito: to ix Ti%); tatSela; npoaytv61.teva

zoai etc Toy xotvwvtxbv fjwv Sion aly1 ix pap6ipcov, rt, ttcaXoy emery, V. &ypiwv
0-riptcov i5i[tipwae xal iEevyivtai tO civOpckccvov yivo cent Ilei0p,aes vat au).,
Xoyt4)p,sea, xat ataXo.14611,evot vec Staxplvw[Lev tb xxXbv Top xxxo0, va ixXaywttev to Sax xaXec xat tbcpiXtita etc 11505, iE ivav-cla; Si va cpeomtev to xaxec xal
Sax irct6X046 xat incCiva, aunt xa-ciarqcsev aeciva.cov tb Svolla twv 'EXXlivwv, xat
alw,epov necputtcrylvn El'ipdyrn7 etc canny Xpecoacer Tbv lEeuyevtap.6v, Tip et)voillav
xal e6Satp,ovtav tnc. CO xatpb; xal ij nerpa Tcpantattxth; dg axiSetEav 8.rt

ixiNa 67qpEav itivtate dyruxiatepa gevri, Saa imyxaXiaeriaav Tip X2tastav xal
Sawv 7siXtv of cipny& xat of npot5xov-re;, nplv Xci6watv etc xetpa; TWV -cdc iliftx;
cc cipx1;, 1:pezazv va yvtoplawat tz &p.,ot5at'a xpil twv &pX6VTOW npal' Tbv Xabv
xal Too- ROSS npb; Too; dipxovta;. 'I'71pEe EVES xatpb; xae' Sv 3J TCECrinGC.riliM Etipchnn
slip/axe-co etc -cb ax6-co; .c7); cip,a9eta; xat pap6apOvisa;, all', cicp' Stou imyxa-

Xfa0)7 .ca; Motiaa; cpuyaSeueseaa; cbrb Tip rcaXateitv twv iaztav, city 'EXXiSa, acp'
5.cou, cipEagvl vx cpw4.ritat, gpeaas vac yvwpiari ent fj natSeCa xal Rierlat; en/at
to Tcp6rca auvteXeattxac etc tbv ieuyevtalibv Troy ievciiv, (Bev gnaw:rev firth to va
npostotttc417 liXa to !Acta, Sc' aiv npoax-cd-ccet fj =Seta, toO vec cruailm Havantciriita xat 'AxxS-qpia;, va ..npoaxaXt xa/ va Sikvitac p.,i GiVOtItTc elyxcax;, va

-ctp4 xai va ay-calls/6n to

aspic; xal nercatSeup,dvow ivSpx;, Stec -mato xal

&pecan- tixtov law; nap' 6crov 11X4e-co sfc Toy vGv 13a91.1bv to

iEsuyevtcritoG

xal.

.1; 86E% try;.

.111.1erc, X20' Saw/ xauxtilevoc xat xafpov-ce; tocopopp.ev vdc yvwpiawp.ev crktepoV Tip cdcrentip np6oS6v [la; etc Tip 7cca5stav %xi Tip cip' )1.1,6pccc e4 tapav
inztv, (1); elnerv,. xal cpavepbv Ent tb xpsrttov Stacpopav Tar/ yvd)ae..wv xal iSe6v
mg, Ent tiocroptov, i ivavita;; Xunot51.tevot npircet vat 6RoXoyijawy...sv eTC 1.1axpeo
erilsea dix6p,71 tits TeXet6.cq.co; ixelv1;, el; Tip 67sofav Sotaiw; ttrcopoOv vac xauxnOodv Sti gcpeaaav to aocpa Tl; Eoptimis gem. 'All' iv taaarcy noXii papa; ixa-Topetkapev Ercav -icpeiaallev -718)7 va yvtoptawilev catc, t'DcpiXecav To0 npcintatoc, 8.rav
tle,iverptev 8.ct >sj TcatOeta swat tO np6-cov autatattkbv tic soSatRovfa;, xai eno:vi xat-

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

54

430

TOL tinopot xat SucTuxerc, of 7;4(014 g *taw, xaTaXtimiveittiv 611(4 xat mrrpE8a,
xat auyyevitc, ;tat otxetoug, xaTacppovcbp.ev Ira)" eras; TaXacncoptag xat xaxonaeilac
xat Tpixtop.iv Etc Tat IlavelttcsTigita 11; Eopcincng Stec vez *sync 060v.
"Ac xalpowrat ixetvot of 'over;, Scot npfirrot nocav T6 7capiSetypa ataXisowce;
to Tixva Twv et; Tat; eopwiTcaxetc 'Axa871p.lac. dc xalpwvTat ixervot of viot, Scot,
xaTacppoAaavTec Tag ITpoxittlivac Suaxepela; xal TaXatnwplac, gSpaRov yivvalctic
xat dxap.,iTy stoat et; tag =wag, S ilw ijX7ccCov vec noTtcrecTiat Tee villa= Ttc 4)tXococptac : of Tcp6Tot aiXouv tat eta xapd; Tec Tixva TRW eTUOTpiCp0VSCC [LET' oo
noXii lat acpctwolliva t.LE TO%) etOdvotTov aTicpavov Tijc sexpittlac xat &Sing of SeoTepot
4).iXouv gx-ci StirXtv Tip eoxaplaTnatv Toti 6-cc xat carrot gli,a0ov vet that sercuxerc, xat
ebrixTyrav Tec p.iaa exerva St' (By StivavTat vet a7cozatatiic coat,/ skuxerc xat dXXotic,

a'Axxa 7c6o.ov p.eyaX7rripa .adXst that 7) xapec xat Tthv nptbSCOV, xat Tthv Seutipwv, xat ev 'rivet 6Xwv Tthv ipaoTtbv Tfic natastotc, 6-cav phOwatv 6Tt nposTtlid5e-cat etc at!rcobg viov omouSacTijptov, 6xt TcXiov diTyxtoltivov, &XX' etc odycb Tb xivTpov Ttric iTaTp(Soc Twv civeyetp6p.svov, nciaov aixouv xan, Stay RdOwatv 6-cc 6
xotvb; titan) naTilp, 6 cpaoyevtic xat cptX6p.oticsoc titan, `1-1yetceov, acp' ori inpoixtce
T6 axoXerov Top BouxoupeaTiou p.i 7rpocr6Solic txavdc, cpcXoTtp,erTat v& T6 tiOt.ticr7,1

xaTez plmatv Taw soptonaNdiv 'AxaSmueov, Etc dvSpec crops: xat nenatSsuplvot
npoaxaXoav-cat navTax60ev clvaag6Revot tag xaeiSpac Tew Stacp6pwv RaOlni.crawv,
6-cc Icpopot doxvot xat cpcX6novot xa-cayivovTat etc Tip csovTattv Tthv clvayxcticov
StaTayfev xat cpaoTti_toGvTat vez stacitwat -ctv XOCTIAGOTYITO: xal xpnaToljOetav, T6 topes.
TOY avayxotrov 7rpdyp,a et; Tec TotaOra xotvwcps)M xaTaanliurra ; 116crn 7cpinet vec
ervat
xapec T6v tiX710Coc natpcurraw xat Tthv g7CGOOROUVUOV TtV EOSattiovtav Tirc
13Xaxlac, 6-cav f3Xinwatv 6Tt tiJ xnSep.ovla TOO ellyip,6voc twv gaTCXOGTO4t yEVLX.6.4
Etc 6Xac Tec; TeEtetc Taw =Atta/ xat 6Tt atiyxpOvwc E TtV jv [Land vec crucrTirna
'AxaSliplav intTiTTet TtV aocrracrtv axoXettov rijg intxtoploti yXdirc7); xat cppovTlet
date iv motor; vez napaalScovTat Scdpopot xXiSot TOW intaTnii.cTiv xai TOY aTOLXECCOStlIV
1.1.060nIATCOV;

(c'H

'AxaS7ipla toy BooxoupeaTiou dplawc it ckpxtc tan Siv ,aiXet tpcopst fii-

6ata va napa6X7)01) p.i Tag cuoT7gtaTtxecc 'AxaS7Iplac

EOpdYnnc, etc Tag &rota;

6Xot of xXiSot Taw intaTnp.,(Bv xat Texv6jv TcapaSCSOVTOGC xa0) 6X7iv T6v -ctv gXTIOtV
&V 8p,6)4 to 7cpcZytiona Tcpo6alvwat xat' euXrjv, av 6 Scat Ttv *mast. t Xoc TOY

viwv aotivri (xot9eoc xat iXT(t sTott) xa0' ktipav, Stan of iv Tij Et5ptimri ottoyevetc
SeXecorcocoUp.evoc etc tag fixer 'AxaS7w.lac intaTpicPwatv etc Tip 7raTpiSa TOW Stec vez
cpoydawat to 61.toysverc Tow, Si%) [civet dp,cpc6oXia 6-cc xat Stet -ctv Macy, ;tat Stec

to plea, scat Stet Tok nopouc aiXouv npoxpivtoat T6 axoXerov Tijc BXaxiac, xat
6Tt pi tbv xacpbv 15iXst xaTavTipet Tc) Scot, dv 6xt vet cpcXovitxt Tec lspvcsta, vet
EUptinclic. CH Ivagtc Ttiic nape:tack:ea); tot aocpoXoyturciTou wags!, Bevtailiv ervat 6 np6Spop,oc Wic &toy okcw
iX7Tt;ottivIc Taitac cruo-Tigewc
'AxaSnilfac.
ittao0Tat 6p.wc p.i Tez 7reptcp7N.6Tspa IlaventaTp,ta

lc

www.dacoromanica.ro

MINI:MYR,/ 1LIa VDIOISI yuasvom

TEt

cloud) 'Acp.rmy lo?A lortoatoylch 2zx

Agdat., .A0127p1I) ACd313T19

A33.
520D

523

mozaty?
313)(2

000.,

SnoAV. pox

3101A7p31. eitisa

"el aop,g- sigialoynoS

Z120111t1.020T1 '570.0

Sogyhvoz, 3z,o

220X

irx

ld Ao

127423
5(4,1

qo.so?

57ps)

79tl 3314?C:312012

C21

.Noo.
4C

99

72719170n? Ao?A pox

59ZAA3A

So33domt, .3710 AID27d Amyg

'1019090 712

TA so.U,Aven

170X
Amo.,

-rboy
7p

707

-Am27rittcl7sX1o.c?

.A27730.01DUCIX 313e336sood1.t, to. AoxttAp 5r93D

Snoyloxorog
70271443

FOX

5700
270

oo)Avrivogcs 7ay30 'Amp

273$2 320.0

7v val-xxx

'ILIOVHA

`5,2802o71oy7th 0022

271419711100X 222X
9p1 Sqc321.

xr

qt?dX
27)X2a

30023y311714 523

A.

A0)2A0A,

ri

pox Via,

lo lolanotto.tchl 2oatirx

A071

A0M97117 0.5909

'AI

.1.0,10V
Q01 no1p1v7A0yo6olo
-

poyyoup Saxpormil. moottpaq

no2dox
QD

a a A 4. Z 11

3g mo73x431.t9

?7,ox

5900,chug '927mpoLF
`Alt.tyant2 m 7o1m1sqA9193 531rt0Xd3p 9 Sqd)OD `m-prioyaz 312 32130(314 A41
93, :
01001 91927 731C2dIL 79A 47pA(t)d7 270X 3701L 179.
A90392 54o. noxcaose
'6OC33T11L9
pi?
iortou lzIA?or,vy St,l 52:qxlop emsonX372
79A
A701:742M?
evuxosoctXng 5903Id30g27lx?
54.1 .92o3xaov qg `?2
`oolme32oN 17o.o7sxd?ug ?rx 5=3443=4;1 5901mo11p Sqcs gdol, 00S)
`3771A3O2Ar 312 570942M? zy,, 50t,L).(331yrox 7,772 Sta 5x16opoy7d) q1 Acxl,loy Aml 27p
'AD% 015301 770A23 Aold2 '00) Fox 1X9 `rtom1upc3oAr 770423 AOld; A0A2909d32G2 171A7:73L79
`477127493

2370A9)62 311

Urplarl ?lox .5odoA2cl23 coo.DR

ArD opo. '&d9 30 '1o69y ix) 332271232L po 59117,46 (mos. y,
`colr( `Soettyx9y9
pox
nag
poi
L9
2730 mendorlp rqg
6Acixp A4,y2f.
.noampc30Ap '3191
7p1371 Amt Acpit-tcb
i
A2
770A29
2314
513y9ll
3y304. lnatcrox C21 A021C009d2L Stb, 4A
A0p(h
541 54), -DX
,21,?
=Ns
pox
tqg
907AX9y0u,
Aoya04.
1221atoA3zch
`gp.,227
4t
(1.1
A3ygo4,
`Soltadtpsilv
17071
zios000rpo ctgrq S0m1 51030y2L Z1 1L ZIA27 342.97(311.0 `270X 7p72 7pA Tula '<Ingo 201 T1dt2
771

70.tal pi.? 541 54)1 119p27m m11)2 Lacy

oo.o.torsopq. 4.

90142 119027X AF '371 3530 `4293123 h4C '3002y 4. A0y9; 3c211279 A22 root/.
aX9DA7l
A9anoo?
'71 3120 A3y304 120167,000290 541 5273e2 ,56)3;d27219 cyyp A3ys04, Potvs 41-1 Ao.
2H 33 290X At/. 511 noyle
581227
570222
A9Atk1z
31304 ATTI 770I4A1000227 3U1
'5072(3r1L2
:.(;)

(pi

2123 MD1 M0731d3A? MD1 523 AQ1270 rtmet,90)1d3A? no`Aco4TI0 Aff,yo,z, Aug A3y904. LX3 -tp,A1
evuo
Sts, Amt Ama,A9 .5(1)3;cl27112t SoA9N Aq2L70y 9 So7lodoe4 22,x lonaApecpo 54,1 Sx19,2

;t3lost,g`Sco3

laad

pox lsxso(pAl). A41

0702L5) A7 MD1

5U,1 30)3.059A/ (301 00222

'eto1A9

ooldnorriLte 3105

izx

113 9 500h

50A9T1 9

olvo 5ox7olpx

!Alp

polignxl?

Soagoc30AF 177A23 9

cerx

'344 9 Scrrhortooso pox Y 5U1912760) Q02. aC71D9x ?MC 501c39% m9o.,

AD
ADX23 5301 tpae pox '51DC0)01-19 22)317) A33123 9 3930 : 63110)14701L
5tp
gmr)(2
c1ZX
7:7A9X22
A020'41
r27dra74 pox iozx ;0119 0 `M ztv lady MD1 11L? 54,4 -,0115t
omiwpil 29xxvc 22127x 21 Oyu nop 9 SouttgigAv Aqm20 5301 '53030 23 41-1 voaox 91

ATuloy

www.dacoromanica.ro

99

gEt

'11 VOILOI

A9x710y : Ar21.0 42X119y pDx `A01990231Q20

691 Aolso.
Atimoq, 691 '494(9X922T170V

pyyv,,

531

Goa@ 1971pAn9

`Alypu `oreoxydza
601

529

30411 `32(J13X pox 112

lap

01001 paop 91 civic 2049X29 ;sgoso

AcirdY.

izx

(43X 170423 43290 oyyp 4 g. 410-0.7? 17070

f5702b000y7ch Aolnavothvc mo.orat
64 %3 50A11 '003.upd6eve

5/43.

693920 40107-19

91-1 ?oo..

Alvd!proi

ph ijApl 9
3191 lgyptt

2033217021.

29471

loArriThOp
92.9

529

4071

'60X29 pox

(6g1y..cip

220x

13y3."

3341120 3190

470990y),

27411

119

`40)790)4213

507

7912
170%

5O) 591979 layn 720429 noida.o. -992

`60)1A93y 5oyci20th'1/!, pox 45o29dXp 2 1143 4049T1903Atefid36911

Aoo) 53491090 21L3

54,1

AochicpXvri 691 mraxdp

67T1(L

(hope, xp Amth9r4 Son91) 2077993 (AI '301(0(4

p1

no,ap loixdp 4rl01p1L91d91t, 3T1 '27(3709931 '31915,

kx,tpAp 529 691270 ph a9py 441(0179 220X `4701321903L

'5oaLcodo67p 19o413
720419

70401x3
573y3 2322

220x,

202dI14 529T1.!, AsrloXp 1X2 52712y9 Sz3doio2 5z99odol972p

331630/770C31011(72y70,1.

31,90

4.

ml?

A209tt63c,99 702undoAp
pox.

70217x

290Alp 112 01Q01 01 Acmloy O9 LL xp

7X0 ,i)31d9A3 pox, 119 l201132 5m923yrax3 p19

`Aoaundoel

170%

13413+012 30,) n 4000 'Aoloyp

'a702990 7313' 514yx70d3E, 9

Q.

'9h1 '7p

pox

4(0.(J33X A0)1970

001 noaapdonp
(Amply) 20990
'.
6(0169006 691 `A93(9 pox 60)1 -411

A(91' 31

'301099y7d)
74
91ou33n 61906 'Aco19xnth31L 7979Ap
32(32 '20623X3 MX 791317,0X 39(32 '2010701 00A 199ttlx01Lp
pox `ayo90up 50,33E
A41 toop.e. Alocorrrlo 220X 691 60ndtp.61, 7?19 91 511,1 5c7)399ch TIro
(hovel) pAp 5od371 taprInol3x2o 'a Av Acavoy pox 9 SoundeAp tiO4,,A.(ino71-1th33 437-1 -43
59th3Y. cio30 191-120409 `59x1.1oy 64,ya.t. ttopp 323 441 44/074 2ZX A203921702 ph -)oxoup
w167om9t410

421970

30413%3 4071

4(049T1314 37102 13/140(3d7

20231c/243

321 403y71. 170170492

`49X110y

794

flyx97aa1p 112 304911

794

tb9tp.9702.97401LF 5qo1

390929

001970 -cl3A3

70291 59oxlloy
Soicodipq noi. Q030 ?it? 3141 5141 pox 5od91c9Ap :molApup `119020m
py20x4p 'pox piaox 491 AzArrl tkolay2o20a 40121)) 001 5(n3o920d 001 170092901010d2 40)1
`,t407431i0X4I `nr.i.y2i. 4219:up 7z902.79 270 2293.00y `voildgoozUr 3"/?3.. 57720)29 sisofk 13117px

1pA,29

ATI-134 323 91 400429 `Govpo 1701A0lp67 529 01 `zrrimo 220v. kAori !A 5U.a. 570)32122u
533 641 `Atfinil) 'pox 4g73u3
1{..X4 13X032.9
30712(1%.119 Q01 '301701-1079 5o197ox3
Avin ioc39 119 4 5tt1 5202991202z, 702931d3g3 720429 Smo.)dx,tnop )911 A0) fano. minnoy -6999
`mins,$) 2zx niosypo.oup 51.1
5(4020 Lx7012`5co39 A3 () 91 Aop.AzAp 720479 5141 -Ardna.
323

'50924

co

clp). 62193 1943y 9 401120yil 43) (i140,1030 1(J31L 112 40,3310130 hp 9 5o2modoetp

t1720rD99ynod

Gt

2c3921

5202921201i,

7040131-1 44.1-111 170172492

aolpionzmoup twiny?
50ch099y1th

2,v) :1702

'gory)

71

A 7?,

Q01970

1703C

d3th.00d2 1.

'40)23%20

Soucodpp 323 01 40191419

iopldsAp A9x7l0y
6(h1v20

001970

4071

co.)

yyzo App (fa th3,0

5199fFr171

',Opp

At4,1 A2070m2072

3)

4701020

Ahrg

'40,, 4092 91

79A

7913y 5'hyxzd31, 9

zgargplorio

MA319)11)0 27C331932C33X13L3 CL
:A11)/09072 V .,(y 791
43097L
4300yyF
4190y3.1.
pox 41Qx, 4
7701491443.1. G. X3 40)1 AMAX31 iZX Aorritmlaq
-

177423

202321203L 523 A20211

oyyp 50d3ri 19Aripx ,5n0290d9t (2 ZGAR 19904T17p% 3(10290= 270 -X31

71701-1U.11:712.3 307190 313'4 A3T-1023yd 41
`A202o9cod, 529 Spa. 52092(3911(a3 204
ayyplo 5nouTclop tt9, 52a Atla molylly, pox morrood 70%343 A0)1 40)4X31 217x 5441
4X11073). 523 40,1021

7204

/27%

.51pac3o-3). 91t20192H,
640d910)d9192

129X 402071.

274

31ag2

33.X(11902

A03051.
220X

50140

110623

ill?

5(1.1

54). 40d319)19(10y31. '2ZX

op 'holy no2.04 3ogo9ci3t taDo.

MIKX3I pox

www.dacoromanica.ro

-13113

aiainspitv

SEt

VI2IOLSI

MICE

MI.vizsVOx

'novae IV .vari-xix

L9

`AOrrit11D 19%3 50100Y21 370X '511110692

370% 00219 4191102129r3 2z

7104X31 2zx 2z 1oit2o7113
2zx .79Xnizng 5(9a 90 -to 53Attyya 01A191DOC3219 529 5Z01 Szrap. vox
`5rTly..unac? Ao7c)A(963 : 3.t.5z 4.11 (Jena. Soc3x9d754 40 ZdT2, 507112 91322 A42. 430701.41Z%
A(01 710 Acitloy 4 belarbtr not 0021TCJOA1p 170A23 Amt MI) X90 n9A30 '523290
`07n31104

23x3

m5tA19)'

170122A92 70A -Ctro916-1-1p 13A3N 49117oy

002. 11011Td94T1 19X3 529d1 513-ripAn2 :

opA

i9 A020

43r1co32

Aloi4.0-1

44.2.

92,

la, '31E3 ("1 `500A 9123

mpoloy

377X

A41

4 4)(04)

'Azpzo.Azth

39.of.5 523 Alp. A41co1? not noampdoetp 1VA23 totbpAr VA tioX1yn1x3 pox zA
flosozArin.l
tasnpx3 A011901 AR4 4M1d1 `A(779117p6(12 92. A01z6n9 : zAp Sodri 7019 Amo.,
4o130r10.9zr1

z1z9 Awl 4o1A9x4Ap

529

Atmorxp 404901 M14 '4ff3TI10A02 52a

nono`..,)291910 po 101X9y7,012

723d019I3

ATI A079.

20310y009A1

-31:1

A4.1 A4r14,41-1 49117oy -oc3oL

Acoyg noa, `A(960?

.4

Ancllnoa.. t. 4dnoclA3d3lc M. MODSlyp ATI 'Amd9 ATI Aoliza,00l Alva, z.g, A01
Amxioaxx .2zx 40714970d11 5161 5(ANI.d. .52:73Azdm,3 113 32 370% 4, 4%190d)
'Amoozy
9129
7036019b
4 3 57ottd93.c1 491 `4T1xne:/9 Awxnth pox AcrA-9 52a ?E, 91 Avoloy
5101(011 Aril 10X4A1p (4 oo3.1oy0992 5124 13X2 c72 A0A91139X0111) 50-1i. x3 ATo. AmprItto.opo
mcno,o,LtaL 3V '770322 2zx 5m1i. x3 40)1901 3V p519ompcbo2L 327% 30 201-1so1l0yyno : 4, Ap
5y3.0, 770423 tt 51onroAp 001 4590A 3129 4 zAn3c33 pox 2o2dcos.e. moo. 40714.10122 5L3.
Qo lglucxodat 4 4.x1A3). 4x71oo1ITIzdj pox -Itooloy Ayy,
54Xn(f) 3
49)324 pox 0

rAzeikonj

SoamdeA9 A39 1oA23

5060

21f3

5tt1

not 00%710y

`5(g,A,

zra

zyy0ILT17,031

oomo

(101A2

001901 49X942

(41 mo14(14122 Aga, 'Amoinio19

AT 9 Sowndo430 3.53oyxmodsa 770 : 4Tx1A9). (1)13y pox Aoncldarl Au14(10192 0,
SoaundeAp
lzAis A3 A023114.0 001 .5o1Az1rric7o 'A309 T12 29A ciA?). pox 59122 `A702L119.0 9129 'gni=
AOCJ91992 A0A31139x0u9

1ZA29 4r SuomA).

I5oTioox =Ala 4xlopAr

opA Al000y3o23 523 Acaciz zo.Azo.tp

7p12 A071
(t.
W09041910* 4 7p12
001 '500A 9129
5U.1 .5z2o5000y76 AR, 5101cpcht Afilavioy 9 5oauodoq ii.AzoLp 6L.1 -9.o02L
zolta, : 11031(101 491 Avieldp 370X A41 g4110701%2 2zx 9 A301 Scrioldp 370423 01 -39%0319

AOASTI

51.C1

5no,d967;79

y, 654x11itTlo7d

50o2pyx

6793C319TI0731

11X 4219211

`57pT101

polo 4

`4T14.1.9=3

4 39 457zo1x3 Sta.

5071I2

2zx

412

5134 13X3

6y.

701

50)322

(7)j 45703(491i

5114

110123d170120119 523

0")).3t 470(329,4yV. `A703d19TIO4MIldit

901ZTITO

170429

1X9

A049T139X0219 A41

A0A911

A79I1A3X

'3o1z1x3

M.

rap

A07175:11019

5TX1ACOX

pox

-1%

-77110A9

2zx 4 4,4X1A70X4i1 31A1p 704 an1,0193 A4.1 A39t/N% Amo.

3113
541 iA0717pliMD a927131I 523 441 moldoma A01 Aco2Azdc,!0 'Arno.opricoso 3191 .sox)yyp
130 69 .-22110 32ox 1V197p1I0A9 z21I0A0d1DV, 23 32 370%
12.!,9019p 511 5/0A73x3 AM1 91
ATX1A AO4f410122 AT1
`0111p11(7)0 59A11170 432 A100011/3110119 5(997dx?; 523 A9-ri9z7do3l0y
11:719

zyyF

.4.-41A7OnN

507rr12

170,20 127N3
4 '5419cl01, 46 `5419x11ony3 4L '51119xooxz-ri ttt
2zx
zo. '50.23 '01001 177137p710A2
dtrxD '5I,t19 4 'Macao*
4,X143.1 4.7a9n4) 2z-N -311
tpx.d Az19 finFo..93 Sapa. 4531x1d3r1 Scp 770423 4t 4.x71aL0, 4c `4.x1ci1x3yBi, 9 159111:4144,m-1
9 '59-r1o7Azgrolt 21x pom
4.x13dt.tx 7z13nF11oA9 4 ppApSlion 2zx 5193040.0 A(93. MD pox
0 Soluociomp zortis
?zx
"4(017011
4.913113
1X9 AoA911 czricon

A0A91.1 523

A41

`A70C4921.

v.

rap

o 7=3 'AoA3119n3Atalc3303.ri 4,913313 2zx 3.t3 541

pox copm,loy 9123 41021(0010432
zt9n `zloyv

rap

13X2 ATd0d270A17 3ZX '11701,AMA1OX

370%

5th,1

gni

3zA23

AT

1X9

AOA9d

`517,p,du

zawykpo pox

5011010%2 4TT14, 703.01y7711

Q0 172170110X
(4 103A0T17702(9 370X 70/X011002 `4TT14,

www.dacoromanica.ro

Sc

'14

tctcizlu?

1)013

zznox.o2o919

4t

thucpc3()Ap Ac91 A0110de

MN

91 `Ao1rc3c1) 4 A41 AllATITII 541 '50)3146

'001Q70

5111 5V2A0'111202Q3

523 Af4.1 A2021:401A706 roznox4.A7p 1z.og

'4X70H, 5010j,

A0A31-133X

cif

tSt

VDMOI

A01 AjAX31

-00A9

11)(10X3 .12 -02LQ

12710001 12,A23

tL

`zlecoodloAXI.

`Ipacizadloq
`4.x1znoN
`4X1IttlOil
(27)3My3T1 9 59110q lzx 292., 5U,2?
cyyy,, 41323 iZX 523QQ0 127179A9Q TA aeyd 11 n3Ap AM13TIUD A01 'AM332 3113 -Z10
`noilqy 5o1zzn rum-1g d9 119 91 nozodu ZTItLOTTI 001 599;:zu, 7zA23 lA. `5o1u3yp7g 2rx
Gc

5oITdu, 50,0oxzp7g contp,

Ati1 Aral4AT1 6A0d133Lp

5(01

oolcz ,YYV

pox

501s:mx2

20m0x

tex.tpAp

27.1D20u

A31-1 132L3C31L

20123 `AG.N3x3 5114 13X3(31A(11)

49192LP

TA

50Ard.oz194

rl `zizrirlpd).

nnv.non.

7013TH, mpa, Aco323' :

Aoixsym

7zA23

(101903. A3X3A3 1Z7A13

471 45201A9dZal

5Tu, TA 167pdlood9

dfL1G71

.4.

lzx

3123 VA

trx

9 501tmd0AZ) 13)(2 31Q0

5xt

001az3

A0IQ70

323

adpril lzx

TA 0.ApeAzT1

523

VA `L1.X0MA1170Ap 2%lx
Atp. Aolda,pu 53019z

zlzrapx

59du A7DEcAd34(tx 00470

59clu, 'A9T101y01z tk

4.6

pox
VA a020d 2zx
570322

zoNa `SorrIca 10h 0) Scp.xp 54,0pu. 5z2loy'l1Ap

toclAtcyy? 501x3yre zdp.omp -ruF
AOD ATI Am1x3yz7g 2zx Tam% Atp, mo14.1,9yorlo2p AM1AV1LV Amt AmArrin3g7201/92. ATI
Ao396z1g 'ATAol 11902031 ka.gz 13X3 you, Ty `Z)121r114(3310d1L a71 zioug 270 pouloy -311)9
zolAtcd ?z3.1 ,20 rTitair.odu Staczi. SW, Snor1vdrt3A2t, noniqyzig 7zA23 119 -Aosubottp
tec

1201

x3

5fC1 Stp.,970

5tcIl

270

513.o20c3chx3

m91

AmlyrIbodu ow. 0019z

`5n0923 23 Q0 -3A2.1

4x7Atcyy? plg

54,A7061-13
4X(4 `AD1Q70 VDD101C3201L AV73A3.10M0', 70A11! 23 Q0
Solx3y 13TI3A271Q 5c9x7nd) 5T3. 5X332 523 691 AnoA got `noucpcJoAp
1701

chug 1321,23yy3 V.3

Amt Aouloy Ami.x3yz12 2zx T7g TA azpocb 511 523 01001 `13x3 7zA23 zpdX 54yyo2L
xD `50)9rI1 2zx
5o 3101L32Q0 .5(991dxp A zritccip.odu 5tacz1 5,11 noa,x?rolg 7zA23
mg 2314? 571
CC

570332

a,77g

5o3.o3pAnn pox 5co3z9y20Ap

5f,c1

51.0TA). 5U.1Q70 190hp A01L9C31 TA71

zr1c331odu, 5t,CI920I

5U,2.

ti.A9'd3Q3QAMD

noncRzlg =Ns ng

rd

92,6(6219

At!.z

ATI 4Aco323Y 2zx Somyrinu?

mem). ATI Acydtcaxnu?

5oyzxzpg12 mnyyou

AcoAX33.

2zx

`Aorcilatmu? chuAT 5T1 51323y 170D00pyrdzat 3)0 170A32 101X3y7012 AVD11.041011013X20 -QX)
'5F1 pox 523 501z1o30oriny0u AcoA32 Aomx3yz1g 13,0.0 5T1 5n0nc3cz7e 2u.3 5111 SUJ. (31s)
A9ony2p `ZA11 zetv
?Q AM1 AM3A1)1
Ard tyclAtcyy? 13Y.31VX A9a. AO1M(321. `A0X1C3X
Ago.

AoaxXDI `pm

h27

523 52:114, So719 5(201

,roir.

Arl

7zA23

5zAtqya,

5orimty3X

523 5c201 523423oc319

20 101LMCJ0q 1701ADC3XV1VX '501A201L

V2A07112,221312Q 7zA23 za.ndy4 529 Acia 'Am/0)4AF

VA /4,0coMorlz1311 523

Asoo.

5131-1(Sc

523 A33QO

zDzup
ESA

1SC

4C

Ifmkro

`501x3ym

7zA23 t1.17)101:0XIVAV

Agxzx 2zx

52chnX

5m `12:,13AFth
51SAdXV1ZX 2zx
Agyzx
lac? 5/4.1 52c3coX
2zx A3g 7o13922
`320%

5t43.910u, 0019z, TA

A3T1ou3yd 91 A0c33104 5oA3)1 TA

aux&

523

Apchxzlicboch

imouvg Aodtcyx9y9 A41 A4mn

(101Q70

oyyp 4

523 nz3T1 'A01%31512 A71r11C101 523 Z1311tw AM1

rtax33131i 'Aco392 22ox
4AMA7p 001Q:0 2zx V23Q1,011 TA 12010C31A3xnq 523 AtcA9T1 A41 A4X1127TITIZILL

51,t191Y0? i

Cr((,

iZX 5M 501CZX3

9 `5020)dO^F m 701701zIA9193 `531A0Xci7p

5(1)

200d) 531Azo `A2TIOIL13

tIoT `A9X7Aa11t1Ar1 523

1(1,71
7X9 A0A9T1
pox
chug 13x4Ap z2T1 `5o1x3yrg Tyr,
`A9x1loy 2zx `A9X111)701A906 2zx 59C3f1X 7zA23
A3e40 orm G A9X110y 645oatox3gAir, liDnoIrc ?Mt 20
'7oo'r19n3x1Iny 3D 7701 Am,
goA
2zx
'0A9X11X3Q
111
Acxlloy
aultproaq
`2Z31
6A0C/12X 4 UTI4ATI A34 13X3 A0A37123X021Q
AWTIQ A3Q10AQD A?

1ZA13

www.dacoromanica.ro

YIIIOISI

216111/1YWY HIQ

Y113.9VOINI

All

znovan 7Y 'Ya7-XIX

65

`ATIx3r259 Tyyp pox 1X9 z).2y9 :

A41 dolob ATI S4c n3Ap 9 -mcloAp
A
SOIL 13A3Tl 3o)
Aoirriab `A0132A9.0V 52C307X VA DI; A27d0d)220V ZA11 391 gs `Aooyadvaz.
AGs `Az3botilm31 541 `StAD9oitp 0 5oucod0tt9p Aayaoti, 10X; 70A92Q0 Aoric39A917 3T1 791
722c1oy (Ld311 001 `00T109% 227X 3y304. 102710A 119 593.3t3 Secs Sornchzu not 10yyV -102
101L0Kie A92 1701A0X02d93 ?at? SUi., .5h). AGs Atynonch ,,A,32do1sq, !comp 3i3dat? VA 4,0A1V
2zx p. 1211 Aoyyz131-1 27cnc 21 `A91nd) 2ZX 21 A9x1AvId9 c9.0 `2791 2ZX la. 4721 A9X1A771d9
AG.Acyd

A43.,

aori

571 'Dv:nap A41 001(1709 dA01X3y1712

0701729031.00a1 ,9 '119 T12 TA
TA
?rx
33.DT
T12 5U1 5103172eXICID AC91977 TA
ttX).37AV
Azpi AG:typ AkA3;

5.2?

VOX 121

aori

127A23

A41

0.172dmAA

101X9y7012

570722

70111.19177d(9 51,41

Acp. 202.un9ocico 277X 721 7712r46310d1f. Stcs

3

floy??

270X

reel

r3yy3

Aopy

21

0710; 119 90:0713

oyyr

ro

T12 `A3013

.10.A9110321Z1G31L

TA thoFd

119 1927i0A 119

6511

G.

tied earl

TA

1311.9d1L

'Norm

AcorrioA, gig

'Attyyp

AG,s 4,

7ad93

Av. Avav

somil

A41

polar?

A01x3y3:19

AYV.

1310219 311 323 Qs -oXt)

112 VI 77177TITI77ak ATI ACOA4yya, `fig pox 119 (moo -yne,
kT, 2279 ! T12 FA korrl '313;3y 3113 z23T1t4.0 Av. A? (b1 -3X4

wisrlfLo

! `212720 `7Zrlo32

!
Ixo .2:=914
ADIgt 1m9322 1X0. .3coilm:lclATAp

ma,A0,29zt
(bYrCh

aori

.5(90d9 1342L9 VA

nod$

5073139d7 227X

`112 AT

AI

'oar!

119 A32

`A(03410122

non.

'prof, 21 ! TA aori g27a.r1lrd2, 311 VI 77202/9

lorminl 91 Asno,Loy not vo. TA 17011c2.loyyns)
la=A 5q12o Arri So pc? `510, Ay? zdnur 701A2 012

TA

591272 19X; .A70d0d777AV 131411.9

I'1

171

97201/9 5011270

`SolAvarrIco 1874
pox 5q) 39c331. Aga

Sq 59cht, A4.1 `A9.o9th

221X A100)10T19

MX*

/27X COW% gA1007201.19

AlacA9dth 523

A31/23 9

50Al3xa. 5oA9rl

721 27177T14d19X11L9

1101

AST1COL41011.

9vA23

tiord

5gdu Snot 5n020119 '619:0

901277
.A930 5oy3s An1Ap2.
Aqldnonit49

AouoldeAp Agmloy

:3930

1317/1L9 VA

13X2 .A70d0677AV

ATdodmAT1 pox

131701L2 VA tLID!,t1027177X01LV A91coo3

'an

`313y9az,

5U1 3:o292 fo1lc3Y7079

aD2dom). 511

ax1FAT Sia Avapo TA

moo 2ZX T12 TA -70127%

127n23

230A/r

Svp

0039

A9

33d9Ap 2060.0

mortnodA3AnD

A4ylp

VOX

5zrzyp Svpo), pox

TA Lkeypg

511 A43. A4loc13219

1!.2331(

A41

'5U,i(

TA

411907931 502027X V12

52:m `SoodIzat

cis

5(1)

177X

A0136VA; 9123

A011(0404

73A9X19

001

,170X 77A9X23 A77d913T14

71A2 `34c1tze27r1 511.02 A3y304,

z1ta90z1T, 2ZX AttA9Do9Zx79

apteaxoup
STI 37pdodwAr

523

37pAo9 `noa. A2721.10A0X20 523 T1 5U1 '57opc2o M701. 323 T1

vox
39claz
`Aq,y, AQX.o2
AIlAolioug 523 5721 527234301DV '001 A9py931,9 `nomplchzu 2XX
A? 93A3.1 5oki3x3 SoAnco 4
ti.0) 170A23 ATX23 Stc1 577c33oA (17 54X1 0011:122
7717729g 13A90d2L 50)2L 70211 732X777 VA 14,2601c392L A2707024 A41 AVAIT 5U.2. 527y02A
5101913 523 A41 A010711C271A921 machplzx A? (12 7zA13 `AoRit, 4 4ATx2 TA as*Dcup -77XV,

AtcA9Doc3dAD 523 3T1

qs

yroria

A772T1h2 AUA3'11011701276711.114V

91-1

279294 21 TA 0.1L9y4 511 5(101

A27.07021

y. AzyrItzgmx Awl Am2aume39a

AolW.

3m2cloup

5701A0X4 TA 100)2,111?2, 721 27AX91 A(91977 -1272,

57723s, 27X9A; 523
570,,3 527)1 3T1 Sympuz2 ,57pdgp 21D() 30 A9T1 53C1014AA31 A(91g27 TA
1771MDC33117 Amt `AMAX91 721 92 27AX?1 AT1 A0)(391UAA9.1 pnc) So9c/931 3220 A41 It? /moo
7700771A9

`(Acni,972 51c3(oX TA toomp.,Aodth TA Amoc3?th

A071277
5/C312711,

2)2N

Tchad 45o4A

5QOX `500yVX077212 13X2 Z4170,001

4t

Agoisx? '5noypu27912

'5onc

9aX1

72A2

aetty3chl9

5no19orlo2. 5001024

772y91t4 4)DxmoT1tt1out3

www.dacoromanica.ro

19X;

2710771701

VOX

9et0T1t/.11711L;
712X71777127d121L

60

436

N. TORGA

6pyava, xat is Ataxia Exec obSiv rdiv totoirctov ! tic& va yivcoacv of 7carSe; &yd.
ps-coc, Siv that &XXo !limy el itt Ta xcadc rcapaSetwa-ca, xat IliALO7C4 ttic inrcpb;

ita-cp6;. 'Av okot ivepyGiavi etc ao-cob; cda07)11,a-ca xaXci, aya06-c7ica

cpuxt);, soepTecricz etc tic xpicre4, Tote xat of viol avenaccreirrws ate 6X(you 6Ximet TOO

you arcoxaOtaravtac Tototkcoc, xat Sauk ix-ceXo5V-cot iv0pancot. Et Si xat,

ivocv-

Tta;, of 'ranee SEv 13Xi7couacv Otto d IA xaxi napaSetwatx, et A rcapavortia;, se

A dae6sCag, tote xat cercot ,OiXoucrt yivec Etc TVZpavopircepoc xat aae6icrcepot.
'AXX', 6 soyeviata-coc ipxowce;, Stec va that ttc soSaiwv Ent Tidy yfi;, icpinet
va d7coxa-cacrt7?cra to TeX,. oaroti ebScdt.cova. CH xaxoSact.covta Trip) TEXVWV that,
xaxoSacilovia Twv yevv7i-cOptov. 'AXX' &my of viol itavOcivcoatv 6Xo-ceX6; rice et;
Tip olxlav SO Tt iat/v &pert, ofte ets rip ixxXnafav, o6-ce ere -cb aX0XECOV, SOUSicrstv Slav St' aou XeC7tri 3J ciyorri), Tt axxo OiXec yivec 7) veoXocia et A delta;
veoXafac, 7c67; that Tp67to; el; ocktv vez ytvtbaxii -cb
013a71; Xotzbv TOMUTIS t
Tt awcivec yoip.oc, TO T1 awcdvec ncapic, tO -ct criw.aivet obcovopia; 'El ypamtcxTLICt Dote g7r)yype moue; tag Xgecc, bre Etta; Suvcabv va TeX; E fjy77ar els cdclivoc
Tbv &7CMVSZ. 116acc; 6e7; xcAcciacz; 7coyyerot ijv auittpeptircepov ere Tip isoc-cp/Sa aa;
va Sarcavlicro Stec vex [tic077-ce t3jv crwaciav TOOT. -c(5.1v Xgetov;
c`O &Axon(); dvat Oast ivepr73ctx6;, xat %cab a1cr071-ctx6;; xat xa0b Xoytx6;.
71,ter 61.tto; minors -ca; 7)SovtXec; ivepydac, xat airocpcUyet. tag dAyecvd;. 'Av Xot,

7rbv xat et; Siv cbcoxatacrcilav iccutbv ivepyda Xoycz6v, 6Xov ESL sorb; 15iXet r aver'
Rovov xal ii6vov tag t Soya; Taw cdaOlsecov, xat 6Xo-ceXet"); tag Stavolittxic. "Anocaa
7) aoSatRovia throb Etc XXo Siv OiXec occia-ca-cat, d A el; tag 7)Sovet; ribs/ cda011ahoy : 15iXet 0.uatecCet etc tag Suvi[tet; TOO ixveveuptottivou a6p.a.co; Tat; auvillet;
Tot 191pccoOiv-co; nve4ca-co;. Aircb; Pc6Xtov Siv OiXec 7rciaec ItCYL etc Tat; XdPlic
TOO, at6V. torso dvac SOY Everrefic Xoytxtbv sorb; TeXelli); Siv OiXec cppov-aaec
nept toot 67cocrta-ctxthvsou, Scott; torso dvat tiOV ivepyda Xoycx6v. ccotb; `Oiv ,9.iXec
ppov-ctaec TeXeCco; Wept yetopytx-ri;, Sc6-ct torso etym. Epyov Teo,/ p apx6v.mv. moth;
Siv OiXec cppontast 6XerceXth; rcepi .cflg 7ca-cpiSo;, StOtt sorb; that 8xt irciyecov
akb; Otto OiXec Xiyst, xat Otto va ivvot, Stec va cpaCv71-cac 6-cc that StItXtop,a
smog. Ka/ Stxcdtt);, Scott -cotaicri 67.1pev >5 dywyt &error).
'AXX', 6 &Spouse, TOOT Tb [taXaxbv nXciap,a, 6rcep iverctate607) Ets Tic xstpxc
aou 6 Ochs, Siv Oast Tb &pilau civeU-caa.cov xa0b 67111coupy6; motor)! 'Exec; vez
Shags X6yov iv tcipa xptatu.); nept -01; avoc-cpocA; xat xcairi; aywyfj; aerco0.11Xip Exec; 6xc aacyckepov va 66a7,i; SCx71v scat et; merrily
(1,7)v Stan, iv 7)

aroyil -caw &navvy, aou sty= xaxii, 6 mottos sou 0.dXst SoOt els tag iceipva;, to
vot5Xxci sou ,5iXouatv finet.t7coX710t, xal 7tj yevecrt sou OiXet inaptaa07j abv ad. Tb=
7rXiov fil.tepov 60) iv [Lb ticpeet et; Tex Sian, cinoxaOta-ccaac ciyptov, iv Si et; Tag'
&Topic, axperov. "Baste dvat aviyx7) ay by; xaXt; a; Tip veoXatav, 7);.circo6cr71;,

of avOpconot OiXouacv dvat cpaGXot, xat 15iXet Xthcet Ex Ton 7cpocr67cou Tas yes xal.
ij &perk 'EnstSt Xot7cOv xat 6 31v0pconog Tote p.6vov dvac dxeuv -co5 ezo5 xat oitottotta,-

www.dacoromanica.ro

Nla vI33oLSI YILLSVOR

LUt

xi

'ILIQVHA 'IV

Val-XIX

19

ilaledsA? A9x1loy ?Tx A03.3dpes.3 Ap.ca, 4& `Ipadp 13.4y pox

`51t.rcod3L Acpx23 ocse r,3 Und) .4,1aloy 'pox 3333 'l/. Tle TA kotp.ovaxxouTo 511 A9InT?
iialdsA? A9x1loy 1Z% `Ao134A? 170A23 todipAr V.0))41 pox `5x9921vit, AoA3r19313 727A23
701)2 Ami Aom9T191H, ,1Dno)mockh ?Chit 543. WouT ?Tx 5702327702 A(91 `Aco9xLmg
70A13X 10A9T1 VA 1,0A23 e,01 11A9 101C0C31714 001 0038 ?31.3
gla '54 `X(y. 5q) `7v19A2zcb
1x3 51D3y AM1 At0y70X 727413 91 A03Ylt 532oL1d3 223 5f62. 516.1 ?70% C101901 A3X3A2
A2719 aDtp10Z11032L7p Ac21x.o3

4136p 1VA13 A0100D01 A01AVILD 31015. 331121,3 0100

AGA
TIAog3Aori3l4 TA yyno112T, Atzagra. A41 Atqtuflg

1VX tL

5c9

Aga.

92 AZ :

5fuoidp

5(&10/1V AM1 ACOAX31 `5211)

gal noci?Ingt

V)A!)' A309XV1A212L

`lxasApd) 01nd2qaq 523

TA tt.o12.Aodd) ?chit
5901 5noas2d7p 5noyntown

Ay.

523 01001 t43(:)1AC11) 120X 1t 57o1Ly30 5f61 570cl31371g `52:13A3I23

`SnoA?)1
oreggicErip Sur(92clo 119 529 91 Aollorktoxnog lsyn ryottiorto Tri vpitqwxy -virmAr
5701 5703TULOVXV, 001 AO/ArdD11016321. MO?'AO 31(2 VA unx7,31,00,32z, 701-1
mesApallo 511 502prya, 1VX X? AC01 .mockpXolottyu Airlx, '134AT m -D?A9193

hA3"11011271Zd
l70211.0 3

lovol

i3

j,

Go1 5noA31 S2o1) 91 5o213A2 5U.1 SzpoTlip I

Ard
13XtpAV 91 TA salubpx 91 SoqA, Al91 AVX27V TA SND Cf.DykoAlwAp 5r13,1d323 341 570322
15022627:m Ay-IL lax(pAp 91 TA 911.qpyroap
werbiou, 5VD X? Goi pochcbc, -9%D
g
5no1 5/4 15z)3oznip 519290 7701v112.
q2to-1 Aq022112 62. (bA70X Aocicboodaz, 11-12a 39
`531AoXd7p 91 TA

sitcdp x3

A3Y2 501z93dve37z '11g

lotd.clarz slo,T
A01719 A?9

541

5703321223L

TA 31ttX2 5no2moyat12

nynk

hdtat,
sey. 591z)x Goa,
A9IttXdp

`5/LD90d0)Xodu

izx

G,

4x11c3(091

13Yn Avx

vox 5no2ovyu7c1 Sva. 50099DOCL ?TN

501031.

13.02TIOA `A2o92 91 TA 7oA29 Soyrd 5zal 50notpx1o12 StcogoX? 12

Astagdp pox torlono-nchTaL nog) 50)ATcb0r10 TA 31ti1)o3ittchocht, 119
z,A (423oy 701 A7 VIM CAV131-1 M93. ACOA3T1D110/633L Al9A03 4, 5)(3120U 5701)

91

Stird2 2zx Sprig a311hDfR3. a,7A 311AD(99 Zd13X 52:130U04 523 A1419211 A111 199 !pa
Ar322 5f61 5(1,1"lp 5I4.1 5102211(03A 5f61, Szpoov Av. Sonic? pox clap Aoyso ladrisnAnD
ea2

AOOD011/9 523 A(4.1 AXd313T11:1 `AVJAOT1127993 Aoy30,4 011-1oA

Aqinvd?
cbtlyd

032 17013212 4Ao24t ).311 Cip.r.hy) 70 latp 5,2.1 `5(/.1 AOD9 91 TA

70AM-1p:7223 129072N

511 A91con

-rdttg

A91.dno 541 5oitc19x7Jloy vox x3c3oato ATI `Acompcb 5o2A2 3quocb 0019V 001 003e 02,1.a,D
rd23 q1 q5(96 lsrmoc) 9 593n 001 Gose
42132t3 ?vx AT,,u Icnittd(92 A013r1
/4000AV 11D3 `60A2L920170X 3023 0 591.14c1oX AM1 AC01(96 pox fAmopyu Anyigc 5930 TA -srl

my,

tio(pcbdorboi Syrgt (b1 11A2 523 ZA911.23 221% X'110/30T19 60029Z 272X VA IlDtlaDVIZX02LV
Szril tioplcisA? Sgoxlloy ?Tx loldpSza 542, SW.,scip azrd32c,0 191qy pox Striida 9
q1 110DUDA 113. '211A9 vox AlCJVX m1 11AVDI.I.1011
`SololIrdolcILL rd31o7Zx12 `T1323o93
dlug AcragoI 12Dotployor19 c332/2 A23y312o12 90 (e1ZTIOD9102L
,

7.

,d)v, 90

AITIZ1A3a '50791)3V

tcyY.loAII,

qi

A013X9V

127X

.01A1054. b1 `xamilATTI

5(03y911.00A11AraD 513614y1/CD0d2L 523 ADopcivat., 5(U1

Sorox

1.4)14gx 5oA11A702nAo)N

45(acyrioui

2u3 GoI

3=062

movoit570 gt,xlAttyy

nopu9

www.dacoromanica.ro

51,14

523

pox 9 X? -A(031
Stc1)1)mY.1

-4212

A4.1 Att.x7y70xoz212

F9

razor

'N

8EI

-VA

Azdgpozx Smalzplozazx
5(E.3? deploy407 :

?dip

codpiAAT 5;3014 mw)Xd) SomAyplooli

3 3t1././apcb3 A7y732L 9

UA343 2zx Ao9n0rloyx1 50A3T12/031014 -,(90

So3923ocln3L not noiznAlloyodpoo norlcx -aFT

M9d3T14, Mi)A71 50e1t A01003. 621

`Aoiloy 33y131/11tAr 719 G 515(3zA3 5141

eqrbolt, 1z1zA92 50)37002 zA 0,0.01,toy 541cdcd
5m3o 5fp. .5zp-IG.gzxy, coc32zX pox)

zuc000du A41 42.9z `Ard;oY. 5114

501L.72z

oy3Ii.3.7.;c333u

1 5 6002

O2l5,10

Aviv? Tn.

tb.t.31-1.0;,.zd,1conp 523

51:1.43o

1Z133Y.7.:331 523 At/A

A33i2d

112

(coil

-FILMS)

5z23y31

xl 1013311/12d31.

X1A0X2 5201 51012y A41 A19Z2q 50/".13,1!..:3y2763.0p izx G13i1 50A023Y1!.

5011.11.9,v40 5r1 1z1AoY.9o3r.9 A14,1 ex23y33. non. noAprInoyolc '61.00)dtp(11.1C3
AOACOdnicID

0,

ga,

5!A.1

-131

5o1d9x 5oA11oo19mom `5(f.xpliomt A21 A0201.9 14.A107. Ill Mthfpf;

`Ardzopyzxoodup 3ozothp 50y33. pox 5cod91orlhozi3 1o139d2;ozx,1.3 Aod311'./..r, 523 Atp,
Azdgpozx Amt moriAtcyy? gmolTritivorl 523 eJz. .!.40'/..yx3oodu f!. friciLd7 Amt -fisiodu
Amird ?33-4 5f4,1 5z29A3A.oy7th n01901 001 (10A31-111321Z1L33/. `59e9AT ;0 x3 moyyoz 2zx
5o3.291c91,Loyo6o9

Aoarcboodu mi)1Trikno.zdzu p 7oA3ri).1323g02L io:Lthox 5(Ci noeszop

51021310143 270X -0A7OX

5goy3d) 5z23y31113.c3 not 5"11 7ZIAOXD9119 7Z.X. (O1 0!1:.:.10`( 5(1021/3ZX 5nol9yzA7t7 5221
moilLyp `Aordlc pox A32 19A371 'oyyE `zollonzXoao 523 5r.o9g loGoilny;aq. 'el, mocotql -rchaq
51E. 5t,;(1., 5toc7Attyy3 45z23g7ou, 23 41-1 91 CA .mocoof,4y3.6i. ,yyT 523 loon.. 1321.3d31, zXpa.
TA A311(qyy33a7thrlp

31oy

(t0.3 AO1D7X7M103. A32 12:rulztv,ig

A3dtf.(h.A112tb 7C3X3TI

Azozothp

331

32001

Atuo2A,37-1
296.

79A

zA3rIo71o)632

52314 zo3ii9od31149
t11271

'A `myyzgldriip

`Aoi.c13 3Ti A7?4z./. AttyT131-1 zottc31./..19c3z1L `112 Ap

V.0)C3COA ASTI

lzx

Co 5

523 Agi.

tutop Stc1 52A1a9dca 00DD7C331LX3C33319 X71A001007(2L

i230)T TA

`AO)9311 A3TIZ930063
2ZY.

4c

A9TIMID2C303A). Alfa.

lzx

YiP

AC031:1721.01d32,L A32

A3T1070(1327731LX3 523 A0A23X3 A21 A2T10100

monypdxp 001 Solvd,1Te3if.

5331-1

`11912

xp earld96X12

602049

A01

Ati,x133K1p

AC0.09

2zx A41

51.0(7)A). 5L(.19z1 1 S 53323ottyp 713A23 -MAZY.]

271
tqc3X 'U71 Tlg 27A A311con9zyou7p 0A23x3 qt Ao2oug /./
2zx
53y3chontp
Ao2.7nolzxAmttp Ao19ncl:311 3g mn19o2. moa. XMind 170623

tiltt.c2 tuD 523

rol mop izi.AoA2).

Sopdx Aml Acoi..onAodth 2zx modori)3 5,1
fi 57cl-11(4220%y, 733(219 91 72A 1.007D930t4710d1L
2zx
Ts.
Z AGt AzdpiaXm. Aloomq A02.
A41 Azpoxlzmo 'thyg
ze:331(pclori9odu. zord
571:M1109D Min mi1T2A7J.oyod4o no2drix A211z;n3g lzx no;dnx -nog
MinA9C131tCOVTI :
`noNimoir) G 410yX3 AQI A(1)21.10y AgroX.1070272 5U.1 5U,x1Attyy3 5Ltoo(py). minTaximzix3
2373y3T11114 X79 S4c

523 91 TA 7.1:013t,go1co73ys1

Slottyx izx miryy

AL} 501.0Z7i2 1367291-133y20631L A7`Z1 min `evonicozirl 4c -oodaz,

1ZX
mnthon
MTM311(1321232L32L M-0,32Ap AT) 529 pox 9 Soizaolloyothoo

A41

So7c39x 50A210010M0M 02.1.9d1zh`Soya go1 (10201f.9 A41 M.03EM1Z3dal.0 523 A41 AtCA3TIOA3/
52d1L AO1CJZ

mottyxoodu, 50-bloyc3 `(A37-lolary3

not novon.olzxitzei,T)

4L

511A0,2,6 5c3. 5o)3.0r#1XIDOCJIL

`511,xholyaid

5noyry.ozglo 2zx T12 5(201 `5371(403311 1Z

2d92z. 5Uxld31n93 z193 5z7 1Zx SzTri0ndc3 not nopyoXo
;331zn.z13 ;Gyp ztQZ -o6p
on., xA 71:10)M1y0X123
103A
523
A71303d
A41 A9202d1L '5339
1o9corloylth zyg monodradzii 119
5o3.z.1-11Tc1.f. 222x T12 5c101.

G3dX On 1.0(10:1,21A0C3d) A41 A0D2 A1193A3 (1C93.41 -130.11061,

30023Al,12 TA 33.U.V47031.019y91 523 :pl. (AZT! Ti Tax 5zo 222x. -coxz

20 70c30d33
531A00dttylL3C3 791

MU `MOL3T1 (12 Aq?

lySour, 79A 3Itt?3413312 01
A73

40A3T113.40(32L

A072r19 31Z13)160d(1) Aoacloy TA

www.dacoromanica.ro

31t.LAZ6 70:MAAS).

AMANUXTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL XIX-LEA.

430

63

if/Arita! EE; tots icsopivotp; ckythva; Taw rupvaafwv, OCa Va c-cscrow0iTts E stkpn0kg, xat vi 7ZpocroacoXaticr7e T6v Ci7cocrxe06.wcaw te.)p.tv ppa6sfwv. '0 &yaw troy rup,vaa:wv &Xs: swat Se.cv6Tspoc 7:api aXXote, tb 6p.oXoriti, &Ott ,'EXEC yiveTac anb
itsTacyck int Tarty 7cpocyxsxX7ip.ivoug* ecXX' lacy 0 irbv elver SELvenspc4, T000t1TOY
a! at'xpratfac xal 'atm: fliXoU.5LV even X2p7;:p6tspac, 7j ESf2 .soxaptatriacc tiov sopnitoupivwv psyaXycipa.
'Erio atlixopac xat' ixeinv Tip iipipav co O rop.vaotou vi ad; Sc7.) cpatOpok,
xal nape< ncivzwv soripoupivok. roar 13s62( w; st5xso9s xcc! TdCVSS; of aupitap6v.rec,

Data trjv neptcrmatv Tairciiv ge?cov.071 xat 6 ix6Xou0o; X6yo; papa to0 xupfou K. Wwp.ixn.
Kcce(bc 6 xpuab; eaXwi; flaaavt't;Op.svog incb Tel rcup,k, xat et.; noXXi, earl p.stanotoOpevoc

ix n1; texvw,

Siv [te-cceOciUet TCW7COTE Tti iaUTOG ;okay, &XX? nav-

TOtE &alibi' xpuo6c,

OUTO) xat 6 cpcX6povao; xapax-cilp to

iXX-rivcxop yaw.;
iprciaol'crac rcepta-cdcasc; Ocipetve p.6vcp,o; xzt &vet castrrck. 'II 'EXXic
Tofvuv, 7 nciXac ncti SESciaxaXo; unapt xacc TC6V i0V(hY, n 7cepf6Xeirso; iXE(V71 Taw

xa0' faag

Tee;

17ccorratiov kr%) :cat twv Wpacot&twv Texvcilv revvirpca, 'calm 7cpb noXXCov fi871
cdc'ovwv TcoAXig 7ca0o0aoc p.s.caeoXd; 'tat 7roXkixtc; ztvauveticsaca vi ix62p6apw9t
TiXecov, aiv icpcivri Sp o.4 Ittbit'OTE rij iprip.o; xat g7CCXEA7IOTtiVII, urns im'oXscre Ttv

iiiyusov czOtfl; s?; to x2)3: x),facv, xat tbv 6txxol rcpt Tic Mooacq gpuroc, iXX'
detnots xat iY Totoot6tc &mot; &page xat yu?,c'cctst ..c6v ivSoEov airc-Ti; xapz-4Tpcc, arCIXECITOV "viva. SUO-CUrni &CLOY tip cinacasuafav xpfvouaa. Lone(' xxt'ipxi;
fay -UM/ incaup.Eivtwv aztvaw [1.71Siv plya xat inaitcov 8uvoc[tivr) vec xatop06a17,
laneuSe vec avocCurcupilaTi 'cob; ivaitoXeccpeivzcc; c7rcv0pa; .c/j; nporovcx1; atoaixsou,
cptAoxaXoriaa 8)44 Suvcip.zat 'cob; incarivAnipou; Terri ourypapiwv xat notrit6iv.
rostra Si xat' 6Xfrov xat 13a0p.71Sbv s?crilyarev et; to axoXsra Tric, of p.6vov trjv
tGiv 'Apxafwv cpcXocrocptav, ciXXi xat nacsav Tip tGiv Nsw-cipwv. xzt tS7) fivt-gxo0acv 6 f; to xXstvi at t7jc arcouSaat4ta gv Ts lwavvfvot;, xat )(Cy, xat Epopv1,1, xat
7COXACGX00, 01') p.6vov IIXO:Twvec, xat 'AptatoziXe:;, caXec xal KapTiocot xxi NeiTO.WE;. reel 6 aorta; Taw 7ccaat Ica? vtiv cpaoa6cpwv xopk.
X2p.npoto2t7) arm) firep.ovExti
((MI .c6v at'ythv savoy Tp67c6v cptXoTtpoupin xal

vsw-ccirq tirig 'EXXiSoc auyinr, met yvriafcc tGiv prcp4m)v ciya0Giv t;TIAWneonate =twit Taw ciscp.vilotwv aUtfx trep.Ovwv npo9up.oup,in vec
xaOcSoocrii iv iocul Tee; Mot5a2;, vi civaSscxOt ncianc aocpta; xxi ipstirx cbcp67toXt;,
xat tb Gatip-qp.o: TIN Nita; 11,7p6; citcorcperciiic vi ixrckripthar,I. 0s4 rip &purr-6
xpsfttovos 7cscpwp.in Tel Satpovo; xat xoalioup.in is! pi 7)yep.6va elks6sTrcitou;
xat rcava6cp0ty.;, xaXXuvoplwri p,i atactipav ixxkricscao-TLX:tri fspapxtav, ixourla 26TOxeov2; rcaysursvarc cipxovtai-, xal Esc ircanoXat5ouaa xptg-ccavcxwtdcr71; it ouafac,
Ovopfo.; xat 82,cov c&v ivS6'wv Stxzwp.citwv, I to oTCON 11.272yAogetca, knottiTr6Xc.; r
Ttip;,

Siv

g7COGUCTS

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

64

440

wog avgtov eau-qc 9,yei-cat T6 vat Rip gyxoX7ctoe7;) 7-cpo041.6Tepov .tet X0aa %Ca VaG
jri 7ceptOciA4 7reptacr6-cepov sic crev.varcpsnerc Moilaac, &x Tdiv 6Tcofwv cpUsTat Osoci6eux, 13Xaa.c&vouat Tele xpriaTrIc 7=1071, dveo0o-ty of v6v.ot xat TeXeatoupystTat T'N aV-

OponcEnc stiSztv.ovfag 6 xccp7:6;. Tt rip dyctObv ,ast6Tepov xat civayxca6Tspov rric

ESTE St' aircilg ytv6axeTat xat civupsiTat 6 Taw 6Xcov
Swoop.), 6c, St' aorrx of fepol v6p.oc alsaTgov-cat, St' aO-cq i7 TcoAtTtxt earaEt'a xpotTUve-cat xat aurcnperTat, St' al'1.-cc racac Texvat xat &ma-qv.= art -cb teXcuirtepov
cpipovcat. At67cep xai s pxyaX67coAtc ccfiTri, EtkeSoppOwog TE xat Re(aXocpprivon amesv citotxoupivn, cisfiToTe :Ay &gown tbv Tcpb; T7 v 7catasEav at'yqg 7c60ov ciTcapa-

natastac; OUSiv &llov 13g6ata

litho-cow '8.7) [tircot sca Tiric 7ca-cptxtiN x71861.1..OVECC; SOO 7tavas6ciaTou )1.tiov AlAircou
Ex 7coAXop TOG ICEet6VTOg civei;6craso Tbv Cf)Xov, xat p.s0' fyinIXoG wilpfata-coc olyr

xaXstTat TcavTax6esv xae-ranTig. &waif:met Tbv iSsua-cbv 7cXo0-cov, Eva EXouripCi'll Tbv
eIrpeapTov, &Swat Ta v.txpc't, tv' arctAi61,1 Ta p.BECur xat, masvoc cpstSoviv-ri novo!) xoti
ciytiwoc, sic 'cobs 116YOY f3Xi7Vst, &run sic Tb Eepbv auras gact,poc &vaxakior,i

tic trti-

sputa; ixstvac gAXTIvfaac; jtpeTrIts, Tic intcrttp.ac kivo, Tetc Tizvas, xat Try StilexTov.
7, C 0 V xaXioc notoucra, staiyet t1aY Oily; StaXi-krOTZ; sic T6 Atixecov, Thy Ts
XaTaaa xat TaXXtx/p, ,aiXouaa. 770XUELS6C va cponicrtil Tb Nvos, xat 9a T6 xaTaa-clav cptXetpeToy
xxi 7COXVCCWS IrpoTttlq Si xal gyxo)oroircat ?tXoTtp.6Tepov Tip

067.

gXkilvtX1VI

xat Toult-fiv, .Ws .e.tidtrrip trjs TXXcESos aret5Sat vdc

iEootettoOt 7rs.ptaa6-

Tspov, aXa Stxothog. moat idtp &Tc' &px.N at gracrrktat xat TtXoXoyotal Term absty

iivtiTtaccv trirripa xat TpoF5v ix' aUciv iSocia671 3j Trof-qats, Stgrpecllev 3j cptXoccorffot,
xat v Tow pirdpow xat aorrpaTlaw stirppetSeta Erpeaaev els Tbv xoXofpiwa "CitiC S6a-ric.
"Oesv dt6 soO 'Opcp&wg xat `Orivou, Taw isp6rapv auras 7rotvrtiw, LK sic 'coin xa0'
*lag xp6voug Siv gaTcie-ti soot& xacp6s xa0' 3v t 7Xfolact afirti Siv gvoAsTo 64triXoTipa xat aorparcipa, xat CivOlipoTipa 'CCU' v 6:XXcov 7Xcoaloiv, xat 6vrj Exavii va
inapTEarii xotI vac gaeoyev(a-ti Ta. gen 'rat SiC &xv.tv vopoOvra Suy6tv.ewc.
o'EwceCiesv of "EXXrivec, xat-cot ixarea6vTic 7ciXat rid; 7Cpeonfig TO)10

gXeueepEn,

6v.0); xat sic Try Surrcuzfav TOW iaTiellaav alrouvetoi xoti. &acciyao-Tot St6Tt oO vhvov

orb T j aouXetqc Siv auvaticpestpay ras intopeXerc intarilltac, viii xat icpchTtaav, 6)
p.dAXov sine) eivepOnttaav sobs xopfou; aoToiv. xat, xupteuegvssc irp6Tepov ply bird
MaxeS6vc6v, grecTa Si xat 67:6 Ton.tothov, oO lidvov Siv xi.Tecppovilevrav 7v/pi Taw
vtxliToiv, &XX& xat iecalliablaav Stec T6t tpoxtxdt Tcov TrpOteirOATM; 7CpgriliCbteY0f. 'Soo
e/XXttiv oiroxetpEow i0v0v, xat ae561.1.e.vot sic xa67)71-cal /6-a6v %xi StaciaxaXot. Ou

titv &XX& xat sic roc xa0' ijp xs althvag Siv &vet irivrg Et6pc'c6su-roc it

ei.peTt xat

xxi rivouc, EtXX' otiSiv ))170V ppa6s6ETat fnr6 'taw .xpaToevvov sey7vtoR6vtaq,
lxvt%Pouvivn sic ilystiovtxo6s Op6vous xat XxXouvivi aoverrbg sic Tat alCaPICO: tic
acteSefa

fiaaaefag. FnecEit, xa0(1); sic Tip cixv.v T.4; `EkXdSog Stinpercoy M6Xtovec, TIAO:conac,
xat 'AptaToTiXetc xat, sic Tip 7capotxtdiv, IIXoUrapxot, Aouxtayof, Oev.EaTtoc xat etXXot
7tXaraTot, OTto xai iv tt XIT177CWIEL aOTrjs st6Aappocv &Japes wisp: xat noXulaeecrTarot, 6 Ts asElivynoc EE irropiniTto 'AXgayapoc 6 MaypxopSciToc, OzOrptXoc .6 K.

www.dacoromanica.ro

441

65

',HAMM@ DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL TIT-LEA.

puS2XXs6;, 6 'Adtviiiv Ma6Ttoc, o?, iv luavvEvoc; lIcaXavot, 8 TS iotatp.oc ixsivoc

Eerivtoc xai Ntxtcpopoc 6 OsotOxt;, Ne 6tputoc 6 xXscv6c, xat AcEp.npoc b dkuraciats,
xxi nkskrcot Etspot xadlivccd, (ov inasflpst ILE 6 xp6vos 8CliOUILEVOO Ta 6v6p.ata, ix
vino 67toituv atSaax6p.svoy xaza xatpoix xai cpunttop.svoy tb rivoc aveastte, xat O.XtXoStaSoxtoc avaSstxv6st, 317sp.6va; rcovasOcrtouc, apz:Eperc noXup.otesic, ipzovtac, la-

Tpobc xat StactaxiXouc nayso14 xszoomp.ivouc apEl xal aotpEcc xal iv Ethan riiet xat kra-nikpAzt dvapac ciplotouc.
('lotto S1j T6 tic ratSeEctc xaX6v cpaottp.oEy.svot vet izauellatuat xxt veaSs 6
TE 6417pairanc xat s46s6icrtatoc 3ip.wv A60intc, oincep 6 Staxatc asp/ Ta xaX& CtXoc
sOtzst navrotxoii, Stsielptov ;circa; sic ,6.i/i6oc, xai 6 iTaldeptinaTO; xxt asorpO6k7o.;
Mt.yozoXErix, of.ce 6socpcXiaTatot ilaGROECO. ZOCI of naysuievi(StaTOC CipXOYTEc, xxt
OTCE1180VTS; Va CivocSefEwat viov A6xstov AY ivecias azoXtv, xai via; 'Aetvac Itv
narpESa., p.sTexakiaayso 7[avtax6Osv OGc 7J686ztacty ootpurrecouc xaetituic, E0'

tlv xai Tay iAiZETCOY SO, sic lily Taw iXX7110LX(i)V ilaeratimw xaeiSpav, ip.cpp6voi;

ataXSXTO; "spinet vie ixStadoxstat cbc anal; x21 petatc

7:ant); aXXou p.aetpatoc- xai, Otto zporapaoxvistoeivrec of cpcXop.a0s% titti)v via_
vet npocripxonuct s/.; 'sty cir.loaocpEav, zposntotip.svot Tile ateaEXTOV, ilTecat OUTtO 86vavtat va etvastx0itiocv aqiXtp.o: xai sic iatyro6c, xal etc Tile =Tram, xxl sEc 8Xov
Tb ievoc. Ka06zt it ivmvtlas sfc avOpuncog 7civro &Otto; rob aped); View xal
Tpacpstv, xal tauT6v slastv mans) aiXtocrooc, dCv retinas zuz6v es) s yin Ital MAKE*ccrcltiono, rof.av tbcpiXstav upo;sysr ; obSetdav Pgata, atspoop.svoc to6 avayxatoritov
plow 7y6; TS ScSaaxaMotv, xxi aoyipacptv, xai Rapiaoacv. Ovate 6 xotvwcpsktc dvOptorcoc Siv apices vet that phvov irXoustapivo; cE;r6 Tv4,5stc intastp.ovtxcic, &)X' iv
'catnip vet swat met cptXoX6Toc, vat cpaotattop, gpitiyoc Taw apxcdon xal vsoniptuv
xpEvovrec Ott np6 EGrOsTWV

4;4

&et-1w, Taw cpaoa6cpwv aorta:raw, tabu aaTSEWY Rapoctuitiv, TIDY X0/.1,4410 dnotpOsip.eyron,
xai ?cc p.c2XXov
etpoc zt; oiLatvotiotc ixeivrig 7)01-X ii; xai ROACTLX1g. xal 7y6,
IsckNittov tt; ixxXtatacrctxc xat xoop.Exc EaropEac 'eat tfic 6.sonvsocrcou .asoXoTEac,

:& 67taa 6 Tr.Xop.a0.tc yips &p.m *Ct. UnouSij ttc npoiovoti); 3jwv yXcboatc Ta It/VEX-.
p.avOcEvet Padp.taciv* xat, Out); cirraptt:6p.svoc, Ti p.iv i; acv StSciaxstat p.a0tp.ittov,
ti Si i; obteiac cpaarcovEac, rpoaistect Ctia0t T6-,0 etc Tb pile, .1; cptXococpEac =exStay, xcd &via) iv xatpc) xotvwcpskiataroc avacpaEvezat: ix Toy TfilY 05TCO RO:LaSOOS'ITOP

xai auTxpotteivuov, t pamper Iii6ata 7) naspic vet iXn-172 Ta Xpyrs6Tepx, vec dissxSizstat ixsEvov -coy noiXat aEiova s6v zp0005v, s6v iivo6p.evov.
`00sv, u1 cpUtatot pocrtycal, Sao: fiSt bit' i.p.oE xmetitl xai StSaaxcE)ap xtdpefTs sEc Tip avin-rugtv texiv cistp.vtotcov ixeNtov cruTypacpicov

xal 7COLT)TaW, npi-

net; vac npinst -c()pa vet xaTa6ilets nsptaaotipav intp.iXstav xat

crrcouSliv, vet

ci7cop,6;vcs ivtstiesv to xcEXXt tot X6you, vec p.tp.t ()Its arc of6v Ts tb 64)oc xal (11 Auziou, Alp.oaaivouc,.AiaxeYou, eouxua(Boo, cliparwcou, x.T.)..xcti `01.1.41pou, ELpcaibou, Eocpoiltti pap.pimuv. x. ac. A.

xou, Aptatoptivou;, ezoxpiTou, 'AvabAoiCa;

Andes' A. R.

Tom. XXXVIII. MeMorille Seed. Islorice.

www.dacoromanica.ro

66

N. LOMA

442

ye0o; S71; gxeNcov gxcppicseco;, xat, boca; intea0e role ypacpao;, vac ivanoX.Tite
sob; .karceafou; Exctvou; clvapa;, 17.6.); tixa -40eXav exypicro Tati-cnv rj ixei,vnv Thy
vvocav ; naic OeXav ixOgari TaUtriv r ixeivriv Tip ?Siav; xat, ItaXcv, 7raucsittevoc
too ypicpecv, o[toico; vet axiIrrea0e xaT gautoo;, &biro; eipa xptttg ijOeXe yfvT,
nip? sec taxi am; cpaorcoviatata, 6 eouxu,SCS71; tuxbv
"Oltripoc. xaf, ob'tco; ix tat'.)S% rij; r.apccOicseco; xat olvacpopi; ituumcc6itevoc, vec imcposaOs cpcXotCp.cog eEc sty
ixeNcov (@; al:pritac) p,tp,nacv. Ileb itd4VVAV Si va SOC'4ETE csxonbv xaE Tao; Iran);
ita0iicrect); xc
incatigcri; 'sty 0108E8cm-toy fjl1 v ,ap-icsxsiav xat tec xgarec xai
EV(XpETa 7j9>7, incxxXoU[tevoc xaH' gxicrqv sty 8 ($ Pou; PoOecav- Ott nay Seoprirta
'canon ixerOsv xatgpxe-cac xat 8caVillETOGC TOGS r. tors. Kai, onto) rzocorivtic, Siv

ETC xat gautob; vet' oU ItoXb OiAs.ce xataa-cilaEL dUou; tij; xocv77j;
67coXijcpicog, xat Tot,; 7cavai6dcatou; ijimbv sOspyiTac, av0' file iSa7zivnaav xal SaEavciicrc cpcXotEticoc, 19.iXess Tab; xallr vec iva6p15vcovsac t5; vgot Matxlvac sbv AO.
rov xai tip; aocpfac, xat va Scrixt 7cavtazori tb itaveuxXii; at'yrciiv 6voita, (late
vi ineUxitac :ixao-co;:
alicpteci),Xco

AY yip, i'vapy.e cpocrc;, tpcec; &TOME, SCo-top iacov,

Toro; ndatv ,Oultb; ivE ariAscrac ygvocTo h

Kcovccavtrvo; trfoitix));.

I V.

E I A 11

.1:

Y.

Ike,: TM; T.Gri A27.6Y/ ytXo-Aoytx;.

'Anb tbv xacpbv 67cori 3j Tu-,-coypaTia TOO xa-r: Obyyapfav pacscAcxoG IlavScSaxinpEou EX 6E to 7tpov6i.tca va Tumimeri el; Sax06Xaxcz7p SceiXEWCOV v.) itovov ixxXcicacrcoci, iXXec xat noxrcoti ?Eats, i''axotiouHer moth E Tricracv ixpc67) incRiXecay.
ToGto SE eacoSeixvutat ix Ti16 nefpa;, Stott 7.3f, /11-Xpt ti); ciillspov ExSoOgvtz 6c6Xta stvat etc xdaXccrcov xaptEov xal E ti.) pate-cat:4 azocxera tuncoplva. Aiv iAXetcpev
ap.co; vet cppowdara xat nap/ r c e5x6Xou coXlicio); abzciiv. 603v ES:thpcas npb; TOOTO
sbv xi5pcov Za xaptav Kap xa A E t c ci); 6c6Acorccallv. Otto; 6 cpcAoyewt);, &no6),E7tcov 6vov El; tip 7C96080V top yivou; a;YroG, &weak.. xaE xecp6ypacpa %;
ocerrip silo SciXextov, Tec &cora turcOvic ixein E taco Trs goScc. Tb Si l'ivo; SEv

ciroXefnec 6E; Tb v& auvzpgra etc abtb list& ileyisTn; yaps; xal El'ixaptcrcta:-, ciyop4ov aosec lista pxyca71; irpoOupiac p.iXtcrca Si oE iv trj AloXSa6ta iSeixthrrav
xat Secxvtiovzac nivtote os npoeupAkatot xat wriasp.oviatztot, gircOu[coOvts; 6Xo-

tp5xco; tip nacSefav xal nip/ to xaXec iniSoacv toc5 yivou; autwv. 06x fiTTOV Si
xat t iv Ilgatii xat Bob Soc xat aXXccc souk; saptax6itevac KOCVOVITE; Ttuv 61toyewbv

www.dacoromanica.ro

3.1.1411.KYKV

Nta

V1110191 YILLSVON Xt

Inayan ay -5n-xix

LW

Acybyagf AC01973 Aog.pygonogsmoyi 63 dal 703d21.190 79n0X3d1An9 50)A9dzaz0l9noyu 523

30Tx 59A2K1303A 6OR21g 123A97190A1X7341031. o1;9 5Lt1, '51323A3.101(16 509dX A017012170X12
A9TIONdX 176 A9TION3419y0A1OX 13.2 9 533 Aodx7i 54A3loy7d) 5o11Ly99doLo3a -itooLodattii
5,11 ,520)(12,2yow 507d9x a 9 A 1 3112 `A A39(t3.0999 533 643. AZy9XON 223yoX9 yeti
lzo.AoxoTglg. Azu 1129 'AOT11D4C3X 13114/pT1 90 606911 30 531Aoyy3r1 xA A79c9A31 '5,23633

Tyyp lzx

loyy72 ?oXonu po3lt02r1 Doi 5n0A31 53A112o 7216od)3d1

5(099 zeal-bp/my ?zx Snoyyp 51363l0yul

513d31Xd70

17A

izx

7z1AoA9gA3 -3A7p

A3xo41107dzic3 so

olooLo

AT 9 5o3ong11ti0nt3 12623 9 -31)(4

679noX3d3.6n9 529 641. 6790221L9 noo., 65non3d
31
'5
noApiimd, 50169%
d
0117
d4Af 53 A0dXF '50170199A910106 511132 -Ano

5031.0.x93.t._

STdeo 5zolmo9ool, mraTerlttdX S33 A1902X9 Acny36013

Amygig. 541 527()dazar, nolcz 5tt99myl. 93.ty, 791 T192 zo.zriti.Aodclo SoArricomx izx
5012219V4419 MT514" 5ttplmL 5v1(1222Y0111 Z51. V N N. 3H V313 d V V Z 0 3 )1 -V
13X3d1 113T1 5kopo.t. 523rin3oth.r,

431IXVNIV

31-1

57192 13Aandlzat3 dm 33.69 St9x1do.zat 529 641. Al9013.y3g 541. 20dTX

Aga Am263on319loi113 (,,19z 63093.0, 'Act)zy 391dc9193 Aq1 Aox7Acl9a-mol3w

.
9 d )X 1 - 91.90 y AOX 9X d Aod2A23YV.'
dcrot Fi 1 VI Y AUXF 13 GO CJ 13 'A 693.
iv y321. ti,2 TT: A pox 691
63. dm16309z 4,33yoX9 Aoyvxopelg 54.1 54X1Al1my
219X A212921733L

5ta9myl

VA 1133.971 1901133110-rt

5901 590X1203. 590T196 533 64a. ATa. ATxzv A01x3y7p7g

53,v4.3p- 59163 69,13y2 Alonoyn 4X9 179 6Q3. /VO)dla.0311L AarloNdx 1199odat 5.09dX
ATAt. TA 63110131ployor7ox 132 pox 30 10192 531AoXdp 53fIgA7p 7999A11.0 1394. izx

loArdoizyllazx lop

9 AmXdp somagg-srlm 5o1d9x

X tt.w
X 01 9 d 29 `5 9 AcoXdp 50m6d9a-520).M Soldclx
kx 5 oc A 5ttxp 9 40)Xdp
-S2lm Sox76y3190ll 5o1d9x y, y 3 z1 5odgA u} a y g tC r1 z `A 9 AgAdp Soldpowatx -9x
o S var..N y 9 7 0 9 X 70 '5 1331A062.12113X 90 696911 533 A79zc3th7p1311 ATyyou
Sold' c9sj d
'AM1294a A01273X113A7p 227X ADy3okoAl0x Ao-qyglg Vyyp 2/3X 523 6702X9 t601922
z2o2c9- A3flo31ty3 zdogAlg VA 6311922 533 50)d) Oa sc7dcxsox7Ay319Orr-524Yi V. y 3 Z -A
5odg. Aa7r11tgy3uy4 42. 3 3X(023 9=911772 Ago, Aoloomps3 noo. yo yag 533 -91
SzA9x23 X Dm Gomyrol, 'A90922dCbZI3T1 5019139C9 4.3.,122X Azndblvdi
A011 `zA3 311

idxp

Boo.

7533631r!)

no3193d0,

nox3Ay32.00li

2012

plomm

11a. 1,31.A2X92d93 44 523 A011.91 Vehnt 001 MAY? 90691"14d33

62 dg no yi gyau lC TI AT zopottldnoXlaz nodtpio, 5T7yk pox

M0X219

y, y 3

lb

WO 529 A41
L11 nod z7399930 pox 9 Sol-M.63d= 5oA7pricol g o n ri z 5 oil r1 u y3 7 o 5
M93.- 69,?xzy `Ao1x3y7p12 ?zx A3rlopLy3 20dubtly1,9 TA Avricogi 171.970 To. onse. zivii(pAool.
wArrimatno- ?zx TA Ardo-gxngoatr 5031 Acp. 3o9A9d A4192X9 A92. 131110X4.00dil A0A1X319
1712- Sgoa. Moog Agyzwaxx 7X9 1.3yg 5no "Snolc9x A0100,1, A91 A0A9dX Az/A.09243 pox
Aci2 2eoz163 AoA911 TiodrixoAT As 171 zykyyToloon
wc3ocbp7g, zyyp lbyadmAlox z)yglg
no. noXdpa.noyil Ago, AoXztyti.j, pox A41 Auf)nypxzw, 5f1.3. '54x1d3r1y, zyg -noyaz,
zdocbr-,2 Trolij 529
2A3t1011 3d 500(39thm2 '520A9X13 Amo. A3T1co97px. za.ozi
AT1932
*A0d3149X1173197d3il
At4,x1xz?.. AoaxayT12 Ardom 13d9C1023Af idalt

www.dacoromanica.ro

68

N. TONGA

444.

V.

EK BOIKOPESTIOI.
Of xpicrtolidecc xat cpc16Trovoc lizevat top iv-capex Auxstou E5Tpavav nciXcv tic,--

sic Tip xaeop.aoop.ivriv teen .rXiliclaxv, BoOstaav 7C2pdcratacv top Oa v cit ou Too II acp 6 x X ov, notrip.a Top cpcXop.otkou,
xuptou 'A 0 av a atou X p tot ono u X o u. 'AAA' inetail TpayySta eipxstac Girth
-r1; fipple Top 'AxtXXion bob tip dcpaipsatv 1-1; BptcrtjtSo;, lob vz yivv somaiX7prrog sic Tot); Osatec; 7) aids V); 6py9x top "I-IpLoog, pay.ro tai; rcapao-cciazwclub ttv dcpalpeccv TIc BpcaritSoc dim) ncog : 'ApOirroc top napansu'caitaToc, icpcivn
, anvil top 'AxcXXiccK, nlnatov ai moll; 6 lipwc Eni axtproSo;, xal o6 itaxpiv
rano 6 IldtpoxXog Earcip.svoc. Et; tb dnivant Ripo; TIC oxrivij; TOO 'AxcXXion
cPuxecc t i t c b v xal p.i Tip -.cat' a o t c f c ; ,

icpcivriaav ipxOtcsvoc of xl)puxsc TOO 'Ayaiiip,vovoc. Li); Si inX7ptaaav ip.cpo6oL xal

703jpecc SccrrailloO, 6 'AxLXXik strciv, L'opycap.ivoc, 7rpbc 'thy IldtpoxXov lob vic ix-x61.Liciv xal vez TrapaStbn Ef; mucous t3jv MIXIACUO)T6V vedvaa, Bate; inraxo6csac,
staipxstac Etc Tip axnvilv xaf, [Lee oe, noXb geXOL'Iri p,ETZ Tijc XatinpaK icrroXca-

pin;

BpccrritSoc, ixtiXeas Tip npocrraytv Top cpaou too. Kai, o6-ccoc 6; &slaw,oE xiipuxic auvoSs6ovte; Ttv sic (Lvov neptXurcov cpacvottiviiv Bpcarit8a, tilgato tb
Xotarbv Ti); TparoStac rata tbv .rp67cov 6no0 'cicada= 6 rocrivii;. Tb nay -ct;
tparpSEac Trapecrcan p.i okw; Et)tuX9j ix6aacv, cats tb 1.2'3 ye iixotisto (int) RonTOo Osatthv to a.r6itata (of nXeratoc Taw Onotcov ixXacov iti auparaOsfac xat xapdqlcsi.ccniva Scbcpua), xat Titiv xscpaw o xpOzoc XvAxe: navtax60ev dxaTaltaticruoc.
"OXoc of vioc eta/ pxydXou inatvou atcot Stet Tip gatpstov, ToXtteo eEnetv, irapicrcaacv Taw nap'aotefiv incoxpLeivuov Trpowinztov. xad' Unspoxtv Si 6 tbv 'AxcXXiz
intoxpthelg Sexaowrast* viog, eatc; 'cat Et; Tip Tparp3fav TOO Kataapo; UnExptOn
Oaup.aatcoc tbv Bpoptov. Etc 6 tbv 11cfczpoxXov xat Gird auto 6 tbv (Dolma Ono
xpLeefc. 'Ev-ck eatyou iX7cit;op,ev vec taci)p.sv Tot); C10.07COVOU; V014 fnroxpczecc `'EX:trim; soSoxcp.o5vtag xal etc Tacc TpayySta; M sp 6 7C rj v xal H s c a toxXi a, lie- Tacppacrylva; t3jv ily ix Tot) TaXXLxoG, Thy ai Ex Too Etcacxoci, El; Toiv cinoto.)9
Tip napciataacv xataytvov-rac xaOnp.epcv64. "Ew; Topaz inperciv oZ Mot vioc 'di
Unoxpivcovtac xat yuvacxeta npoacona, Bob Tip 1XXectlxv eXXnviaLov kroxperpubv.
&XX' ettek 6,)iX7rctis; etc inoiliwo; OiXst. Earsillev iZop.aXtcrOskrav xal Takriv tity
SuaxoXiav, &neat TroXXai T6v ivta00a e6iivoiv xal cpaoxiXwv eipxoncacnii v imp.eXoGnat vac ICAOUTECHOGC tb Oiatpov

titan xat p.i ta0-ca tec 'spec ivuXiatipav toni .

xaXo6 t9cc rcapacruicrecoc araenacv dvonscrripvca Trp6acona zat Otto tb rivoc Suva too vec dAntav Tip cipX1ri xai 6Xfyciv xat' 6Xtrov TEXitav 'EXXnvocoa ezdtpou

crtkrzaacv inaCcea tE xal 6E; '0874cso6v.

'Bob Xocirbv viov atiScov acck 'coin XoTto4 TOO rEVOLK tp.6./10, accvec 1110a pi6acoc Stc 'OiXOUV C17060TEI1710EI

vec SCOCIZACCOGLV iatyov 'St Top nipLacre6orco; aiitorc

xacpop arc TE auvOiascc xat El; tivracppiascc tparpacci.w. Eoxtarov goat Opm; vac

www.dacoromanica.ro

445

AMANIINTE DIN ISTORIA NOASTRA IN VEACUL AL XIX-LEA.

69

civa6A7101-7 Tb Tocoutov &nt ;soli, Sti vi gxouv of vgot =pas-ricrac; xas' gxXoyilv,
&stop vet p,tv sivexcaTC-rrrac

>sj

gcirracvo; srpb; to xcabv npo9upla %at cpcXotcp.Ea

akaw.
OE 1:)7coa.pcOivra; v&o "EXAnv sc.
Kwvatavrivo; Kupcaxoo, tbv 'Axc?,Aia.
'Itocivvri; Eoup.cim7, Tbv IlirpoxXov.

ball*pco; Kavoircrri;, Tbv 43oEvcxa.

Kcovaravr:vo; 'AXTZ;c, Tbv AO-rop,&Sov-ra.
re6pyco; elipccxXi)c, Tbv 'Ayagp.vova.
0E6Scopo; Aics6coc, 'thy '03ucrcract.
'Iwivv)7; BascAsCou, Tbv Marra.
rethpyco; 'Apyupoxas-rpftss, -thy Nicrropa.
Awirrpco; IlaXoscovvirscoc, Tbv Atoll-11571v.

'Ava'ovco; esoad)pou, .thy 'ISo[tevaa.

'AXico; 'AvtovEou, Tbv Awraoxov.
xopta AeXCXX, Papp.avEc, Tip 13pcarfaa.

www.dacoromanica.ro