Sunteți pe pagina 1din 28

COMPUSI

MACROMOLECULARI

COMPUCOMPUŞŞII MACROMOLECULARIMACROMOLECULARI ORGANICIORGANICI

• Compuşii formaţi din molecule uriaşe, în care o anumită secvenţă de atomi se repetă de un număr mare de ori

nA (A)n

A-monomer (A) n – polimer n- grad de polimerizare (uzual n>50, n…sute de mii)

Unitate structurală: secvenţa de atomi care se repetă

•Clasificare:

- compuşi macromoleculari organici - compuşi macromoleculari anorganici.

Compuşi macromoleculari de polimerizare

Conditie: monomerii conţin cel puţin o legătură dublă în moleculă.

A. Monomer vinilic: o singură legătură dublă între doi atomi de C.

o singură legătură dublă între doi atomi de C. B. Monomer acrilic : monomerul vinilic este

B. Monomer acrilic: monomerul vinilic este un derivat al acidului acrilic

legătură dublă între doi atomi de C. B. Monomer acrilic : monomerul vinilic este un derivat

Compuşi macromoleculari de polimerizare

Teflonul:

• material cu rezistenţă termică buna (T înmuiere = 327 °C, T

= 450 °C)

descompunere

înlocuitor de metale în dispozitive antifricţiune (bucşe, garnituri, lagăre)

putând fi prelucrat mecanic prin strunjire.

• inerţie chimică foarte bună obţinerea de acoperiri protectoare (filme, plăci) fabricarea utilajelor chimice, a recipienţilor din industria produselor alimentare, casnice etc.

ţ ilor din industria produselor alimentare, casnice etc. F 2 C = CF 2 → (F

F 2 C = CF 2 (F 2 CCF 2 ) n

teflon

Compusi macromoleculari de polimerizare

Monomeri/polimeri dienici conţin două legături duble C=C separate de

C. Monomeri/polimeri dienici conţin două legături duble C=C separate de o

legătură simplă, numite legături duble conjugate.

o legătură simplă, numite legături duble conjugate.

nH

nH

2 2

C C

C C
C
C

X X

CH

CH

CH

CH

2 2

CH CH C C CH CH CH 2 CH 2 2 2 X X n
CH
CH
C
C
CH
CH
CH 2
CH
2 2
2
X X
n n

Proprietati elastice

Compusi macromoleculari de polimerizare

Cauciucul natural este un polimer dienic cu structura cis-poli(izoprenului). • se extrage sub forma unei dispersii coloidale numită latex din sucul unor varietăţi de plante tropicale cum este şi arborele de cauciuc, Hevea Brasiliensis.

CH 2

este ş i arborele de cauciuc, Hevea Brasiliensis . CH 2 CH 2 C= C CH

CH 2

ş i arborele de cauciuc, Hevea Brasiliensis . CH 2 CH 2 C= C CH 3

ş i arborele de cauciuc, Hevea Brasiliensis . CH 2 CH 2 C= C CH 3

C= C CH 3 H
C= C
CH 3
H
CH 3 H CH 2 CH 2 C=C C= C CH 2 CH 2 CH
CH 3
H
CH 2
CH 2
C=C
C= C
CH 2
CH 2
CH 3
H

Utilizari: fabricarea de obiecte goale în interior, jucării, şi pentru impermeabilizarea ţesăturilor.

Lanţurile macromoleculare care alcătuiesc structura cauciucului se rigidizează la temperaturi sub 10 0C, când se obţine o structură “îngheţată” cu elasticitate redusă. Pentru a preveni alunecarea lanţurilor macromoleculare şi pentru îmbunătăţirea proprietăţilor elastice, cauciucul natural se vulcanizează.

Proprietatile cauciucului. Vulcanizarea cauciucului Reacţia cauciucului (natural sau sintetic) cu sulf se numeşte vulcanizare. Ea constă în crearea unor punţi de sulf între catenele polimerice (C-S-S-C) la temperaturi de cca. 110 0 C. Cauciucul vulcanizat, obţinut cu cantităţi mici de sulf (2…4 %) are plasticitatea practic suprimată iar limitele de temperatură ale elasticităţii sunt lărgite faţă de cauciucul nevulcanizat. Cauciucul vulcanizat nu se înmoaie la cald şi îşi păstrează elasticitatea la temperaturi coborâte. Rezistenţa lui la rupere este mult mărită (σ rupere = 300 kg cm2). Dacă vulcanizarea se face cu cantităţi mari de sulf (25-40%) se obţine un produs dur, cu mare rezistenţă mecanică, fără proprietăţi elastice, casant şi bun izolator electric numit ebonită. Cauciucul se dizolvă în hidrocarburi (benzen, benzină, terebentină) şi în compuşi halogenaţi (cloroform) dar nu se dizolvă în solvenţi polari (apă, alcool, acetonă). Dizolvarea este precedată de îmbibare, cu modificarea aspectului şi a dimensiunilor. De aceea obiectele de cauciuc nu trebuie să fie aduse în contact cu solvenţi lichizi hidrocarbonaţi şi cloruraţi. Vulcanizarea scade capacitatea de îmbibare a produsului. Cantităţile mari de cauciuc cerute de practică, precum şi anumite proprietăţi specifice impuse de diferiţi utilizatori au determinat direcţionarea cercetărilor către sinteza de materiale cu proprietăţi de elastomeri numite cauciucuri

sintetice.

Compusi macromoleculari de polimerizare

Tipuri de cauciucuri sintetice:

a) Cauciuc butadien-stirenic - fabricarea de anvelope, în amestec cu cauciucul natural şi ingredientele necesare la vulcanizare.

natural ş i ingredientele necesare la vulcanizare. b) Cauciucul nitrilic este un copolimer

b) Cauciucul nitrilic este un copolimer butadienă-acrilonitril rezistent la îmbibare, la căldură şi la solicitări mecanice

la îmbibare, la căldură ş i la solicitări mecanice c) Cauciucul butil este un copolimer al

c) Cauciucul butil este un copolimer al butadienei cu izopren, obţinut prin polimerizare la temperaturi foarte joase de -100 0 C. Este impermeabil la aer, utilizat pentru fabricarea camerelor de automobil.

! copolimerul acrilonitril-butadien-stirenic (ABS) este utilizat ca masă plastică în fabricarea de obiecte electrocasnice şi ca înlocuitor al metalelor.

Compusi macromoleculari de policondensare

Policondensarea - implică condensarea chimică a monomerilor bi- sau polifuncţionali. În procesul de policondensare, alături de produsul macromolecular rezultă şi un compus mic-molecular.

nA+mB

macromolecular rezultă ş i un compus mic-molecular. nA+mB -(A-B) n - + mC Poliesterii con ţ

-(A-B) n - + mC

Poliesterii conţin în catena lanţului macromolecular gruparea –O–CO–, care provine din policondensarea unui alcool /fenol polihidroxilic cu un acid policarboxilic sau cu un derivat esteric al acestuia. Exemplu: poli(etilentereftalat), PET:polimerizarea etilenglicolului cu acidul tereftalic:

PET:polimerizarea etilenglicolului cu acidul tereftalic: Aplicatie : Polimerul se poate fila iar fibra ob ţ inută

Aplicatie: Polimerul se poate fila iar fibra obţinută se utilizează la obţinerea de ţesături de tip tergal sau pentru fabricarea de compozite armate. Produsul se poate utiliza şi pentru obţinerea de ambalaje cu rezistenţă bună la presiune.

Compusi macromoleculari de policondensare

Poliamidele conţin în catena macromoleculară gruparea –NH–CO–; obtinere Nylon 6,6: : diamină şi un acid dicarboxilic

obtinere Nylon 6,6 : : diamină ş i un acid dicarboxilic obtinere Nylon 6 polimerizarea cu

obtinere Nylon 6 polimerizarea cu deschidere de ciclu din caprolactamă:

6 polimerizarea cu deschidere de ciclu din caprolactamă: ε - Tesăturile din fibre poliesterice cât ş

ε-

Tesăturile din fibre poliesterice cât şi cele din fibre poliamidice sunt rezistente, pot fi uşor colorate, se pot prelucra în diverse texturi. Dezavantajul lor principal: sunt foarte puţin higroscopice astfel încât nu pot atenua umiditatea naturală a corpului.

Fenoplaste: compuşi macromoleculari obţinuţi prin policondensarea fenolului cu formaldehida. novolac (policondensare în mediu acid) bachelită (policondensare în mediu alcalin).

mediu acid) bachelită (policondensare în mediu alcalin). Novolacul are o structură liniară ş i se utilizează

Novolacul are o structură liniară şi se utilizează în obţinerea de lacuri electroizolante sau pentru obţinerea de mase plastice prin condensare

Bachelita se obţine în trei sortimente:

rezol (prize,

la brun, solubilă

rezitolul (bachelită B), se obţine prin încălzirea rezolului la 150 0 C timp de câteva minute şi are proprietăţi termoplastice;

rezita (bachelita C): produs tridimensional, reticulat, insolubil, utilizat ca material izolator pentru întrerupătoare,

•Rezolul amestecat cu materiale de umplutură sau impregnat în acestea şi apoi presat la cald serveşte la obţinerea de compozite cu bună rezistenţă mecanică şi electrică

steckere. bachelită A) o masă sticloasă galbenă până în acetonă, uşor de pulverizat, se obţine la 80 0 C;

Compusi macromoleculari de policondensare

Aminoplastele sunt compuşi obţinuţi prin policondensarea unor amine cu formaldehidă. răşinile ureo-formaldehidice şi răşinile melamino-formaldehidice Utilizari: încleierea hârtiei, a lemnului, pentru tratarea lânii şi pentru fabricarea de mase plastice presate compozite lemnoase stratificate mult utilizate în tâmplărie şi în industria mobilei: plăcile aglomerate lemnoase, PAL.

şinile epoxi: expandaţi, ca spume solide cu bună rezistenţă mecanică, la obţinerea laminatelor pentru vasele submarine, a antenelor radar, pentru încapsularea circuitelor electrice, ca izolator termic al cisternelor auto.

Poliuretani: reacţia unui izocianat, RN=C=O, cu un alcool. Poliuretanii se prelucrează în structuri afânate celulare prin expandare. Se obţin astfel spume flexibile (buret) sau rigide utilizate ca materiale antişoc în construcţia autovehiculelor.

Polimeri organici cu siliciu

Polimeri organici cu siliciu Polisilicati (siliconi) Aplicatii : uleiuri, vaseline, cauciucuri (in functie de gradul de

Polisilicati (siliconi)

Polimeri organici cu siliciu Polisilicati (siliconi) Aplicatii : uleiuri, vaseline, cauciucuri (in functie de gradul de

Aplicatii: uleiuri, vaseline, cauciucuri (in functie de gradul de policondensare) compozite spume siliconice in constructii garnituri in industria constructoare de masini

POLIMERIPOLIMERI ANORGANICI.ANORGANICI. STICLESTICLE

SticlaSticla esteeste unun materialmaterial amorfamorf,, oomogen,mogen, izotizotrop,rop, rerezultatzultat prinprin rrăăcireacirea pânpânăă lala solidificaresolidificare aa uneiunei topituritopituri

Clasificare:Clasificare:

-- sticlasticla organicorganicăă (polimetacrilatul(polimetacrilatul dede metil,metil, polistirenulpolistirenul))

-- sticlasticla anorganicanorganicăă

SticlaSticla

materialmaterial

cristalizare,cristalizare, aa unuiunui amestecamestec dede silicasilicaţţii dede Na,Na, K,K, Cu,Cu, B,B, Mg,Mg, Pb,Pb, AlAl etc.etc.

anorganicanorganicăă

esteeste

unun

omogenomogen

obobţţinutinut

prinprin

subrsubrăăcireacirea,,

ffăărrăă

SticleleSticlele anorganiceanorganice suntsunt considerateconsiderate silicasilicaţţii polimeripolimeri,, cucu structură tridimensională neordonată, cu catene -Si-0-Si- interconectate îîntrntr--unun modmod dezordonat,dezordonat, ceeaceea cece determindeterminăă proprietproprietăăţţileile specifice,specifice, deosebitedeosebite dede aleale silicasilicaţţilorilor cristalinicristalini

ObObţţinereainerea sticlei:sticlei:

materiale:materiale: nisipnisip,, carbonatcarbonat dede sodiusodiu sausau dede potasiu,potasiu, sulfatsulfat dede sodiu,sodiu, calccalcarar şşii altealte substansubstanţţee precumprecum şşii cioburicioburi dede sticlesticle (refolosite).(refolosite).

EtapeEtape::

1.1. TopireaTopirea îînn cuptoarecuptoare speciale.speciale. 2.2. RRăăcireacirea topituriitopiturii,, ffăărrăă cristalizarecristalizare,, sese obobţţineine sticlasticla cucu oo compozicompoziţţieie determinatdeterminatăă dede naturanatura materiilormateriilor prime.prime.

ProcedeeProcedee modernemoderne,, pentrupentru obobţţinereainerea dede sticlesticle specialespeciale,,::

depuneridepuneri dede vaporivapori dede oxizioxizi pepe suprafesuprafeţţee recireci cucu obobţţinereainerea dede filme,filme, precipitprecipităăriri dede ceramiciceramici dindin solusoluţţiiii prinprin procedeeprocedee solsol--gelgel oxidareaoxidarea siliciuluisiliciului îînn filmefilme subsubţţiriiri cucu obobţţinereinere dede SiOSiO 22 (( pt.pt. iindnd eelectrotehniclectrotehnica)a)

CompoziCompoziţţiaia sticleisticlei

a)a) COMPONENCOMPONENŢŢII PRINCIPALIPRINCIPALI carecare trebuietrebuie ssăă sese utilizezeutilizeze îînn permanenpermanenţţăă,, pentrupentru fabricareafabricarea sticleisticlei şşii carecare auau rolrol de:de:

vitrifianvitrifianţţii,, componencomponenţţii oxidicioxidici carecare potpot formaforma singurisinguri sticlasticla:: SiOSiO 22 ,,

BB 22 OO 33 ,, PP 22 OO 55

îînn proporproporţţieie dede 5555--95%;95%;

fondanfondanţţii carecare suntsunt oxizioxizi aiai metalelormetalelor alcalinealcaline şşii auau rolulrolul dede aa micmicşşoraora punctulpunctul dede îînmuierenmuiere alal sticleisticlei fiindfiind conconţţinuinuţţii îînn proporproporţţieie dede 11,5,5--2,5%;2,5%; stabilizanstabilizanţţii,, oxiziioxizii metalelormetalelor alcalinoalcalino--ppăământoasemântoase,, PbO,PbO, ZnO,ZnO, AlAl OO ,,

22

33

ZrOZrO

SeSe potpot ggăăsisi îînn sticlsticlăă îînn proporproporţţieie dede 22--50%.50%.

etcetc.,., carecare conferconferăă stabilitatestabilitate sticleisticlei fafaţţăă dede diferidiferiţţii agenagenţţii externi.externi.

22

B)B) COMPONENCOMPONENŢŢII AUXILIARI,AUXILIARI, (MODIFICATORI)(MODIFICATORI) utilizautilizaţţii pentrupentru corectareacorectarea unorunor proprietproprietăăţţii aleale sticlei:sticlei:

pentrupentru

limpezirealimpezirea sticleisticlei ((0,50,5--1%1%)) pprinpprin descompunerdescompunereaea cucu formareformare dede gazegaze

2.2. colorancoloranţţii carecare dupdupăă mmăărimearimea particulelorparticulelor dispersatedispersate îînn masamasa sticloassticloasăă potpot fifi:: colorancoloranţţii molecularimoleculari (oxizii(oxizii unorunor metale)metale) coloranticoloranti coloidalicoloidali ((metalemetale sisi sulfurisulfuri aflateaflate inin suspensiesuspensie))

1.1. afinanafinanţţii (agen(agenţţii dede limpezire)limpezire) NaNONaNO

33 ,, KNOKNO 33 ,, NaNa 22 SOSO 44 ,, CaSOCaSO 44

COMPONENCOMPONENŢŢII AUXILIARI,AUXILIARI, (MODIFICATORI)(MODIFICATORI)

CuloareaCuloarea sticleisticlei esteeste determinatdeterminatăă dede naturanatura colorantuluicolorantului -- FeOFeO coloreazcoloreazăă sticlasticla îînn verdeverde albalbăăstruistrui,, -- FeFe 22 OO 33 îînn galbengalben verzui,verzui, -- CoOCoO şşi/saui/sau CoCo 22 OO 33 îînn albastru,albastru, -- NiONiO îînn brunbrun ggăălbuilbui (sticla(sticla sodicsodicăă)) sausau roroşşuu violetviolet ((sticlasticla potasicpotasicăă),), -- CrCr 22 OO 33 îînn verde,verde, CrOCrO 33 îînn galbengalben portocaliu,portocaliu, CuCu 22 OO îînn roroşşu,u, -- MnOMnO 22 îînn roroşşuu violetviolet ((sticlasticla sodicsodicăă)) şşii albastrualbastru violetviolet ((sticlasticla potasicpotasicăă)) eetc.tc. -- AurulAurul coloidalcoloidal coloreazcoloreazăă sticlasticla îînn roroşşu,u, -- SeSe îînn galbengalben -- CdSCdS îînn oranj.oranj.

3.3. decolorandecoloranţţii,, adicadicăă substansubstanţţee carecare auau proprietateaproprietatea dede aa decoloradecolora sticla.sticla.

DecolorareaDecolorarea sese realizeazrealizeazăă;; fizicfizic prinprin complementaritateacomplementaritatea culorilorculorilor:: roşu cu verde, albastru cu portocaliu violet cu galben)

chimicchimic prinprin transformareatransformarea colorancoloranţţilorilor îînn compucompuşşii volatili:volatili:

FeFe 22 OO 33 ++ 33 CaFCaF 22 == 22 FeFFeF 33 ++ 33 CaOCaO

COMPONENCOMPONENŢŢII AUXILIARI,AUXILIARI, (MODIFICATORI)(MODIFICATORI)

4.4. opacizanopacizanţţi,i, substansubstanţţee carecare adadăăugateugate îînn sticlsticlăă,, reducreduc parparţţialial (opalescen(opalescenţţăă))

22 ,,

sausau totaltotal (opacitate)(opacitate) transparentransparenţţaa sticlei.sticlei. SeSe utilizeazutilizeazăă îînn acestacest scopscop SnOSnO SbSb 22 OO 33 ,, CaFCaF ,, NaNa AIFAIF 66 etc.;etc.;

22

33

5.5. altealte substansubstanţţee carecare conferconferăă sticleisticlei -- rezistenrezistenţţăă mecanicmecanicăă (MgO),(MgO),

-- mmăărirearirea (ZrO(ZrO 22 )) sausau micmicşşorareaorarea (Al(Al 22 OO 33 )) indiceluiindicelui dede refracrefracţţie,ie,

-- micmicşşorareaorarea tendintendinţţeiei dede cristalizarecristalizare (devitrifiere)(devitrifiere) (MgO,(MgO, KK 22 O,O,

B2B2OO3),3),

-- micmicşşorareaorarea

coeficientuluicoeficientului dede dilataredilatare termictermicăă (B(B 22 OO 33 ,,

ZrOZrO 22 ,, LiLi 22 O).O).

ProprietProprietăăţţileile generalegenerale aleale sticlelorsticlelor

MMaterialeateriale duredure,, casantecasante,, transparentetransparente

NuNu auau punctpunct dede topiretopire cici intervalinterval dede îînmuierenmuiere putânduputându--sese prelucraprelucra prinprin turnare,turnare, sausau prinprin suflare.suflare.

SuntSunt rezistenterezistente lala şşococ termictermic şşii lala acacţţiuneaiunea agenagenţţilorilor chimicichimici cucu excepexcepţţiaia HF,HF, HH 33 POPO 44 ,, HH 33 BOBO 33 sausau aa alcaliiloralcaliilor topite.topite.

RezistenRezistenţţaa lala agenagenţţiiii chimicichimici crecreşştete dacdacăă pepe suprafasuprafaţţaa sticleisticlei sese aplicaplicăă oo peliculpeliculăă dede uleiulei siliconicsiliconic şşii sese trateaztrateazăă termictermic lala 300300--400400 oo CC oriori prinprin trataretratare cucu silicasilicaţţii sausau aluminaaluminaţţi.i.

ViscozitateaViscozitatea sticleisticlei esteeste diferitdiferităă îînn funcfuncţţieie dede temperaturtemperaturăă şşii dede compozicompoziţţie.ie.

DevitrifiereaDevitrifierea,, eesteste proprietateaproprietatea nedoritnedorităă,, aa sticleisticlei dede aa trecetrece dindin starestare amorfamorfăă

(sticloa(sticloassăă)) îînn starestare cristalincristalinăă

FFenomenulenomenul sese datoreazdatoreazăă dezamestecdezamestecăăriirii,,

compozicompoziţţieiiei necorespunznecorespunzăătoaretoare sausau aa rrăăciriicirii brubruşştete aa sticleisticlei puternicputernic îîncncăălzitelzite

DensitateaDensitatea sticleisticlei :: 2,22,2 g/cmg/cm 33 (sticla(sticla dede silice)silice)

88 g/cmg/cm 33 (sticla(sticla cristal).cristal).

DuritateaDuritatea ((scarascara mineralogicmineralogicăă MohsMohs):): 55--66 ((sticlelesticlele comunecomune);); 6 laboratorlaborator))

76

7

((sticlesticle

ScaraScara MohsMohs:: TalcTalc 1,1, GhipsGhips 2,2, CalcitCalcit 3,3, FluorinaFluorina 44,, ApatitApatit 5,5, FeldspatFeldspat 6,6, CuarCuarţţ 7,7, TopazTopaz 8,8, CorindonCorindon 9,9, DiamantDiamant l0l0

ProprietProprietăăţţileile generalegenerale aleale sticlelorsticlelor

CoeficientulCoeficientul dede dilataredilatare termictermicăă,, αα,, esteeste micmic şşii crecreşştete cucu conconţţinutulinutul dede oxizioxizi alcalini.alcalini. EsteEste directdirect corelatcorelat cucu rezistenrezistenţţaa lala şşococ termic.termic.

ConductibilitateaConductibilitatea electricelectricăă esteeste scscăăzutzutăă,, faptfapt pentrupentru carecare sticlasticla esteeste unulunul dintredintre ceicei maimai bunibuni izolatoriizolatori electrici.electrici.

RezistenRezistenţţaa mecanicmecanicăă aa sticlelorsticlelor esteeste foartefoarte scscăăzutzutăă,, sticlelesticlele suntsunt casante.casante.

ProprietProprietăăţţileile chimicechimice aleale sticlelorsticlelor obiobişşnuitenuite suntsunt corelatecorelate cucu compozicompoziţţiaia lor;lor;

SSticlaticla esteeste atacatatacatăă dede acidulacidul fluorhidricfluorhidric ceeaceea cece permitepermite gravareagravarea eiei îînn scopuriscopuri tehnicetehnice sausau estetice:estetice:

SiOSiO 22 ++ 44 HFHF == SiFSiF 44 ++ 22

HH 22 OO

SiFSiF 44 ++ 22 HFHF == HH 22 SiFSiF 66

TopiturileTopiturile dede carbonacarbonaţţii alcalinialcalini distrugdistrug sticla,sticla, formândformând silicasilicaţţii şşii dioxiddioxid dede carbon.carbon.

ProprietProprietăăţţileile generalegenerale aleale sticlelorsticlelor

SSticlticlăă solubilsolubilăă ==silicatulsilicatul dede sodiusodiu carecare sese poatepoate obobţţineine îînn reacreacţţiaia sticleisticlei cucu hidroxidhidroxid şşii sulfitsulfit dede sodiu.sodiu.

ProduProduşşiiii rezultarezultaţţi,i, tratatrataţţii lala cald,cald, permitpermit obobţţinereainerea acestuiacestui sortiment,sortiment, utilizatutilizat pentrupentru fabricareafabricarea dede chituri,chituri, dede crustecruste etcetc

SiOSiO 22 ++

NaOH

Na

2

SO

NaNa 44 SiOSiO 44 ,, NaNa 22 SOSO 33 ++ NaNa 22 SiSi 22 OO 55

3

++ HClHCl acidacid polisilicicpolisilicic

→

H

2

O

160 C

o

→

sticlsticlăă

solubilsolubilăă

silicagelsilicagel

SorturiSorturi dede sticlesticle

sticlasticla dede cuarcuarţţ (de(de silice):silice):

== 17001700 00 C,C, coeficientcoeficient dede dilataredilatare redusredus

(rezistent(rezistent lala variavariaţţiiii marimari dede temperaturtemperaturăă),), transparentransparenţţăă ptpt U.V.U.V. Utilizare:Utilizare:

oglinzioglinzi cucu precizie,precizie, lentilelentile şşii prismeprisme opticeoptice şşii becuribecuri cucu vaporivapori dede mercur.mercur.

9696--99%SiO99%SiO ,,

TT îînmuierenmuiere ridicatridicatăă

22

sticlasticla rubinrubin sese obobţţineine prinprin dispersareadispersarea auruluiaurului lichidlichid îînn topituratopitura dede sticlsticlăă <<0,1%.0,1%. Utilizare:Utilizare:

fabricareafabricarea semafoaresemafoare şşii aa semnalizatoarelorsemnalizatoarelor dede calecale feratferatăă

sticlasticla opticopticăă Caracteristici:Caracteristici: omogenitateomogenitate fizicofizico chimicchimicăă,, transparentransparenţţăă,, indiciindici dede refracrefracţţieie binebine determinadeterminaţţi,i, rezistenrezistenţţăă lala agenagenţţiiii fizicofizico--chimici.chimici. Utilizare:Utilizare:

confecconfecţţionareaionarea prismelorprismelor şşii lentilelorlentilelor denumitedenumite sticlesticle CROWNCROWN (3(3-- 15%15% PbOPbO şşii BaO),BaO), sticlasticla FLINTFLINT (15(15--40%40% PbO).PbO).

SorturiSorturi dede sticlesticle

sticlelesticlele filtrantefiltrante transmittransmit selectivselectiv radiaradiaţţiaia luminoasluminoasăă

Utilizare:Utilizare:

-- domeniuldomeniul I.R.;I.R.;

-- sticlesticle permeabilepermeabile pt.pt. radiaradiaţţiiii U.VU.V ((sticlesticle uvioluviol););

-- sticlesticle dede protecprotecţţieie îîmpotrivampotriva soareluisoarelui,, reducreduc uniformuniform transmitereatransmiterea tuturortuturor radiaradiaţţiiloriilor şşii conconţţin:in: FeFe 22 OO ,, NiO,NiO, CoO,CoO, CrCr 22 OO 33 ;;

dindin

SticleSticle

dede

protecprotecţţieie

termictermicăă

(1(1--2%FeO)2%FeO)

oprescopresc

radiaradiaţţiileiile

caloricecalorice

33

-- sticlesticle îîmpotrivampotriva strstrăăluciriilucirii,, conconţţinin CdS,CdS, (nuan(nuanţţaa ggăălbuielbuie),), Utilizare:Utilizare:

fabricareafabricarea parbrizelorparbrizelor îînn vedereavederea protejprotejăăriirii vederiivederii conducconducăătorilortorilor autoauto;;

-- sticlesticle dede protecprotecţţieie pentrupentru sudorisudori,, impermeabileimpermeabile pt.pt. radiaradiaţţiileiile U.V.,U.V., I vizibilvizibil ;; ccononţţinin AlAl OO 33 ,, CaO,CaO, NaNa 22 O,O, CoO,CoO, CuO,CuO, NiO;NiO;

-- sticlesticle dede protecprotecţţieie îîmpotrivampotriva radiaradiaţţiiloriilor XX,, cucu unun conconţţinutinut maremare dede PbOPbO şşii WOWO 22 Utilizare:Utilizare:

ecraneecrane dede protecprotecţţieie îînn instalainstalaţţiileiile medicalemedicale sausau undeunde sese lucreazlucreazăă cucu radiaradiaţţiiii X;X;

-- sticlesticle pentrupentru filtrefiltre opticeoptice DIDYMDIDYMconconţţinin oxizioxizi dede neodim,neodim, dede ceriuceriu dede uraniuuraniu sausau dede praseodium.praseodium.

R.I

ssii chiarchiar

22

SorturiSorturi dede sticlesticle

sticlesticle cristalcristal conconţţinutinut maremare dede PbOPbO (9(9--50%),50%), ddensitate,ensitate, ststrrăălucirelucire,, indiceindice dede refracrefracţţieie mare.mare. Utilizare:Utilizare: aparaturaaparatura dede laborator,laborator, obiecteobiecte casnicecasnice şşii decorative.decorative.

sticlasticla calcosodiccalcosodicăă şşii calcopotasiccalcopotasicăă,, sausau sticlasticla obiobişşnuitnuităă utilizatutilizatăă ptpt ccorpuriorpuri dede iluminat,iluminat, geamurigeamuri,, oobiectebiecte dede uzuz gospodgospodăărescresc

sticlasticla termotermo-- şşii chimicchimic rezistentrezistentăă conconţţinutinut micmic dede oxizioxizi alcalini,alcalini, mamaii bogatbogatăă îînn oxizioxizi dede B,B, Al,Al, MgMg,, CCa.a. PrezintPrezintăă oo maremare rezistenrezistenţţăă lala variavariaţţiiii marimari dede temperaturtemperaturăă Utilizare:Utilizare: confecconfecţţionaareaionaarea vaselorvaselor dede laborator,laborator, dede uzuz gospodgospodăărescresc,, tuburituburi electroniceelectronice TVTV şşii tuburituburi dede razeraze X.X. DupDupăă ţţaraara dede provenienprovenienţţăă sese cunoacunoaşştete sticla:sticla: JENA,JENA, PZREX,PZREX, TURDATERM.TURDATERM.

sticlesticle dede siguransiguranţţăă previnprevin formareaformarea cioburilorcioburilor periculoasepericuloase îînn cazulcazul şşocurilorocurilor mecanicemecanice sticlelesticlele securitsecurit şşii vizuritvizurit sese obobţţinin prinprin prelucrareaprelucrarea termictermicăă aa sticleisticlei

sticlasticla triplextriplex esteeste tottot oo sticlsticlăă dede siguransiguranţţăă obobţţinutinutăă prinprin lipirealipirea aa doudouăă plplăăcici dede geamgeam dindin sticlsticlăă obiobişşnuitnuităă,, şşlefuitelefuite şşii polizatepolizate,,lipitelipite cucu liantliant organicorganic transparenttransparent (celuloid(celuloid sausau rrăăşşiniini vinilice).vinilice).

SorturiSorturi dede sticlesticle

sticlasticla armatarmatăă sese realizeazrealizeazăă prinprin armarearmare cucu plaseplase metalicemetalice,, îînn scopulscopul mmăăririiririi rezistenrezistenţţeiei

mecanice.mecanice. sticlesticle fototropicefototropice sticlesticle carecare prinprin iradiereiradiere îîşşii schimbschimbăă transparentransparenţţaa şşii culoareaculoarea -- conconţţinin substansubstanţţee carecare nunu colorezcolorezăă sticlasticla,, dardar carecare sese descompundescompun reversibilreversibil îînn substansubstanţţee carecare oo coloreazcoloreazăă

Ex:Ex: 22AgClAgCl

2Ag2Ag ++ ClCl 22 ,, AgAg dispersatdispersat îînn masamasa sticloassticloasăă coloreazcoloreazăă îînn brunbrun cenucenuşşiuiu

coloreaz ă ă î î n n brun brun cenu cenu ş ş iu iu •