Recuperare in boli ortopedico-traumatice.

Tehnici de ortezare protezare

1. Reeducarea functional defineste:

a) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai
complet a organismului afectat folosind ca tratament ultrasunetele;
b) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai
complet a organismului afectat folosind ca tratament examenul radiografic;
c) *Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai
complet a organismului afectat folosind ca tratament miscarea, sub toate formele ei;
d) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai
complet a organismului afectat folosind ca tratament DAD;
2. Durata de lucru a unei sedinte de reeducare se stabileste functie de:
a) *Reactiile si adaptarea bolnavului la efort, vrsta acestuia.
b) Reactiile si adaptarea bolnavului la efort;
c) Vrsta bolnavului
d) Sexul bolnavului;
3. Numrul de repetri al unui exercitiu variaz astfel:
a) *1-2 repetri pn la sute de repetri;
b) 1-3 repetri pn la sute de repetri;
c) 1-4 repetri pn la sute de repetri;
d) 1-2 repetri pn la mii de repetri;
4. Ritmul de executie al miscrii terapeutice este:
a) Ultrarapid;
b) Lent;
c) Indiferent, dar la amplitudine maxim;
d) *Lent, dar la amplitudine maxim;
5. Tehnica de lucru n cadrul sedintelor de reeducare cuprinde:
a) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare;
b) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere;
c) *Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducrii;
d) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducrii, tehnica
stabilittii;
6. Mijloacele reeducrii functionale cuprind:
a) Miscarea sub toate formele ei;
b) *Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, electroterapia, posturile;
c) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia;
d) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, posturile;
7. n reeducarea functional, miscarea se foloseste:
a) Pasiv;
b) *Activ;
c) Activo-pasiv;
d) Lent;
8. Scopul miscrilor pasive este:
a) De a ajuta troficitatea tesuturilor;
b) *De a ajuta troficitatea tesuturilor pn la aparitia miscrilor active.
c) De a permite regenerarea leziunilor nervilor periferici;
d) De a ajuta troficitatea tesuturilor si regenerarea acestora;
9. Indicatiile n executarea miscrilor pasive exclud:
a) Evitarea compensatiilor prin deplasarea articulatiei vecine;
*Ritm de executie lent;
1

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

b) Prizele vor fi ct mai deprtate de articulatiile ce trebuie mobilizate

c) Nu vor fi depsite limitele anatomo-fiziologice ale articulatiei mobilizate;
Miscarea activ este rezultatul:
a) Circulatiei arteriale;
b) *Contractiilor musculare;
c) Masajului terapeutic;
d) Circulatiei venoase;
Manevrele de masaj cuprind:
a) Netezirea, frmntatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile;
b) Netezirea, frictiunea, tapotamentul, vibratiile;
c) Netezirea, frmntatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile;
d) *Netezirea, frmntatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile, scuturatul;
Dintre procedurile de electroterapie, cele mai des folosite sunt:
a) Ultrasunetele, galvanizrile, curentii exponentiali;
b) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizrile, ionizrile;
c) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizrile, ionizrile, curentii
hiperbolici;
d) *Ultrascurtele, ultrasunetele, galvanizrile, ionizrile, curentii exponentiali, curentii
diadinamici;
Tapotamentul:
a) *Este indicat n nevralgiile cronice, fiind calmant.
b) Are rol de relaxare;
c) Scade sensibilitatea nervilor si relaxeaz muschii n cazul contracturilor;
d) Favorizeaz procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si
din cicatricile vicioase;
Presiunile:
a) *Au efect analog vibratiilor;
b) Au rol de relaxare;
c) Scad sensibilitatea nervilor si relaxeaz muschii n cazul contracturilor;
d) Favorizeaz procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si
din cicatricile vicioase;
Termoterapia:
a) Actioneaz asupra bolnavului prin presiunea apei si PH-ul ei;
b) Se aplic sub form de bi reci sau pung cu gheat;
c) *Se aplic sub form de aer cald, ap cald, mpachetri cu nmol, parafin sau nisip
cald;
d) Foloseste actiunea frigului pentru reducerea hemoragiilor intra-articulare n cazul
traumatismelor
Posturile exclud:
a) *Fixarea ntr-o pozitie a uneia sau mai multor articulatii;
b) Restabilirea curburii, axului sau formei initiale a articulatiei;
c) Obtinerea manual prin presiuni exercitate de specialist;
d) Nenvingerea retractiilor musculo-tendinoase;
Valorile normale (goniometrie) pentru umr includ:
a) *Abductie activ 90 grade;
b) Adductie 50 grade;
c) Retropulsie 5 grade;
d) Rotatie extern 30 grade;
Valorile normale (goniometrie) pentru cot includ:
a) Flexie 140 grade;
b) *Pronatie si supinatie cu rotatia humerusului 270 grade
c) Pronatie 80 grade;
2

d) Supinatie 150 grade;

19. n perioada de sprijin a fiecrui picior se disting:
a) Faza de ambutisare;
b) Faza de ambutisare si faza de amortizare;
c) Faza de impulsie;
d) *Faza de amortizare si faza de impulsie.
20. Mersul anormal include:
a) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat;
b) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul napoi;
c) *Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lrgit;
d) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lateral;
21. Tratamentul cu ultrasunete exclude:
a) Durata de aplicare pe o anumit zon - 2 si 5 minute;
b) Ritmul - zilnic sau la dou zile;
c) *Numrul sedintelor 6-30;
d) Aplicarea sedintelor de scurt durat n stadiile acute;
22. Indicatiile DAD includ:
a) DF + PR (contuzii, luxatii, entorse);
b) DF + PR (fracturi, rupturi ligamentare);
c) DF + PS (ntinderi musculare, sechele tardive si recidive, contuzii, luxatii, entorse, redori
articulare);
d) *PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL (redori articulare).
23. Contraindicatiile tratamentului cu ultrasunete exclud:
a) Modificri tegumentare, afectiuni cutanate diverse;
b) *Tulburri cardiovasculare acute, severe;
c) Tulburri de coagulare sangvin, fragilitate capilar;
d) Fenomene inflamatorii acute;
24. Formele clasice de curenti diadinamici exclud:
a) MF monofazat fix;
b) *PL perioad elongat;
c) DF diafazat fix;
d) PL perioad lung;
25. Din punct de vedere lezional, umrul sufer:
a) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi;
b) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, arsuri;
c) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, plgi tiate;
d) *Contuzii, luxatii, fracturi, plgi tiate sau ntepate, arsuri;
26. Reeducarea functional n traumatologia umrului (faza 1) include:
a) *Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier).
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
c) *Imobilizarea cu bratul n abductie n aparataj toraco-brahial;
d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp si adductie 10 grade (tip Moore-Dujanier);
27. Articulatia cotului include:
a) Articulatia humero-cubital;
b) Articulatia humero-tibial;
c) Articulatia humero-cubital, humero-tibial, humero-radial si radio-cubital;
d) *Articulatia humero-cubital, humero-radial si radio-cubital;
28. Recuperarea dup suspendarea imobilizrii include:
a) Combaterea durerii prin medicatie psihotrop;
b) Combaterea durerii prin medicatie antiviral;
c) Combaterea durerii prin medicatie antiviral, psihotrop, antalgic, antiinflamatorie si
sedativ;
3

d) *Combaterea durerii prin medicatie antalgic, antiinflamatorie si sedativ si terapie

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

fizical cu efecte antalgice;

Sechelele soldului posttraumatic includ:
a) Durere;
b) Deficit de stabilitate;
c) Deficit de mobilitate;
d) *Toate de mai sus.
Metodologia general de recuperare a soldului exclude:
a) Medicatia antiinflamatorie antalgic si sedativ;
b) *Posturi declive;
c) Masaj;
d) Kinetoterapie fr ncrcare;
Cotul se recupereaz prin:
a) Miscri activo-pasive;
b) *Miscri active;
c) Miscri pasive;
d) Miscri de abductie, adductie si rotatie extern;
Din schema general de program recuperator precoce al cotului, nu face parte:
a) Aplicarea undelor electromagnetice de nalt frecvent;
b) Pozitionarea procliv a membrului superior;
c) *Combaterea durerii prin medicatie antalgic, antiinflamatorie si sedativ precum si
terapie fizical cu efecte antalgice;
d) Masajul minii, antebratului si al umrului;
Mna rigid, nghetat (frozen hand) este consecinta:
a) Imobilizrii ndelungate;
b) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii;
c) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi;
d) *Imobilizrii ndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi;
Stabilitatea soldului este asigurat de:
a) Factori ososi n special articulatia coxo-tibial;
b) Factori musculari asigur mai ales stabilitatea anterioar (cderea n fat);
c) Factori ligamentari n special ligamentul ilio-femural n pozitie de decubit dorsal;
d) *Factori ososi reprezentati de coaptatia aproape perfect a suprafetelor articulare.
Posturile libere pentru sold includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pern mic sub abdomen, una sub genunchi pentru
cresterea flexiei soldului;
b) Derotare extern decubit lateral pe partea afectat, membrul afectat ncrucisndu-l pe
cel sntos;
c) *Abductie din decubit dorsal se tine o pern ntre picioare;
d) Se mentin 10-15 minute;
Refacerea mobilittii soldului include:
a) *Recstigarea a 520 flexie extensie, 120 abductie adductie si 140 RI-RE;
b) Recstigarea a 500 flexie extensie, 150 abductie adductie si 100 RI-RE;
c) Recstigarea a 520 flexie extensie, 140 abductie adductie si 120 RI-RE;
d) Recstigarea a 150 flexie extensie, 500 abductie adductie si 100 RI-RE;
Ordinea atentiei n recuperarea soldului este:
a) Recstigarea flexiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
b) Recstigarea extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
c) Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei adductiei si la urm a rotatiei;
d) *Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
Refacerea stabilittii active a genunchiului exclude:
a) *Tonifierea bicepsului sural;
4

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

b) Tonifierea cvadricepsului;
c) Tonifierea tricepsului sural;
d) Tonifierea tensorului fasciei lata;
Obiectivele principale n recuperarea piciorului posttraumatic sunt:
a) Combaterea durerii;
b) Refacerea echilibrului muscular;
c) Refacerea boltii plantare (longitudinale si transversale);
d) *Toate de mai sus.
Circumductia piciorului reprezint:
a) O miscare de flexie - extensie (700);
b) O miscare de inversie eversie;
c) O miscare de abductie-adductie (350-400);
d) *O miscare combinat;
Care dintre afirmatiile de mai jos este fals ?
a) Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre;
b) Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre;
c) Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre;
d) *Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate;
n fracturile vertebrale cu tasri mari sau cominutive, coloana se imobilizeaz timp de:
a) 2-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3 luni ntr-un corset usor;
b) *2-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni ntr-un corset usor;
c) 1-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3 luni ntr-un corset usor;
d) 1-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni ntr-un corset usor;
Planul terapeutic post-operator de recuperare a functiei coloanei lombosacrate exclude:
a) Perioada post-operatorie de imobilizare la pat;
b) *Reluarea pozitiei ortostatice si a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
c) Reluarea progresiv a miscarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
d) Readaptarea profesional si/sau sportiv;
Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte:
a) *Contractii izotonice ale cvadricepsului din or n or;
b) Mobilizri ale piciorului;
c) Ridicri pasive ale membrului inferior cu genunchiul ntins;
d) Reluarea mersului cu sprijin partial la 3-4 zile;
Terapia fizical pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include:
a) Bi cu vrtejuri de ap;
b) US pe zone reflexogene;
c) *DAD n scop antalgic;
d) Mobilizarea segmentului afectat;
Evolutia unei algoneurodistrofii este:
a) Scurt 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni;
b) Scurt 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni;
c) Lung 2 ani cu o medie de 6-12 luni;
d) *Lung 5 ani cu o medie de 18-24 luni;
Proteza simpl cervico-cefalic este:
a) O protez ce nlocuieste capul si colul femural avnd o coad centro-medular
acetabular;
b) *O protez ce nlocuieste capul si colul femural avnd o coad centro-medular femural;
c) O protez ce nlocuieste capul femural avnd o coad centro-medular acetabular;
d) O protez ce nlocuieste colul femural avnd o coad centro-medular femural;
Indicatia principal a protezei cervico-cefalice este:
a) Necroza aseptic de cap femural la persoanele tinere;
b) Fractura de col femural la persoanele tinere;
5

c) Fractura diafizei femurale indiferent de vrst;

d) *Fractura de col femural la persoanele vrstnice;
49. Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevrat:
a) Proteze intermediar bipolar este o variant a protezei cervico-cefalice;
b) Proteza bipolar este o variant intermediar ntre proteza cervico-cefalic si proteza
total;
c) n cazul protezei bipolare articulatia soldului se transform ntr-o articulatie cu 4
suprafete;
d) *Proteza total este o variant intermediar ntre proteza cervico-cefalic si proteza
bipolar;
50. Postoperator, recuperarea n ATS cu PTC const n:
a) Zilele 1-3 mobilizri la marginea patului;
b) Zilele 3-5 repaus la pat;
c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat;
d) *Zilele 11-12 mers cu cresterea ncrcrii;