Sunteți pe pagina 1din 18

FLUIDE

COMPRESIBILITATEA
Compresibiltatea reprezinta proprietatea fluidelor de a-si modifica
forma sub actiunea variabila a unei presiuni.
Se defineste in acest sens coeficientul de compresibilitate
definit de relaia:

, care este

1 dV m 2

,
V dp N

(2.1)
In care dV reprezinta variatia elementara a volumului initial, sub actiunea
variatiei presiunii dp.

Coeficientul
este pozitiv; minus apare in relaie atunci cand se ia n
considerare faptul ca presiunea i volumul au variaii inverse dv/ dp < 0.
Inversul coeficientului de compresibilitate izoterm este numit
modulul de elasticitate K i este dat de relaia:
K

dp N
1
V
.

dV m 2

dp
dV
,
V
K

(2.2)

(2.3)

Daca se face o analogie cu legea lui Hook:


dl
.
l
E

a) Compresibilitatea lichidelor

(2.4)

In cazul lichidelor, K, si implicit, coeficientul

Variaiile coeficientului la

Lichid

/N

si

p 200
K

N / m
2

5,12 10 10

1,95 10 9

Petrol

8,66 10 10

1,15 10 9

Glicerina

2,55 10 10

3,92 10 9

Mercur

0,296 10 10

33,7 10 9

Coeficientul

).

bars.

Apa

, variaz foarte putin

0 60 0 C

cu temperatura(aproximativ 10% in in intervalul

00 C

se poate considera ct. in cazul lichidelor.

dV
V V p dp,
0
0

(2.5)

sau
V V0 e p p0 .

(2.6)

b) Compresibilitatea gazelor
pV = cons.,
dp
dV

.
p
V

(2.8)

1
p.

(2.9)

In cazul gazelor perfecte modulul de elasticitate este egal cu


presiunea..

2.2 Dilataia termic

Reprezint proprietatea fluidului de a-i modifica volumul sub


aciunea varaiiei de temperatur.
Cantitativ se definete coeficientul de dilatare volumic izobar:

1 dV

,
V dT

(2.10)

Unde: dV variaia elementar a volumului iniial V sub aciunea variaiei


de temperatur dT.
Coeficientul
0.

este pozitiv pentru toate fluidele exceptnd apa

In general,
ln

variaz f. puin el putnd fi considerat ct

V
T T0 ,
V0

V V0 e T T0 .

(2.11)
(2.12)

m V 0V0 ,

0 e T T0 ,

(2.13)

t 40 C

--------

Pentru cazul gazelor perfecte


dV cons. dT

cons.

V
dT ,
T

:
(2.14)

1
.
T

(2.15)

2.4 Viscozitatea
Este proprietatea fluidelor de a se opune micrii relative a particulelor.

Fig.2.1.

dv
dy

,
f dv / dy

(2.16)
-----------------

ty

1------Fluide Newtoniene (apa, aer, etc).


2------fluide nenwotoniene
The measures

N 2s
m

Kg
ms

(2.17)

- in CGS:

dyn 2 s
cm

Kg
10 P
ms

g
cm s

(2.18)

(2.19)

Viscozitatea dinamic se determin cu viscozimetrul Hpplers

Viscozitatea cinematica

(2.20)
2

(2.21)

- in CGS:

cm
s

1ST 1

cm 2
m2
10 4
s
s

(2.22)

(2.23)

Dependena viscozitii de temperatur este dat de relaia Gutman i


Simons:
0e

B
B

C T T0

.
(2.24)
B, C sunt constante depinznd de natura lichidului analizat
(pentru apa B= 511,6 K si C= -149,4 K).
Pentru gaze se utilizeaz formula Sutherlands:
T
0
T0

3/ 2

S T0
S T

(2.25)

unde S depinde de natura gazului (pentru aer S=123,6 K).

Table 2.2 Viscozitatea dinamica si cinematic a apei si aerului la presiunea


atmopsferic
Temperature

-10

10

20

40

60

80

100

9 Kg
10 m s

10

m2

Aer

0,162 0,172 0,175 0,181 0,191

0,20

0,289 0,218

Apa

1,79

1,31

1,01

0,658 0,478 0,366 0,295

Aer

1,26

13,3

14,1

15,1

16,9

Apa

1,79

1,31

1,01

0,658 0,478 0,366 0,295

18,9

20,9

23,1

ECUATIILE FLUIDELOR IDEALE


3.1 Ecuatia lui Eulers
Exista

trei

categorii de forte care actioneaza asupra

elementului de volum ,marginit de suprafata


(fig.3.1),:

Fig.3.1
Fm

fortele de masa

fortele de inertie

;
Fi
;
Fp

Fortele de presiune

Fm Fi F p 0
.

(3.1)

EquationEcuatia (3.1) reprezinta forma generala vectoriala a


ecuatiei lui Euler.
d Fm F d

(3.2)

(3.3)

Fm F d

d Fi

dv
d
dt

(3.4)

Fi

dv
d
dt

(3.5)

d F p p n d
.

(3.6)

Proiectand ecuatia pe cele trei axe obtinem:


v
v
1 p v x v x

vx x v y x vz
x
t
x
y
z

Fx

;
Fy

v y
v y
1 p v y v y

vx
vy
vz
y
t
x
y
z
;

(3.11)

v
v
1 p v z v z

vx z vy z vz
z
t
x
y
z

Fz

3.2 Ecuatia continuitatii


m d

d
t t

(3.12)

(3.13)

or
v x v y v z

0
x
y
z
.

(3.23)

3.3. Ecuatia de stare

Pentru sisteme omogene


F p, , T 0

(3.24)

3.4. Ecuatia lui Bernoulli

Ecuatia lui Bernoulli se obtine integrand ecuatia lui Euler


dx dy dz

vx v y vz

(3.30)

dx dy dz

x y z

(3.31)

x y z 0
,

(3.32)

vy
vx
v

z
x y z
.

U P

v2
C
2

(3.33)

(3.36)

P
Pentru fluide incompresibile

U, potentialul termodinamic:

U gz C
.

(3.37)

v2 p
z C
2g
.

(3.38)
v2
2g

Unde :factorul cinetic

, inaltimea piezometrica

v2
p z C
2

unde

v2
2

presiunea dinamica

p
presiunea statica;

z
presiunea curenta.
Ecuatia energiilor:

(3.39)

p
v2
G G z C
2g

(3.40)

unde:
G

v2
2g
- energia cinetica;

- enrgia de presiune;

Gz

- energia de pozitie.

Daca se considera C=H


v2 p
zH
2g
.

(3.41)

Fig.3.2
PENTRU FLUIDE IDEALE INCOMPRESIBILE

LA CURGEREA PRIN CONDUCTA


u r
.
Viteza:

Fx 2 x;
F y 2 y;
Fz g .

2r 2
U gz
C
2

(3.42)

(3.43)

w2 2 r 2 p

z C
2g
2g

(3.44)

w2 u 2 p
zC
2g

.
Unde:
v viteza absoluta;
w viteza relativa;
u viteza periferica.

(3.45)

w12 u12 p1
w 2 u 22 p 2

z1 2

z2
2

2g

(3.46)

Statica fluidelor

Este parte a mecanicii fluidelor.


Hidrostatica este identical atat pentru fluide reale cat si pentru fluide
ideale.

4.1 Ecuatiile fundamentale ale hidrostaticii

1
p0

(4.1)

Fx dx F y dy Fz dz

dp

(4.3)

Pe axa Oz:

Fx F y 0
,

gdz

Fz g ,

dp
0

(4.4)

gz

p
const .

(4.5)

p
const.

(4.6)

p z const .

(4.7)
Ecuatia se numeste ecuatia fundamental a hidrostaticii.
Fie un vas deschis cu presiunea la suprafata apei p 0 si presiunea la un
anumit punct in interiorul lichidului p:

Fig.4.1
p z 2 p 0 z1
,

(4.8)

p p0 h
.

(4.9)

h
p se numeste presiunea absoluta pentru punctul 2 si
relativa.

este presiunea

Fig.4.2
p1
p
z1 2 z 2
1
2

(4.10)

- inaltime
hidrostatice;

piezometrica

corespunzatoare

presiunii

z1, 2
- pozitie arbitrara in plan.

4.3 Principiul lui Pascal

p1 z 1 p 2 z 2

(4.11)

p
Daca in punctual 1 am o variatie a presiunii
p1 p1 z1 p 2 p 2 z 2

, aceasta devine
(4.12)

absolute

p1 p 2

(4.13)

Pascals principle:
Orice variatie a presiunii create intr-un anumit punct intr-un fluid
incompresibil aflat in echilibru se transmite cu aceeasi intensitate in
toata masa lichidului.

4.4 Principiul vaselor comunicante

p 0 1 h1 p 0 2 h2
,
h1 2

h2 1

(4.14)

(4.15)

Fig.4.3

Daca

1 2,

deci

h1 h2

In doua vase comunicante care contin acelasi lichid (omogen sau


incompresibil)suprafata libera este orizontala.

S-ar putea să vă placă și