Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REZUMAT
TEZA DE DOCTORAT
CONCEPIA EUROPEAN PRIVIND
POLITICA SOCIAL
N DOMENIUL PERSOANELOR CU DIZABILITI
NDRUMTOR TIINIFIC:
PROF. UNIV. DR. LIVIU - PETRU ZPRAN
DOCTORAND:
GOIA TEFAN - ANTON
CLUJ - NAPOCA
2013
CONINUT
Abrevieri................................................................................................................. 6
Introducere...........................................................................................................9
Capitolul I. Politici sociale europene................................................................. 13
1. Fundamentele filosofice ale politicilor sociale europene........................................ 13
2. Prevederi legislative n Tratatele Uniunii Europene.............................................. 22
a. Politici sociale europene................................................................................ 22
b. Documente, programe i aciuni n favoarea persoanelor cu dizabiliti.. 28
3. Sistemul instituional implicat n procesul politicilor sociale................................ 47
de
competen
ale
D.G.A.S.P.C.
Bihor.............................................................................................................................253
Rezumat
Aceast lucrare este rezultatul unor preocupri de mai bine de ase ani, de cunoatere a
ceea ce nseamn fenomenul politicilor europene aplicate pentru persoanele cu dizabiliti,
fundamentele lor, mecanismele de funcionare, dublate de cutarea rspunsului la o serie de
ntrebri legate de posibilitile Romniei de a-i nsui iniiative i responsabiliti sociale n
contextul integrrii n structurile Uniunii Europene, n condiiile unor alocri bugetare
minime.
Ipoteza de lucru de baz a fost aceea c ntreaga construcie european are ca punct de
sprijin solid spiritualitatea ei, valorile culturale pe care le cultiv, acea politic a binelui
comun1, egalitate de anse, pe conceptul promovat de Robert Schuman2, unul dintre prinii
fondatori ai Uniunii Europene.
Din punctul de vedere al politicilor europene pentru persoanele aflate n vulnerabilitate
aceste valori au avut o un mare aport i au dus la formarea unor strategii privind protecia,
integrarea i incluziunea sociala a persoanelor cu handicap. Acest deziderat avea ca scop
asigurarea exercitrii totale de ctre persoanele cu handicap a drepturilor i libertilor
fundamentale, n vederea creterii calitii vieii acestora, precum i dezvoltarea i
implementarea programelor de asisten social destinate nevoilor specifice persoanelor
vrstnice n vederea susinerii participrii acestora la viaa economica, sociala si culturala a
societaii i asigurrii dreptului la o viaa autonoma, mplinita si demna.
Principalele obiective pe care le-am avut n vedere au pornit de la nevoia de a crea o
colecie de informaii privind coninutul i gradul de aplicabilitate la nivel naional a
politicilor sociale internaionale la care Romnia era semnatar, cu precdere politicile pentru
persoanele cu dizabiliti, dar i o reflectare adus la zi a legislaiei romneti n domeniul
politicilor sociale care n urma aderrii la Comunitatea European a parcurs o perioad
efervescent remarcabil. Aceast colecie a fost gndit ca un instrument de lucru util mie,
partenerilor cu care interacionam n cmpul serviciilor sociale dar i persoanelor aflate n
dificultate, persoanelor cu dizabiliti care doreau s cunoasc legislaia european i
romneasc, normele care au suferit modificri, aplicabiliti, proceduri etc.
n conformitate cu practicile europene n domeniu, accentul care pn de curnd era
pus exclusiv pe reabilitarea persoanei cu dizabilitai pentru a se ncadra n societate se
schimba n sensul ca societii i se cere s se adapteze, astfel nct sa includ i s fac fata
cerinelor tuturor membrilor si, inclusiv a celor cu handicap. Sectorul public si privat trebuie
sa conlucreze si sa dezvolte parteneriate, n vederea furnizrii de servicii de calitate, la
standarde europene, n beneficiul exclusiv al persoanelor cu dizabilitati. Deciziile i aciunile
care au n vedere persoana cu dizabilitai, trebuie sa urmreasc cu prioritate protejarea
interesului i promovarea drepturilor acestei persoane printr-o adaptare a societii la
persoana cu handicap.
Am continuat cu studiul modului n care serviciile sociale pentru persoanele cu
dizabiliti respect principiile prevederilor Uniunii Europene precum i modul n care aceste
servicii sociale au evoluat de-a pe parcursul mai multor ani, din punct de vedere al tipului de
servicii oferite, a anumitor alocri bugetare, pentru implementarea politicii sociale respective,
pentru dezvoltarea serviciilor sociale specifice, precum i din punctul de vedere a specializrii
resursei umane desemnate s deserveasc persoanele cu dizabiliti n cadrul unei uniti de
asisten social, cu un anumit specific.
Evident c n Romnia, stat mult vreme comunist, prejudecile create i alimentate
politic au generat discriminare la adresa membrilor care se distingeau fa de normalul
acceptat. Aceasta atitudine a fost generatoare de bariere sociale, era adesea imposibil de
trecut i fr un efort de solidaritate social multe persoane cu dizabilitati, sfreau prin a fi
ignorate si izolate. n aceste condiii schimbarea atitudinii i a mentalitii generale este un
proces de lunga durat, necesitnd un efort susinut din partea tuturor actorilor sociali. Dac
n statele europene cu tradiii i concepii pozitive fa de ajutorul care trebuie acordat
persoanelor aflate n nevoi, erau stabilite un set de standarde minime de servicii care trebuiau
s fie acordate, acele standarde minime impuse Romniei ajungeau s fie, pentru cultura
noastr considerate adevrate standarde maxime deoarece erau aproape imposibil de atins
cu infrastructura, serviciile i personalul pe care l aveam.
n anul 2005 serviciile i structurile comunitare precum i societatea civil, reprezentat
de ONG urile specializate n ajutorul celor cu nevoi erau ntr-un stadiu incipient i se
manifestau timid, exista nc un nalt nivel al solidaritii intrafamiliale specific modelului
tradiional al familiei romneti, model susinut de legislaia n domeniu. Ca urmare a
influenelor exercitate de trendul politicilor europene, politica social din Romnia a suferit
transformri importante. ns datorit faptului c nu aveam o cultur de standarde minim
obligatorii, nu aveam mecanismele de aplicare, verificare i control a acestora, nu exista la
nivel naional o viziune de dezvoltare unitar pentru problematica persoanelor cu dizabiliti.
Agenia de asisten tehnic i schimb de informaii Este un .instrument gestionat de ctre Direcia General de Extindere a Comisiei
Europene. TAIEX sprijin rile partenere n ceea ce privete armonizarea, aplicarea i respectarea legislaiei UE.
4
D.G.A.S.P.C. Direcia General de Asisten Social i Protecia Copilului
ateptrile celor din jur, fie ele pozitive, fie ele negative. Handicapatul primete i i asum
acel rol pe care, societatea plecnd de la codul su valoric l distribuie.8
O societate care elimin o parte din membrii si este o societate srac. n ntreaga
lume exist mai mult de 500 milioane de persoane cu dizabiliti9 care sunt ndreptite s aib
aceleai drepturi ca toi ceilali ceteni. Primul articol al Declaraiei Universale a Drepturilor
Omului arat c toate fiinele umane sunt libere i egale, ca demnitate i drepturi. ntreaga
omenire a parcurs un drum foarte lung de la ideea ngrijirii persoanelor cu dizabiliti de ctre
familie la o abordare care ncearc s dea acestora posibilitatea de a-i controla propria via.
Abordrile mai vechi, ntemeiate n mare msur pe mila i pe percepia persoanelor cu
dizabiliti ca fiind neajutorate, sunt n prezent considerate inacceptabile. Persoanele cu
dizabiliti doresc anse egale i acces la toate resursele respectiv: educaie incluziv,
tehnologii noi, servicii medicale i sociale, sport i activiti recreative, bunuri de consum etc.
De multe ori, societile, prin modul n care sunt organizate, determin excluderea persoanelor
cu handicap de la viaa social. Discriminarea cu care aceste persoane se confrunt se bazeaz
uneori pe prejudeci dar deseori este cauzat de faptul c sunt aproape complet uitate i
ignorate, ceea ce duce la apariia i ntrirea barierelor de mediu i de atitudine care le
mpiedic s fac parte din societate. Carta Uniunii Europene a Drepturilor Omului, recent
adoptat, confirm c pentru a realiza egalitate pentru persoanele cu dizabiliti, dreptul la
non-discriminare trebuie suplimentat cu dreptul de a beneficia de msuri menite s le asigure
independena, integrarea i participarea la viaa comunitii. Realizarea adaptrilor mediului
fizic, informrii i comunicrii la nevoile persoanelor cu handicap constituie una dintre cele
mai importante msuri.10
Accesul persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaional i comunicaional este
stipulat de lege i este o parte component a conceptului "Acces pentru toi". Promovarea i
implementarea acestuia constituie o msur specific prin care autoritile publice pot
mpiedica crearea de noi bariere i apariia unor noi surse de discriminare, astfel c
incluziunea persoanelor cu handicap s devin, ntr-adevr, real. Conceptul "Acces pentru
toi" se bazeaz pe principiul participrii i integrrii depline n societate nu numai a
persoanelor cu handicap ci i a persoanelor vrstnice i a persoanelor cu limitri de mobilitate,
precum i pe perspectiva crerii unui mediu prietenos i civilizat.11
Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare Politici in educaie pentru elevii n situaie de risc - www.oecd.org/edu/countrystudies/38614298.pdf..22/03/2013
9
Autoritatea Naional pentru Persoanele cu Handicap. Accesibiliti - www.anph.ro/tematica.php?idt=11..22/03/2013
10
idem
11
Secretariatul General al Guvernului. Not de fundamentare www.sgg.ro/nlegislativ/docs/2012/12/b_d04h5jg6k7vcqzns2m.pdf..22/03/2013
Astfel, dac o persoan cu stare de handicap este srac, cauza srciei sale o constituie mai
puin persoana nsi ct mai ales societatea care deliberat sau nu, contient sau nu, o
discrimineaz, o stigmatizeaz. La fel n cazul persoanelor cu stare de handicap din punct de
vedere fizic, problematica acestei situaii, stri, trebuie localizat n interaciunea dintre
persoana n cauz i diversele segmente ale sistemului social.
Ca atare adaptarea nu mai trebuie privit dintr-o perspectiv unidirecional, ci trebuie
neles c i societatea trebuie s se adapteze la aceste persoane, la minoritatea lor. Handicapul
fizic nu mai trebuie privit ca o problem societal, prin aceasta referindu-m n mod direct la
efectele negative ale diferitelor situaii sociale sau fizice ale individului. Multe handicapuri
fizice sunt rezultate ale condiionrii sociale. Tratamentul medical nu va rezolva izolarea
12
10
social sau frontierele arhitecturale, care reprezint probleme majore, a spune chiar vitale
pentru persoanele cu handicap.15
Rezolvarea acestor probleme
expres a politicilor sociale i unul din scopurile activitii de asisten social. Rezultatele nu
vor ntrzia s apar i se va confirma c acest mod de gndire i aciune se va generaliza
contribuind n sens pozitiv la schimbarea atitudinii societii vis-a-vis de persoanele cu stri
de handicap.
Printr-un efort de solidaritate social suntem chemai s acionm n mod favorabil
nevoilor complexe ale persoanelor cu dizabilitati deoarece acestea trebuie pregtite i ajutate
pentru a-i asuma deplina responsabilitate ca membrii ai societii. n acelai timp, diversele
sisteme si servicii (educaie, sntate, angajare n munc, servicii sociale etc.) trebuie sa vina
n ntmpinarea nevoilor si a posibilitilor tuturor membrilor societii, inclusiv a
persoanelor cu dizabilitati.16
Politicile europene pentru persoanele cu handicap, la care si Romnia a aderat, au in
vedere valorile fundamentale ale drepturilor omului iar dreptul de a alege este unul esenial.
Persoana cu handicap are posibilitatea de a lua hotrri privind viaa sa, de a gestiona bugetul
personal complementar si de a alege serviciile de care are nevoie precum si furnizorii lor, in
baza unor contracte individuale de servicii. Reprezentantul legal al persoanei cu handicap va
decide in numele si interesul acesteia numai n condiiile expres prevzute de lege. Aceasta
strategie este bazata pe urmtoarele principii fundamentale: 1. respectarea drepturilor si a
demnitii persoanelor cu handicap, in baza Declaraiei Universale a Drepturilor Omului care
proclama, in primul articol, ca toate fiinele umane se nasc libere si egale in demnitate si in
drepturi, ca sunt nzestrate cu raiune i contiin si trebuie sa se comporte unele fata de
altele in spiritul fraternitii. Astfel, comunitile trebuie sa tina seama de diversitatea
membrilor lor si sa se asigure ca persoanele cu handicap, membri ai comunitii, i pot
exercita efectiv si se bucura de toate drepturile omului: civile, politice, sociale, economice si
culturale; 2. prevenirea si combaterea discriminrii potrivit cruia fiecrei persoane i se
asigura folosirea sau exercitarea, in condiii de egalitate, a drepturilor omului si a libertilor
fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si
cultural sau in orice alte domenii ale vieii publice fr deosebire, excludere, restricie sau
preferin pe baza de rasa, naionalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri,
15
16
11
gen, orientare sexuala, vrsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectarea HIV ori
apartenenta la o categorie defavorizata. Discriminarea la care persoanele cu handicap trebuie
sa fac faa este cauzata de prejudecai nsa, de cele mai multe ori, este urmare a faptului ca
aceste persoane sunt uitate sau ignorate, ceea ce conduce la apariia i ntrirea artificiala a
barierelor de mediu si de atitudine intre persoanele cu handicap si comunitate; 3. egalizarea
anselor pentru persoanele cu handicap, neles ca proces, definit de Regulile Standard
privind Egalizarea anselor pentru Persoanele cu Handicap, prin care diversele sisteme ale
societii, cum ar fi serviciile, activitile, informaiile, comunicarea si documentarea, sunt
disponibile tuturor. Persoanele cu handicap sunt membri ai societii si trebuie sa primeasc
tot sprijinul de care au nevoie in cadrul structurilor obinuite din educaie, sntate, angajare
in munca, servicii sociale etc. Ca parte integranta a procesului de egalizare a anselor, trebuie
prevzute ajutorarea si pregtirea persoanelor cu handicap pentru ca acestea sa-si poat
asuma deplina responsabilitate de membri ai societii; 4. egalitatea de tratament care
reprezint absenta oricrei discriminri directe sau indirecte, bazate pe motive de apartenenta
religioasa sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala, in ceea ce privete ocuparea
si ncadrarea in munca, aa cum este stabilit in Directiva Consiliului Europei 2000/78/CE din
27 noiembrie 200017; 5. solidaritatea sociala, potrivit cruia societatea participa la sprijinirea
persoanelor care nu i pot asigura nevoile sociale, in vederea meninerii i ntririi coeziunii
sociale; 6. responsabilizarea comunitii, potrivit cruia comunitatea intervine activ in
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap precum si in crearea, dezvoltarea,
diversificarea si garantarea susinerii serviciilor necesare persoanelor cu handicap. Aceste
servicii trebuie sa fie de calitate, bazate pe nevoile persoanelor cu handicap, integrate in
contextul social si nu o sursa de segregare. Un astfel de sprijin este in conformitate cu
modelul social european de solidaritate, model care recunoate solidaritatea noastr, a tuturor,
unii fa de ceilali si, in special, fa de cei care au nevoie de sprijin; 7. subsidiaritatea,
potrivit cruia comunitatea locala sau asociativa i, complementar acestora statul, intervin in
situaia in care familia sau persoana nu-si poate asigura integral nevoile sociale; 8.
contientizarea societii a statutului de persoana cu handicap, potrivit cruia societatea in
ansamblul ei trebuie sa vina in ntmpinarea eforturilor de integrare a persoanelor cu
handicap, prin adoptarea si implementarea masurilor adecvate iar persoana cu handicap
trebuie sa-si asume obligaiile de cetean. Procesul transfera accentul pus pe reabilitarea
persoanei pentru a se "ncadra" in societate, pe concepia de schimbare a societii care
17
DIRECTIVA 2000/78/CE - Creaz un cadru general n favoarea egalitii de tratament n ceea ce privete ncadrarea n munc
i ocuparea forei de munc
12
18
Legea nr. 448/2006, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 200
Idem, Legea nr. 448/2006.
20
Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale www.mmuncii.ro/.../domenii-relatii-bilaterale-si-organizatii-internationale..22/03/2013
19
13
21
Instituie public cu rol de autoritate naional n domeniul calificrilor profesionale. Consiliul Naional de Formare Profesional a
Adulilor www.cnfpa.ro/..22/03/2013
22
Strategia naional pentru protecia, integrarea i incluziunea social a persoanelor cu handicap n perioada 2006-2013 a fost aprobat prin
Hotrrea Guvernului nr.1.175/2005, publicat n M.Of. al Romniei, nr.919 din 14 octombrie 2005
14
23
Legea nr.448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost publicat n M.Of. al Romniei nr.1.006 din
18 decembrie 2006. n urma modificrilor i completrilor ulterioare a fost republicat n M.Of. al Romniei nr.1 din 3 ianuarie 2008, dnduse articolelor o nou numerotare.
15
24
25
HOTARRE Nr. 541 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare a sistemului de asisten social pentru
persoanele vrstnice n perioada 2005 EMITENT: GUVERNUL ROMNIEI PUBLICATA N: MONITORU OFICIAL NR. 541 din 27 iuni
2005
16
26
17
BIBLIOGRAFIE
1.
AITCHISON, CLAIRE.
From Leisure and Disability to Disability Leisure: developing data, definitions and discourse,
Disability & Society, 18(7):, 2003,955-969.
2.
ANDERSON, B ATHLE,
Rhetoric, Reality and Research: Building a solid Foundation for the practice of Social
Entrepreneurship in Social Entrepreneurship: New models of sustainable Social Change, edited
by Alex Nicholls, 144-68. London: Oxford University Press, 2006
Dreptul securitii social Editura Actami, Bucureti, 1996.
DEES, GREGORY.,
3.
ATANASIU ALEXANDRU
4.
BANKS, PAULINE,
COGAN, NICOLA,
DEELEY, SUSAN,
Seeing the Invisible: Children and Young People Affected by Disability, Disability and Society,
16 (6): 797-814, 2001
HILL, MALCOM,
RIDDELL, SHEILA,
TISDALL, KAY.
5.
BARBER, BENJAMIN
How globalism and tribalism are reshaping the World, New York, Ballantine Books, 1995.
6.
7.
DELOITTE&TOUCHE,
DURAND , JEAN-
DOMINIQUE
8.
DUU, ALEXANDRU
Ideea de Europa i evoluia contiinei europene, Bucureti, Editura All Educaional, 1999.
9.
GHERGU, ALOIS
10.
GHIMPU SANDAL
ICLEA ALEXANDRU,
TUFAN C ONSTANTIN
GRIGORESCU
11.
CONSTANTIN (COORD.)
12.
HANTRAIS , LINDA
13.
INGRID. G OGOLIN
14.
IOAN AL XXIII-LEA
Linguistic and Cultural Diversity in Europe: A Challenge for Educational Research and
Practice. : in Educational Research Journal, vol. l,nr. l,p. 123-138.,2002
Pacem in terris, Morcellina, Brescia 1963, p. 39.
15.
MARIUS. SALA,
IOAN
VINTILA-
RDULESCU
16.
MANOLESCU, ANCA
17.
MARA, D ANIEL.,
18.
MARGA, ANDREI
19.
MARGA, ANDREI
20.
MARITAIN, J ACQUES
The Rights of Man and Natural Law, Ed. Phoenix Books, Chicago, 1951
21.
MARITAIN, JAQUES
22.
MARITAIN, J AQUES
23.
MIRON, D UMITRU
24.
MUNGIU-PIPPIDI , ALINA
(COORD.)
25.
OLERON, PIERRE
26.
27.
PETCU, CORNELIA
28.
PREDA, RADU
Kirche, Oekumene und Politik, Congresul despre familie i viaa, Bucureti, Editura Patriarhiei
2001.
Economie i politici sociale. Caracteristici ale sistemului de protecie social a omerilor n
rile Uniunii Europene, Bucureti, Editura Academiei Romne, 2002.
Revoluia european i Bisericile, n rev. Renaterea, nr. I, 2003, p. 3.
29.
PURCIA, SEVER,
30.
RATZINGER, JOSEPH
HABERMAS, JRGEN
SLVSTRU, DORINA
31.
18
32.
SERGIU TAMAS
33.
VERGINIA CREU
34.
VRMA , TRAIAN,
35.
VRMA , TRAIAN,
DAUNT, PATRICK,
contemporane
MUU, I ONEL,
36.
ZAMFIR C TLIN,
VLSCEANU LAZAR
37.
ZP RAN , LIVIU-
PETRU
38.
39.
ZP RAN , LIVIUPETRU
ZPRAN, LIVIU -
PETRU
40.
***
Guvernul Romniei, Departamentul pentru integrare european, Ediia a III-a, Bucureti, martie
1998, Europei, iulie 2000
BIRZEA, CEZAR
42.
BORZA, SORIN
43.
BULGARU, MARIUS,
NIT, RODICA
44.
CIORTEA,
VERONICA
45.
46.
GUTTMAN FILIP
47.
IORGA, ELENA;
ERCU, LOREDANA
48.
KOKOTT JULIANE
49.
50.
MATEI, LUCICA
MOTOFLEI,
CONSTANTIN
MUGIU-PIPPIDI,
ALINA
NECULAU, ADRIAN;
FERREOL, G ILLES
NEUMANN,
51.
52.
53.
LILIANA
54.
OVIDIU SITTERLI
55.
RAIU, CTLINVALENTIN
***
56.
***
57.
***
58.
***
Noi teorii n dreptul muncii II - Prezentarea i analiza Legii din 1912 - primul Cod al muncii roman.
http://www.dreptonline.ro/articole/articol.php?id_articol=64/25/03/2013
Perceptia persoanelor cu deficiente de vedere
www.academia.edu/.../Perceptia_persoanelor_cu_deficiente_de_vede. 25/03/2013
. Diagnoz cu privire la mediul de angajare pentru persoanele cu dizabiliti Programul Uniunii
Europene pentru Ocuparea Forei de Munc i Solidaritate Social PROGRESS (20072013).
www.ipp.ro/protfiles.php?IDfile=170. 25/03/2013
Concluziile Avocatului General eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX...RO..
25/03/2013
Teme majore ale europenizrii administraiei publice. p1 www.admpubl.snspa.ro/25/03/2013
Dinamica-Mediului-European-de-Securitate http://www.scribd.com/doc/78334070/25/03/2013
Doctrine-Politice- http://www.scribd.com/doc/120139261//25/03/2013
Handicap - ro.wikipedia.org/wiki/Handicap.Minoriti, marginali, exclui Iai, Ed. Polirom,
1996/25/03/2013
Rezumat - Institutul de Studii Doctorale
doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea...internationale/NEUMANN_LILIANA... /25/03/2013/
Funcionarea mecanismului de coordonare i cooperare instituional la nivel local.
www.mmuncii.roIncluziune /25/03/2013
Reflecia teologico-politicasupra subsidiaritii: http://www.sferapoliticii.ro/sfera/147/art10raiu.html/25/03/2013
Acces & Ergonomie pentru eGovernment
www.baum.ro/accesegov/index.php?language=ro&pagina... /25/03/2013
Aderarea Romniei la Uniunea European: capitolele de negociere,
http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_20.pdf/25/03/2013
Aici - Europa ec.europa.eu/romania/documents/.../transcript_conferinta_cluj.pdf/25/03/2013
Analiza cadrului legislativ european din domeniul - Servicii sociale www.serviciisociale.info
Dezbateri al Uniunii Europene Europa. www.europarl.europa.eu/...rendu/.../P7_CRE(2010)0615_RO.pdf
19
59.
***
60.
***
61.
***
62.
63.
***
***
64.
***
65.
***
66.
67.
***
***
68.
***
69.
***
70.
***
71.
***
72.
***
73.
***
74.
***
75.
***
76.
***
77.
***
78.
***
79.
***
80.
***
81.
***
82.
***
83.
***
84.
***
85.
***
86.
***
87.
***
88.
***
89.
***
90.
***
PersonnesHandicap%25C3%25A9es%28French%29%28AWIPH%29.
html&usg=ALkJrhg8wGd3z1sKGQM3Z0wEs774ybE6dQ/25/03/2013
91.
92.
***
***
20
93.
***
94.
95.
***
***
www.ier.ro/documente/politica_aud_brosura_nr.2/25/03/2013
Politica social i de ocupare a forei de munc: principii generale
circa.europa.eu/irc/opoce/fact/socialemploy/article7284/25/03/2013
Politica social Wikipedia ro.wikipedia.org/wiki/Politica_social
Politici sociale si ocuparea fortei de munca - Fonduri Europene
eufinantare.info/Documente/Capitol13PoliticaSociala/25/03/2013
96.
***
97.
***
98.
***
99.
***
100.
***
101.
***
Protectie sociala in Suediasuediainfo.freediscussions.net/t101-protectie-sociala-in-suedia/25/03/2013
102.
***
103.
***
104.
***
105.
***
106.
107.
***
***
108.
***
Revista didactica international 2010 - Casa Corpului didactic.
www.ccdcs.ro/.../revista_didactica_international_2010_interior.pdf/25/03/2013/
109.
110.
111.
***
***
***
112.
113.
114.
***
***
***
ro.scribd.com/doc/.../Asistenta-Sociala-a-Persoanelor-Cu-Handicap/25/03/2013/
ro.scribd.com/doc/124053049/CRESTIN-DEMOCRAIA/25/03/2013/
ro.scribd.com/doc/63330217/St-C-PE-A-III/25/03/2013/
ro.scribd.com/doc/69565576/doctrina-politica/25/03/2013/
ro.scribd.com/doc/95264227/definirea-dizabilitatii/25/03/2013/
ro.wikipedia.org/wiki/Managementul_proiectelor/25/03/2013/
115.
116.
***
***
117.
***
118.
***
119.
***
120.
***
121.
***
122.
***
123.
***
124.
***
21
125.
***
126.
***
127.
***
128.
***
129.
***
130.
***
***
132.
133.
134.
135.
***
***
***
***
136.
137.
138.
139.
140.
***
***
***
***
***
141.
***
142.
143.
144.
***
***
***
145.
***
146.
***
147.
***
148.
***
149.
***
150.
151.
152.
153.
***
***
***
***
154.
155.
156.
***
***
***
157.
158.
159.
***
***
***
160.
161.
***
***
162.
***
www.unicef.org/romania/ro/Raport_CRJ.pdf/25/03/2013/
www.uniuneaeuropean.go.ro/25/03/2013/
www.vaph.be/vlafo/view/nl/204713-en.html/25/03/2013/
22