Sunteți pe pagina 1din 5

Referat la: Semiologie neurologic

Student: Pnzariu Andrei-Laureniu

Recuperarea n accidentul vascular cerebral


ischemic cu hemiparez i afazie receptiv
(Wernicke)

Definiie. Accidentul vascular cerebral ischemic (numit i infarct sau ramolisment


cerebral) apare cnd un vas de snge este astupat de un tromb (cheag format la nivelul acelui
vas) sau embol (fragment dintr-un cheag aflat undeva n sistemul sanguin, care a fost
mobilizat de viteza sngelui, prin artere, arteriole, ctre teritoriul cerebral). Se mai poate
produce i datorit ngrorii peretelui intern al vaselor de snge prin depunerea de colesterol
(ateroscleroz).
Mecanismul producerii. Ischemia cerebrala sau accidentul vascular
cerebral ischemic apare atunci cand se reduce fluxul sangvin cerebral pentru cateva secunde
sau minute. Daca reducerea fluxului dureaza mai mult de cateva minute, apare infarctul
cerebral. Reducerea generalizata a fluxului sangvin cerebral (asa cum se intampla in
hipotensiune) determina sincope, infarcte in zonele de granita ale arterelor cerebrale, chiar
necroza cerebrala pe o anumita zona. O reducere localizata duce la aparitia deficitelor
neurologice focalizate.
Accidentul vascular ischemic apare cel mai frecvent la varstnici.
Cauze. Cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral sunt ateroscleroza cu
tromboembolism si embolismul cardiogen.

Ateroscleroza afecteaza de obicei originea arterei carotide interne si originea ramurilor


arteriale majore ale creierului. Placile aterosclerotice determina stenoza arteriala si obstructie
hemodinamica a fluxului.

Embolii apar atunci cand placa aterosclerotica se rupe, iar materialul necrotic (cum ar fi
cristalele de colesterol si resturile de tesut conjunctiv) este eliberat in circulatie si infunda
vasele sangvine.

Alte cauze mai sunt:

vasculitele (colagenoze vasculare, meningita tuberculoasa, micotica sau bacteriana)

disectiile carotidiene sau ale arterelor intracraniene

boli hematologice ca policitemia, trombocitoza, coagularea intravasculara diseminata

emboli cu originea in bifurcatia arterei carotide comune sau in sifonul carotidian

stari de hipercoagulabilitate

eclampsia din sarcina

contraceptivele orale

lupus

vasospasm cerebral

vasoconstrictie cerebrala reversibila

deshidratare

cancer sistemic

consumul de cocaina si amfetamine.


Manifestri clinice. Accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic apare ca un debut brusc
al unui deficit neurologic focal. Accidentul ischemic tranzitor (AIT) se prezinta ca un deficit
neurologic cu durata sub 24 de ore si de regula anunta un atac important (un AVC complet).
Daca deficitul neurologic persista peste 24 de ore ne confruntam cu un infarct cerebral.
Semnele si simptomele variaza in functie de teritoriul vascular afectat si de situatia
circulatiei colaterale.
La persoanele cu ateroscleroza de multi ani, circulatia cerebrala se adapteaza cu timpul la
deficitul relativ de sange. Cand apare o reducere brusca a circulatiei intr-o artera printr-un

embol (deci un AVC ischemic), aceste persoane suporta mai bine deficitul de perfuzie
deoarece circulatia lor cerebrala este deja adaptata la o perfuzie mai deficitara. De foarte mare
importanta este starea circulatiei colaterale. Daca este in bune conditii, ea poate suplini
scaderea aportului sangvin intr-un teritoriu.
Boala lacunar. Arterele poligonului Willis, artera cerebrala mijlocie si arterele bazilare si
vertebrale dau ramuri mici penetrante de pana la 300 microni in substanta alba profunda a
encefalului si trunchiului cerebral. Trombozarea acestor ramuri, cauzata cel mai frecvent
de hipertensiunea arteriala, produce infarcte lacunare de pana la 2 cm patrati. Infarcrul
produce un deficit neuronal brusc, dar dupa cateva saptamani/luni recuperarea poate fi
completa. Reprezinta mai putin de un sfert din toate atacurile.
Sindroamul lacunar care apare in urma afectarii acestor vase este:

Hemipareza motorie pura cu interesarea fetei, bratului, gambei, plantei si degetelor de


la picioare. In acest caz infarctul isi are sediul in bratul posterior al capsulei interne;

AFAZIA. O tulburare de limbaj rezultat n urma deteriorrii sau a vtmrii acelei pri a
creierului care controleaz exprimarea i nelegerea limbajului. Frecvent la persoanele n
vrst care de cele mai multe ori au suferit un atac cerebral, afazia pune individul in
imposibilitatea de a ntelege limbajul vorbit sau scris.
Persoanele afectate de afazie pot pronuna anumite sunete i pot, de asemenea, ntelege
cuvinte vorbite, dar sunt incapabile s-i contureze propriile cuvinte. n alt caz, ele pot fi n
msur s articuleze un cuvnt, dar la fel de uor devin incapabile s rosteasc un altul. Exist
multe tipuri de afazie n funcie de aria creierului care a fost afectat i de gravitate.
Afazia receptiv (afazie Wernicke) - persoana poate auzi o voce sau poate citi o
imprimare, dar nu nelege sensul mesajului.
Recuperarea hemiparezei post AVC ischemic cu afazie receptiv:
Principalul obiectiv al neuroreabilitarii este invatarea motorie. Aceasta tehnica permite
realizarea de noi sinapse, modificari in sinapsele existente si productia de substante
neurotransmitatoare cu rezultate in reluarea functiilor motorii pierdute prin leziunile cerebrale.
Pacientii efectueaza kinetoterapie pasiva si activa. Miscarile pasive sunt cele in care
terapeutul ajuta pacientul, in timp ce miscarile "active" sunt efectuate de catre pacient fara
ajutor din partea terapeutului. Exista o corelatie intre gradul de invatare motorie si
intensitatea si frecventa tehnicilor de kinetoterapie. Invatarea motorie nu trebuie sa
lipseasca din procedurile de reabilitare si este responsabila de cele mai multe rezultate in
recuperarea deficitelor motorii.
Kinetoterapia trebuie nceput ct mai precoce, n stadiul incipient al hemiparezei, atunci
cnd membrele sunt flasce, evitnd astfel hipertonia ulterioar. n acest stadiu al recuperrii,
micrile pasive sunt prioritare, kinetoterapeutul executnd flexii-extensii, abducii-adducii la
nivelul fiecrei articulaii n parte, ncepnd cu membrul inferior i terminnd cu membrul
superior. Se lucreaz att hemicorpul afectat ct i hemicorpul sntos pentru a menine

mobilitatea i tonusul muscular, efectund exerciiile ncepnd din partea distal a membrului.
Dup o perioad, se ncep exerciiile active, lucrnd cu ajutorul imitaiei, deoarece pacientul
cu afazie receptiv poate prezenta tulburri n ceea ce privete executarea comenzilor. De
asemenea, recuperarea mersului reprezint obiectivul primordial deoarece acesta este mijlocul
prin care pacientul se deplaseaz. Se poate lucra de asemenea pentru creterea amplitudinii
membrelor, la spalier, pacientul lucrnd activ sau activ-ajutat, terapeutul folosindu-se tot de
imitaie pentru comunicarea sa cu pacientul afazic.
Pe acelasi model ca invatarea motorie se bazeaza recuperarea limbajului vorbit sau
scris. Terapia logopedica stimuleaza plasticitatea cerebrala cu posibilitatea reprogramarii
zonelor sanatoase din vecinatea leziunii sau ale zonelor omoloage din emisferul opus. Prin
suite de exercitii de gimnastica fonarticulara, de corectare a pronuntiei sunetelor, silabelor,
cuvintelor sau prin exercitii de intelegere a limbajului vorbit/scris pacientul recupereaza in
timp functiile pierdute. Recuperarea limbajului este un proces laborios, de durata. Suportul
familial este important si scurteaza timpul de recuperare.
Terapia ocupationala (ergoterapia) este un ansamblu heterogen de tehnici de recuperare
ce au ca obiectiv recastigarea independentei si reinsertia sociala. Prin mijloace recreative
(pictura, muzica, jocuri distractive adaptate persoanelor cu dizabilitati), activitati casnice, sau
mici activitati mestesugaresti, pacientul invata sa se descurce independent in treburile
cotidiene. O terapie ocupationala eficienta reuseste sa redea pacientului inclusiv abilitatile
profesionale anterioare bolii. Un rol important il joaca suportul psihologic si consilierea
vocationala.
n ceea ce privete recuperarea hemiparezei la pacientul cu accident vascular ischemic
complicat cu afazie receptiv, din terapia ocupaional se pot folosi cu succes exerciii
precum:

Roata marinarului pentru creterea amplitudinii articulaiei umrului


Exerciii cu un prosop pe o suprafa dreapt, executnd micarea de extensie a
umerilor (se lucreaz cu ambele membre concomitent) Pentru cresterea amplitudinii
micrii de extensie din articulaia umrului.
Urcatul scrilor Creterea forei musculare i a mobilitii membrului inferior
Mersul cu faa, lateral i cu spatele, trecnd peste obstacole.