Sunteți pe pagina 1din 31

Ministerul Educaiei Cercetrii Tineretului i Sportului

Grup colar Agromontan Romeo Constantinescu

Lucrare pentru certificarea


competenelor profesionale

Profesor Coordonator
Absolvent
Jr. Burdusel Dana

Popescu

Andreea Loredana
Page 1

CONTRACTUL DE ASIGURARE

1.DE CE ESTE NEVOIE DE ASIGURARI ?


1.2.CE SUNT ASIGURARILE?
1.3.IMPORTANTA ASIGURARILOR IN ECONOMIE
2.CONTRACTUL DE ASIGURARE
2.1.ELEMENTELE CONTRACTULUI DE ASIGURARE
2.2.PRINCIPIILE CONTRACTULUI DE ASIGUARE
2.3.FUNCTIILE ASIGURARII
2.4.TRASATURILE CONTRACTULUI DE ASIGURARE
3.ASIGURAREA DE BUNURI SI DE RASPUNDERE CIVILA
3.1.CONDITII GENERALE ALE ASIGURARII DE BUNURI
3.2.EVALUAREAPAGUBELOR SI STABILIREA DESPAGUBIRILOR

Page 2

ARGUMENT
Am ales aceasta tema de proiect deoarece este o tema de actualitate, deoarece din ce in ce mai
multe persoane isi asigura bunurile de valoare si personele sau chiar animalele dragi lor.
Am fostt atras de aceasta tema deoarece omul intodeauna a fost obsedat de siguranta, insa aceasta
nu se poate obtine foarte usor, deoarece natura sau cursul vietii pot fi schimbatoare, nu mai avem
siguranta zilei de maine, iar acest lucru poate fi obtinut cu ajutorul unei asigurari, fie ea de viata,
de bunuri, de autotmobile s.a.m.d.
In acest proiect am ales sa va conving ca nevoia de asigrurare este intr-o continua crestere, si omul
va avea intodeauna nevoie de siguranta si incredere chiar daca nu poate controla natura sau cursul
vietii.
In sfarsitul proiectului o sa va prezint cateva exemple de contracte de asigurare si principalele
caracteristici ale acestora

Page 3

1.DE CE ESTE NEVOIE DE ASIGURARI ?


O conditie esentiala a existentei unei societati umane este productia. Pentru a trai si a evolua, omul trebuie
sa produce, creind bunuri materiale. Pentru aceasta el foloseste unelte si actioneaza asupra naturii. Astfel,
intre om si natura se creeaza raporturi de interdependent. Chiar daca actioneaza asupra ei, omul nu poate
trai in afara naturii si se supune conditiilor natural, incercand, in acelasi timp, sa modifice mersul normal
al fenomenelor naturii in folosul lui. Dar, oricat de mult a evoluat umanitatea, ea nu poate controla tot ce
se intampla in jurul nostru, mai ales natura. Aceasta actioneaza, in ultima vreme surprizand prin gravitatea
catastrofelor natural care lovesc diferite regiuni si ducand la pierderii material si de vieti omenesti. Daca
unele pericole sunt independente de vointa omului ( au character obiectiv), numite si pericole natural,
altele sunt legate de comportamentul uman (prin nepriceperea, neglijenta sau abuz omul poate
provocapagube); acestea au un character subiectiv. Deci natura nu este singura care ne afecteaza si ne
provoaca pagube. La aceasta se poate adauga riscurile ce tin de natura umana: accidentele care ne pandesc
la tot pasul: jaful, furturile, talhariile, etc, aceste riscuri nu vor disparea niciodata. La aceasta se mai
adauga si aletele, ce tin de sanatate, activitate profesionala, si , in cazul firmelor, riscuri privind marfurile
sau activitatea firmei.
De aceea omul trebuie sa cunoasca efectul acestor pericole, pentru a le putea combate. Aceste riscuri
trebuiau transferate asupra altcuiva. Asa a aparut necesitatea existentei unor anumite forme de protective
care s-au concretizat in asigurari. Aceste servicii (produsele de asigurare) sunt oferite de companii
specializate care preiau diferite riscuri in schimbul unei sume de bani.astfel, asiguratorul este protejat de
problemele cauzate in accidentele de orice natura, de riscurile care ar putea duce la falimentetc.
necesitateaasigurarilor este ilustrata de frecventa foarte mare pe care acestea o au in Occident, unde
majoritatea oamenilor au toate tipurile de asigurari. Dezvoltarea simtului proprietatii conduce la
protejarea acesteia de diferite riscuri.
Pericolele la care sunt expusi oamenii ,animalele si bunurile sunt variate:

Page 4

Pericole

Catastrofe/
calamitati
naturale

Catastrofe/cala
mitati tehnice
(accidente)

-accidente de munca
-accidente rutiere,
feroviare, maritime si
aeriene

In domeniul asigurarilor, evenimentele care provoaca pagube material sau afecteaza viata sau sanatatea
oamenilor sunt denumite catastrofe naturale sau catastrofe tehnice.
Din catastofele natural fac parte: inundatiile,furtunile, seismele, seceta si incendiile, frigul si inghetul,
caderile de grindina, avalanse de zapada.
Furtunurile care pot fi cicloane, uragane si taifunuri pot produce pagube mari;astfel uraganul Andrew
din 24 August 1992 a produs daune asigurate in SUA estimate la aproape 18 mld. de dolari.
Din calamitatile tehnice fac parte: incendiile si exploziile, accidentele de aviatie, accidentele maritime,
lacustre si fluvial, accidentele rutiere si feroviare, accidente produse in mine si cariere, prabusiri de cladiri
si lucrari de artaetc.
Legea 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania defineste in mod direct contractul de
asigurare in art. 9. Potrivit legii, prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima
asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui anumit risc, sa plateasca asiguratului sau
beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, denumita indemnizatie, in limitele si in termenele
convenite. Din definitia data rezulta ca acest contract de asigurare este un contract care da nastere la
drepturi si obligatii reciproce si ca, prin continutul sau este un act juridic de formatie bilaterala. In
Page 5

conceptia dreptului romanesc (art. 942 Cod Civil), ca si in alte sisteme de drept, esential in conturarea
validitatii, a caracteristicilor si a naturii juridice, este acordul de vointa al partilor, vointa juridica.

1.2.CE SUNT ASIGURARILE?

Asigurarea este o forma de protectie bazata pe un contract, prin care o persoana fizica sau juridica care se
va numi asigurat, cedeaza anumite riscuri unei persoane juridice - asigurator, platind asiguratorului o
suma de bani numita prima de asigurare. Asiguratorul se obliga prin acesta contract sa plateasca
asiguratului despagubiri in cazul in care evenimentele prevazute in contract au loc.
Pentru a elimina nenumaratele riscuri omul are mai multe obtiuni:

Evitarea sau prevenirea riscului masuri cu character anticipative care se iau pentru a nu

se produce vreun risc.


Limitarea pagubelor masuri care au rolul de a reduce efectele distrugerilor, imediat dupa

producerea catastrofei, dar inainte de a lua sfarsit calamitatea.


Producerea de reserve pentru acoperirea eventualelor pagube presupune constituirea unui

fond de rezerva, care poate fi folosit in acest scop.


Trecerea riscurilor asupra altei personae se poate realize atunci cand o persoana fizica
sau juridical aceepta sa plateasca o anumita suma de bani unei alte personae, de regula
specializata, care se angajeaza sa suporte pagubele acelui risc pentru care este platita.

Alegerea uneia dintre obtiunile de combatere ale riscului depinde de conditiile concrete, dar si de puterea
economica a persoanei fizice sau juridice interesate. Necunoasterea producerii momentului calamitatii sau
a dezastrului a impus ca omul sa aiba, in permanenta, la dispozitie,un fond care sa acopere pagubele
produse.
Asigurarea exprima in principal o protective financiara pentru pierderile suferite de oameni sau companii
datorate unor diverse riscuri.

Page 6

1.3.IMPORTANTA ASIGURARILOR IN ECONOMIE

Sporirea produsului intern brut (P.I.B.) influenteaza in mod favorabil dezvoltarea asigurarilor, reflecta in
volumul primelor incasate in decursul unui an. Intre cei doi indicatori exista relatii biunivoce, asadar
ramura asigurarii are impact asupra economiei nationale.
1. ASIGURARILE RAMURA CREATOARE DE VALOARE ADUGATA
In productia bruta a ramurii asigurarii nu se include total primelor de asigurare, ci numai o anumita parte,
adica remuneratia activitatii. Valoarea adaugata bruta sau consumul intermediar se obtine din productia
bruta. Majoritatea tarilor dezvoltate realizeaza o valoare bruta in asigurari mare, comparative cu tarile in
curs de dezvoltare, unde valoarea bruta este foarte mica. Sectorul de asigurarie este, deci, slab dezvoltat,
ca o consecinta fireasca a declinului rconomic si al nivelului scazut de trai din aceasta tara. Micsorarea
cheltuielilor de consum a populatiei si scaderea capacitatii de finantare de catre societati a costurilor de
productie si de circulatie, restrange protectia prin asigurare.
2. ASIGURARILE RAMURA CREATOARE DE LOCURI DE MUNCA
Oferind numeroase locuri de munca, asigurarile au un rol important in economia unei tari, in ultimul timp
remarcandu-se o tendinta de crestere a efectivelor de salariati in societatile de asigurari.
3. ASIGURARILE RAMURA PARTICIPANTA LA OFERTA DE CAPITA DE IMPRUMUT PE
PIATA FINANCIARA
Societatile de asigurare au obligatia sa constitue reserve de prime, care sunt la dispozitia societatii de
asigurare si pot fi olosite ca resurse proprii. Fructificarea acestor reserve de prime se face prin plasarea
acestor sume in actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur, depuneri pe termen la banci, acordare de
imprumuturi, achizitii de bunuri imobiliareetc. Resursele financiare provenite de la societatile de
asigurare nu sporesc masa monetara aflata in circulatie, cid oar o redristibuie, consolidand astfel echilibrul
Page 7

monetary. Numai in cazul imprumuturilor acordate pe baza politelor de la asigurarile de viata creste masa
monetara, dar este o crestere mica si controlata.

4. ASIGURARILE FACTOR DE REDUCERE A INCERTITUDINII ECONOMICE SI UN


MIJLOC DE RELUARE A ACTIVITATII INTRERUPTE TEMPORAR
Atunci cand o persoana incheie o asigurare, este o connstienta de un anumit risc, incercand sa se puna la
adapost de consecinte negative. Riscul nu dispare, dar efectele lui se muta de la asigurat la asigurator.
Astfel, pentru, asigurat, viitorul capata o anumita certitudine, prima de asigurare devine un cost de
productie sau o cheltuiala in bugetul familiei. Chiar daca asigurarile nu reduc numarul riscurilor, oamenii
sunt mai bine pregatiti sa le faca fata. Existenta asigurarilor face posibila repararea cladirilor, masinilor,
inlocuirea anumitor bunuri intr-un timp mai scurt, existand resursele financiare necesare

Page 8

2.CONTRACTUL DE ASIGURARE

Asigurarea pentru a putea fi operata, trebuie sa aibe forma juridical.


Forma ei juridical este contractual, acordul de vointa intre asigurat si asigurator.
Codul civil roman, prevede prin contractual de asigurare, intreprinderea se oblige ca, in schimbul unei
prime, sa ia asupra sa un risc.
Legea privind asigurarile in Romania nr. 136/29.12.1995 prevede: prin contractual de asigurare,
asiguratorul se oblige sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se oblige ca, la producerea unui
anume risc, sa plateasca asiguratoruluisau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, denumita in
continuare indemnizatie, in limitele si la termenel convenite. Contractual incheiat intre asigurat si
asigurator este denumit contract de asigurare sau polita de asigurare.
Polita de asigurare- reprezinta un contract prin care o companie de asigurari (asigurator)se obliga sa
despagubeasca o persoana fizica sau juridical (asigurat) in cazul in care se produce un risc prevazut in
contract.
Contractual de asigurare se incheie in forma scrisa si cuprinde:

Numele si denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante;


Obiectu asigurarii:bunuri, personae si raspundere civila;
Riscurile ce se asigura;
Momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiguratorului;
Primele de asigurare;
Sumele asigurate;
Alte elemente care stabilesc drepturile si obligatiile partilor

Page 9

Politele de asigurare contin, de regula:


Un capitol de definitii(in care sunt explicate riscurile asa cum le intelege asiguratorul)
Clauza precise cu privire la riscurile asigurate, riscurile excluse, intrarea in vigoare si terminarea
politei, prelungirea ei, conditiile in care se acorda despagubirile.\
Partile unui contract de asigurare sunt:
ASIGURATORUL este persoana juridica (societatea de asigurari) care are ca obiect de activitate
realizarea de operatiuni de asigurare prin constituirea fondului de asigurare, contractarea asigurarii,
plata unor despagubiri (in cazul asigurarilor de bunuri), acoperirea unor prejudicii provocate tertelor
persoane (in cazul asigurarii de raspundere civila) plata sumei asigurate si a altor indemnizatii de
asigurare rezultate din asigurarile de persoane.
ASIGURATUL este o persoana fizica sau juridica care in baza unor clauze dinainte stabilite si de
comun acceptate intra in relatii juridice de asigurare cu asiguratorul. In cele mai dese cazuri asiguratul
este persoana fizica sau juridica ce perfecteaza relatia de asigurare in calitate de contractant,
efectueaza plata primelor de asigurare in vederea constituirii fondului de asigurare si este indreptatita
sa solicite asiguratorului despagubiri pentru pagubele suferite ori suma asigurata in cazul ivirii
evenimentului asigurat, avand deci calitatea de beneficiar de asigurare.
CONTRACTANTUL- constituie o exceptie in raportul de asigurare. In aceasta calitate se regasesc
acele persoane fizice sau juridice care au un interes in legatura cu asiguratul si care contracteaza
asigurarea in numele si pentru acesta. Contractantul isi asuma sarcina de a negocia conditiile incheierii
asigurarii, semnarea contractului de asigurare (incheierea lui) si plata primei de asigurare.
BENEFICIARUL de asigurare de regula este insusi asiguratul. In unele situatii, prevazute expres in
conditiile de asigurare calitatea de beneficiar o pot avea si alte persoane, specificate expres in
contractul de asigurare sau numai in polita. In asemenea cazuri in politele de asigurare se vor
mentiona toti factorii implicati respectiv asiguratorul, contractantul si, in cazul decesului
asiguratului, beneficiarul sumei asigurate

Page
10

2.1.ELEMENTELE CONTRACTULUI DE ASIGURARE

Suma asigurata - Reprezinta limita maxima pana la care asiguratorul il despagubeste pe asigurat sau
beneficiar la producerea evenimentului asigurat. Suma asigurata se stabileste in contract sau polita de
asigurare la asigurarile facultative si prin acte normative in asigurarile prin efectul legii. In asigurarile
facultative suma asigurata se stabileste in general de catre asigurat la intelegere cu asiguratorul. Suma
asigurata poate fi si modificata in cursul derularii contractului, prin intelegere intre parti. La asigurarile
obligatorii, asiguratul nu-si poate stabili independent suma asigurata, aceasta fiind prevazuta de actele
normative care reglementeaza asigurarea, restrictiv sau cu alternative.
Prima de asigurare - Prima de asigurare este suma de bani, dinainte stabilita pe care asiguratul este
obligat in baza contractului de asigurare sau in baza legii sa o plateasca asiguratorului in schimbul
preluarii riscului asigurat si angajamentul sau de a achita asiguratului, la producerea riscului asigurat a
despagubirii sau a sumei asigurate cuvenite. Ea este o taxa pentru protectia oferita de asigurator. Alte
denumiri ale primei de asigurare de uzanta in domeniul asigurarilor cota tarifara, prima neta, adaosul de
prima si prima bruta.
Clauza Bonus-Malus - in asigurari constituie un sistem de reducere sau majorare a primei de asigurare
pentru a stimula sau sanctiona grija ori indiferenta asiguratilor fata de bunurile cuprinse in asigurare.
Paguba-paguba constituie expresia valorica a prejudiciului produs prin ivirea evenimentului asigurat la
bunurile cuprinse in asigurare. La fel de bine se poate utiliza si notiunea de dauna iar in asigurarile de
persoane se utilizeaza notiunea de suma asigurata sau vatamare corporala, iar in asigurarile de risc
financiar, notiunea de pierdere financiara
Despagubirea - reprezinta suma acordata asiguratului de catre asigurator pentru acoperirea unei pagube
la bunuri sau raspundere civila, paguba produsa dintr-un eveniment asigurat. Ea reflecta dezdaunarea de
catre asigurator, deci este un cost al refacerii obiectului distrus partial sau total sau de reparare a
prejudiciului produs
Page
11

Perioada de asigurare- Constituie intervalul de timp in care asigurarea este valabila. La asigurarile
facultative intervalul de asigurare este de regula un an calendaristic. La asigurarile de bunuri perioadele de
asigurare pot fi si mai mici de un an (semestrial, trimestrial, lunar) sau mai mari de un an. In cazul
asigurarilor de viata durata asigurarii este mai mare de un an, ajungand dupa caz la 20 ani si chiar 30 ani.
Se pot intalni asigurari si cu perioade nedetermina.

2.2.PRINCIPIILE CONTRACTULUI DE ASIGUARE

Principiul raspunderii proportionale. In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se


stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului
asigurat.
Pricipiul primului risc . In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare este egala cu
paguba, fara a putea depasi nivelul sumei asigurate.
Principiul raspunderii limitate . In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se acorda
numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita. Partea din
valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in sarcina asiguratului poarta denumirea de fransiza. Ea
poate fi de doua feluri: atinsa si deductibila. In cazul fransizei atinse, asiguratorul acopera in intregime
paguba pana la nivelul sumei asigurate - daca aceasta este mai mare decat fransiza. Fransiza deductibila se
scade in toate cazurile din paguba indiferent cat este volumul acesteia din urma. Existenta fransizei il
determina pe asigurat sa manifeste mai multa grija pentru prevenirea pagubelor.
Principiul despgubirii prezint cea mai mare importan. El readuce asiguratul n situaia pe care a avut
o nainte de survenirea evenimentului asigurat fr intenia de a l mbogi injust. Conform acestui
principiu contractul nu ofer despgubiri peste valoarea pierderilor suferite. Raiunea acestui principiu
deservete dou obiective asociate:
mpiedic asiguratul s profite din asigurare;
reduce riscul subiectiv prin ndeprtarea interesului pentru profit.
Principiul bunei credine -La ncheierea contractului de asigurare, fiecare dintre pri trebuie s se bucure
de ncrederea celeilalte, altfel pot s existe interese neexprimate care s conduc la ncetarea sau rezilierea
contractului pe baza unor fapte ilicite.

Page
12

2.3.FUNCTIILE ASIGURARII

In procesul formarii si utilizarii fondului de asigurare au loc fluxuri banesti in doua etape, astfel:
Primele de asigurare pornesc de la persoanele fizice si juridice asigurate catre societatile de asigurari;
Indemnizatiile de asigurare(despagubiri/sume asigurate)pornesc de la fondul de asigurare constituit la
nivelul societatilor de asigurari catre persoanele fizice si juridice afectate de producerea evenimentului
asigurat.
Fondul de asigurare imbraca forma baneasca, se formeaza in mod descentralizat, dar se utilizeaza in mod
centralizat. El se constitue in vederea acoperirii unor pagube provocate de fenomene viitoare si nesigure.
Asigurarea presupune existenta unei comunitati de risc care se formeaza in mod spontan, prin simpla
participare la constituirea fondului de asigurare aflat la dispozitia unei organizatii specializate. Acest fond
se imparte conform principiului mutualitatii (la constituirea fondului de asigurare participa toti membrii
unei comunitati , dar aceasta se repartizeaza numai celor asigurati care au suferit prejudicii in urma
producerii riscului asigurat). Cu alte , asigurarea exprima relatii de distribuire si redistribuire a valorii
adaugate brute. Aceste relatii apar in procesul construirii si utilizarii fondului de asigurare si au ca scop
desfasurarea fara intrerupere a activitatii economice, pastrarea integritatii bunurilor asigurate, protejarea
persoanelor fizice impotriva riscurilor care le-ar putea afecta viata ori integritatea corporala precum si
onorarii obligatiilor de raspundere civil ace revin persoanelor fizice si juridice fata de terti.
Ca orice component a sistemului financiar, asigurarile indeplinesc anumite functii:
Functia de repartitie este functia principal a asigurarilor. Se manifesta atat in procesul de formare a
fondului de asigurare (prin primele de asigurare platite de persoanele fizice/juridice), iar apoi in
procesul de repartizare a fondului de asigurare catre destinatiile sale legale (plata indemnizatiei de
asigurare, finantarea unor actiuni cu character preventive, acoperirea cheltuielilor administrativgospodaresti, ale societailor de asigurari, constituirea fondurilor de rezerva)
Page
13

Tot prin aceasta functie de repartitie, societatile de asigurare dirijeaza catre bugetul de stat sau bugetele
locale impozitele datorate, iar contributiile cuvenite asigurarilor sociale sunt directionate catre bugetul
asigurarilor sociale de stat.
La connstituirea fondului de asigurare participa numai acele personae fizice/juridice care au calitatea de
asiugurat, iar la repartizarea lui, numai acei asigurati care indeplinesc conditiile de a incasa indemnizatia
de asigurare (conditii stabilite in contractual de asigurare sau prin lege)

Prima de
asigurare

Prima de
asigurare

FONDUL DE
ASIGURARE

Indemnizatia
de asigurare

Finantarea unor
actiuni cu
character
preventiv

Cheltuieli
administratigospodaresti

Impozite

Contributii
pentru
asigurari

Schema formarii si repartizarii fondului de asigurare


Page
14

Fonduri de
rezerva

Functia de control este o functie complementara a asigurarilor care urmareste modul in care sunt
incasate primele de asigurare si alte venituri ale societatii de asigurare, cum se fac platile pentru
indemnizatiile de asigurare, cheltuielile pentru prevenirea riscurilor, cheltuielile administrativgospodaresti etc Tot prin aceasta functie se urmareste si corecta determinare a drepturilor cuvenite
asiguratilor, modul de gospodarie eficienta a fondului de asigurare, si a rezervelor constituite, modul
de indeplinire a obligatiilor financiare fata de stat si fata de terti a asiguratorului. In scopul apararii
drepturilor asiguratilor si promovarii stabilitatii activitatii de asigurare in Romania a fost infiintata de
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor(CSA) care are misiunea de a pune in aplicare legislatia din
domeniul asigurarilor impartial, cu onestitate si promtitudine; de a proteja, in temeiul legii,
consumatorii de produse de asigurari; de a incuraja formarea unui piete sanatoase a asigurarilor; de a
promova necesitatea unei mai bune serviri a interesului public.
Functia de compensare, in cazul asigurarilor de bunuri si raspundere civila, consta in despagubirea
pagubelor provocate de calamitatile natural si accidente si, in cazul asigurarilor de personae, plata
unor sume asigurate.
Principalele trasaturi ale asigurarii sunt:
Distribuirea daunelor intre mai multi detinatori de polite;compensarea acelora care au suferit pagube,
din fondurile special create prin contributia detinatorilor de polite.
Furnizarea unei protectii; asigurarea reduce temerile asiguratorului, oferindu-I protective. Acesta ofera
incredere si elibereaza destinatarul unui contract de asigurare de o potential problema financiara.
Compensatia, financiara este posibila datorita faptului ca a fost creat un fond de asigurare din primele
asigurate si platite de catre asigurati; asigurarea are rolul de a contribui la refacerea unei situatii
financiare in urma daunelor pe care le pot avea asiguratii si prelucrarea obligatiilor de catre societatea
de asigurari fata de unele evenimente pentru care acestia sunt direct raspunzatori.
Economie si protective familial; unele asigurari (asigurarile de viata cu acumulare de capital,
asigurarile copiilor pentru studii etc)
Pensia private; cresterea sumei de care poate benficia o persoana care la o anumita varsta nu mai
munceste.

Page
15

Notiunea de asigurare se foloseste si pentru asigurarile sociale. Fondurile asigurarilor sociale de sta se
constituie la dispozitia Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a unor organizatii obstesti si se
formeaza, in principal, pe seama contributiei agentilor economici, a institutiilor publice si a persoanelor
fizice care folosesc munca salariata.
Fondul astfel constituit poate fi completat pe seama subventiilor primite de la bugetul de stat, in cazul in
care nu este acoperitor. In tara noastra, fondul asigurarilor de stat se utilizeaza pentru:

Acordarea de pensii
Indemnizatii
Ajutoare
Trimiteri la odihna si tratament

Separate de fondul asigurarilor sociale ,se mai constituie, pe seama contributiei salariatilor, fondul pentru
pensie suplimentara, sip e seama contributiei agentilor economici, a institutiilor publice si a salariatilor
fondul pentru ajutor de somaj.
In sfera asigurarilor sociale intre salariati (indifferent daca sunt angajati cu contract de munca pe o
perioada nedeterminata, cu contract de munca pe termen limitat sau ca zilieri), pensionarii precum si alte
categorii sociale.intre asigurarile incheiate prin intermediul societatilor comerciale de asigurari si al
organizatiilor de asigurari mutual, pe de o parte, si asigurarile sociale, pe de alta, exista asemanari, dar si
deosebiri.

Page
16

Asigurarile mijlocite ale societatilor si ale Asigurarile sociale


organizatiilor mutuale
Asemanari
Exprima relatii economice de distribuire si redistribuiere a valorii adaugate brute
Deosebiri
Au alte fluxuri de formare si distribuire

Au alte fluxuri de formare si distribuire

Participantii la construierea fondurilor sunt, Participantii la construirea fondurilor- agenti


de regula, si beneficiary ai indemnizatiilor de economici, institutiile publice si statul-sunt
asigurare;

exceptie

personae,

unde

fac

asigurarile

beneficiar

al

de nonbeneficiari directi ai resurselor distribuite, in

sumelor timp ce nonparticipantii- salariati, pensionari si

asigurate pot sa fie terte personae, desemnate membri lor de familie- sau participantii intr-o
de cei care au incheiat asigurarea

anumita masura sunt beneficiary nemijlociti ai


fondurilor respective

Pe masura ce se amplifica riscul asigurat, Largirea

protectiei

sociale

nu

antreneaza

creste costul asigurarii, urmarindu-se ca neaparat majorarea contributiei pentru salariati


primele incasate si indemnizatiile platite si (in tarile in care o asemenea contributie se
alte cheltuieli effectuate sa existe un echilibru percepe), ci sporirea contributiei agentilor
permanent

economici, a institutiilor publice si, evident, a


statului.

Solidaritatea nationala

Solidaritatea intre membrii comunitatii de risc

Page
17

2.4.TRASATURILE CONTRACTULUI DE ASIGURARE

CONTRACT
CONSENSUAL

C
O
N
T
R
A
C
T
U
L

CONTRACT
SINALAGMATIC

CONTRACT
ALEATORIU

D
E

CONTRACT CU
TITLU ONEROS

A
S
I
G
U
R
A
R
E

CONTRACT
SUCCESIV

CONTRACT DE
ADEZIUNE

CONTRACT DE
BUNA CREDINTA

Page
18

1. Este un contract consensual,adica se incheie valabil prin simplul consintamant al partilor. Acest
contract este valabil din momentul in care asiguratorul si asiguratul si-au exprimat acordul de vointa cu
privire la continut. Forma scrisa este ceruta de legiuitor din dorinta de a proteja interesele asigurantilor si
al tertilor.
2. Este un contract sinalagmatic, adica partile contractante isi asuma obligatii reciproce si
interdependente. Asigurantul se oblige sa faca declaratii de risc exacte, in atentia asiguratorului, atat la
incheierea contractutui, cat si la producerea sinistrului: totodata asiguratorul se obliga sa achite primele de
asigurare datorate, la randul sau asiguratorul se oblige sa acopere riscul asiguratului, in cazul producerii
acestuia, acordand indemnizatia cuvenita. Asiguratorul este tinut sa isi respecte obligatia contractual
numai in masura in care asiguratul si-a onorat obligatiile sale contractuale. In caz contrar, asiguraul
decade din drepturi, cand contractual este lovit de nulitate sau contractual ramane valabil pe o suma
asigurata mai mica. reciprocitatea nu functioneaza in acest caz, decat atunci cand asiguratul si-a respectat
integral obligatiile asumate fata de asigurator.
3. Este un contract aleatoriu, adica la inchiderea acestuia partile nu cunosc existent sau intinderea exacta
a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract. Obligatiile asumate de asigurant si
asigurator depend de un eveniment viitoar si incert. Acest eveniment comporta pentru fiecare din parti o
sursa de castig sau un risc de pierdere. Contractual aleator este esential la contractual de asigurare: daca
evenimentul pentru care se solicita incheierea contractului ar fi cert, iar in momentul producerii lui ar fi
cunoscut de parti asigurarea nu ar mai avea sens, riscul respective urmand sa fie acoperit cu certitudine de
catre asigurator.
4. Este un contract cu titlu oneros, adica fiecare parte urmareste sa obtina un folos, o contraprestatie in
schimbul obligatiei ce isi asuma. La fel ca si alte contracte oneroase (de vanzare-cumparare, de schimb,
de locatie), contractual de asigurare este opus contractului gratuit(de donatie, comod, etc)care
presupune obligatii numai pentru una din parti, iar nu pentru amandoua. Asiguratul beneficiaza de
protective pe care i-o ofera asiguratorul, care preia asupra sa riscul asigurat, nu in mod gratuit, ci in
schimbul unei platii sub forma unei prime de asigurare sa o cotizatiei dupa caz.
5. Este un contract succesiv, adica se esaloneaza in timp. Asiguratorul se angajeaza sa acopere un anumit
risc o perioada foarte lunga de timp(spre exemplu , in cazul contractului de asigurare de deces pe o
perioada nelimitata) cu plata anuala sau subanuala a primei sau o perioada foarte scurta(in timpul unui
zbor aerian intre doua puncte geografice) cu plata integral a primei la incheierea contractului.
Page
19

7. Este un contract de adeziune, adica desi este redactat si imprimat de asigurator, la el a aderat
asiguratul. La asigurarile de persone, asiguratorul intocmeste polite de asigurare tip, in care toate
conditiile contractuale- termen de valabilitate, suma asigurata, cota de prima etc-sunt standard. In
asemenea cazuri, solicitantilor-asiguratii potentiali-nu le ramane decat sa le accepte sau sa refuse in
bloc(asigurarile de bunuri de valoare mare), asiguratorul elibereaza un proiect de contract( o oferta) pe
care o negociaza cu viitorul asigurat.
9. Este un contract de buna credinta, adica presupune ca executarea acestuia sa se faca de buna credinta
de catre parti. Intrucat asiguratorul accepta preluarea unui risc, bazandu-de pe informatiile furnizate de
solicitantul unei asigurari sau determina cuantumul despagubirii pe care urmeaza sa o acorde asiguratului
tot pe baza informatiilor provenite de la aceasta, fara putinta de a le verifica de fiecare data, atunci cand se
constanta ca informatiiile puse la dispozitia asiratorului nu au fost corecte, acestia sunt sanctionati de o
maniera foarte severa

3.ASIGURAREA DE BUNURI SI DE RASPUNDERE CIVILA


3.1.CONDITII GENERALE ALE ASIGURARII DE BUNURI
a. Caracteristicile contractului de asigurri de bunuri

Asiguratul trebuie s aib un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat;


asigurri facultative de bunuri pot ncheia persoane fizice i juridice cu domiciliul sau reedina n
Romnia;
Asigurarea de bunuri se ncheie, n general, pe o perioad de maximum un an, minimum trei luni;
Page
20

primele de asigurare se stabilesc de asigurtor n urma unor calcule statistico-matematice riguroase;


rspunderea asigurtorului ncepe dup 24 ore de la plata primei desasigurare i se ncheie la ora 24 a
ultimei zile din contract;
Contractul se reziliaz de drept n situaiile:

dac nainte de a ncepe rspunderea asigurtorului

evenimentul s-a produs;

dup nceperea rspunderii asigurtorului, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibil;


asiguratul poate denuna asigurarea dac:
- asiguratul a dat rspunsuri inexacte/incomplete sau nu a ntiinat unele
schimbri (modificri) ale bunului asigurat;
-

asiguratul nu a pstrat bunul asigurat n bune condiii i n conformitate cu


dispoziiile legii; despgubirea datorat de asigurtor nu poate depi
valoarea bunului, cuantumul pagubei i suma asigurat, dac nu este altfel
prevzut n contract;

b. Interesul asigurabil

un contract de asigurare dac nu are interes asigurabil nu poate fi valid (juridic);


este valoarea pecuniar a bunului expus pierderii valoarea patrimonial care o poate pierde
asiguratul / beneficiarul n urma producerii evenimentului asigurat;

Condiiile eseniale pentru a exista interesul asigurabil:

n cazul pierderii/degradrii bunului, asiguratul s sufere o daun evaluat n bani;


bunul menionat s constituie obiectul asigurrii;
asiguratul s aib o relaie patrimonial cu obiectul asigurat;

Regula general: s existe interes asigurabil att n momentul ncheierii asigurrii ct i n momentul
producerii riscului asigurat;

n afara proprietarului bunului exist i alte situaii n care i


alte persoane pot avea interes asigurabil:
proprietate n comun;
proprietate ipotecat;
proprietate nchiriat;
proprietate aflat n custodie;
asiguratul s fac parte din familia proprietarului.

c. Obiectul asigurrii menionat n contract

bunuri aparinnd persoanelor fizice/juridice cu domiciliu/reedina n Romnia;


Page
21

bunuri primite n folosin sau aflate la acesta spre pstrare, curare, vopsire, vnzare, etc.; spre a

fi expuse muzeelor, expoziiilor, coleciilor, etc.;


bunuri ce fac obiectul unor contracte de cesionare, nchiriere, locaie de gestiune;
bunurile i riscurile ce pot fi asigurate i situaiile n care se acord despgubiri sunt prevzute n
condiiile special stabilite pentru fiecare fel de asigurare.

d. Principalele riscuri asigurate

riscuri civile;
riscuri comerciale i industriale.

n general, societile de asigurare acord despgubiri n caz de pierdere sau avariere a bunului asigurat,
produs de: incendiu, inundaii, grindin, furtuni, secet, cutremur de pmnt, trsnet, explozie, ploaie
torenial, uragan, prbuire sau alunecare de teren,
greutate a stratului de zpad, etc.
Se pot acorda despgubiri i dac sau produs pierderi datorate unor aciuni motivate de degajarea, mutarea
unor cldiri sau alte bunuri dect cldiri n scopul prevenirii unor pagube mai mari sau curirii locului
unde s-a petrecut evenimentul asigurat.
Unele societi de asigurare pot trata furtul prin efracie / tlhrie ca risc de sine stttor, altele pot cere
prime corespunztoare pentru o asigurare complementar sau altele le
refuz.
Unele societi de asigurare emit polie distincte pentru bunuri din locuine i birouri i bunuri din uniti
de producie i comerciale.
e. Principalele excluderi
Principalele excluderi din contractul de asigurare privesc refuzul de despgubire pentru cauze de: rzboi,
invazie, insurecie armat, revoluie, altele se refer la uzura fizic, la pagubele rezultate n urma actelor
intenionate ale asigurtorului, n urma radiaiilor nucleare sau a viciului intern, s.a.m.d.
f. Modaliti de stabilire a sumei de asigurare
suma de asigurare nu trebuie s depeasc valoarea real a bunului n momentul ncheierii asigurrii;
asigurarea este astfel conceput nct s nu permit acordarea unei despgubiri mai mari dect pierderea
efectiv suferit de asigurat (subevaluarea sau supraevaluarea valorii reale a bunului);
Prin valoarea bunului la data asigurrii se nelege :
Page
22

la cldiri i construcii valoarea de nlocuire din care se scade uzura n raport cu vechimea, cu

gradul de ntrebuinare i cu starea de ntreinere a acesteia;


la mijloacele fixe i obiectele de inventar valoarea de nlocuire din care s-a sczut uzura, n

raport cu vechimea, cu gradul de ntrebuinare i cu starea de ntreinere a acesteia;


la bunuri casabile valoarea de nlocuire;
la materii prime, materiale, produse finite, mrfuri i altele asemntoare preul de cost sau

preul de achiziie al acestora;


pentru bani n numerar, timbre sau librete de economii valoarea nominal;
pentru hrtii de valoare preul pieei;
pentru metale nobile neprelucrate, bunuri din metale nobile, bijuterii , perle pietre preioase,

precum i alte asemenea preul pieei;


pentru colecii i obiecte de art valoarea de circulaie determinat pe baz de cataloage i/sau
expertise

n asigurarea de bunuri se folosete o varietate de limite n ceea ce privete suma asigurat, aplicate unui
singur articol (cldiri) sau unei categorii de bunuri (bunuri personale).
O alt problem n stabilirea cu exactitate a sumei asigurate o constituie rata inflaiei, destul de ridicat n
ultimul deceniu la multe ri ale lumii i care a determinat creterea rapid a valorii bunurilor. Unii
asigurtori rezolv problema inflaiei crescnd automat suma de asigurare i primele la fiecare rennoire
anual, pe baza ratei medii anuale a inflaiei. Alte societi coreleaz suma asigurat cu valoarea bunului
n funcie de un indice al preurilor sau alte metode.
g. Prima de asigurare

element important al contractului de asigurare reprezentnd suma de bani primit de asigurtor

de la asigurat n schimbul prelurii n asigurare a riscului la care acesta este expus;


se stabilete aplicnd cota de prim la suma asigurat; plata fcndu-se anticipat i integral, sau n

rate subanuale;
cota de prim este difereniat n funcie de felul bunului asigurat, de frecvena i intensitatea
producerii riscului asigurat.

h. Relaia existent ntre franiz i valoarea pagubei

n general, franiza reprezint partea din valoarea fiecrei daune, stabilit anticipat prin contractul
de asigurare, care este suportat de ctre persoana asigurat.

Page
23

3.2.EVALUAREAPAGUBELOR SI STABILIREA DESPAGUBIRILOR

Despgubirea se acord dac:

asiguratul dovedete legitimitatea sa de a incasa indemnizaia;


declar dac a mai ncheiat asigurri cu alte societi pentru acelai risc;
a predat asigurtorului ntreaga documentaie necesar.

La acoperirea pagubei, se aplic n general trei principii de despgubire: principiul rspunderii limitate,
principiul primului risc i principiul rspunderii proporionale.
Inspectorul de daun desemnat de societatea de asigurri, are urmtorul rol:

de a determina cauzele producerii riscului asigurat;


de a verifica ncadrarea oferit prin poli;
de a estima costul operaiilor de despgubire sau preul de nlocuire al bunului asigurat.

Cuantumul pagubei se stabilete n funcie de tipul pagubei: pagub total sau pagub parial:

n caz de daun total se stabilete distinct :


la cldiri i alte construcii;
la bunuri a cror cantitate se exprim n diverse uniti de msur ;
la celelalte bunuri ;
in caz de daun parial se stabilete distinct:
la cldiri i alte construcii;
la bunuri a cror cantitate se exprim n diverse uniti de msur;
la celelalte bunuri asigurate;
Page
24

din cuantumul despgubirii se scad: franiza prevzut n contract (partea de daun


suportat de asigurat) i primele datorate pn la sfritul perioadei de asigurare, dac este
cazul.
Metodele de plat a despgubirii:

plata unei indemnizaii;


nlocuirea bunului;
repararea bunului sau a cldirii avariate.

Principalele tipuri de asigurri generale

Asigurarea cldirilor, construciilor, echipamentelor, precum i a altor bunuri;


Asigurarea culturilor agricole i a animalelor;
Asigurarea bunurilor n transporturile terestre, aeriene i maritime;
Asigurarea creditelor;
Asigurarea de rspundere civil.

Page
25

MONOGRAFIE
CONTRACTE DE ASIGURARE

CONTRACT DE ASIGURRI SOCIALE


ncheiat n baza art. 5 din Legea nr. 130/1999, cu modificrile i completrile ulterioare, ncepnd cu data
de ................................ i nregistrat sub nr. .................... din data de ........................ la Direcia General
de Munc i Protecie Social a judeului .................... /municipiului Bucureti
ntre
..........................., posesor al actului de identitate seria ......... nr. .........., cod numeric
personal ........................, nscut la data de ...................... n localitatea .............,
judeul ................... .................., domiciliat n localitatea ...................., str. ....... .............. nr. ....,
judeul .........., n calitate de persoan asigurat, care presteaz munca pe baz de convenie civil de
prestri de servicii la S.C. ...........................,
i
Direcia General de Munc i Protecie Social a judeului ................. .........../municipiului Bucureti,
reprezentat prin director general ......... ..................., n urmtoarele condiii:
1. Venitul lunar asigurat care reprezint baza de calcul a drepturilor i obligaiilor de asigurri sociale i
care nu poate fi mai mic dect salariul minim brut pe ar, convenit prin prezentul contract de asigurri
sociale, este de ................ lei. (n cifre i litere).
2. Subsemnatul(a) ..........................................., n calitate de asigurat, m oblig s depun lunar contribuia
de ............% din venitul lunar asigurat n cuantum de ............ lei, pn la sfritul lunii pentru luna n curs,
n contul de disponibiliti nr. ....... al Direciei Generale de Munc i Protecie Social a
judeului .............../municipiului Bucureti, deschis la trezoreria ....................
3. Contribuia lunar de 5% din venitul lunar asigurat, pentru pensia suplimentar, n cuantum
de ................... lei, o voi depune lunar, pn la sfritul lunii pentru luna n curs, n contul
nr. ............................. deschis la trezoreria ..................... .
4. Comisionul de 0,75% din venitul lunar asigurat, pe care l datorez pentru pstrarea i completarea
carnetului de munc, de ........................ lei, l voi depune lunar, pn la sfritul lunii urmtoare celei
pentru care plata este datorat, n contul ................................, deschis la Trezoreria ........................ .
5. Direcia General de Munc i Protecie Social a judeului ........................./municipiului Bucureti, n
calitate de asigurator, se oblig s achite asiguratului ................................ drepturile prevzute de
legislaia de asigurri sociale n vigoare.
6. Perioada n care s-au achitat contribuiile prevzute mai sus constituie perioada de contribuie pentru
stabilirea drepturilor de asigurri sociale prevzute de lege, n cazul n care contribuiile s-au calculat i sau virat la venitul lunar asigurat, stabilit prin contract.
Page
26

7. Modificarea clauzelor prezentului contract se poate face numai cu acordul ambelor pri contractante,
realizat n form scris. Cnd una dintre pri nu este de acord cu modificarea cerut de cealalt parte,
contractul se deruleaz n condiiile anterioare, cu excepia situaiei n care se solicit rezilierea lui.
8. Modificarea venitului asigurat, n sensul creterii acestuia, la o dat la care unul dintre riscurile
asigurate s-a produs sau exist certitudinea producerii lui n termen de cel mult 6 luni de la acea dat, este
lovit de nulitate. Calculul i plata prestaiilor n aceste situaii se efectueaz la venitul asigurat anterior
modificrii intervenite n contractul de asigurri sociale.
9. Contractul de asigurri sociale poate fi reziliat la cererea oricreia dintre pri.
10. n cazul rezilierii contractului de asigurri sociale, contribuiile achitate nu se restituie, iar perioada de
contribuie se valorific la stabilirea drepturilor la pensie.
11. Contractul de asigurri sociale ncheiat la o data la care unul dintre riscurile asigurate, cu excepia
limitei de vrsta, s-a produs sau exist certitudinea producerii lui n termen de cel mult 6 luni de la acea
data este lovit de nulitate. n aceste cazuri contribuia de asigurri sociale achitat se restituie.
12. Neplata n termen a contribuiei de asigurri sociale, a contribuiei la pensia suplimentar i a
comisionului atrage plata majorrilor prevzute de lege.
13. Prezentul contract s-a ncheiat n dou exemplare, dintre care un exemplar rmne la Direcia
General de Munc i Protecie Social teritorial, iar altul la asigurat.
14. Anexa prevzut la prezentul contract face parte integrant din acesta.
Asigurator,.......................
L.S.
Asigurat,.......................
NOTA:
1. Asiguratul se oblig:
- s prezinte convenia de prestri de servicii la ncheierea i modificarea prezentului contract;
- s solicite modificarea venitului lunar asigurat anterior datei de la care acesta produce efecte ntre pri.
2. Asiguratul va achita contribuia de asigurri sociale la ............
3. Persoana care ncheie contract de asigurri sociale nu beneficiaz de grupa superioar de munc.
4.: - am primit carnetul de munc cu seria ................. nr. ................ (semntura i parafa Direciei
Generale de Munc i Protecie Social a judeului/municipiului Bucureti) ..............................................
- am predat carnetul de munc .............................. (semntura asiguratului)
Page
27

- declar pe propria rspundere c nu am i nu am avut carnet de munc ........................ (semntura)


- declar pe propria rspundere c desfor/nu desfor activiti pe baz de contract de munc.

Contract de asigurare auto


CONTRACT DE ASIGURARE
ncheiat astzi ......................
la ..........................................
I. PRILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L.,
cu sediul social n (localitatea) ..............................., str. ........................................... nr. .............,
bloc ..........., scara ........., etaj ......, apartament ......., jude/sector ......................................./......,
nregistrat la Oficiul Registrului Comerului ..............................................., sub nr. ....................
din ................................., cod fiscal nr. ............................................. din ...................................., avnd
contul nr. ...................................., deschis la ...................................................................., reprezentat
de ................................................, cu funcia de ...................................................., n calitate de
asigurtor, pe de o parte, i
1.2. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L.,
cu sediul social n (localitatea) .............................., str. .............................. nr. ...........................,
bloc ..............., scara ............, etaj ........., apartament ........, jude/sector ...................................,
nregistrat la Oficiul Registrului Comerului ..................................................., sub nr. ................
din ............................, cod fiscal nr. .......................................... din ......................., avnd contul
nr. ......................., deschis la ............................, reprezentat de ..............................................., cu
funcia de ................................................................., n calitate de asigurat, pe de alt parte,
sau
1.2. Asociaia/Fundaia ........................................................................................................................,
cu sediul n (localitatea) .............................., str. .................................................... nr. ...............,
bloc ..........., scara ........., etaj ......., apartament .........., sector/jude ..........................................,
nregistrat n registrul persoanelor juridice prin Sentina civil nr. ...............................................
din ......................................, a Tribunalului ............................, codul fiscal nr. .............................
din ......................, avnd contul nr. ......................., deschis la ..............................., reprezentat
de .................................., cu funcia de ........................., n calitate de asigurat, pe de alt parte,
sau
1.2. ntreprinderea/Asociaia ................................................................................................................,
cu sediul n (localitatea) ......................................., str. ............................................ nr. ..............,
bloc ..........., scara ............., etaj .............., apartament ............, sector/jude .............................,
posesoarea autorizaiei nr. ................. din ...................., eliberat de Primria ..........................., codul
Page
28

fiscal nr. .......................... din ......................, avnd contul nr. ..........................................., deschis
la ................................................, reprezentat de ........................................................., cu funcia
de......................................................................, n calitate de asigurat, pe de alt parte,
sau
1.2. D ............................................................................, domiciliat n .................................................,
str. ................................, nr. ................., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......,
sector/jude ................................., nscut la data de (ziua, luna, anul) ........................................ n
(localitatea) ........................., sector/jude ............................., fiuI lui ....................................... i
al .........................................., posesorul buletinului (crii) de identitate seria ...... nr. ............. eliberat
de ............................................, cod numeric personal ..................................................., n calitate de
asigurat, pe de alt parte,
au convenit s ncheie prezentul contract de asigurare cu respectarea urmtoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Asigurtorul, n temeiul condiiilor de asigurare prevzute n anexa nr. ..................... Ia prezentul
contract, l asigur pe asiguratul sus-menionat, n calitate de deintor aI autovehiculului:
a) felul ................................................................................................................................
b) marca .............................................................................................................................
c) tipul ................................................................................................................................
d) numr de nmatriculare i indicativ ................................................................................
e) serie motor .....................................................................................................................
f) anul de fabricaie ...........................................................................................................
g) cilindru (cmc) .................................................................................................................
h) putere (kW) ....................................................................................................................
i) numr de locuri ..............................................................................................................
j) tonaj ...............................................................................................................................
2.2. Felul asigurrii, suma asigurat i prima de asigurare sunt cele prevzute n tabelul de mai jos:
Felul asigurrii Moneda Suma asigurat Prima de asigurare
Total
Page
29

2.3. Prima de asigurare de ............................, adic ...................., s-a achitat cu chitana nr. ..............
din ......................... .
III. TERMENUL ASIGURRII
3.1. Asigurarea se ncheie pe timp de ................., de la ..................... i pn la ............................ .
3.2. Asigurarea este valabil ..............................................................................................................
IV. CLAUZE FINALE
4.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiional ncheiat ntre prile
contractante.
4.2. Prezentul contract, mpreun cu anexele sale care fac parte integrant din cuprinsul su,
reprezint voina prilor i nltur orice alt nelegere verbal dintre acestea, anterioar sau
ulterioar ncheierii lui.
4.3. n cazul n care prile i ncalc obligaiile lor, neexercitarea de partea care sufer vreun
prejudiciu a dreptului de a cere executarea ntocmai sau prin echivalent bnesc a obligaiei respective
nu nseamn c ea a renunat la acest drept al su.
4.4. Prezentul contract a fost ncheiat ntr-un numr de ............... exemplare, din care .........................
astzi ........................., data semnrii lui.
ASIGURAT
ASIGURTOR

BIBLIOGRAFIE
Page
30

ASIGURARI clasa a XI-a , filiera tehnologica, profil servicii, (SUZANA ILIE, RODICA
ALBU, SANDA IOANA)

CONTRACTELE DE ASIGURARE: WWW.CONTRACTE-ONLINE.RO

Page
31