Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
uC
i3 -trA'L
Clasificarea mierii
. Dup6 origine mierea se clasificd in:
- miere de flori. care poate fi monoflord (provine in cea mai mare parte din nectarul floral al
unei singure specii de plantd: tei, salcdm, floarea soarelui, etc.) qi poliflord (provine dintr-un
amestec natural de nectar);
- mierea de mand (pddure), care este oblinutd in cea mai mare parte de albine din secreliile
dulci ale unor insecte (purici qi paduchi de plante), din sucurile dulci de pe alte pdrli ale
plantelor decdt florile Ei din nectarul florilor de pddure .
Dupd modul de producere qi/sau prezentare existd urmdtoarele tipuri de miere conform
Reg. CE 123412007:
- miere cu fagure: mierea depozitatd de albine in celulele fagurilor fard larve, nou construifi
sau pe perefii subliri ai structurii fagurelui construili numai din ceard de albine qi vdndutd in
mierea presatd: mierea oblinutd prin presarea fagurilor fard larve, cu sau fard incalzire
moderatd de maximum 45oC;
- mierea filtratd: mierea obfinutd prin eliminarca materiilor striine organice sau anorganice,
intr-un mod care duce la eliminarea unei cantitdli semnificative de polen.
in
Gustul este dulce, pldcut, caracteristic plantei din care este obfinutd mierea
put6nd fi
uqor identificat sortul de miere dupl gustul sdu. imbinarea uleiurilor
eterice cu zaharurile
existente in miere dau gustul specific acriqor, astringent, amdrui,
iar cu c6t procentul de
fructozd este mai mare mierea este mai dulce. Prezenfa gustului
de zahdr caramelizat poate
indica faptul cd mierea a fost incdlzitd,la o temperaturd prea mare (peste
40"C) produc6ndu-se
arderea substanfelor zaharoase sau faptul cd s-a realizato falsificare
cu zahdr.
Mirosul este imprimat de uleiurile eterice prezente in nectar sau mand. Cea
mai
puternicd aromd este intdlnitd la mierea de salc6m,lavandd, mentd.
Atunci c6nd mierea este
contaminata cu microorganisme capdtd,mirosuri nepldcute, iar dacd este
depozitatd in incdperi
sau recipiente incomplet igienizate qi nedez odorizate aceasta imprumut6
mirosurile strdine
aferente.
1'
2'
CRISTALIZAREA MIERII
Granularea mierii de albine (CRISTALIZAREA) depinde de urm6torii
factori:
Raportul dintre cele doud zaharuri majoritare: glucozi gi fructoza.
Cu cdt procentul
de fructozd este mai mare, cu at6t mierea va cristaliza mai greu.
procentul de apd este mai mic cu atat greutatea specificd este mai mare.
l,4Ig.
Devierea luminii polarizate, care strdbate mierea la dreapta sau la stAnga, dd indicafii
asupra naturii zaharurilor din miere qi prin aceasta posibilitatea stabilirii provenienlei mierii.
Mierea de flori deviazf,lumina polaizatd,la stdnga, iar cea de mand spre dreapta, datoritd
prezenfei unui procent mai ridicat de zaharczd qi maltozd.
Turbiditatea se datoreazd particulelor aflate in suspensie care provin din materia
primd. Mierea tumatd intr-un vas transparent nu este perfect limpede indiferent decdt dacd a
fost filtrati in prealabil, iar gradul de turbiditate variazdin funclie de sortul de miere.
Conductivitatea termici reprezintd modul in care mierea transmite caldura qi
depinde de cantitatea de apd carc se gdseqte ?n miere, de gradul de cristalizare qi de
temperaturd. Conductivitatea termicd este apropiatd de cea a apei, fiind calculatd pentru o
miere ugor cristalizatd. Conform studiilor ftcute reiese cd mierea este rea conducatoare de
cdldur6, calitate importantd pentru industria mierii deoarece aceasta nu trebuie incalzit1,la
temperaturi prea mari deoarece se denatureazd principalele proprietafi.
Amilaza (diastaza) este enzima cu cea mai mare stabilitate, constituind cel mai
important indiciu al stabilirii calitdlii mierii (naturald sau falsificatd). Mierea produsd de
albinele care au consumat zahdr confine mai multd arnilazddecdt mierea de flori.
Amilaza scindeazd polizaharidele in dizaharide. Ea este secretatd de glandele
faringiene ale albinei. Cantitatea de diastaza din miere oferd indicalii asupra gradului de
prelucrare a nectarului in guqa albinei, exprimat prin indicele diastazic. Mierea oblinuti din
culesurile bogate, cum este cazul mierii de salcdm, are indicele diastazic mai mic, deoarece
nectarul cules de albine stafioneazd mai pufin in guEd, iar in stup albinele tinere nu reuqesc,
datoritd abundenfei, sa-l prelucreze in aceeaqi mdsurd ca pe nectarul adus in perioadele
obiqnuite ale culesului din flora sontand.
Inhibina este o altd enzim[ prelioasd aflatd, in miere, care frdneazi inmulfirea
bacteriilor. Este o glicozidazd, care in prezen[a oxigenului produce din fructozl apa oxigenatd
cu efect sterilizator. Este insd sensibild la lumina solard, care o distruge.
Acizii organici care au fost puEi in eviden!6 in miere sunt reprezentali de: acidul
gluconic, acidul acetic, acidul lactic, acidul malic, acidul succinic, acidul butiric, acidul citric,
l.2.Polenul
Polenul este partea germinala masculina a plantelor. Contine proteine, lipide, minerale
si vitamine. Albinele il recolteaza de pe diferite plante in anumite perioade ale anului.
Reprezinta singura sursa de proteina pe care albinele o recolteaza pentru a hrani puietul.
Polenul este un aliment nutritiv, bogat in proteine, care este de obicei recoltat de la albine,
congelat, ambalat si vandut ca supliment alimentar proteic. Pentru polenul crud, este
recomandata congelarea si depozitarea in conditii igienice. Polenul granule este bogat in
subsfante nutritive qi regeneratoare pentru organism, vitamine, enzime, aminoacizi, hidra{i de
carbon, grdsimi qi substan{e minerale. Este un supliment nutritiv dietetic cu ac{iune fortifiantd
atdt pentru copii, c6t qi pentru adulli. Are o importantd acfiune de reglare a functiilor
organismului in cazuri de oboseald, frzicit qi intelectuald.
l.3.Laptisorul de matca
LdptiEorul de matca este secretat de glandele situate pe capul lucratoarelor si este
pentru
folosit
hrdnirea reginelor in timpul stadiului larvar si vietii adulte, a tinerelor lucratoare
si a larvelor de trdntori. Este bogat in proteine si este sintetizat in timpul ingestiei de polen.
Laptisorul este cules de catre apicultor dupa un procedeu complicat, apoi congelat
pentru folosire ulterioara. Poate fi vandut in stare bruta sau amestecat cu alte produse, cum ar
fi mierea. Dupa prelucrare, se foloseqte sub forme de capsule, comprimate, produse cosmetice
cu efect tonifiant etc. Ldptiqorul de matca trebuie pdstrat in stare de refrigerare sau de
congelare.
Compozitia ldptigorului de matcd: Apd 60-79% gi substanta uscatd care este alcatuitd
din proteine 60%o,lipide 10 oh, glucide 35o/o, arninoacizi, vitamine qi enzime, cenuqd 2,5oA.
Interesant este cca. 90% din fractiunea lipidica sunt acizi gragi liberi.
Ldptiqorul de matcd este un produs bogat in aminoacizi, vitamine, hormoni, diferili
factori de cregtere etc. Sunt inc6 unele componente din ldptigorul de matci care nu au putut fi
identificate cu precizie.
l.4.Ceara
Ceara de la albine este secretata de glandele situate pe abdomenul lucratoarelor. Ceara
este produsa de albine in detrimentul productiei de miere. Cu2,7 sau 3,6 kg de miere, se obtin
l.5.Propolisul
Propolisul este un produs de digestie al albinelor gi este cules de pe mugurii de plop qi
de arin, de pe frunzele, mugurii qi scoarfa coniferelor gi a plopilor, a sdlciilor gi a prunilor.
Producerea lui este concomitent6 cu cea a mierii qi se realizeazd de cdtre albine specializate.
Recoltarea qi prelucrarea propolisului se face in zilele cdlduroase, cdnd temperatura este mai
mare de 20"C, moment in care acesta devine plastic. Produsele rdqinoase recoltate de albine
de pe speciile mai inainte enumerate sunt amestecate de albine cu secre{ii salivare qi ceara.
Propolisul se prezintd sub formd solidS, cu aspect de rdgind qi o culoare care variazd intre
verde, maro qi negru. Propolisul reprezintd un amestec de substan{e rdqinoase vegetale, ceard
vegetald qi uleiuri eterice, cu arome specifice pe care albinele il culeg de pe diferite specii de
plante gi pe care il folosesc in principal pentru astuparea diverselor crdpituri din stup, in
poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor gi a altor suprafele din stup.
Componenta principala a propolisului este datd de r[qinile vegetale care sunt recoltate de pe
muguri sau alte p54i ale unor specii vegetale cum ar fi: cireq, viqin, plop, castan, brad, molid
etc. Albinele strAng propolis de diferite culori (galben, roqu, verde, brun etc.) gi il transportd la
stup cu ajutorul membrelor posterioare. Tendin{a de propolizarc a albinelor este un caracter cu
o variabilitate foarte mare intre rase gi chiar in cadrul raselor sunt colonii
de albine care au
aceasta insuqire mai pronunfatd. Recoltarea acestuia depinde gi
de disponibilitatea acestuia in
naturd (regiuni bogate in specii care secretd aceste rdqini) sau in funcfie
de sezon - pnmavara
qi toamna albinele colecteazd mai mult propolis.
Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat in apiterapie
datoritd
proprietd{ilor sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobiand,
antibioticd,
antifungicd, antiinflamatorie, analgezicd,, antioxidanti qi antitumorald. Constituentii
farmacologic activi din propolis se gEsesc in fracliunile solubile in diferi{i
solven{i organici,
cum este cazui aicooiuiui etiiic - principaiui soivent utiTizat" ia oblinerea <ie extracte
cie uz
farmaceutic.
l.6.Pistura
Pdstura se obtine din grauncioarele de polen care sunt sfaramate si depuse in
celulele
fagurilor. Aici polenul incepe un proces de fermentare naturala prin care isi mareste calitatile
nutritive
si