Literele ngenuncheaz lumina ecranului, nscnd cuvinte imprevizibile. Se lupt cu mine, ntr-un nceput de revolt, zgrie, muc, se autoproclam independente, mi proiecteaz temerile pe albul imaculat, ies incandescente prin piele, nu m ascult, vor altceva. i doresc desprirea de umbra, de numele meu, de vechile i mai noile manuscrise, de reflexia fals din oglinda colbuit, de ecoul sufletului i al vocii. Azi scriu la ntmplare, aa cum un naufragiat i arunc mesajul n ap, neavnd sigurana c va ajunge vreodat la destinaie. Scriu i transpir. Cuvintele vorbesc despre fapte anoste, mrunte i lipsite de importan. Desprinse de mine-i iau zborul, parcurgnd traiectorii invizibile i cnd nisipul nceteaz s curg-n clepsidra ntoars, aud murmurnd glasul uitat al tuturor lucrurilor. M va elibera sau nctua?