CONCLUZII

Scopul pe care l-am urm`rit [n aceast` lucrare este s` diminueze

dificult`\ile inginerului sau calculatorului [ns`rciant cu rezolvarea problemelor
de reglaj cresc[nd calitatea rezultatelor ob\inute. Pentru aceasta a trebuit
reg[ndit` [n ansamblu problema stabilit`\ii reglajului instala\iilor hidroelectrice.
De la [nceput a fost oportun s` se efectueze sinteza no\iunilor deja
ob\inute. For\a\i de dorin\a de claritate de logic` ]i de sistematizare a trebuit s`
abandon`m unele dintre no\iunile utilizate p[n` acum. {n schimb, anumite
no\iuni noi au fost introduse f`r` a aduce cu nimic dificult`\i matematice
suplimentare. De altfel, calculele numerice f`c[ndobiectul celei de-a doua p`r\i
a acestei lucr`ri demonstreaz` clar c` aplicarea [n practic` a metodei propuse
este absolut elementar`.
Ecua\iile de reglaj a diferitelor elemente ale sistemului au fost
reformulate. {n cursul acestei lucr`ri am adus uneori dezvolt`ri cu hidraulica
tradi\ional` pentru a interga turbina hidraulic` [n cadru; vast al teoriei
turboma]inilor. Regulile de joc au fost dealtfel clar indicate cititorului prin
expunerea detaliat` a nota\iilor, a sistemului de unit`\i ]i a numerelor
adimensionale folosite.
Am propus o metod` sistematic` permi\[nd s` trateze problema reglajului
oarecare utiliz[nd caracteristicile ma]inilor [ntr-un mod u]or ]i riguros. Avantajul
acestei metode rezid` [n simplitatea concep\iei ]i elasticitatea aplic`rii ei. Ca
rezultat ea este valabil` oricare ar fi regimul nominal. Este suficient s` se
considere, pe caracteristicile hidraulice, electrice ]i mecanice, punctul
reprezentativcorespunz`tor acestui regim pentru a ob\ine imediat coeficien\ii
exac\i ai sistemului diferen\ial reprezent[n evolu\ia grupului hidroelectric [n
reglaj.
{n particular, aceast` meod` a ar`tat eroarea considerabil` care se
comite c[nd se admite c` turbina se comport` ca o turbin` orificiu, ceea ce
stabile]te necesitatea s` se \in` cont de parametrii hidraulici exacc\i ai turbinei.
Posibilit`\ile teoriei generale a regulatorului automat ]i metodele
moderne ale studiului sistemelor aservite au fost larg utilizate. Ele au condus la
stabilirea sub diferite fome a schemei de func\ionare a instala\iilor, la

calcularea func\iilor de transfer, la trasarea curbelor comport`ri oscilatorii ]i la

aplicarea criteriilor de stabilitate [n particular al celui al lui Nyquist.
Cazul instala\iei func\ion[nd izolat ]i al uneia func\ion[nd [n paralel au
fost tratate separat. {n final cazurile particulare de func\ionare [n limitator de
deschidere ]i de func\ionare [n ]ef de orchestr` au fost ]i ele examinate.
{n sf[r]it, o formul` permi\[nd determinarea rapid` a sec\iunii limit` a
castelului de echilibru cu o foarte bun` aproxima\ie, f`r` a trece prin studiul
complet al stabilit`\ii a fost ]i es prezentat`.
Propunerea noastr` este limitat` deliberat la studiul reglajului primar.
Sper`m s` putem publica rapid o extensie a acestei lucr`ri cu studiul reglajului
secundar.
Pentru a termina avem pl`cerea s` mul\umim tuturor celor care ne-au
ajutat [n sarcina noastr`. Recuno]tin\a merge la [nceput c`tre Direc\ia
Atelierelor de Construc\ii Mecanica Vevey care a creat posibilitatea elabor`rii
acestei lucr`ri. Gratitudinea merge apoi la dl. Victor Raeber inginer care a
binevoit s` examineze de fond acest studiu ]i s` ne dea [n mod amical sfaturile
sale competente. Amintirea numeroaselor discu\ii pe care le-am avut cu d[nsul
ne este [n mod deosebit pl`cut` deoarece el ne-a confirmat c` opinia tehnic`
pur` este perfect compatibil` cu anumite forme estetice. Mul\umim
deasemenea dlui. Jacques Berberides, inginer care [n cursul unei colabor`ri
agreabile a efectuat activitatea de control de calcul ]i de prezentare. Dlui Luc
Bonny, inginer care a studiat aceast` lucrare cu mare aten\ie ]i ne-a f`cut
sugestii interesante ]i [n sf[r]it dlui ing. Alfred Morand, care s-a ocupat de o
parte din calculele numerice.