Sunteți pe pagina 1din 102

Ghidul furnizorului de formare continuă a

personalului din învăţământul preuniversitar


Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01
Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul
Preuniversitar.
Beneficiarul proiectului este Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării – CNFP, iar Autoritatea Contractantă
este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
Autorii le mulţumesc d-nei Doina Carp, director CNFP, d-nei Merima Petrovici, director adjunct CNFP,
inspectorilor CNFP, inclusiv CRFP, furnizorilor de formare continuă implicaţi în proiect şi experţilor echipei
de Asistenţă tehnică pentru sprijinul şi contribuţia lor la finalizarea prezentului ghid.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Ghidul furnizorului de formare continuă a personalului


din învăţământul preuniversitar / Maria Kovacs,
Anca Tîrcă, Romiţă Iucu, Lucian Ciolan. - Bucureşti:

Atelier Didactic, 2009


Bibliogr.
ISBN 978-973-1846-17-0

I. Kovacs, Maria
II. Tîrcă, Anca
III. Iucu, Romiţă
IV. Ciolan, Lucian

371

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Centrul Naţional de Formare a Personalului din
Învăţământul Preuniversitar (CNFP).
CUPRINS

1. Introducere 5
1.1. Contextul european 5
1.2. Formarea continuă a cadrelor didactice în România – repere generale 5
1.3. Proiecte ale CNFP cu finanţare europeană prin programele Phare 6
1.4. Proiectul PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 „Asistenţă Tehnică
pentru sprijinirea activităţii CNFP” – prezentare generală 8
1.5. Monitorizarea programelor de formare continuă din cadrul proiectului 9
1.6. Prezentul ghid – scop, grup ţintă şi structură 10

2. Asigurarea calităţii programelor de formare 12


2.1. Asigurarea calităţii – repere generale 12
2.2. CNFP şi rolul său în asigurarea calităţii sistemului de formare continuă 13
2.2.1. Prevederi în vigoare 13
2.2.2. Certificarea personalului didactic 15
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă 17
3.1. Ciclul de viaţă al unui program 17
3.1.1. Repere generale 17
3.1.2. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă acreditate de CNFP 17
3.2. Pregătirea documentaţiei şi consilierea acordată de inspectorii CNFP 22
3.2.1. Repere generale 22
3.2.2. Criterii şi condiţii administrative 22
3.2.3. Criterii şi condiţii curriculare 22
3.2.4. Criterii şi condiţii referitoare la resursele umane şi didactico-materiale disponibile 23
3.3 Acreditarea 25
3.3.1. Repere generale 25
3.3.2. Procedura de acreditare 25
3.4. Monitorizarea derulării programelor de formare continuă 28
3.4.1. Repere generale 28
3.4.2. Monitorizare participativă. Rolul factorilor implicaţi 29
3.4.3. Vizita de monitorizare – activităţi specifice şi instrumente 30
3.4.4. Concluzii desprinse din vizitele de monitorizare efectuate în cadrul proiectului
şi set de recomandări generale 35
3.4.5. Exemple de bune practici identificate în cadrul proiectului de asistenţă tehnică 38
3.5. Evaluarea finală pe serie 40
3.5.1. Evaluarea autentică a competenţelor beneficiarilor de formare 40
3.5.2. Prevederi în vigoare – rolul inspectorului CNFP, raportul de constatare 41
3.5.3. Activitatea de evaluare finală – descriere generală 41
3.5.4. Produse ale programului de formare – portofoliul 41
3.5.5. Prezentarea produselor 43
3.6. Evaluarea programului 45
3.6.1. Proiectarea demersului de evaluare participativă a programelor de formare continuă 47
3.6.2. Ciclul evaluării programelor 48
3.6.3. Dezvoltarea unei culturi reflexive şi autoevaluative 48
3.6.4. Autoevaluarea furnizorilor de formare 49
3.6.5. Repere metodologice pentru realizarea unui studiu de impact 50
3.6.6. Raportul de apreciere 53
4. Bibliografie 55


5. ANEXE 57
Anexa 1: Matricea de verificare a propunerilor de programe de formare continuă 58
Anexa 2: Metodologia de acreditare 61
Anexa 3: Document CSA 72
Anexa 4. Proces verbal încheiat cu ocazia vizitei de monitorizare 75
Anexa 5. Fişa de monitorizare a programului de formare continuă 76
Anexa 6a. Ghidul de interviu pentru directorul / coordonatorul programului de formare –vizita 1 77
Anexa 6b. Ghidul de interviu pentru directorul / coordonatorul programului de formare – vizita 2 78
Anexa 7. Ghid de interviu pentru formatori 79
Anexa 8. Ghid de interviu pentru directorul şcolii din care provin beneficiarii de formare 80
Anexa 9. Ghid de interviu pentru grup de cursanţi 80
Anexa 10. Fişa de observare a formării 82
Anexa 11a. Chestionar pentru manageri şcolari beneficiari de formare 83
Anexa 11b. Chestionar pentru cadre didactice beneficiare de formare 86
Anexa 12: Proces verbal 89
Anexa 13: Raport de constatare 90
Anexa 14: Repere metodologice de evaluare a impactului programelor de formare continuă
a cadrelor didactice 91


1. Introducere

1. Introducere
1.1. Contextul european
Noile direcţii de dezvoltare la nivelul politicilor educaţionale prevăzute de documente şi reglementări
elaborate la nivel european impun schimbări semnificative în toate sistemele de educaţie ale statelor
membre ale Uniunii Europene în direcţia:

 profesionalizării carierei didactice;


 orientării carierei didactice către dezvoltare continuă şi auto-reflexivitate în planul competenţelor
educaţionale;
 creşterii atractivităţii profesiunii didactice;
 orientării către standardele de calitate în domeniul formării iniţiale prin instituţiile de învăţământ
superior;
 plasării în contextul european al dezvoltării profesionale continue/învăţării şi formării pe parcursul
întregii vieţi („lifelong learning”);
 promovării mobilităţii, atât la nivelul formării iniţiale, cât şi la nivelul formării continue în plan local,
regional şi european;
 dezvoltării parteneriatului în planul relaţiilor dintre şcoli şi ale acestora cu alţi parteneri: agenţi
economici, furnizori de formare continuă etc.

În acest context, considerând dezvoltarea profesională a cadrelor didactice ca un domeniu prioritar, o


componentă principală a reformei învăţământului şi, totodată, un factor decisiv în producerea reformelor
sistemice, Uniunea Europeană şi Guvernul României finanţează o serie de proiecte şi programe care au
ca obiectiv creşterea calităţii activităţilor din domeniul educaţiei, cu focalizare pe formarea competenţelor
necesare promovării valorilor europene, individuale şi sociale.

1.2. Formarea continuă a cadrelor didactice în România – repere generale


Un raport elaborat în 2007 în cadrul proiectului de asistenţă tehnică Phare 2004 menţiona că sistemul de
formare continuă din România are ca puncte forte următoarele:
 existenţa unei legislaţii care fundamentează sistemul formării continue pentru personalul didactic
şi de conducere, de îndrumare şi de control din România şi susţinerea prin bugetul MECI a
formării iniţiale şi a activităţilor de perfecţionare periodică;
 existenţa unui Centru Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar,
respectiv a unui sistem de acreditare a programelor de formare continuă, de alocare de credite
transferabile programelor implementate de diferiţi furnizori şi de echivalare a numărului de credite
profesionale transferabile obţinute de personalul din învăţământul preuniversitar în cadrul unor
programe speciale;
 promovarea unei concepţii metodologice unitare şi flexibile la nivel naţional privind programele
de formare continuă. Cele 4 categorii de programe combină şi armonizează deciziile centrale
referitoare la cadrele de referinţă curriculare obligatorii cu iniţiativele furnizorilor centrate pe
analiza de nevoi regionale, locale sau individuale;

. De exemplu, Conferinţa Europeană organizată de Comisia Europeană pentru adoptarea principiilor europene pentru formarea
cadrelor didactice, Bruxelles, 20-21 iunie 2005
. Potolea D., Toma S., România - Raportul de ţară: sistemul de formare continuă a profesorilor şi directorilor, 2007


1. Introducere

 introducerea sistemului de acreditare ca element esenţial al mecanismului de asigurare a


calităţii.
Acest sistem are un impact pozitiv asupra îmbunătăţirii calităţii şi garantării sustenabilităţii programelor de
formare continuă;
 diversitatea tipurilor de programe de formare continuă şi organizarea modulară sau tematică a
acestora;
 existenţa unei „pieţe concurenţiale” a furnizorilor de programe de formare continuă, la nivel naţional
şi judeţean / zonal;
 dreptul fiecărui cadru didactic de a-şi alege furnizorul şi programul de formare continuă;
 orientarea declarată şi obligatorie a programelor de formare continuă acreditate spre dezvoltarea
de competenţe profesionale;
 redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculumului de formare
iniţială şi continuă a personalului didactic;
 proiectarea curriculară a programelor/ modulelor de formare pe categorii de discipline : obligatorii,
opţionale, facultative.

În acelaşi timp, raportul menţiona existenţa unor puncte slabe ale sistemului de formare, cum ar fi:

● formarea continuă bazată pe competenţe necesită, în continuare, clarificări teoretice (terminologice,


de limbaj, fundamente interdisciplinare, modele de proiectare etc) şi, totodată, antrenamente
profesionale pentru utilizarea lor în fundamentarea programelor;
● insuficienta stăpânire de către unii furnizori a metodologiei de efectuare a analizei de nevoi, a logicii
procesului de fundamentare a programelor pe competenţele necesare personalului didactic şi a
abilităţii de a propune strategii alternative de dezvoltare a aceleiaşi competenţe dar care iau în
considerare diferenţele individuale dintre cursanţi: stiluri de învăţare, stiluri cognitive, experienţă
profesională/de conducere etc;
● slaba definire a unui set de standarde profesionale specifice pentru dezvoltarea profesională
continuă sau pentru diferite etape ale evoluţiei în cariera didactică;
● lipsa unei abordări pe niveluri a competenţelor, abordare care ar exprima mai clar progresia în
cariera didactică; odată definite astfel de standarde de nivel, se vor elabora şi programe mai
diferenţiate şi mai pertinente;
● evaluarea de impact a programelor furnizate este susceptibilă de îmbunătăţiri semnificative. Sunt
necesare forme de evaluare centrate pe performanţele reale ale cadrelor didactice precum şi
ale elevilor. Până la urmă, calitatea predării-învăţării, a schimbărilor produse în acest plan, sunt
verificate prin rezultatele elevilor şi accesul acestora la formele superioare de pregătire;
● au rămas unele categorii profesionale pentru care nu au fost elaborate standarde specifice şi,
respectiv, programe de dezvoltare profesională (mentori, personal didactic auxiliar);
● lipsa unui schimb de opinii şi de bune practici între diferiţi furnizori de programe;
● insuficienta dezvoltare şi utilizare a sistemului informaţional privind nevoile de formare continuă
a diferitelor categorii de personal didactic şi privind statutul şi oferta educaţională a diferiţilor
furnizori;
● timide relaţii de parteneriat între unităţile de învăţământ şi furnizorii de programe de formare
continuă.

1.3. Proiecte ale CNFP cu finanţare europeană prin programele Phare


„Dezvoltarea formării continue a personalului din învăţământul preuniversitar” (Phare CES 2004-2005)
este un proiect conceput de CNFP pentru a le oferi profesorilor şi managerilor din liceele din mediul rural


1. Introducere

o excelentă ocazie de a-şi dezvolta abilităţile de care au nevoie pentru a se asigura că fac faţă provocărilor
noilor politici europene din domeniul educaţiei şi că îi pregătesc pe elevi să contribuie la dezvoltarea
mediului economic local, naţional şi european. Proiectul a fost finanţat şi dezvoltat în două etape:

1. Proiectul PHARE 2004 „Asistenţă tehnică pentru sprijinirea activităţii CNFP”- EuropeAid /121446/D/
SV/RO derulat în perioada iulie 2006 – februarie 2008 a fost primul proiect complex şi de amploare care
s-a adresat problematicii dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice din România. Din această
perspectivă, proiectul a dezvoltat proceduri şi instrumente care se constituie ca elemente de pionierat
în sistemul de educaţie. Dintre acestea, finanţarea şi implementarea unor scheme de granturi pentru
furnizorii de formare în vederea organizării şi derulării de programe de formare acreditate pentru cadrele
didactice din mediul rural a fost cu siguranţă un demers de noutate absolută, atât pentru sistemul de
învăţământ, cât şi pentru autoritatea contractantă, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţelor.
Proiectul a avut două componente:
● Componenta 1: îmbunătăţirea cadrului instituţional şi metodologic al formării continue care a
constat într-o serie de activităţi de dezvoltare instituţională (stagii de formare, analize de nevoi
de formare, 2 vizite de studiu, elaborarea de studii comparative, politici şcolare, 10 ghiduri şi
rapoarte) ai căror beneficiari au fost CNFP, CRFP-uri şi licee din mediul rural.
Cadrul instituţional a fost îmbunătăţit atât din punct de vedere metodologic, cât şi logistic, CNFP şi
cele 16 CRFP fiind dotate cu echipamente tehnice, de birotică, precum şi cu o reţea de comunicare
virtuală, în vederea facilitării fluxului informaţional. Aceste dotări au constituit obiectul contractului
„Furnizarea de echipamente de IT şi de birou pentru Centrul Naţional de Formare a Personalului
din Învăţământul Preuniversitar şi pentru cele 16 birouri regionale”, finanţat prin proiectul PHARE
RO/2004/016-772.04.01.02.04.02.01 (EuropeAid/121739/D/S/RO).
● Componenta 2: pregătirea, evaluarea şi selecţia schemelor de granturi Phare 2005 şi Phare
2006 pentru furnizorii de formare continuă. Obiectivul componentei 2 a proiectului a constat în
dezvoltarea şi consolidarea capacităţii locale de a furniza programe de formare de calitate, care
să acopere o gamă largă de categorii de profesori şi manageri din liceele rurale şi asigurarea unei
distribuţii echilibrate de furnizori de formare la nivel naţional.

Solicitanţii eligibili au fost:


● Case ale corpului didactic (cu excepţia celor din cele 16 judeţe ale Centrelor regionale ale
CNFP),
● universităţi, fundaţii, asociaţii profesionale, ONG-uri şi alte organizaţii relevante de formare sau
consultanţă, având ca obiect de activitate pregătirea, perfecţionarea şi dezvoltarea profesională
a personalului didactic din învăţământul preuniversitar,
● organizaţii/ instituţii care implementează programe internaţionale la care România este parte sau
programe cu finanţare internaţională al căror beneficiar este M.E.C.I.

Grupurile ţintă ale programelor finanţate prin Schemele de grant, au fost:


● personal didactic în funcţii de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar,
din liceele din mediul rural, pentru lotul 1 din schema Phare 2005
● cadre didactice din învăţământul pre-universitar din liceele din mediul rural, care nu au acumulat
numărul minim de credite (90) profesionale stabilit prin lege, pentru lotul 2 din schema Phare
2005 şi integral pentru schema 2006.

Activităţi eligibile au constat în programe de formare incluzând o gamă largă de cursuri care:
● să satisfacă nevoile individuale ale şcolilor şi să utilizeze diversitatea şi cunoştinţele anterioare
ale grupurilor ţintă.
● să permită profesorilor şi managerilor de şcoli să acumuleze 90 de credite, transferabile, definite
conform „Metodologiei de acreditare” (OMEdC 4611/2005).

Activităţile din componenta 2 s-au finalizat cu acordarea a 18 granturi (12 prin Phare 2005 şi 6 prin Phare
2006) care au finanţat programe de formare în care au fost cuprinse 1609 cadre didactice din 77 de licee


1. Introducere

din mediul rural şi 247 cadre didactice cu funcţii de conducere, îndrumare şi control din liceele din mediul
rural.

2. Proiectul PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 „Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii
Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar” planificat pentru perioada
iulie 2008 – iulie 2009 care se bazează şi continuă proiectul anterior de asistenţă tehnică prin activităţi
de consiliere şi monitorizare a furnizorilor de formare şi evaluare a programelor de formare derulate în
cadrul schemelor de grant finanţate prin Phare 2005 şi 2006 şi activităţi prin care se analizează impactul
pe care respectivele programe de formare îl au la nivelul beneficiarilor direcţi – cadre didactice, manageri
şcolari, furnizori acreditaţi, precum şi al beneficiarilor indirecţi – elevi, părinţi, şcoală şi comunitate.

1.4. Proiectul PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 „Asistenţă Tehnică
pentru sprijinirea activităţii CNFP” – prezentare generală
Proiectul „Asistenţă tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din
Învăţământul Preuniversitar” al cărui beneficiar este MECI, prin Centrul Naţional de Formare a Personalului
din Învăţământul Preuniversitar (CNFP), are ca obiective specifice:
● dezvoltarea şi consolidarea capacităţii CNFP, inclusiv a celor 16 centre regionale ale sale - CRFP
de a monitoriza şi evalua programele de formare continuă acreditate şi de a-i consilia pe furnizorii
de formare continuă;
● valorificarea datelor relevante obţinute din implementarea programelor de formare continuă (din
cadrul Schemelor de grant Phare 2005 şi Phare 2006) pentru elaborarea unui amplu studiu de
impact în termen de beneficii, rezultate şi perspective viitoare în domeniul formării continue a
cadrelor didactice la nivel naţional.

Rezultatele principale planificate în cadrul proiectului sunt:

● un sistem revizuit de monitorizare a programelor de formare continuă acreditate;


● vizite de monitorizare a celor 18 programe de formare finanţate prin programele de granturi Phare
2005 şi Phare 2006;
● procedură şi instrumente de evaluare externă a programelor de formare continuă acreditate;
● sistem electronic de măsurare a progresului înregistrat de cursanţi;
● un ghid al furnizorului de formare continuă privind monitorizarea şi evaluarea programelor de
formare continuă a personalului didactic;
● sesiuni de formare pentru membri ai personalului CNFP şi al celor 16 Centre Regionale de Formare
a Personalului (CRFP) pe teme de monitorizare şi evaluare a programelor de formare, consiliere
şi evaluare a furnizorilor de formare şi elaborare de studii de impact;
● vizite în liceele beneficiare de cursuri de formare organizate în cadrul schemelor de grant Phare
2005 şi Phare 2006;
● studiu de impact în urma implementării programelor de formare continuă din cadrul Schemelor de
grant din Phare 2005 şi Phare 2006.

Grupurile ţintă cărora li se adresează proiectul sunt formate din:

● personalul din CNFP şi din cele 16 CRFP;


● membrii echipelor de proiect ale furnizorilor de formare continuă beneficiari de granturi din Phare
2005 şi Phare 2006;
● directorii şi cadrele didactice din liceele situate în zonele rurale cuprinse în programele de formare
continuă din cadrul schemelor de granturi Phare 2005 şi Phare 2006;


1. Introducere

Beneficiari indirecţi ai proiectului sunt:

● toţi furnizorii de programe de formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul
preuniversitar;
● directori şi cadre didactice din liceele situate în zonele rurale, altele decât cele cuprinse în
programele de granturi Phare 2005 şi Phare 2006;
● instituţii, organisme şi organizaţii interesate de formarea continuă a cadrelor didactice.

Proiectul se derulează pe trei componente:

● Componenta 1 - Monitorizarea, consilierea şi evaluarea permanentă a furnizorilor de formare şi a


programelor aflate în derulare din cadrul Schemelor de granturi;
● Componenta 2 - Instruire şi suport pentru CNFP şi 16 CRFP în elaborarea de studii privind impactul
programelor de formare continuă acreditate la diferite niveluri ale sistemului educaţional, respectiv
la nivelul comunităţii locale;
● Componenta 3 - Elaborarea unui studiu de impact după implementarea programelor de formare
continuă din cadrul Schemelor de granturi din Phare 2005 şi Phare 2006.

1.5. Monitorizarea programelor de formare continuă din cadrul proiectului


Activitatea 2 din cadrul Componentei 1 a proiectului a vizat monitorizarea celor 18 programe de formare
continuă acreditate din cadrul finanţării nerambursabile asigurate prin schemele de grant Phare 2005 şi
Phare 2006, în vederea dezvoltării capacităţii furnizorilor de formare de a implementa astfel de programe.

Elementul de noutate absolută pe care proiectul l-a adus a fost mutarea accentului monitorizării de pe
produsul final pe procesul de derulare a programelor de formare continuă, aspect care a implicat dezvoltarea
de proceduri şi instrumente specifice care au putut fi pilotate în cadrul proiectului şi prin urmare, revizuite în
etape succesive până la o formă optimă care a fost rezultatul unor consultări permanente între toţi factorii
implicaţi.

Activitatea de monitorizare a fost planificată să se desfăşoare în următoarele etape:

● 1.2.1. Identificarea şi definirea principalelor componente supuse monitorizării la nivelul


furnizorilor;
● 1.2.2. Efectuarea de vizite de monitorizare la furnizorii de formare din Phare 2005 şi Phare 2006,
pentru toate programele de formare finanţate;
● 1.2.3. Elaborarea de recomandări pentru îmbunătăţirea implementării programelor de formare din
cadrul schemelor de grant Phare 2005 şi 2006;
● 1.2.4. Elaborarea unui raport sintetic „Monitorizarea furnizorilor de formare continuă beneficiari
de granturi”.

Prin efectuarea de vizite de monitorizare s-au avut în vedere următoarele obiective:

● asigurarea calităţii implementării programelor de formare;


● dezvoltarea capacităţii interne a CNFP şi CRFP de a monitoriza programe de formare continuă
acreditate;
● dezvoltarea actualului sistem de monitorizare al CNFP prin furnizarea de feedback şi propuneri
de îmbunătăţire a instrumentelor utilizate în monitorizare;
● consilierea furnizorilor de formare în vederea eficientizării derulării cursurilor;
● elaborarea de recomandări pentru îmbunătăţirea implementării programelor de formare;


1. Introducere

● elaborarea unui raport sintetic care a stat la baza elaborării ghidului furnizorului de formare
privind monitorizarea şi evaluarea programelor de formare continuă a personalului didactic;
● monitorizarea şi consilierea furnizorilor de programe de formare continuă;
● furnizarea de informaţii relevante pentru realizarea unui studiu de impact al programelor de
formare.
La nivelul furnizorilor programelor de formare continuă au fost monitorizate următoarele aspecte:

● aspecte administrative (de conformitate cu cerinţele care trebuiau îndeplinite la acreditarea


programului);
● aspecte de proces (percepţia directorului de program sau a coordonatorului şi a formatorilor
despre calitatea programului de formare continuă, despre gradul de mulţumire a beneficiarilor).
Pentru ambele categorii de aspecte au fost utilizate tehnici şi instrumente specifice de monitorizare
dezvoltate de către echipa de Asistenţă tehnică în colaborare cu inspectorii CNFP.

Vizitele de monitorizare au avut în vedere toate cele 18 programe de formare finanţate prin Schemele de
granturi Phare 2005 şi Phare 2006 şi s-au desfăşurat astfel:
● 2 vizite a câte 2 zile la furnizorii de formare din Phare 2005 care au avut loc în două perioade:
- perioada 1: septembrie – octombrie 2008
- perioada 2: noiembrie 2008 – ianuarie 2009 şi
● 3 vizite a câte 2 zile la furnizorii de formare din Phare 2006 care au avut loc în trei perioade:
- perioada 1: ianuarie – februarie 2008
- perioada 2: februarie – martie 2009
- perioada 3: aprilie – mai 2009.
Vizitele de monitorizare au fost efectuate în echipe mixte, compuse dintr-un reprezentant al Asistenţei
tehnice şi un inspector CNFP/CRFP.

1.6. Prezentul ghid – scop, grup ţintă şi structură


Prezentul ghid a fost elaborat în cadrul componentei 1 a proiectului care s-a focalizat pe activitatea de
monitorizare a programelor de formare continuă. Ghidul se adresează furnizorilor de programe de formare
continuă a personalului didactic şi este un rezultat firesc al experienţelor reieşite din activităţile proiectului
şi al punerii în aplicare a principiilor europene de transparenţă şi participare a tuturor factorilor implicaţi în
procesele de asigurare a calităţii programelor de formare continuă. La baza elaborării lui au stat:

● prevederile în vigoare la nivelul CNFP şi CSA cu privire la acreditarea, monitorizarea şi evaluarea


programelor de formare continuă (elemente de legislaţie, proceduri interne şi instrumente de
lucru);
● procedurile şi instrumentele de monitorizare şi evaluare dezvoltate în cadrul activităţilor 1.1., 1.2,
1.3 şi 1.5. ale proiectului şi pilotate în cadrul celor 18 programe finanţate prin Schemele de grant
Phare 2005 şi Phare 2006;
● rezultatele şi concluziile vizitelor de monitorizare realizate la 12 furnizori de formare importanţi din
sistem, dar mai ales recomandările formulate pentru aceştia;
● bunele practici la nivel naţional şi internaţional cu privire la monitorizarea şi evaluarea furnizorilor
şi a programelor de formare continuă, precum şi la consilierea şi asistenţa acordate furnizorilor
de formare.

10
1. Introducere

Ghidul îşi propune să le ofere furnizorilor de formare continuă a cadrelor didactice informaţii şi instrumente
utile privind procesele de acreditare, monitorizare şi evaluare a programelor de formare derulate de
către CNFP ca instituţie responsabilă cu asigurarea calităţii în domeniul formării continue a personalului
didactic. În acelaşi timp, ghidul îşi propune să contribuie la creşterea gradului de compatibilitate între
aşteptările furnizorilor şi cele ale CNFP în ceea ce priveşte standardele şi procedurile de asigurare a
calităţii programelor de formare continuă. De asemenea, prin practicile şi instrumentele propuse, ghidul
vizează armonizarea demersurilor de monitorizare şi evaluare a programelor de formare continuă în
sensul utilizării unor cadre generale standard care să asigure obiectivitatea şi rigurozitatea abordărilor,
atât la nivelul furnizorilor, cât şi al inspectorilor CNFP.

Ghidul este structurat în 3 capitole, capitolul 2 focalizându-se pe ciclul de viaţă al unui program de formare,
de la conceperea şi acreditarea acestuia, până la derularea, monitorizarea, evaluarea finală pe serie,
evaluarea impactului, evaluarea programului şi, în final, revizuirea ofertei şi reacreditarea. Fiecare capitol
conţine câteva repere generale teoretice referitoare la tema abordată, exemple de proceduri şi instrumente
utilizate şi un set de sfaturi practice pentru furnizori. De asemenea, ghidul conţine câteva exemple de bune
practici reieşite din activităţile derulate în cadrul proiectului de asistenţă tehnică, precum şi un set de anexe
în care furnizorii de formare continuă pot găsi documente specifice utilizate sau solicitate de către CNFP în
procesul de monitorizare şi evaluare a programelor.

11
2. Asigurarea calităţii programelor de formare

2. Asigurarea calităţii programelor de formare

2.1. Asigurarea calităţii – repere generale


La nivelul sistemului de formare continuă, calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui
program de formare şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum
şi standardele de calitate.
Asigurarea calităţii formării continue este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii
instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de formare, prin care se formează
încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie satisface standardele de calitate.
Evaluarea calităţii programelor de formare constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o organizaţie
furnizoare de formare şi programul acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referinţă

Obiectivele sistemului de asigurare a calităţii programelor de formare vizează:

● îmbunătăţirea calităţii serviciilor de formare continuă prin stabilirea şi implementarea unor


mecanisme instituţionale şi procedurale de evaluare, asigurare, control şi îmbunătăţire a
calităţii;
● producerea şi diseminarea de informaţii sistematice, coerente şi credibile, public accesibile,
despre calitatea serviciilor de formare continuă, oferite de diferitele organizaţii prezente pe piaţa
educaţională din România;
● protecţia beneficiarilor de formare continuă prin creşterea încrederii publice în serviciile de
formare continuă;
● crearea unei culturi a calităţii la nivelul organizaţiilor furnizoare de formare continuă dar şi la
nivelul CNFP;
● fundamentarea politicilor şi strategiilor sectoriale în domeniul formării şi dezvoltării profesionale
a cadrelor didactice.
Asigurarea calităţii programelor de formare se referă la un set de domenii şi criterii:

1. Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă şi din infrastructura disponibilă,
definită prin următoarele criterii:
● structurile instituţionale, administrative şi manageriale;
● baza materială;
● resurse umane;

2. Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele


aşteptate ale formării / învăţării, pe baza următoarelor criterii:
● conţinutul / curricula programelor de formare;
● competenţele, rezultatele învăţării / formării;
● activitatea de cercetare ştiinţifică / didactică, după caz;
● activitatea financiară a organizaţiei;

3. Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:


● strategii si proceduri pentru asigurarea calităţii;
● proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor
desfăşurate;

12
2. Asigurarea calităţii programelor de formare

● proceduri obiective şi transparente de evaluare a competenţelor, rezultatelor formării / învăţării;


● proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului de formatori;
● accesibilitatea resurselor adecvate formării / învăţării;
● baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;
● transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de formare şi, după caz,
atestatele / calificările oferite;
● funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii proceselor de formare
Calitatea programelor de formare continuă a personalului didactic este asigurată prin următoarele
procese:
● proiectarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale formării / învăţării;
● monitorizarea rezultatelor;
● evaluarea internă a rezultatelor;
● evaluarea externă a rezultatelor;
● îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în dezvoltarea profesională viitoare.

În prezent, componentele fundamentale ale sistemului de asigurare a calităţii sunt:


● acreditarea programelor de formare de către CNFP;
● asigurarea calităţii prin evaluare permanentă, atât la nivelul furnizorului (evaluare internă), cât şi
cea realizată de către CNFP (evaluare externă).

Calitatea este, mai degrabă, o ţintă în mişcare şi un proces, decât un concept fix.

2.2. CNFP şi rolul său în asigurarea calităţii sistemului de formare continuă


În sistemul de învăţământ românesc, perfecţionarea personalului didactic se realizează prin:
● definitivare în învăţământ;
● grade didactice;
● cursuri postuniversitare;
● doctorat;
● programe de formare continuă;
● alte tipuri de activităţi de formare continuă.

2.2.1. Prevederi în vigoare


Conform prevederilor în vigoare ale OMEC nr.4796/2001, cadrele didactice din învăţământul preuniversitar
trebuie să acumuleze la intervale de 5 ani minimum 90 de credite profesionale transferabile.
Un credit este definit ca un indicator compozit care desemnează volumul de muncă şi efort necesare
unui cursant pentru promovarea cu succes a unei discipline dintr-un program de formare continuă
acreditat, precum şi importanţa profesională a competenţelor ce se formează prin parcurgerea unei
discipline, tematici sau modul de formare.
În România, sunt recunoscuţi ca furnizori de formare a personalului didactic din învăţământul
preuniversitar:
● universităţi, prin facultăţi şi DPPD;
● CCD-uri;
● centre, institute şi alte forme instituţionalizate, pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului de
conducere, de îndrumare şi de control;
● Palatul Naţional al Copiilor, pentru perfecţionarea personalului didactic din palate şi cluburi ale
copiilor, precum şi tabere şcolare;
● Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Consiliul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi
Tehnic, Consiliul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia
Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;

13
2. Asigurarea calităţii programelor de formare

● structurile organizatorice/instituţionale pentru implementarea programelor internaţionale la care


România este parte (de exemplu, programele desfăşurate sub egida Agenţiei Naţionale pentru
Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale) sau a programelor cu
finanţare internaţională al căror beneficiar este M.E.C.I. (de exemplu, programul Phare, programe
finanţate de Banca Mondială sau programe finanţate prin fonduri structurale europene);
● fundaţii, asociaţii profesionale şi organizaţii nonguvernamentale care au ca obiect de activitate
pregătirea, perfecţionarea şi dezvoltarea profesională a personalului didactic şi a personalului
didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar;
● structuri instituţionale internaţionale agreate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării care
au ca obiect de activitate pregătirea, perfecţionarea şi dezvoltarea profesională a personalului
didactic şi a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar.

Un rol important în demersul de îmbunătăţire a sistemului de formare continuă a profesorilor îl are Centrul
Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar (CNFP), înfiinţat prin HG nr. 604/2001
modificată şi completată prin H.G. nr.2191/2004, care are atribuţii esenţiale în ceea ce priveşte asigurarea
calităţii programelor de formare a personalului didactic, didactic auxiliar şi a personalului de conducere,
îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar.

Atribuţii ale CNFP:


● elaborarea standardelor de formare continuă a personalului didactic, didactic auxiliar şi
pentru cadrele de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar;
● elaborarea criteriilor şi a procedurilor de acreditare a programelor de formare continuă;
● acreditarea, prin Comisia Specializată de Acreditare (CSA), a programelor de formare
continuă, propuse de furnizorii de formare, pe baza standardelor şi a metodologiilor aprobate
de M.E.C.I;
● iniţierea şi derularea de expertize privind conţinutul, proiectarea, realizarea şi evaluarea
pregătirii personalului din învăţământul preuniversitar;
● efectuarea de studii de specialitate - diagnoză, prognoză şi altele asemenea;
● iniţierea şi desfăşurarea de programe de cercetare privind nevoile şi modalităţile de formare
continuă a personalului din învăţământul preuniversitar;
● iniţierea şi desfăşurarea unor activităţi de dezvoltare profesională în domeniul educaţional,
finanţate din fondurile unor programe naţionale şi internaţionale;
● îndrumarea şi coordonarea furnizorilor de programe de formare continuă, în concordanţă cu
standardele, criteriile şi metodologiile aprobate de M.E.C.I.

Pentru evaluarea, monitorizarea şi consilierea privind activităţile şi furnizorii de formare la nivel regional,
CNFP a organizat 16 centre regionale pentru formarea personalului din învăţământul preuniversitar (CRFP)
în următoarele judeţe: Iaşi, Neamţ, Buzău, Constanţa, Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Olt, Gorj, Timiş, Caraş-
Severin, Bihor, Cluj, Harghita, Braşov şi Ilfov. Cele 16 centre, coordonate în mod direct de către CNFP, au
fost grupate în 8 zone care corespund regiunilor de dezvoltare şi au fost dotate cu echipamente în cadrul
Programului Phare CES 2004-2006.
Obiectul de activitate al CNFP îl constituie asigurarea calităţii programelor de formare a personalului
didactic, didactic auxiliar şi a cadrelor de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar
pe baza standardelor şi a politicilor naţionale de formare stabilite de MECI.

CNFP are misiunea de a asigura diversitatea şi calitatea ofertei de formare continuă pentru personalul din
învăţământul preuniversitar prin acreditarea, monitorizarea şi evaluarea programelor de formare.

În cadrul CNFP funcţionează Comisia Specializată de Acreditare (CSA) al cărui scop este:
● acreditarea programelor de formare continuă;
● alocarea de credite profesionale transferabile programelor implementate de furnizori;
● echivalarea numărului de credite profesionale transferabile obţinute în cadrul programelor speciale.

14
2. Asigurarea calităţii programelor de formare

CSA are în componenţă 15 membri, numiţi prin OM şi este organizată în 4 subcomisii:


1. SSAP, pentru acreditarea programelor de formare continuă a personalului didactic din învăţământul
preuniversitar;
2. SSAM, pentru acreditarea programelor de formare continuă a personalului de conducere, de
îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar;
3. SSAA, pentru acreditarea programelor de formare continuă ale personalului didactic auxiliar şi a
personalului didactic din învăţământul special;
4. SSAE, pentru echivalarea numărului de credite profesionale transferabile obţinute de personalul
din învăţământul preuniversitar în cadrul programelor speciale
De la înfiinţare şi până în luna mai 2009, CNFP a acreditat prin CSA:
372 programe, dintre care 51 pentru manageri şi 321 pentru cadre didactice.
Programele provin de la 111 furnizori.

2.2.2. Certificarea personalului didactic


Personalul didactic care finalizează programe de formare continuă este certificat de către CNFP cu:
● certificat de competenţă profesională (pentru cursurile de formare continuă finalizate cu
acumularea a 90 de credite);
● atestat de formare continuă (pentru cursurile / stagiile de formare continuă care au alocate
până la 60 de credite);
● fişa competenţelor şi a disciplinelor din programul de formare continuă.

Alocarea creditelor profesionale transferabile se face în funcţie de categoriile şi tipurile de programe de


formare, astfel:

A. Categoria I – programe de perfecţionare o dată la 5 ani:


● program lung (240 – 280 ore): 90 – 100 credite;
● program mediu (170 – 200 ore): 60 – 70 credite;
● program scurt (90 – 120 ore): 30 – 40 credite;

B. Categoria a II-a – programe tematice sau modulare realizate prin stagii nondisciplinare:
● tematic (10 – 20 ore): 1 – 5 credite;
● modul scurt (21 – 40 ore): 6 – 10 credite;
● modul mediu (41 – 60 ore): 11 – 15 credite;
● modul lung (61 – 89 ore): 16 – 25 credite.

C. Categoria a III –a – programe de perfecţionare datorate reformei:


● tematic (10 – 20 ore): 1 – 5 credite;
● modul scurt (21 – 40 ore): 6 – 10 credite;
● modul mediu (41 – 60 ore): 11 – 15 credite;
● modul lung (61 – 89 ore): 16 – 25 credite.

D. Categoria a IV –a – programe speciale:


● tematic (10 – 20 ore): 1 – 5 credite;
● modul scurt (21 – 40 ore): 6 – 10 credite;
● modul mediu (41 – 60 ore): 11 – 15 credite;
● modul lung (61 – 89 ore): 16 – 25 credite.

15
2. Asigurarea calităţii programelor de formare

Până în luna mai 2009, CNFP a eliberat:


-153.599 de Atestate de formare continuă
-13.280 de Certificate de competenţe
Dată fiind importanţa rolului şi a responsabilităţilor avute de CNFP, dezvoltarea capacităţii sale şi a celor
16 Centre regionale de a asigura calitatea ofertei de formare locale se constituie ca elemente cheie ale
sistemului de formare continuă, iar prin proiectele de asistenţă tehnică implementate în ultimii trei ani
s-au făcut paşi importanţi în acest sens.

16
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

3. Ciclul de viaţă al programelor de formare


continuă
3.1. Ciclul de viaţă al unui program
3.1.1. Repere generale
Orice program de învăţare parcurge un ciclu de viaţă care cuprinde mai multe etape, de la pregătirea
până la finalizarea sa. Învăţarea se realizează cu scopul de a răspunde unei nevoi autoidentificate sau
semnalate de diverşi factori din mediul extern.

Formarea continuă a cadrelor didactice este un proces complex care cuprinde numeroase programe de
învăţare. Toate aceste programe urmăresc acelaşi scop general: pregătirea cadrelor didactice pentru a
răspunde provocărilor crescânde ale societăţii cunoaşterii, pentru a fi participanţi activi în această societate
şi pentru a pregăti cetăţenii să devină persoane autonome care învaţă pe tot parcursul vieţii (Comisia
Europeană, Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură, 2005).

Un program de formare parcurge cel puţin următoarele etape în cursul vieţii sale:

Etape ale unui program de formare:


● Conceperea: identificarea nevoilor specifice de formare, elaborarea curriculumului, a materialelor
suport de curs, asigurarea resurselor umane necesare pentru parcurgerea stadiului următor;
● Derularea: managementul programului de formare, inclusiv monitorizarea şi evaluarea realizată
pe parcursul livrării;
● Evaluarea finală a programului şi a impactului său:
● Revizuirea programului în funcţie de rezultatele evaluării finale şi a impactului şi continuarea
livrării sau terminarea sa.

3.1.2. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă acreditate de CNFP


Programele de formare continuă propuse de diverşi furnizori de formare, acreditate de către CNFP, destinate
personalului din instituţiile de învăţământ preuniversitar, parcurg ciclul de viaţă descris în cele ce urmează
(vezi figura 1).

A. Conceperea programului de formare continuă

Conceperea unui program de formare continuă pentru personalul din instituţiile de învăţământ preuniversitar
porneşte de la analiza atentă a stării sistemului de învăţământ şi include compararea competenţelor
existente ale resursele umane din sistem cu nivelurile de competenţe considerate necesare. Politicile
educaţionale naţionale sau regionale / locale ne oferă viziunea nivelului de competenţe considerat necesar
pentru implementarea respectivelor politici.

Conceperea unui program de formare presupune, mai precis, următoarele activităţi principale:

● identificarea nevoilor specifice de formare ale unor grupuri ţintă bine definite. Nevoia de formare a
unui individ este determinată de diferenţa dintre nivelul de competenţe dezirabil şi nivelul actual
al competenţelor. Pentru a decide cui anume se adresează programul de formare pe care îl
vom concepe şi dezvolta, trebuie să definim cât mai precis indivizii cu acelaşi nivel actual de
competenţe dintr-o unitate teritorială. Nevoile de formare pot fi investigate prin mai multe procedee.
Pentru prezentarea unui demers coerent de analiză a nevoilor de formare, vă recomandăm ghidul
elaborat în cadrul proiectului EuropeAid /121446/D/SV/Phare „Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea
Centrul Naţional pentru Pregătirea Personalului din Învăţământul Pre-universitar”, intitulat „Ghid

17
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

pentru pregătirea, implementarea şi interpretarea datelor analizei nevoilor de formare în şcoli”;


● elaborarea curriculumului programului de formare continuă se realizează pornind de la competenţele
generale şi mai ales cele specifice pe care programul le va dezvolta, prezentându-se apoi planul-
cadru de formare, modalităţile de evaluare şi resursele de timp alocate (OMEdC 4611/2005,
articolele 18-25);
● pregătirea documentaţiei necesare pentru acreditare şi înaintarea sa către CNFP se realizează
conform cerinţelor formulate de CNFP în OMEdC 4611/2005. Astfel, documentaţia va trebui să
demonstreze că s-au respectat criterii şi condiţii de trei tipuri: administrative, curriculare şi referitoare
la resursele umane propuse pentru a derula programul. Documentaţia elaborată trebuie înaintată
la CNFP, unde un inspector CNFP va efectua o evaluare primară a conformităţii documentaţiei cu
cerinţele CNFP, folosind Matricea de verificare a propunerilor de programe de formare continuă
(Anexa 1). În cazul în care se constată că documentaţia necesită îmbunătăţire, inspectorul CNFP
va comunica furnizorului completările sau corecturile care trebuie aduse acesteia înainte să fie
înaintată la CSA, oferind consiliere specifică furnizorului.

B. Acreditarea programului de formare continuă

Obţinerea acreditării este posibilă doar după ce CSA decide că programul propus îndeplineşte toate criteriile
necesare pentru a începe derularea sa. Astfel, CSA poate decide:
● să acrediteze programul (cu un anumit număr de credite profesionale transferabile, pe o anumită
perioadă);
● să amâne acreditarea şi să solicite completări la documentaţia depusă de furnizor;
● să respingă programul propus de furnizor, dacă acesta este considerat neadecvat.

Este important de reţinut că acreditarea programului se suspendă de drept dacă furnizorul nu a demarat
programul în maxim un an de la acreditare, din motive imputabile lui.

C. Derularea programului de formare continuă

Derularea programului de formare acreditat de CNFP presupune managementul livrării acestuia pentru mai
multe serii de beneficiari, inclusiv monitorizarea şi evaluarea realizată pe parcursul livrării de către furnizor
(internă). Pentru a asigura calitatea livrării programelor de formare, furnizorii trebuie să îşi dezvolte propriile
sisteme de asigurare a calităţii. Pentru detalii referitoare la asigurarea calităţii programelor de formare
continuă, a se vedea capitolul precedent.

Monitorizarea şi evaluarea sunt două activităţi complementare care reprezintă secvenţe fundamentale
în ciclul de viaţă al unui program de formare. Monitorizarea şi evaluarea sunt, în primul rând, procese
de învăţare despre succesele şi aspectele critice / problematice ale proiectului. Colectarea, analiza şi
interpretarea datelor din cadrul proiectului, completate de reflecţia critică asupra activităţilor derulare,
constituie un instrument eficace de păstrare a proiectelor în orizontul realizării rezultatelor aşteptate, prin
furnizarea informaţiilor necesare procesului decizional la nivel de management de proiect.

De regulă, definirea şi operarea unui sistem de monitorizare şi evaluare are dublu scop:
● Oferirea de informaţii relevante şi acurate pentru persoanele implicate / interesate (stakeholders)
– de la beneficiarii programului şi până la finanţatori – cu privire la evoluţia programului şi la
măsura în care acesta produce rezultatele aşteptate.
● Înzestrarea echipei manageriale cu aparatul metodologic şi cu ansamblul de date necesare pentru
a se angaja într-un management pentru impact. În acest tip de management este nevoie să se
răspundă circumstanţelor în schimbare şi mai bunei înţelegeri a realităţii în care se derulează
proiectul, prin adaptarea acestuia astfel încât să se apropie cât mai mult de realizarea impactului
în direcţiile dorite.

Un sistem de monitorizare şi evaluare al unui program se focalizează pe:


● Relevanţa programului (structură, corelaţii între componente, impact general, obiective, activităţi)

18
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

● Progresul în atingerea obiectivelor;


● Impactul intervenţiilor specifice programului;
● Satisfacţia beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai programului.

Furnizorii care doresc să îşi dezvolte un sistem de monitorizare şi evaluare coerent şi util trebuie să
identifice răspunsuri la o serie de întrebări.

Întrebări privind monitorizarea şi evaluarea


● Ce indicatori cantitativi şi calitativi dorim să urmărim? În general, monitorizarea urmăreşte
aspectele pe care le considerăm foarte importante în vederea atingerii scopurilor şi obiectivelor
pe care le urmărim în cadrul programului. Indicatorii cantitativi sunt numerici (număr, procent), iar
pentru cei calitativi va fi nevoie de stabilirea unei scale de apreciere şi a unor descriptori (calitatea
poate fi percepută diferit de diferite persoane pe care le întrebăm).
● Care sunt momentele procesului care vor fi monitorizate? La stabilirea calendarului monitorizării
se va ţine cont de rolul de reglare al monitorizării, de faptul că rezultatele monitorizării pot să
influenţeze deciziile legate de derularea în continuare a programului.
● Ce indicatori de impact vom monitoriza? Acest aspect este determinat de impactul urmărit al
proiectului.
● Ce tehnici şi instrumente de monitorizare şi evaluare vom utiliza? Tehnicile şi instrumentele de
monitorizare pot fi variate şi vor fi influenţate de o serie de factori.
● Cum vom analiza datele şi informaţiile colectate? Este vorba aici atât de procesarea, cât şi de
interpretarea datelor colectate cu ajutorul diferitelor instrumentelor.
● În ce formă se vor prezenta / raporta rezultatele monitorizării?
● Cui se adresează rapoartele de monitorizare şi evaluare?
● Vor exista diferite categorii de rapoarte pentru diferiţi factori interesaţi?
● Ce resurse umane sunt necesare pentru activităţile de monitorizare şi evaluare? Sunt ele
disponibile în instituţie sau se va lucra cu colaboratori externi?
● Ce categorii de resurse materiale sunt necesare pentru realizarea activităţilor de monitorizare?
● Ce costuri implică activităţile de monitorizare? Există un buget separat pentru activităţile de
monitorizare şi evaluare?
● Pe ce durată şi cu ce frecvenţă se vor urmări / înregistra datele?
● La ce intervale se vor analiza / procesa datele obţinute?
● La ce intervale se va raporta către diferiţii factori interesaţi?
● Cum se va asigura faptul că datele şi informaţiile colectate sunt valide?
● Ce modalităţi de asigurare a gradului de încredere există?

D. Monitorizarea externă

Monitorizarea externă a derulării programului se realizează de către inspectorii delegaţi de către CNFP cu
scopul de a asigura implementarea cu succes a programului şi în conformitate cu documentaţia aprobată
la acreditare. Conform OMEdC 4611/2005, monitorizarea programelor de formare continuă în derulare se
realizează pe baza:
● raportului de monitorizare a activităţii de implementare a programului, care se va întocmi de
către inspectorii CNFP în urma vizitei de monitorizare. Pentru detalii legate de organizarea şi
desfăşurarea vizitelor de monitorizare, a se vedea subcapitolul 3.4;
● autoevaluării şi propunerilor de îmbunătăţire a programului de formare, care sunt sarcinile
furnizorului de formare continuă.

O ocazie specială de monitorizare a programului se realizează prin participarea unui inspector CNFP
la evaluarea finală pe serie de cursanţi. Cu această ocazie, inspectorii CNFP întocmesc un raport de
constatare.

19
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

E. Evaluarea finală a programului şi a impactului său

După derularea programului pentru mai multe serii de cursanţi şi în preajma expirării perioadei de acreditare,
furnizorului îi revine sarcina de a realiza:
● evaluarea finală a programului de formare, precum şi
● evaluarea impactului acestuia.

Pentru a veni în sprijinul furnizorilor de formare, prezentul ghid include un capitol care oferă repere
metodologice de evaluare a impactului unui program de formare continuă.

Raportul de evaluare internă rezultat va fi transmis la CNFP, care – sintetizând informaţiile din rapoartele
de monitorizare şi din cele de constatare elaborate cu ocazia participării la evaluarea finală a fiecărei serii
de cursanţi beneficiari ai programului – va elabora un raport de apreciere. Acest raport de apreciere va fi
făcut public prin postarea pe site-ul CNFP.

F. Revizuirea sau terminarea programului

Furnizarea programului de formare către grupul ţintă şi în condiţiile descrise în documentaţia de acreditare
încetează odată cu expirarea valabilităţii acreditării. După acesta, pe baza experienţei acumulate în cursul
implementării programului de formare şi pe baza unei noi analize a nevoilor de formare (pe alte grupuri
ţintă specifice, interesate în noi locaţii de derulare a cursului), furnizorul va putea să revizuiască programul
de formare şi să solicite din nou acreditarea de către CNFP. Raportul de apreciere elaborat la finalizarea
perioadei precedente de acreditare va fi luat în calcul de către Comisia Specializată de Acreditare.

20
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Figura 1- Schema ciclului de viaţă al programului de formare continuă acreditat de CNFP

2. Acreditare de
către CSA

1. Conceperea 3. Monitorizare şi
programului; consiliere
consiliere iniţială pentru a asigura
din partea CNFP calitatea derulării
pentru pregătirea programului şi a
documentaţiei pregăti evaluarea
finală;
Raport de
monitorizare

6. Raportul de
apreciere transmis 4. Evaluare finală
la CSA pe serie;
Raport de
constatare
Publicarea pe site-
ul CNFP

5. Evaluarea finală
a programului;
Raport de
evaluare internă,
inclusiv evaluarea
impactului;
Raport de
apreciere

21
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

3.2. Pregătirea documentaţiei şi consilierea acordată de inspectorii CNFP

3.2.1. Repere generale


Furnizorul care doreşte să propună spre acreditare un program de formare continuă trebuie să întocmească
şi să înainteze la CNFP un dosar care va include o serie de documente prin intermediul cărora se dovedeşte
respectarea unor cerinţe administrative, curriculare şi de resurse umane, stabilite de CNFP. Pentru a se
asigura că documentaţia este pregătită în conformitate cu aşteptările CNFP, furnizorul va primi consiliere
din partea unui inspector CNFP. Utilizând Matricea de verificare a programului de formare continuă (a se
vedea Anexa 1), inspectorul CNFP va comunica furnizorului eventualele completări necesare sau îi va
propune să reorganizeze documentaţia pentru o prezentare mai clară, mai uşor de urmărit a informaţiilor.

3.2.2. Criterii şi condiţii administrative

Pentru a demonstra respectarea cerinţelor administrative, furnizorul trebuie să includă în documentaţie:


● în primul rând, o copie a actului de înfiinţare a instituţiei / organizaţiei sale, împreună cu toate
anexele la acest act, din care să reiasă scopul şi obiectul de activitate. Acestea trebuie să vizeze
domeniul educaţiei;
● în al doilea rând, furnizorul trebuie să dovedească faptul că deţine (în proprietate sau cu drept de
folosinţă) spaţii adecvate pentru derularea formărilor. Pentru a se convinge că acele spaţii vor fi
la dispoziţia furnizorului pentru derularea activităţilor de formare, aşteptarea CNFP este ca – în
cazul dreptului de folosinţă a spaţiului vizat – în acordul de folosinţă între furnizor şi deţinătorul
spaţiului să se specifice clar orarul după care se va folosi respectivul spaţiu. De asemenea,
acordul de utilizare a spaţiului semnat între furnizor şi proprietarul spaţiului trebuie să poarte
număr de înregistrare alocat de ambele instituţii. Se recomandă ca un program propus spre
acreditare să se desfăşoare în maximum patru locaţii;
● în al treilea rând, pentru a dovedi faptul că a achitat taxa de acreditare a programului de formare
continuă către CNFP (conform prevederilor din art. 28, alin.(1) din OMEdC 4611), furnizorul va
include o copie a chitanţei fiscale sau a altui document fiscal doveditor al plăţii.

3.2.3. Criterii şi condiţii curriculare

Pentru a demonstra conformarea la aceste criterii şi condiţii, furnizorii trebuie să descrie:


● necesitatea şi utilitatea scontată a programului de formare pentru grupurile ţintă vizate;
● obiectivele programului;
● structura planului-cadru de formare;
● modalităţile de evaluare;
● resursele de timp alocate.

De fapt, aceasta este partea inovatoare a documentaţiei, întocmită pe baza analizei atente a nevoilor de
formare şi pornind de la competenţele pe care programul şi-a propus să le dezvolte.

Această secţiune a documentaţiei va include aspecte definitorii ale identităţii programului propus, cum ar fi:
● denumirea programului: se recomandă o denumire formată din nu mai mult de patru cuvinte,
pentru o identificarea corectă mai uşoară;
● tipul de program propus (lung, mediu, scurt, sau tematic, în funcţie de numărul de ore alocate şi
conform articolului 11 din OMEdC 4611/2005);
● forma de învăţământ (zi, seral, la distanţă, cu frecvenţă redusă).

În elaborarea şi prezentarea curriculumului programului de formare se recomandă centrarea pe competenţele


vizate. Trebuie să fie clar articulată legătura între obiectivele programului, competenţele care se doresc
dezvoltate, modul în care conţinuturile (structurate pe module, discipline/teme şi subteme) precum şi
demersurile propuse vor conduce la dezvoltarea competenţelor şi la atingerea obiectivelor programului.

22
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Pentru a transparentiza relaţia dintre elementele de mai sus, vă propunem o prezentare tabelară după cum
urmează:

Obiectivele programului: 1, 2, 3
Competenţe Competenţe specifice Conţinuturi (C) Demersuri, activităţi de
generale (CG) (CS) învăţare, metode de formare
CG1 CS1 C1
C2
...
CS2 C1
C2
...

În prezentarea planului cadru, vă recomandăm o structură tabelară după cum urmează:

Modul Disciplină/temă Număr ore alocat Formator


Teorie Aplicaţii practice Evaluare
I 1 30% din nr. 60% din nr. total de 10% din nr. F1
2 total de ore pe ore pe disciplină total de ore pe F2
3 disciplină disciplină F3

Conform cerinţelor CNFP, alocarea numărului de ore pe diversele tipuri de activităţi trebuie să respecte
următorul algoritm: din durata totală a programului, 10% se alocă evaluării (inclusiv evaluarea finală a
cursanţilor). Restul activităţilor vor respecta raportul 1/3 teorie, 2/3 aplicaţii practice. De exemplu, dintr-un
program de 89 ore, 9 ore se vor dedica evaluării, iar restul de 80 de ore se vor împărţi astfel: 26-27 ore
pentru prezentarea teoriei, 53-54 ore pentru aplicaţii practice.

În această secţiune, se vor prezenta conţinuturile abordate în diferitele discipline / teme şi subteme, într-
o formă sintetică, precum şi fişele de lucru şi suportul de curs. Se vor descrie, de asemenea, strategiile
de formare utilizate, metodele şi tehnici de instruire, precum şi formele şi modalităţile de organizare şi
desfăşurare a activităţilor de formare. Pentru fiecare disciplină prezentată se va include bibliografia. Este
de dorit ca formatorii alocaţi pe diferitele discipline să fie cei care au elaborat programa disciplinei şi – ca
dovadă – aceştia să semneze programa propusă.

De asemenea, în această secţiune se va descrie modalitatea de evaluare a cursanţilor. Este obligatoriu


să includeţi întocmai paragraful referitor la evaluarea finală din OMEdC 4611/2005, după cum urmează:
„Evaluarea finală se realizează prin susţinerea în şedinţă publică a unui proiect/teme din portofoliul realizat
sau a unei lucrări elaborate în acest scop. Din comisia de examinare constituită în acest scop face parte
şi un reprezentant al CNFP sau al CSA. Aprecierea portofoliului şi a susţinerii proiectului/ temei/ lucrării se
face prin calificative (Excelent, Foarte Bine, Bine, Suficient, Insuficient)” (OMEdC 4611/2005, art. 20, lit.
f.). Pentru o prezentare clară a modalităţii de evaluare a cursanţilor, furnizorii vor descrie standardele de
evaluare, sarcinile de evaluare, precum şi conţinutul portofoliului aferent fiecărei discipline din program.

3.2.4. Criterii şi condiţii referitoare la resursele umane şi didactico-materiale disponibile

În această secţiune, furnizorii vor prezenta structura administrativă şi managerială a echipei care este
implicată în desfăşurarea programului de formare continuă, specificând clar responsabilul de program.
Pentru fiecare persoană inclusă în program se va demonstra faptul că aceştia au competenţele necesare
pentru a derula programul. Pentru fiecare formator trebuie să reiasă clar competenţele de a livra diversele
module sau discipline. Ca dovezi, pe lângă curriculum vitae (în format european, semnat şi datat) în
care se evidenţiază experienţa relevantă, trebuie să se prezinte diplomele şi certificatele cu relevanţă
în domeniu (inclusiv dovada obţinerii titlului de doctor sau a participării la program de studii doctorale),
în copie legalizată prin ştampila unităţii la care acesta este titular; referinţe despre prestaţia de formator;
specializări recunoscute în formarea adulţilor; acreditare ca formator, alte documente relevante. Pentru

23
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

toate locaţiile de implementare a programelor de formare continuă se va menţiona personalul de sprijin


logistic şi administrativ. Pentru a se evita situaţiile de supraaglomerare a unor formatori, este necesar
ca fiecare formator inclus în programul de formare să îşi declare disponibilitatea şi să declare pe proprie
răspundere în ce alte programe de formare continuă acreditate funcţionează.

În ceea ce priveşte resursele didactico-materiale disponibile, acestea se vor prezenta detaliat pentru fiecare
locaţie propusă pentru a găzdui programul. Din această secţiune trebuie să reiasă existenţa spaţiilor optime
de desfăşurare a activităţilor de formare, existenţa unor echipamente necesare bunei derulări a activităţilor
de formare, în funcţie de specificul acestora (calculatoare, retro/video-proiectoare, aparatură video/TV/
DVD), accesul cursanţilor la un centru de documentare şi informare care să cuprindă literatură şi publicaţii
de specialitate, materiale audio-vizuale, acces la Internet. Sălile alocate trebuie să corespundă numărului
de participanţi, să aibă dotările necesare, lumină naturală/artificială adecvată, mobilier adecvat. Este
important de reţinut că pentru activităţile practice sau seminarii, numărul participanţilor nu poate depăşi 25
într-o grupă. De asemenea, reţineţi că baza didactico-materială şi spaţiile destinate activităţilor de formare
continuă pot fi deţinute în proprietate sau concesionate, închiriate, dobândite prin parteneriat sau alte forme
pe durata formării respective (aspect dovedit prin documente relevante).

Sfaturi pentru furnizori


● studiaţi cu atenţie prevederile în vigoare în ceea ce priveşte acreditarea programelor de formare
continuă (a se vedea site-ul www.cnfp.ro) înainte de a decide ce categorie sau tip de program
doriţi să propuneţi;
● dacă aveţi neclarităţi, contactaţi CNFP pentru a obţine clarificările necesare;
● discutaţi împreună cu colegii din echipa de propunători pentru a clarifica din timp:
- de ce este nevoie de programul pe care doriţi să-l propuneţi,
- cui i se adresează precis şi de ce este oportună acreditarea sa,
- cum va acoperi programul nevoia pe care aţi identificat-o,
- cum vă veţi asigura că programul se derulează conform proiectării,
- de unde veţi şti că aţi avut succes în derularea programului,
- ce ar putea periclita succesul programului şi cum veţi gestiona aceşti factori.
● realizaţi atent analiza nevoilor de formare la grupurile ţintă şi în locaţiile pentru care solicitaţi
acreditarea programului;
● asiguraţi-vă de transparenţa procesului de evaluare a nevoilor de formare implicând cât mai
activ viitorii beneficiari ai programului;
● argumentaţi cât mai clar şi convingător nevoia de a derula programul de formare propus;
● prezentaţi cât mai clar curriculumul programului propus, acordând atenţie sporită felului în care
conţinuturile (disciplinele, modulele, temele, subtemele) şi demersurile propuse (inclusiv de
evaluare) vor asigura dezvoltarea competenţelor specifice vizate;
● reţineţi: proiectarea atentă sporeşte mult probabilitatea de a avea un program de formare
continuă de succes!

24
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

3.3 Acreditarea

3.3.1. Repere generale

Acreditarea programelor de formare continuă este parte a sistemului de asigurare a calităţii acestora, prin
care se garantează îndeplinirea unor cerinţe minimale impuse diverselor tipuri de programe de formare.
OMEdC 4611/2005 este actul normativ care reglementează procedura de parcurs pentru obţinerea
acreditării unui program de formare continuă adresat personalului din învăţământul preuniversitar, inclusiv
furnizorii eligibili, precum şi rolul şi responsabilităţile tuturor părţilor implicate în procesul de acreditare.
Acreditarea este practic un act legal, o decizie care se emite pe baza unui proces de evaluare a unor
documente. Comisia care verifică documentele caută răspunsuri la următoarele întrebări majore:
- Furnizorul (instituţia sau organizaţia propunătoare) este eligibil să desfăşoare un program de
formare?
- Programul de formare propus răspunde unor nevoi clar identificate?
- Programa este bine concepută şi elaborată pentru ca programul să-şi atingă obiectivele?
- Resursele umane pot dovedi că deţin competenţele necesare pentru a livra programul?

Răspunsurile afirmative ale forului de decizie vor rezulta în acreditarea programului, pe când răspunsurile
negative vor conduce la respingerea sau amânarea acreditării (în funcţie de numărul şi gravitatea
răspunsurilor negative).

3.3.2. Procedura de acreditare

Acreditarea programelor de formare continuă a personalului din învăţământul preuniversitar este sarcina
Comisiei Specializate de Acreditare (CSA), care funcţionează în cadrul Centrului Naţional pentru Formarea
Personalului din Învăţământul Preuniversitar (CNFP). De asemenea, CSA decide asupra numărului de
credite profesionale transferabile (CPT) alocate programelor implementate de furnizori.

CSA este constituită din cadre didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, care deţin competenţele
necesare pentru a realiza evaluarea programelor de formare continuă. Conform OMEdC 4611/ 2005 (a se
vedea Anexa 2), CSA se întruneşte şi lucrează în plen, în şedinţe lunare.

Analiza programelor de formare de către Comisia Specializată de Acreditare are în vedere (a se vedea
Anexa 3):

1. Perspectiva procesuală care se referă la:


● conceperea programului
● implementare şi monitorizare/ pilotare
● evaluarea aplicării programului
● resursele implicate

2. Perspectiva structurală care se referă la:


● obiectivele programului
● conţinuturile
● timpul de formare
● sistemul metodologic de evaluare

3. Perspectiva produselor/ documentelor care se referă la:


● produsele curriculare principale: plan de învăţământ, programe
● auxiliare curriculare
● produsele cursanţilor (portofolii etc.)

25
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Sfaturi pentru furnizori pentru pregătirea programului pentru acreditare

● instituiţi un sistem de pregătire a conceptorilor sau responsabililor de program în vederea


familiarizării lor, între altele, cu metodologia analizei de nevoi;
● adaptaţi programele/modulele de formare la specificul şi nevoile populaţiei ţintă, luând în
considerare, în mod unitar, un spectru mai diversificat de criterii: potenţialul profesional sau
managerial al cadrelor didactice, experienţa şi nivelul de calificare, mediul de prestaţie al activităţii
didactice (urban sau rural), ciclul de şcolaritate, particularităţile specialităţii predate, specificul
instituţiei şcolare, structurile de personalitate ale cadrelor didactice sau ale celor cu funcţii de
conducere: interese, aptitudini, stil cognitiv etc.;
● evitaţi uniformizarea programelor şi încurajaţi soluţiile inovative care pot asigura individualitatea
unui program de formare continuă; programele de aceeaşi factură şi orientare ar fi normal să se
diferenţieze din punctul de vedere al temelor şi obiectivelor metodologice în procent de 21-30 %;
● strategiile de evaluare pretind o mai mare specificitate şi relevanţă;
● promovaţi un spectru de competenţe care:
- să asigure o acoperire mai echilibrată a diferitelor roluri profesionale jucate de cadrele
didactice;
- să răspundă nevoilor prioritare ale cadrelor didactice de reconstrucţie, rafinare sau inovare
a competenţelor profesionale.
● este de dorit ca sfera competenţelor să fie completată cu valori şi atitudini profesionale care să
susţină motivaţional performanţa şi să îmbogăţească spiritual personalitatea;
● formarea profesorului reflexiv şi dezvoltarea capacităţii acestuia de a participa la cercetări tip
acţiune în serviciul şcolii rămân obiective esenţiale, care ar trebui valorizate mai mult;
● problematicile specifice de tipul : educaţie inclusivă / integrată, educaţia copiilor supradotaţi,
tratarea diferenţiată a elevilor, construcţia curriculumului integrat/interdisciplinar, parteneriatul
şcoală-comunitate, sisteme alternative de finanţare a învăţământului ş.a. nu pot fi subestimate şi o
mai bună reprezentativitate a acestora este de aşteptat. Totodată, cursuri cum ar fi „Comunicarea
didactică” şi „Managementul clasei de elevi”, „Psihopedagogia integrării”, „Elevi cu cerinţe
speciale” au nevoie de o abordare mai accentuat aplicativă;
● dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin programele de formare continuă nu atât
prin numele programului (Euro-educaţia, EuroTeacher, Evaluarea din perspectivă europeană,
EUROaptitudini pentru profesori, Euromanager) cât prin competenţele şi obiectivele vizate,
conţinuturile oferite (instituţii şi legislaţie, recunoaşterea studiilor şi calificărilor profesionale,
multiculturalism european etc.) şi prin strategiile didactice utilizate. Un rol aparte îl au în acest
sens programele din categoria 4 – participarea la proiecte şi mobilităţi europene;
● evitaţi următoarele aspecte disfuncţionale:
- includerea tuturor sau aproape a tuturor cunoştinţelor reprezentative pentru un domeniu
disciplinar, cu toate că unele sunt nerelevante pentru obiectivele propuse. Conservarea
logicii domeniului este mai mult o cerinţă academică, care nu se suprapune întotdeauna cu
cea de natură profesională;
- eterogenitatea problematicilor abordate;
- reproducerea, în cadrul didacticilor speciale, a temelor clasice ale pedagogiei. Metodicile ar
trebui să îşi promoveze propriul specific şi să se axeze pe problemele specifice ale predării-
învăţării domeniului respectiv (construcţia conceptelor, dezvoltarea raţionamentelor,
rezolvarea de probleme, specificul evaluării performanţelor ş.a.)
- decalajul dintre obiectivele declarate şi conţinuturile abundente care exced acestora;
- reluarea unor conţinuturi care au fost prezente în formarea iniţială.

 Adaptate după recomandările din conţinutul Raportului de analiză a programelor acreditate elaborat în cadrul proiectului de asis-
tenţă tehnică Phare 2004, autori D. Potolea şi S. Toma

26
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

- disocierea unei teme în subiecte analitice şi distribuirea timpului în părţi egale pentru fiecare
subiect, indiferent de statutul lui de importanţă;
● menţionaţi distinct temele aplicative;
● luaţi în considerare a necesarului de timp presupus de utilizarea metodelor interactive, de învăţarea
prin cooperare şi de metodele complementare de evaluare;
● în alcătuirea orarului, nu alocaţi mai mult de 6 ore pe zi activităţilor didactice directe;
● repartizaţi echilibrat şi realist timpul pe tipuri de activităţi didactice, cu luarea în considerare a
complexităţii competenţelor vizate, a complexităţii temelor şi a experienţei participanţilor;
● echilibraţi activităţile de tip frontal, grupal şi individual şi exploataţi valenţele formative ale fiecărui
tip; în prezent, activităţile frontale, chiar şi în cadrul seminariilor, par a fi preponderente;
● diversificaţi şi utilizaţi efectiv modele de instruire: instruirea directă, instruirea deplină, instruirea
constructivistă, studiul de caz, elaborarea şi susţinerea de proiecte ş.a.; este nevoie de o tranziţie
de la analiza extensivă a fundamentelor mai ales psihologice ale modelelor de instruire la
exersarea lor practică;
● dezvoltaţi strategii alternative dedicate aceleiaşi competenţe, dar care iau în consideraţie diferenţele
individuale dintre cursanţi: stiluri de învăţare, stiluri cognitive etc.;
● angajaţi personalul didactic în conceperea şi realizarea unor proiecte de cercetare acţiune.
● organizaţi lista bibliografiei pe două secţiuni: referinţe bibliografice obligatorii – cu un număr
rezonabil de lucrări noi; referinţe bibliografice facultative, care să permită aprofundarea studiului
individual pentru cei interesaţi.
● accentuaţi valorizarea educaţională a noilor tehnologii de informare şi comunicare prin integrarea
lor în procesul de învăţământ;
● oferiţi exemple de combinare a metodelor tradiţionale cu cele bazate pe e-learning în activitatea cu
elevii; pregătiţi profesorii în vederea îndrumării elevilor în utilizarea website-urilor utile în studiul
unei discipline sau pentru utilizarea mobilului şi a camerelor digitale în predare şi învăţare (creare
de noi materiale, adaptare la stilurile personale de învăţare, exersare în preluarea şi utilizarea
imaginilor digitale etc);
● integraţi un sistem mai variat de metode de evaluare, capabil să acopere toate competenţele şi
evoluţiile aşteptate;
● feed-back-ul solicitat cursanţilor trebuie să devină principala sursă de perfecţionare din mers a
programului;
● stabiliţi conexiuni cât mai clar posibile între metodele de evaluare şi tipurile de rezultate aşteptate;
în acest sens pot fi utilizate cu succes cercetările de specialitate care au produs matrici ale
interacţiunilor: tipuri de obiective – tipuri de itemi evaluativi şi au evidenţiat valoarea şi limitele
unor tehnici diferite de evaluare;
● elaboraţi şi prezentaţi probe de evaluare cu specificarea tipurilor de itemi (obiectivi, semiobiectivi,
subiectivi) care intră în compoziţia unei probe scrise;
● specificaţi ponderea pe care fiecare probă de evaluare o are în evaluarea finală sau sumativă;
● coroboraţi metodele de evaluare pentru a asigura validitatea, obiectivitatea şi caracterul nuanţat
al evaluării.
● modalităţile de evaluare curentă se cer mult mai mult diversificate, o pondere tot mai accentuată
având realizarea de portofolii, proiecte individuale şi de grup, eseuri tematice, module de
curriculum la decizia şcolii sau confecţionare de material didactic.
● reconsideraţi poziţia autoevaluării şi a evaluării colegiale, ca instrumente de dezvoltare
profesională şi personală, în sistemul de evaluare a pregătirii participanţilor la un program de
formare continuă.
● valorificaţi în mai mare măsură rezultatele evaluării programului în avantajul îmbunătăţirii,
dezvoltării sau generalizării acestuia.

27
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

3.4. Monitorizarea derulării programelor de formare continuă


3.4.1. Repere generale

A monitoriza înseamnă a urmări – sistematic şi cu un scop bine definit - progresul realizat în anumite
activităţi. Monitorizarea este activitatea de colectare, procesare şi utilizare sistematică a informaţiilor
pentru controlul şi luarea deciziilor la nivelul managementului programului sau proiectului din care fac parte
activităţile urmărite.

Monitorizarea unui program, ca funcţie externă, ajută la îmbunătăţirea performanţelor şi la atingerea


rezultatelor propuse iniţial, prin oferirea de feedback structurat atât managementului programului (furnizorul
de program de formare), cât şi instituţiei responsabile cu asigurarea calităţii programelor de formare continuă
(CNFP).

Monitorizarea reprezintă evaluarea / urmărirea continuă a implementării proiectului în raport cu calendarul


agreat şi a utilizării intrărilor, infrastructurii şi serviciilor de către beneficiarii proiectului. (WB – Project
Monitoring and Evaluation, Operational Directive)

Monitorizarea sprijină auto-evaluarea continuă prin furnizarea de date care pot genera o mai bună înţelegere
în cadrul proceselor formale şi informale. Monitorizarea formală implică colectarea de date despre indicatori
selectaţi şi standarde de performanţă. Monitorizarea se centrează pe colectarea regulată de informaţii şi pe
verificare frecventă a progresului pe termen scurt, analizând implicaţiile pentru proiect. (IFAD – Managing
for impact in Rural Development)

Monitorizarea poate fi definită ca o funcţie continuă care îşi propune în primul rând să ofere managementului
şi principalilor factori interesaţi ai unei intervenţii indicaţii imediate ale progresului, sau a lipsei acestuia în
atingerea rezultatelor. (UNDP – Handbook on Monitoring and Evaluation for Results)

Conform art 16 al OMEdC 4611/2005, CSA prin subcomisiile sale monitorizează programele acreditate pe
toată durata acreditării. Monitorizarea programelor de formare se face pe baza a) raportului de monitorizare
a activităţii de implementare, întocmit de un inspector din cadrul CNFP sau un reprezentant desemnat al
CSA (care are ca anexă Fişa de monitorizare cuprinzând constatări în urma verificării documentelor de
consemnare a activităţilor din program, conform art. 16, alin. (1), din O.M.Ed.C. 3957/ 2005) şi b) autoevaluării
şi propunerilor de îmbunătăţire a programului de formare, realizate de către furnizorul de formare continuă.

Monitorizarea programelor de formare continuă presupune observarea, urmărirea activităţilor de


organizare, coordonare, proiectare, livrare propriu-zisă şi evaluare care au loc în cadrul programului,
cu scopul de a colecta şi analiza date şi informaţii şi a le utiliza în reglarea sau îmbunătăţirea acestuia.
Monitorizarea implică şi oferirea de feedback despre progresul înregistrat atât furnizorilor programului
de formare, cât şi finanţatorilor şi beneficiarilor sau grupului ţintă al programului.

Monitorizarea programelor de formare continuă oferă informaţii care sunt relevante în următoarele
domenii:

- identificarea bunelor practici în ce priveşte derularea programelor de formare continuă şi transferul


de experienţe de la un program la altul;
- identificarea problemelor care pot să apară pe parcursul derulării programelor;
- luarea de decizii în timp util şi pe baze solide, pentru a sprijini buna implementare a programului
(optimizarea alocării resurselor umane, materiale, financiare, de timp)
- responsabilizarea celor implicaţi pentru buna gestionare a resurselor şi pentru atingerea
rezultatelor;
- evaluarea finală şi auditarea programului.

28
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

3.4.2. Monitorizare participativă. Rolul factorilor implicaţi

Monitorizarea este în beneficiul tuturor părţilor interesate de programul de formare, respectiv de impactul
programului de formare:
- furnizorii de programe de formare continuă;
- Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar
- factorii de decizie din MECI (mai ales Direcţia Generală Formare Continuă şi Direcţia Generală
Educaţie Timpurie, Şcoli, Performanţă şi Programe),
- Inspectoratele Şcolare Judeţene,
- şcolile din care provin cadrele didactice;
- participanţii la formare;
- elevii care învaţă în şcolile din care provin cadrele didactice, managerii sau personalul ne-
didactic;
- părinţii elevilor;
- comunitatea pe care o deserveşte şcoala.

Pentru succesul real al unui program de formare, maniera în care se realizează monitorizarea ar trebui să
fie una participativă. Toţi factorii interesaţi doresc să ştie cât de bine se realizează programele de formare
continuă. Monitorizarea este o dimensiune a managementului şi implementării de programe şi proiecte
care nu trebuie şi nu poate fi lăsată la latitudinea unui singur factor interesat. Monitorizarea ar trebui să
implice toţi indivizii şi toate instituţiile de la toate nivelurile care au un interes în implementarea cu succes a
programelor de formare continuă.

Aşa cum se întâmplă în cazul tuturor acţiunilor participative, nici monitorizarea participativă nu se întâmplă
spontan. Persoanele pe care le dorim implicate trebuie încurajate şi – dacă e nevoie – instruite cum să
participe.

Avantajele monitorizării participative includ:


-creşterea responsabilizării tuturor părţilor interesate – participând la monitorizare, părţile implicate vor
înţelege mai bine programul şi îşi vor putea asuma mai multă responsabilitate pentru reuşita sa;
-decizii mai bine fundamentate, bazate pe informaţii mai numeroase, mai credibile – în plus, părţile
care participă la monitorizare se vor simţi implicate şi în procesul de luare a deciziilor. Deciziile
astfel luate vor fi mai uşor acceptate şi vor avea relevanţă mai multă pentru cei implicaţi.
-îmbunătăţirea performanţei, ca urmare a depistării din timp a problemelor şi identificarea mai
facilă a soluţiilor în condiţiile informări mai bune. În plus, dacă furnizorii de programe ştiu că sunt
monitorizaţi de o diversitate de factori interesaţi, inevitabil vor acorda mai multă atenţie calităţii
prestaţiei lor.
-sporirea informaţiilor colectate şi a credibilităţii acestora. Lecţiile învăţate din monitorizare pot
fi transferate la alte programe / proiecte. De asemenea, informaţiile pot constitui bază (de
comparaţie) pentru studii de cercetare mai ample.

În ciuda seriei de avantaje pe care le comportă, monitorizarea participativă prezintă şi câteva provocări:
- costuri mai ridicate – resurse umane mai numeroase, costuri de transport şi comunicare
crescute;
- neconcordanţă între informaţiile colectate. Monitorizarea presupune colectarea, documentarea
şi prezentarea unei game largi de informaţii. Diferiţii factori ar putea fi interesaţi cu precădere în
anumite aspecte ale programului, fiind mai puţin atenţi la informaţiile de interes scăzut pentru
ei. De aici pot rezulta informaţii contradictorii. Pentru a evita acest lucru, ar fi nevoie de resurse
investite în creşterea capacităţii de monitorizare (ceea ce ne întoarce la costurile mai ridicate).

În mod evident, avantajele monitorizării participative sunt mai numeroase decât provocările pe care le
comportă o astfel de monitorizare. De aceea, este recomandabil să se ia în calcul monitorizarea participativă
atunci când se proiectează măsurile de contracarare a provocărilor prezentate de implementarea unor

29
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

programe de formare de calitate.

3.4.3. Vizita de monitorizare – activităţi specifice şi instrumente

A. Activităţi derulate înainte de vizita de monitorizare

In perioada premergătoare vizitei de monitorizare, este necesar să existe o comunicare intensă între
furnizori şi CNFP pentru a se stabili data vizitei de monitorizare, a se elabora agenda detaliată a vizitei şi
a se pregăti materialele necesare.

Stabilirea datei vizitei de monitorizare


Pentru a stabili coordonatele temporale ale vizitei de monitorizare a programului de formare acreditat de
CNFP, furnizat de instituţia / organizaţia dumneavoastră, veţi fi contactat de către inspectorul CNFP care
vă va propune o dată la care va efectua vizita. Între informarea despre data propusă a vizitei şi data vizitei
propriu-zise va exista un interval de cel puţin 5 zile lucrătoare. Data propusă de către inspectorul CNFP va fi
preluată din calendarul formării transmis de instituţia dumneavoastră către CNFP, la demararea programului
de formare. Data propusă este negociabilă astfel că, dacă un reprezentant al echipei manageriale a
furnizorului (directorul, coordonatorul sau asistentul de program) nu este disponibil în data propusă de către
CNFP, fie agreaţi că furnizorul va fi reprezentat de către formator(i), fie propuneţi o altă dată, în viitorul cât
mai apropiat, care să convină atât CNFP, cât şi instituţiei dumneavoastră.

Inspectorul CNFP delegat pentru a monitoriza un program de formare aflat în desfăşurare va utiliza Fişa
de prezentare a programului de formare continuă, care conţine informaţiile pe scurt despre programul de
formare acreditat (vezi Anexa 5, Tabelul 1 din Fişa de monitorizare).

Elaborarea agendei
După agreerea datei vizitei de monitorizare, inspectorul CNFP se va informa dacă aţi luat la cunoştinţă
scopurile vizitei de monitorizare şi procedura descrisă în prezentul ghid (a se vedea B. Activităţi derulate în
timpul vizitei de monitorizare).

De asemenea, vă va solicita următoarele:


- în funcţie de reperele orare de începere şi încheiere a vizitei stabilite de comun acord, să întocmiţi o
schiţă a agendei vizitei de monitorizare (a se vedea mai jos), pe care să o transmiteţi la CNFP prin fax
sau poştă electronică;
- să multiplicaţi chestionarele de opinie pentru cursanţi în număr de exemplare egal cu numărul de cursanţi
înscrişi în grupa/seria la care se va efectua vizita de monitorizare.

În cazul în care prezenta vizită de monitorizare a fost precedată de o altă vizită a aceluiaşi program de
formare continuă acreditat sau a altui program acreditat furnizat de instituţia dumneavoastră, inspectorul
CNFP va lua la cunoştinţă concluziile şi eventualele recomandări formulate în timpul vizitei precedente pentru
a putea urmări felul în care dumneavoastră aţi acţionat pe baza respectivelor recomandări. Inspectorul
CNFP va consemna aceste constatări în Tabelul 2 din Anexa 5 (Fişa de monitorizare).

B. Activităţi derulate în timpul vizitei de monitorizare

Scopurile vizitei de monitorizare


În general, scopurile vizitelor de monitorizare efectuate de inspectorii CNFP pot fi:
● colectarea de informaţii despre desfăşurarea programului de formare acreditat;
● verificarea documentelor referitoare la desfăşurarea programului de formare;
● acordarea de feedback şi sprijin pentru furnizorii de formare în vederea asigurării calităţii
implementării programului de formare continuă.
● sprijinirea furnizorilor de programe de formare continuă în vederea realizării de studii de impact
al programelor de formare.
- (la o a doua vizită de monitorizare) verificarea modului în care furnizorii de formare au ţinut cont
de recomandările făcute în cursul vizitelor de monitorizare precedente;

30
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

În cazul în care monitorizarea urmăreşte şi alte scopuri, inspectorul CNFP vi le va aduce la cunoştinţă în
timpul pregătirii vizitei.

La demararea vizitei, inspectorul CNFP şi reprezentantul/reprezentanţii furnizorului vor finaliza agenda


vizitei de monitorizare (care va deveni parte a Procesului verbal încheiat cu ocazia finalizării vizitei de
monitorizare, vezi Anexa 4).

Agenda vizitei de monitorizare va cuprinde cel puţin următoarele activităţi:


Instrumentul de
Activitatea Observaţii
monitorizare utilizat
Întâlnire între reprezentantul furnizorului şi Schiţa Agendei vizitei de Se vor stabili orele de desfăşurare a diferitelor
inspectorul CNFP pentru finalizarea agendei monitorizare (a se vedea mai activităţi.
vizitei jos)
Verificare documente şi consemnare în Fişa Anexa 5 În funcţie de nevoi, coloanei Observaţii şi
de monitorizare paragrafului Constatări li se va aloca mai mult
spaţiu.
Interviu cu directorul / coordonatorul Anexa 6.1. sau 6.2 Durata estimată: 30-60 minute
programului de formare şi consemnare Răspunsurile se vor consemna pe scurt.
răspunsuri În cazul în care se realizează prima vizită a
programului, se va folosi Anexa 6.1; la a doua
vizită a aceluiaşi program, se va folosi Anexa
6.2.
Interviu cu cel puţin 1 formator Ghid de interviu formator Durata estimată: 15-30 minute
(Anexa 7) De preferinţă, după observarea sesiunii de
formare
Interviu cu directorul unei şcoli din care provin Ghid de interviu cu directorul Această activitate se va realiza în funcţie
cursanţii şcolii din care provin de posibilităţi. Dacă nu este posibilă, se
beneficiarii de formare va recomanda furnizorului să discute cu
(Anexa 8) câţiva directori şi să transmită răspunsurile
inspectorului CNFP.
Durata estimată: 30-45 minute
Interviu cu grup de cursanţi (4-5 cursanţi) Ghid de interviu cursanţi De preferinţă, întrebările se vor adresa într-un
(Anexa 9) cadru informal, de exemplu în pauză.
Durata estimată: 15 minute
Observarea unei sesiuni de formare, precedată Anexa 10 Durata estimată: 90-120 minute
de o scurtă discuţie introductivă cu formatorul Discuţia preliminară cu formatorul va viza
Completarea fişei de observare în timpul obţinerea de informaţii despre modulul livrat,
sesiunii observate grupul de beneficiari, aspecte referitor la care
formatorul ar dori să primească feedback de la
monitor.
Aplicarea chestionarelor pentru beneficiari Chestionare (Anexa 11.1 sau Se vor multiplica de către furnizorul programului
(manageri sau cadre didactice) Anexa 11.2) de formare astfel încât să existe un exemplar
pentru fiecare cursant.
Durata estimată de completare: 15 minute
Dacă grupul este constituit din manageri şcolari,
se va folosi Anexa 11.1. Dacă grupul de cursanţi
este constituit din cadre didactice, se va folosi
Anexa 11.2.
Întocmire / completare Proces verbal Proces verbal (Anexa 4) Această activitate se va realiza în prezenţa
reprezentantului furnizorului.

Pe baza listei de activităţi de mai sus, veţi întocmi o schiţă a Agendei vizitei de monitorizare, completând
tabelul de mai jos:

31
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Agenda vizitei – propunerea furnizorului:

Ora Activitatea Locaţia Participanţi

Detalii referitoare la activităţile derulate în timpul vizitei de monitorizare

a. Întâlnire între reprezentantul furnizorului şi inspectorul CNFP pentru finalizarea agendei vizitei
Această activitate are ca scop finalizarea agendei de lucru a vizitei de monitorizare. Se va folosi propunerea
de agendă transmisă de furnizor la CNFP. Dacă nu au intervenit schimbări în programul părţilor implicate
în vizita de monitorizare (schimbări ce nu puteau fi prevăzute la momentul întocmirii propunerii de agendă),
propunerea va deveni forma finală a agendei. Dacă au apărut schimbări, agenda va fi modificată în funcţie
de aceste schimbări, fără ca aceste schimbări să influenţeze atingerea scopurilor vizitei.

b. Verificare documente şi consemnare în Fişa de monitorizare


Această activitate are ca scop verificarea modului în care aţi întocmit documentele care reflectă înscrierea
cursanţilor şi derularea programului de formare continuă acreditat de CNFP.

Pe toată durata de acreditare a programului de formare continuă se vor elabora, completa şi gestiona
pentru fiecare serie în parte, următoarele documente:

► Registrul de înscriere a cursanţilor


Registrul de înscriere a cursanţilor este un document elaborat şi gestionat în conformitate cu prevederile
articolului 16, alin. 2 din OMEdC 3957/2005, care conţine informaţiile necesare eliberării atestatelor de
formare continuă / certificatelor de competenţe profesionale.
Registrul de înscriere a cursanţilor cuprinde următoarele informaţii despre cursanţii fiecărui program:

Registrul de înscriere a cursanţilor


Seria:
Grupa:
Perioada:
Locaţia:
Nr. Nume şi CNP Unitatea Funcţia Specialitatea Observaţii
crt prenume de învăţământ

Informaţiile necesare pentru completarea acestui document le veţi prelua din documentele depuse de către
cursanţi la înscriere:
- copie după documentul de identitate al cursantului (CI / BI);
- copie după actele de studii / diplomă de licenţă (din care reiese că este cadru didactic calificat);
- adeverinţă de încadrare de la locul de muncă;
- (în cazul în care numele din actul de identitate şi numele de pe diploma de licenţă nu coincid) copie
după documentul din care reiese schimbarea numelui cursantului

Ca dovezi ale înscrierii cursanţilor, inspectorul CNFP vă va solicita şi următoarele documente:


- cerere de înscriere completată de cursanţi;
- contract de formare continuă între beneficiar (cursant) şi furnizor (opţional).

► Calendarul activităţilor programate


Conform Articolului 17, alin (2) din OMEdC 4611/2005, „Înaintea începerii programului, furnizorul are
obligaţia de a transmite în scris CNFP calendarul desfăşurării activităţilor din programul acreditat pentru
fiecare serie de cursanţi.” Prin această cerinţă, CNFP se asigură că ia la cunoştinţă perioada şi locaţia
de desfăşurare a cursuri de formare continuă, ceea ce îi permite întocmirea unui calendar al monitorizării
acestor cursuri şi alocarea resurselor umane necesare pentru activitatea de monitorizare. Acest calendar
se transmite atât în formă tipărită, cât şi pe suport electronic.

32
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Calendarul activităţilor programate este documentul pe care l-aţi transmis la CNFP înainte de demararea
cursului / seriei la care se efectuează vizita de monitorizare.

Data Locaţia Nr. grupă/ Disciplina Formator Interval orar Observaţii


curs (de la ora – la ora)

Vă recomandăm ca la întocmirea calendarului să nu se depăşească 8 ore pe zi de activitate programată


la aceeaşi grupă.

Destul de frecvent, faţă de un calendar stabilit la demararea programului de formare cu o anumită serie de
cursanţi, apar schimbări ca urmare a negocierii datelor de desfăşurare a cursurilor cu beneficiarii cursului.
Transmiteţi schimbările apărute în calendarul sau orarul formărilor la CNFP cât mai curând de la decizia
de a opera schimbări, anterior datei derulării activităţii la care se referă schimbarea, pentru a evita situaţiile
în care propunerea datei vizitei de monitorizare să se facă pe baza unui calendar care nu mai este valabil,
astfel prelungindu-se procesul de negociere între inspectorul CNFP şi furnizor.

► Condica de evidenţă a desfăşurării activităţilor


În acest document se consemnează următoarele:

Seria:
Grupa:
Modulul:
Data Intervalul orar Disciplina Tema Numele Semnătură
(de la ... – până la ...) formatorului formator

Condica de evidenţă a desfăşurării activităţilor se completează la încheierea fiecărei zile de formare. În


situaţia în care programul se desfăşoară în mai multe locaţii, condica va fi semnată la o dată stabilită de
comun acord cu formatorii, dar nu mai târziu de 10 zile de la efectuarea activităţii.

Condica de evidenţă se poate confrunta cu ultima variantă a calendarului activităţilor. De asemenea, acest
document vă ajută pe dumneavoastră, managerul / coordonatorul programului de formare, să monitorizaţi
efectuarea sesiunilor de formare şi conformitatea cu calendarul stabilit al formărilor. Formatorul care
semnează acest document îşi asumă responsabilitatea pentru desfăşurarea activităţilor din cadrul modulului
sau temei respective, la data şi ora menţionate în condică.

► Fişa de prezenţă semnată de cursanţi


Acest document vă ajută să urmăriţi prezenţa cursanţilor la activităţile de formare. La demararea cursului de
formare este important să aduceţi la cunoştinţa tuturor cursanţilor cerinţele programului faţă de beneficiari,
conform descrierii cursului de formare aprobat de CNFP, inclusiv modalitatea de evaluare şi implicit
numărul maxim de ore (sau procentul maxim) pe care le pot absenta, în caz de nevoie, de la activităţile
de formare (faţă în faţă). Acei cursanţi care nu se încadrează în acest număr maxim de absenţe permise
pentru dobândirea competenţelor specifice programului de formare nu vor putea fi primiţi la sesiunea de
evaluare finală decât atunci când îşi vor fi completat numărul de ore de formare. Asemenea aspecte care
ţin de prezenţă este recomandabil să se reglementeze inclusiv în contractul pe care îl semnaţi cu cursanţii
înainte de demararea cursurilor, dacă este cazul.

33
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Documentul va avea următoarea structură de bază:


Furnizorul:
Denumirea programului:
Locaţia:
Data:
Nume formator: Semnătură formator:
Disciplina:
Nr. crt. Numele şi prenumele Semnătura

► Catalogul disciplinei şi catalogul centralizator al modulului


Catalogul disciplinei reflectă calificativele obţinute de fiecare cursant la încheierea fiecărui modul / discipline.
Catalogul centralizator reuneşte toate calificativele obţinute de către fiecare participant în parte la fiecare
disciplină şi include în ultima coloană media acestor calificativelor pentru fiecare cursant. Dacă nu aţi
încheiat nici un modul la momentul vizitei, nu veţi avea nici un catalog de arătat inspectorului CNFP. La
vizita de monitorizare care nu coincide cu evaluarea finală este puţin probabil să aveţi întocmit catalogul
centralizator al disciplinelor.

Redăm mai jos o propunere de format al catalogului centralizator al modulului/programului:


Nr. Nume şi Disciplina 1 – total nr. ore Disciplina 2 – total nr. ore Disciplina 3 – total nr. ore Total nr. ore modul sau
crt prenume program
cursant Nr. ore Calificativ Nr. ore Calificativ Nr. ore prezent Calificativ Total nr. ore Admis/
prezent prezent prez Respins

Sunt admişi la evaluarea finală acei cursanţi care au îndeplinit cerinţa minimă de prezenţă stabilită de
furnizor şi menţionată în dosarul de acreditare.

► Alte documente referitoare la procesul formării (rapoarte de monitorizare şi evaluare internă)

Aceste documente facultative pot să reflecte modul de desfăşurare a programului de formare şi nu au un


format prestabilit:
- agende ale zilelor de formare
- fişe de lucru pentru cursanţi
- teme de casă / piese de portofoliu realizate de către cursanţi
- chestionare de evaluare a sesiunilor / zilelor de formare
- fişe de evaluare / autoevaluare
- chestionare de opinie administrate cursanţilor
- centralizarea chestionarelor administrate cursanţilor şi interpretarea rezultatelor
- rapoarte ale formatorilor la sfârşit de disciplină / modul
- rapoarte ale coordonatorului de modul (de exemplu, către conducerea instituţiei sau către finanţator)
etc.

C. Activităţi derulate după încheierea vizitei de monitorizare

Conform celor consemnate în Procesul verbal, în decurs de cel mult 15 zile de la efectuarea vizitei de
monitorizare, inspectorul CNFP va procesa informaţiile colectate în timpul efectuării vizitei de monitorizare şi
vă va comunica în scris constatările şi eventualele recomandări în vederea îmbunătăţirii livrării programului
de formare. Imediat după primirea recomandărilor, confirmaţi prin fax sau poştă electronică faptul că aţi
primit şi luat la cunoştinţă constatările şi eventualele recomandări formulate.

În cazul în care vi se recomandă măsuri pentru îmbunătăţirea modului de livrare a programului de formare,
în cel mai scurt timp sau până la data limită fixată de CNFP, întocmiţi un plan de acţiune simplu pentru
implementarea respectivelor măsuri şi transmiteţi-l la CNFP. Puteţi să folosiţi un format de tabel precum
cel de mai jos:

34
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Model destructurare a planului de acţiune în vederea îmbunătăţirii modului de livrare a programului de


formare:

Nr. Recomandarea CNFP Acţiunea întreprinsă de Data limită a Responsabil


crt. furnizor realizării

3.4.4. Concluzii desprinse din vizitele de monitorizare efectuate în cadrul proiectului şi set de
recomandări generale

În perioada octombrie 2008-ianuarie 2009, experţii ME ai echipei de AT, împreună cu inspectorii CNFP/
CRFP, au efectuat un număr total de 24 vizite de monitorizare a celor 12 programe de formare continuă
sprijinite financiar prin schema de granturi Phare 2005. De asemenea, în perioada ianuarie-mai 2009, s-a
efectuat un număr total de 18 vizite de monitorizare la cele 6 programe de formare continuă finanţate prin
schema de granturi Phare 2006.

Calendarul vizitelor de monitorizare este prezentat în tabelul de mai jos:


Nr Denumire program şi Data finalizare Data Localităţi Monitori
crt furnizor curs vizitei
SCHEMA GRANT PHARE 2005
1 Managerul şcolar 6 octombrie V1: 5-6 oct 2008 Moneasa - 5 oct CNFP – Oana Ciuchi
Universitatea Aurel Vlaicu 2008 Arad - 6 oct AT – Maria Kovacs
Arad V2 16-17 dec 2008 Gurahonţ – 16 dec AT – Maria Kovacs
Arad – 17 dec
2 EU-RO-TRAINING 18 octombrie V1: 10-11 oct 2008 Constanta -10 şi 11 oct CNFP – Doina Carp
OVIDIUS 2008 AT – Maria Kovacs
Universitatea Ovidius V2: 17-18 oct 2008 Constanta – 17 şi 18 oct CNFP – Cornelia Popa
Constanţa AT – Maria Kovacs
3 Manager pentru calitate 30 noiembrie V1: 18-19 oct 2008 Timisoara -18 şi 19 oct CNFP – Merima Petrovici,
şi performanţă 2008 Elena Dinu
Universitatea de Vest AT – Ariana Văcăreţu
Timişoara V2: 28-29 noi 2008 Deva - 28 şi 29 noi CNFP – Dana Mateescu
AT – Ariana Văcăreţu
4 Valorizarea educaţiei 26 noiembrie V1: 11-12 oct 2008 Timisoara -11 oct CNFP – Felix Godeanu
din mediul rural în 2008 Cermei -12 oct AT – Camelia Moraru
societatea cunoaşterii V2: 15-16 noi 2008 Timişoara -15 noi CNFP – Silviu Paragină
EOS Timişoara Dudeştii Vechi -16 noi AT – Camelia Moraru
5 Profesorul 2000+ 5 noiembrie V1: 19-24 oct 2008 Poarta Albă -19 oct CNFP – Beatrice Popa, Angelica
CEDU (RFC Constanţa) 2008 Bucureşti - 24 oct Baroiu
AT – Maria Kovacs
V2: 4-5 noi 2008 Castelu - 4 noi CNFP – Beatrice Popa,
Bucureşti -5 noi Dorin Roşcan
AT – Maria Kovacs
6 Profesorul 2000+. Un 14 decembrie 2008 V1: 24-25 oct 2008 Bucureşti CNFP – Angelica Baroiu
profesionist Măneciu AT – Maria Kovacs
CEDU (RFC Prahova) V2: 26 oct 2008; 21 Valea Călugărească CNFP – Angelica Baroiu, Mirela
ian 2009 Bucureşti Negreanu
AT – Maria Kovacs
7 CALED 1 20 decembrie V1: 25 -26 oct 2008 Piteşti – 25 şi 26 oct CNFP – Nicoleta Mircea
DPPD Piteşti 2008 AT – Camelia Moraru
V2: 22-23 noi 2008 Piteşti – 22 şi 23 noi CNFP – Ştefania Duminică
AT – Camelia Moraru
8 CALED 2 31 ianuarie V1: 17-18 oct 2008 Slatina – 17 şi 18 oct CNFP – Felix Godeanu
DPPD Piteşti 2008 AT – Camelia Moraru
V2: 17-18 ian 2009 Slatina – 10 şi 11 ian CNFP – Emil Gheorghe
AT – Camelia Moraru

35
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

9 MEDURUR 22 decembrie V1: 15-16 oct Piteşti -15 şi 16 oct CNFP – Nanu Petre
Universitatea Piteşti 2008 AT – Anca Tircă
V2: 28 -29 noi Piteşti -28 şi 29 noi CNFP – Dan Ionescu
AT – Anca Tircă
10 Creşterea calităţii 18 ianuarie V1: 6-7 noi 2008 Craiova – 6 noi CNFP – Mirela Negreanu
educaţiei din mediul 2008 Craiova, Malu Malu Mare, Cârciu -7 noi Felix Godeanu
rural prin formarea Mare, Cârciu AT – Maria Kovacs
profesorilor din liceele V2: 10-11 ian 2009 Craiova – 10 ian AT – Ariana Văcăreţu
din Dolj Amărăştii de Jos – 11 ian
CCD Dolj
11 Formare şi dezvoltare 21 decembrie V1: 17 -18 oct 2009 Târgovişte – 17 oct CNFP – Nanu Petre
profesională 2008 Băleni – 18 oct AT – Anca Tîrcă
Universitatea Valahia V2: 19 - 20 dec Târgovişte AT – Anca Tîrcă
Târgovişte 2008
12 Formare, dezvoltare, decembrie 2008 V1: 8 noi 2008 Ciorogârla CNFP – Mirela Negreanu
excelenţă AT – Maria Kovacs
UTC Bucureşti
SCHEMA GRANT PHARE 2006
1 Dezvoltarea mai 2009 V1 5-6 feb Reşiţa CNFP – Emil Gheorghe
profesională prin AT – Ariana Văcăreţu
programe de formare V2: 7 feb Deva CNFP – Carmina Trâmbiţaş
CCD Deva AT – Ariana Văcăreţu
V3: 27-28 martie Deva CNFP – Ileana Rotaru
AT – Ariana Văcăreţu
2 Formare şi dezvoltare mai 2009 V1: 9-10 ian Bacău AT – Maria Kovacs
profesională în mediu Sascut
defavorizat V2: 27-28 martie Bacău CNFP – Teodor Sandu
CCD Bacău Podu Turcului AT – Maria Kovacs
V3: 15-16 mai Bacău CNFP – Mădălina Duminică, Emil
Hemeiuş Gheorghe
AT – Maria Kovacs
3 Profesorul 2000+, aprilie 2009 V1: 2-3 feb Bucureşti, Pechea CNFP – Mirela Negreanu
promotor al TIC în Tudor Vladimirescu AT – Maria Kovacs
educaţie - Competenţe V2: 4 feb, 11 feb Beceni CNFP – Mirela Negreanu
şi abilităţi prin noi Bucureşti AT – Maria Kovacs
tehnologii II V3: 6 mai 2009 Bucureşti AT – Maria Kovacs
CEDU (Galaţi şi Buzău)
4 Profesorul 2000+, un aprilie 2009 V1: 11 ian 2009; Bucureşti CNFP – Mirela Negreanu
profesor pentru mâine. 13 mar 2009 Zorleni AT – Maria Kovacs
CEDU (Vaslui, Iaşi)
V2: 14 mar 2009, Puieşti AT – Maria Kovacs
18 mar 2009 Bucureşti
V3: 24 apr, 29 apr Miroslava CNFP – Felix Godeanu
2009 AT – Maria Kovacs
5 Profesorul 2000+, un aprilie 2009 V1: 8 ian; 5 feb Bucureşti CNFP – Mirela Negreanu
profesionist al educaţiei 2009 Smeeni AT – Maria Kovacs
centrate pe elev Pătârlagele
CEDU (Buzău şi V2: 6 feb, 11 feb Dumitreşti CNFP – Mirela Negreanu
Vrancea) 2009 Bucuresti AT – Maria Kovacs
V3: 6 mai 2009 Bucureşti AT – Maria Kovacs
6 Calitate şi eficienţă în mai 2009 V1: 16-17 ian 2009 Bucureşti AT – Maria Kovacs
învăţământul rural Suceava, Dumbrăveni
CREE V2: 6-7 martie 2009 Bucureşti CNFP – Cătălina Nicolin
Dorna Candrenilor AT – Maria Kovacs
V3: 25 apr, 6 mai Pârteştii de Jos CNFP – Felix Godeanu
2009 Bucureşti AT – Maria Kovacs

Vizitele de monitorizare s-au desfăşurat atât la sediul furnizorului, cât şi în şcolile unde se desfăşurau
cursurile de formare. În cursul vizitelor de monitorizare s-au formulat recomandări orale furnizorilor de

36
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

formare. La încheierea fiecărei vizite, s-a elaborat un raport de monitorizare, precum şi un set de constatări
şi recomandări scrise care au fost transmise furnizorilor. Rapoartele reflectă atât opiniile furnizorilor
(managerii de program, formatorii), cât şi cele ale beneficiarilor (cadre didactice sau manageri şcolari,
directorii şcolilor din care provin cadrele didactice), menţionând atât punctele tari ale programului livrat, cât
şi aspectele problematice ale derulării cursurilor de formare.

În urma analizei rapoartelor elaborate după încheierea vizitelor de monitorizare, putem concluziona că
– aşa cum rezultă din cele declarate de beneficiari, precum şi din observaţiile şi comentariile monitorilor
– toate cursurile de formare se bucură de succes şi sunt bine primite de către beneficiari.

În ansamblu, principalele puncte tari ale programelor de formare continuă derulate în cadrul schemelor
de granturi Phare 2005 şi Phare 2006 sunt:
- facilitarea accesului la un program de formare în localitatea de reşedinţă, cadrele didactice
nefiind nevoite să se deplaseze în alte localităţi pentru a beneficia de cursuri de formare continuă
acreditate;
- organizarea cursurilor de formare la nivelul şcolii, cuprinzând aproape toate cadrele didactice de
la şcoală, aspect care facilitează sudarea colectivului de cadre didactice;
- calitatea şi gratuitatea cursurilor;
- relevanţa programelor de formare pentru nevoile cursanţilor;
- calitatea comunicării cu formatorii;
- profesionalismul formatorilor;
- calitatea materialelor oferite ca suport de curs.

Aspectele generale, care – conform celor declarate de cei chestionaţi în timpul vizitelor de monitoriza şi
conform constatărilor monitorilor, menţionate în rapoarte – necesită îmbunătăţire sunt:
- prezenţa cursanţilor la formare, influenţată de faptul că este nevoie să participe la formare
sacrificându-şi timpul liber. Majoritatea programelor de formare s-au desfăşurat la sfârşit de
săptămână (în intervalul începând de vineri după-masa până duminică la amiazăzi), ceea ce
a contribuit la scăderea motivaţiei de a participa la curs pentru unii beneficiari. Uneori cursanţii
au reproşat lungimea programului de formare (prea multe sfârşituri de săptămână consecutive
ocupate cu participarea la formare), alteori, din contră, condensarea cursurilor pe perioada
vacanţelor.
- în unele cazuri, comunicarea dintre furnizori şi directorii şcolilor a lăsat de dorit, aceştia din urmă
dorind să fie mai bine informaţi despre obiectivele şi condiţiile de desfăşurare a cursurilor;
- suprapunerile cu alte activităţi (de exemplu, alte activităţi profesionale sau perioada muncilor
agricole);
- spaţiile neadecvate de formare utilizate, de exemplu sala de calculatoare, chiar şi la alte module
decât cele care presupuneau folosirea acestora (TIC, AEL, Intel etc.)
- calitatea echipamentelor pentru cursul on-line (pentru beneficiarii manageri)
- coordonarea comunicării în cazul cursurilor on-line (pentru beneficiarii manageri)
- orarul formărilor.

Recomandările elaborate de către monitorii AT şi CNFP/CRFP s-au formulat pe baza instrumentelor de


monitorizare utilizate (ghiduri de interviu, chestionare, fişă de observare a formării) şi au vizat o serie de
aspecte:

1. Resursele umane implicate în derularea programului de formare:


a. comunicarea şi coordonarea în interiorul echipei de livrare a programului, (managementul programului
cu echipa de formatori, formatorii între ei, formatorii cu secretariatul programului)
b. comunicarea cu participanţii la formare şi cu reprezentantul participanţilor, de obicei o persoană
desemnată de către managementul şcolii de unde provin participanţii);
c. prestaţia formatorilor (pregătirea sesiunii, inclusiv în ceea ce priveşte spaţiul în care se desfăşoară
formarea; livrarea sesiunii; feedback şi evaluare);
d. comunicarea între directorul unităţii de învăţământ beneficiare de formare şi cadrele didactice
participante la programul de formare.

1. Sala de curs în care se desfăşoară formarea şi logistica utilizată;

37
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

a. Amenajarea adecvată a spaţiului de formare (aranjarea mobilierului astfel încât să faciliteze atât
activităţile frontale, cât şi cele de grup)
b. Iluminarea corespunzătoare a sălii;
c. Amplasarea ecranului pentru videoproiector (astfel încât să permită urmărirea prezentării de către
toţi participanţii)
2. Materialele suport de curs, fişe de lucru etc. oferite participanţilor, logistica utilizată;
a. Accesibilitatea materialelor (mai ales în cazul celor postate pe website-ul programului / instituţiei
furnizoare);
b. Asigurarea materialelor suport de curs şi a fişelor de lucru pentru toţi cursanţii;
c. Calitatea realizării prezentărilor powerpoint (cantitate de text pe slide, vizibilitatea textului, elemente
grafice)
3. Orarul formărilor;
a. Agreerea calendarului şi orarului de către toţi factorii implicaţi (beneficiari, directorul instituţiei de
învăţământ asociate, formatori)
b. Respectarea calendarului transmis la CNFP;
c. Respectarea orarului zilnic comunicat participanţilor.
4. Altele;
a. Prezenţa cursanţilor;
b. Sprijinul acordat cursanţilor pentru a transpune în practică cele învăţate la formare;
c. Asigurarea sustenabilităţii programului de formare;
d. Recomandări referitoare la monitorizarea şi evaluarea internă a programului şi la urmărirea
impactului.

3.4.5. Exemple de bune practici identificate în cadrul proiectului de asistenţă tehnică

a) Selecţia formatorilor
În cadrul programului „Competenţe şi abilităţi prin noi tehnologii II”, livrat de Fundaţia Centrul Educaţia
2000+, cu sediul la Bucureşti, pentru cadre didactice din regiunea de formare continuă Buzău (judeţele
Galaţi şi Buzău), s-a urmărit utilizarea pe cât posibil a resursei umane locale /regionale, pentru a evita
deplasările lungi ale formatorilor de la domiciliu până la locaţia formării. Pe de altă parte, şi limitările impuse
de buget au reclamat această strategie. Un avantaj al utilizării formatorilor regionali este că aceştia cunosc
realităţile din judeţ şi vecinătăţi şi de regulă sunt mult mai disponibili de a se plia pe programul / calendarul
solicitat de beneficiari. Conform celor declarate de coordonatorul de program: „Participarea lor în cadrul
acestui program este un pas înainte în profesionalizarea lor ca formatori, o experienţă care le consolidează
competenţa prin familiarizarea cu procedurile şi metodologiile brand-ului CEDU în ce priveşte formarea
continuă.”

b) Buna colaborare şi comunicare cu directorii instituţiilor de învăţământ asociate


Pentru a asigura frecvenţa cursanţilor la cursurile de formare care se desfăşoară la sfârşit de săptămână
(sâmbătă-duminică), în fiecare zi de vineri care preceda sesiunile de formare, directorul programului Casei
Corpului Didactic (CCD) Bacău contacta telefonic directorii de şcoli pentru a-i ruga să le reamintească
profesorilor să participe la programul de formare de la sfârşit de săptămână.

c) Aşteptări clare formulate de directorul unităţii de învăţământ asociate faţă de cadrele didactice
participante la cursul de formare
Un director de Grup Şcolar Agricol din judeţul Constanţa, beneficiar de cursuri de formare oferite de Fundaţia
Centrul Educaţia 2000+, a comunicat clar cadrelor didactice din şcoala sa ce schimbări se aşteaptă să
intervină în activitatea lor didactică în urma parcurgerii programului de formare. Această şcoală se confruntă
cu o fluctuaţie destul de mare a cadrelor didactice şi are un număr destul de mare de cadre didactice
debutante (două treimi dintre cadrele didactice participante la curs au fost debutante, cu definitivat în
învăţământ). Din acest motiv, directorul a dorit ca formarea să demareze doar după începerea anului şcolar,
de teamă să nu piardă cadrele didactice care vor fi beneficiat de cursuri de formare continuă. Aşteptările
comunicate cadrelor didactice au fost: îmbunătăţirea semnificativă a relaţiilor dintre cadrele didactice şi
elevi; cursuri opţionale care să utilizeze un demers transdisciplinar; iniţiere de proiecte şcolare.

d) Alte exemple de bune practici. Evaluarea cursanţilor


Redăm mai jos un exemplu de instrument de evaluare a competenţelor profesorilor care au participat la un

38
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

program de formare acreditat din afara celor care au beneficiat de sprijin în cadrul schemelor de finanţare
Phare.

Conţinutul portofoliului profesorului şi interviurile dinainte şi după observarea lecţiei (lecţie reală sau micro-
predare) de către formator sunt surse utile de dovezi pe baza cărora se poate evalua atingerea standardelor
vizate de acest program de formare. Evaluatorul foloseşte un format tabelar precum cel de mai jos pentru
a indica dacă standardele au fost atinse, căutând dovezi în acest sens fie în portofoliul cadrului didactic, fie
în răspunsurile date de cursant la un interviu special inclus în demersul de evaluare.

Nu este Comentarii şi
Standardele Indicatori posibili din portofoliu sau interviu Evident
evident observaţii
Asigură posibilitatea ca elevii● încurajarea ideilor divergente;
să experimenteze idei şi ● încurajare şi sprijin pentru elevii care nu reuşesc la
deprinderi noi prima încercare
Creează un mediu de învăţare ● eforturi de a implica activ cât mai mulţi elevi în
care invită toţi elevii să activităţile de învăţare;
participe activ la lecţie ● identificarea unor modalităţi de a implica elevii care
nu demonstrează interes pentru învăţare
Împarte controlul asupra ● consultări cu elevii în deciziile privind mediul din sala
mediului de învăţare cu elevii de clasă;
● expunerea vizibilă a produselor realizate de elevi
Foloseşte strategii active de ● proiectele didactice reflectă utilizarea strategiile
învăţare care încurajează activ-participative;
participarea elevilor şi ● reflecţiile profesorului pe marginea proiectelor
dezvoltarea abilităţilor de didactice fac referire la efectul acestor strategii asupra
gândire critică. învăţării elevilor
Monitorizează şi ajustează ● reflecţiile după lecţiile predate indică schimbările
predarea în funcţie de reacţia efectuate în cursul lecţiei;
elevilor. ● răspunsurile la interviu indică schimbări în funcţie de
reacţiile elevilor;
Foloseşte o varietate de ● varietate de metode folosite adecvat în proiectele
strategii şi metode activ- didactice;
participative pentru a menţine ● selecţie atentă a strategiilor care au potenţialul să
interesul elevilor conducă cel mai bine la atingerea obiectivelor lecţiei şi
care sunt cele mai adecvate pentru nevoile elevilor

Sfaturi pentru furnizori


● la elaborarea sistemului intern de monitorizare şi evaluare internă, împreună cu reprezentanţi
ai tuturor categoriilor interesate în derularea programului de formare, decideţi care vor fi
instrumentele şi procedurile de colectare şi analiză a datelor şi informaţiilor; modalităţi de
raportare a datelor şi informaţiilor procesate; resursele umane, materiale şi financiare necesare
pentru activităţile de ME;
● cântăriţi atent avantajele şi limitările monitorizării participative;
● cu toate că deseori furnizorii comunică beneficiarilor direcţi ai programelor de formare o serie
de informaţii importante legate de programul de formare, este bine să investiţi timp şi în a
discuta cu participanţii despre aceste informaţii. Documentele scrise sunt de multe ori păstrate
într-un dosar fără ca semnificaţia lor să fi fost înţeleasă destul de bine;
● recunoaşteţi cu sinceritate în faţa inspectorilor CNFP dificultăţile cu care vă confruntaţi şi solicitaţi-
le sprijinul în identificarea unor soluţii optime. În ultimă instanţă, CNFP urmăreşte aceleaşi
finalităţi ca furnizorii: să contribuie la creşterea calităţii resurselor umane din învăţământ.

39
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

3.5. Evaluarea finală pe serie


3.5.1. Evaluarea autentică a competenţelor beneficiarilor de formare

Importanţa evaluării a devenit din ce în ce mai pregnantă odată cu reforma în domeniul evaluării, care mută
accentul de pe evaluarea exclusivă a cunoştinţelor la nivel declarativ (cursanţii scriu sau vorbesc despre ce
trebuie făcut în diverse situaţii) spre evaluarea competenţelor (cursanţii demonstrează că ştiu cum să facă
ceva, demonstrează că pot transfera abilităţi şi cunoştinţe din contexte familiare înspre noi contexte). În mod
esenţial, sarcinile de evaluare trebuie să reflecte modul în care aceste cunoştinţe şi abilităţi sunt utilizate în
contexte reale. De aici derivă faptul că evaluarea presupune măsurarea gradului în care cunoştinţele sunt
înrădăcinate în înţelegere profundă şi pot fi demonstrate în manieră autentică.

În cazul programelor de formare continuă, evaluarea autentică (EA) este o formă de evaluare în care
cadrele didactice sunt solicitate să îndeplinească sarcini reale, în contexte cât mai autentice, prin care
demonstrează că au dobândit competenţele vizate de programul de formare. Sarcinile de această natură
presupun rezolvarea unor probleme care apar în viaţa profesională cotidiană a celor evaluaţi. Pentru a
realiza evaluarea, evaluatorii solicită demonstrarea competenţelor dobândite de către cadrele didactice.
Această evaluare se realizează prin observarea directă a celui evaluat, utilizând o fişă de observare, în
timp ce acesta realizează sarcina, sau evaluând produse rezultate în urma realizării unor sarcini în contexte
autentice.
 
Sarcinile de evaluare transmit cadrelor didactice tipul de muncă intelectuală care este apreciat şi, ca
urmare, ele influenţează modul în care participanţii învaţă la formare. Deoarece sarcinile de evaluare
influenţează calitatea învăţării, este important ca sarcinile să fie selectate sau proiectate astfel încât să
se asigure realizarea dezvoltării dorite. Un instrument de evaluare potrivit în acest sens este portofoliul
cadrului didactic.

Specialiştii olandezi Gulikers, Bastiaens şi Kirscher (2004) de la Educational Technology Expertise Center
(Centrul de Expertiză în Tehnologia Educaţiei) al Open University of the Netherlands, în urma trecerii în
revistă a unui volum serios din literatura de specialitate, au identificat două argumente importante pentru
evaluarea autentică, bazată pe competenţe (Gulikers, Bastiaens şi Kirscher, 2004):
● validitatea constructului şi
● impactul asupra învăţării (numită şi validitate consecvenţială)

Validitatea constructului evaluării autentice este în relaţie cu faptul că evaluarea măsoară tocmai ceea ce
trebuie să se măsoare. În ceea ce priveşte evaluarea competenţelor, asta înseamnă că
● sarcina trebuie să reflecte în mod adecvat competenţa de evaluat
● conţinutul evaluării include sarcini autentice care prezintă probleme reale legate de domeniul de
cunoaştere vizat
● sarcina trebuie să evalueze şi procesele de gândire pe care experţii în domeniul de competenţă îl
folosesc pentru a rezolva asemenea probleme reale.

Validitatea consecvenţială descrie efectele intenţionate şi neintenţionate ale evaluării asupra predării. În
acest sens, demersurile eficiente presupun armonizarea predării, învăţării şi evaluării.

Cele cinci dimensiuni ale EA pe care le disting Gulikers et al (2004) sunt:


a. sarcina de evaluare
b. contextul fizic
c. contextul social
d. rezultatul sau forma evaluării
e. criteriile de evaluare

Aceste cinci dimensiuni (a-e) pot avea niveluri de autenticitate diferite (cu alte cuvinte, ele exprimă un
continuum). Este greşit să considerăm că sarcinile, contextele, forma de evaluare sau criteriile sunt autentic

40
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

sau nu. De exemplu, rezolvarea unei sarcini de evaluare prin muncă în echipă este autentică doar dacă
acea sarcină este rezolvată şi în viaţa de zi cu zi în echipă. Ideea importantă a cadrului definit de cele cinci
dimensiuni ale EA este că fiecare dintre dimensiuni pot semăna cu situaţia descrisă ca fiind de referinţă
într-o măsură variabilă, definind astfel gradul de autenticitate a evaluării.

3.5.2. Prevederi în vigoare – rolul inspectorului CNFP, raportul de constatare


Evaluarea finală pe fiecare serie de cursanţi se realizează în conformitate cu prevederile O.M.Ed.C. nr. 4611/
2005 şi cu procedurile stabilite de CNFP. Astfel, data evaluării finale se stabileşte împreună cu inspectorul
CNFP în cursul vizitelor de monitorizare. Furnizorul are obligaţia să anunţe data propusă a evaluării finale
negociate cu inspectorul CNFP printr-o informare oficială adresată conducerii CNFP.

Inspectorul CNFP delegat pentru a asista la evaluarea finală, inclus în Comisia de evaluare ca membru,
nu va acorda calificative participanţilor. Rolul său este preponderent cel de observator. De asemenea,
inspectorul CNFP se va asigura că evaluarea finală se desfăşoară în condiţii bune (cursanţii care participă
la evaluare sunt cei care au fost înscrişi şi au frecventat programul; se alocă timp suficient prezentărilor;
cursanţii sunt trataţi cu respect, cursanţii au elaborat portofolii de evaluare finală; portofoliile au fost evaluate
de furnizorul de formare; furnizorul a pregătit cataloage de evaluare).

La încheierea şedinţei publice de evaluare finală furnizorul va încheia un Proces verbal, semnat de membrii
comisiei de evaluare, în care vor consemna, pe lângă datele de identificare ale programului, aspecte
referitoare la desfăşurarea evaluării finale (a se vedea Anexa 12). Procesul verbal va primi număr de
înregistrare alocat de furnizor. Un exemplar din procesul verbal va rămâne la furnizor, iar unul va ajunge
la CNFP.

La încheierea evaluării finale, inspectorul CNFP va elabora un Raport de constatare (a se vedea Anexa 13).
Raportul va conţine, pe lângă datele de identificare ale programului, constatări ale inspectorului în cursul
asistenţei la derularea evaluării finale, inclusiv referitoare la numărul de cursanţi şi la calificativele obţinute
de aceştia, concluzii şi recomandări pentru furnizor. La Raportul de constatare se anexează procesul verbal
şi catalogul centralizator. Aceste documente vor fi folosite de către furnizor pentru a solicita de la CNFP
tipizate de atestate sau certificate de formare continuă.

3.5.3. Activitatea de evaluare finală – descriere generală


Evaluarea finală a cursanţilor beneficiari de cursuri de formare continuă acreditate se realizează, conform
art. 20, lit f) din Anexa la O.M.Ed.C. nr. 4611/ 2005, „prin susţinerea în şedinţă publică a unui proiect/teme
din portofoliul realizat sau a unei lucrări elaborate în acest scop.” Aprecierea portofoliului, pe de o parte, şi
a susţinerii orale a unei temei sau a unei părţi dintr-o lucrare originală de anvergură mai mare se face prin
calificative (Excelent, Foarte bine, Bine, Suficient, Insuficient).”

Pentru a pregăti evaluarea finală, furnizorul va realiza următoarele activităţi:


- va colecta şi evalua portofoliile cursanţilor;
- va sprijini cursanţii în vederea pregătirii susţinerii orale;
- va negocia data şi intervalul orar al evaluării finale cu CNFP;
- va înştiinţa CNFP despre data propusă a evaluării finale, printr-o adresă oficială adresată
conducerii CNFP;
- va emite o decizie internă referitoare la componenţa comisiei (subcomisiilor) de evaluare finală.

3.5.4. Produse ale programului de formare – portofoliul

Teoriile şi principiile care fundamentează autenticitatea evaluării prin utilizarea portofoliului sunt:
a. Constructivismul. Conform acestei teorii, cei care învaţă interpretează lumea făcând conexiuni între ceea
ce ştiu deja şi ceea ce învaţă nou. Ei construiesc noi sensuri atunci când cei care le îndrumă învăţarea
(profesorii, formatorii) le oferă spre rezolvare probleme relevante, îi încurajează să formuleze întrebări, să-
şi organizeze activităţile de învăţare în jurul unor concepte cheie, le arată că opiniile lor sunt apreciate şi îi
evaluează în contextul creat în decursul predării.

41
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

b. Negocierea socială şi zona proximei dezvoltări (ZPD). Cei care învaţă construiesc noi sensuri şi interpretări
atunci când învăţarea este sprijinită de persoane cu mai multă experienţă. ZPD reprezintă diferenţa dintre
ceea ce cei care învaţă pot face singuri şi ceea ce pot face cu ajutor din partea altora. Interacţiunea socială
între cei care învaţă sporeşte astfel construirea de noi sensuri. Această situaţie se manifestă în sălile de
curs în care se oferă numeroase ocazii de interacţiune.
c. Teoria schemei. O schemă este o structură cognitivă care organizează şi ghidează percepţiile individului.
Conform acestei teorii a dezvoltării şi învăţării sociale, învăţarea are loc atunci când cunoştinţelor deja
existente i se adaugă noi cunoştinţe. Cu cât mai multă experienţă deţine deja un individ legat de subiectul
învăţării, cu atât îi va fi mai uşor să realizeze conexiuni între ceea ce ştie şi ceea ce învaţă nou. Profesorii,
formatorii au sarcina să îi ajute pe cursanţi să realizeze aceste conexiuni, iar celor cărora le lipsesc
cunoştinţele de bază să le ofere conceptele fundamentale.
d. Practicianul reflexiv. Cadrele didactice învaţă cum să predea şi să-şi îmbunătăţească stilul de predare
prin reflecţie continuă asupra activităţii lor şi asupra învăţării elevilor lor. Aceste reflecţii dezvoltă înţelegerea
profundă şi pot conduce la predare calitativ superioară.

Evaluarea prin portofoliu încorporează toate aceste teorii deoarece


- solicită susţinerea unor activităţi care demonstrează modul în care cei care învaţă construiesc
cunoştinţe, sensuri noi;
- presupun colaborare, interacţiune şi sprijin din partea altora;
- promovează investigaţia continuă;
- demonstrează progresul în învăţare de-a lungul unei perioade de timp, valorizând de cunoştinţe
noi şi aplicarea în practică a celor dobândite deja;
- solicită auto-reflecţia şi autoevaluarea, promovând o atitudine reflexivă îndreptată asupra
activităţilor profesionale.

Portofoliul este un instrument de evaluare care – dacă este bine structurat şi construit cu grijă – poate
reflecta progresul real al beneficiarilor de formare (cadre didactice sau manageri şcolari) în direcţia vizată
de obiectivele programului de formare continuă la care au participat. Practic, portofoliul este o colecţie
de lucrări, adunate de-a lungul perioadei de parcurgere a programului de formare. El poate furniza o
mărturie a evoluţiei şi dezvoltării profesionale permiţând o evaluare a acumulărilor pe durata programului
de formare.

Portofoliile oferă posibilitatea ca beneficiarii de cursuri de formare continuă să fie implicaţi în procesul de
evaluare a competenţelor dobândite. Ei îşi aleg lucrările despre care cred că-i reprezintă cel mai bine, iar
formatorii îi consiliază, stabilind standardele şi aşteptările privind piesele din portofoliu.

Mulţi cercetători sugerează că elaborarea portofoliului îi dă autorului său şansa de autoreflecţie şi mijloacele
care să-l ajute să conştientizeze progresul în timp. Sugestiile rezumă percepţiile curente cu privire la un
portofoliu de calitate.

Portofoliul trebuie să fie sistematizat: cercetătorii sunt de acord că un portofoliu trebuie folosit ca indicator
de evaluare, că trebuie să reprezinte mai mult decât o colecţie de lucrări adunat la întâmplare. Portofoliul ar
trebui să fie o colecţie de proiecte (didactice, planuri de dezvoltare managerială), note şi observaţii, jurnale
de reflecţie, produse ale elevilor realizate la lecţii la care cadrul didactic a experimentat un demers nou (mai
ales dacă sunt însoţite de observaţiile cadrului didactic) care vizează scopurile urmărite în programul de
formare parcurs.

Varietate: portofoliile ar trebui să conţină o varietate de materiale. Printre acestea:


o Lucrări individuale sau de grup
o Autoreflecţii
o Pagini de jurnal
o Rezumate
o Înregistrări video sau audio care ilustrează experimentări cu demersuri noi
o Prezentări multimedia
o Comentarii ale formatorului pe marginea unor piese.

42
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Armonie: un portofoliu bun este o modalitate eficientă de a duce evaluarea pe acelaşi plan cu scopurile
didactice. În acest sens, unii cercetători sugerează că portofoliile pot fi considerate o formă de evaluare
„încorporată” (în predare).

Contextualizare: un portofoliu bun trebuie gestionat de cadrele didactice care le construiesc, atât în calitate
de autori, cât şi ca subiecţi ai portofoliului („sunt ceea ce arată portofoliul meu că sunt”). Portofoliul trebuie
să contextualizeze eforturile şi să fie baza evaluării finale (prezentare publică), pornind de la ideea că
aceasta din urmă nu reflectă performanţa lor de zi cu zi, însă portofoliul poate suplini acest deficit. În acelaşi
timp, un portofoliu bun poate să ofere şefului instituţiei o imagine clară asupra progresului înregistrat. Se
demonstrează astfel legătura între predare, învăţare şi evaluare. Portofoliul reprezintă şi o bază de decizie
privind nevoile viitoare de dezvoltare profesională a cadrelor didactice.

Sfaturi pentru furnizori


● încă de la demararea cursului informaţi participanţii despre modalitatea de evaluare (pe parcurs,
finală) şi despre schimbările pe care le aşteptaţi în nivelul competenţelor lor profesionale;
● explicitaţi toate cerinţele cursului pentru ca participanţii să îşi poată proiecta un demers individual,
pentru a-şi asuma responsabilitatea pentru dezvoltarea lor profesională autentică;
● prezentaţi structura portofoliului de evaluare şi alocaţi timp pentru discutarea diferitelor piese;
● asiguraţi-vă că piesele care vor fi incluse în portofoliu se elaborează în cursul unui proces de
învăţare pentru a reflecta într-adevăr progresul profesional al cursanţilor;
● fiţi creativi în organizarea evaluării finale. Prezentările de 3-5 minute care se succed timp de 4-5
ore pot deveni foarte plictisitoare. În schimb, o discuţie tip panel în care participă 4-5 persoane
care doresc să abordeze acelaşi aspect şi prezintă păreri referitoare la aceleaşi teorii sau practici
pot fi mult mai interesante pentru cei care urmăresc aceste prezentări.

3.5.5. Prezentarea produselor

În cadrul activităţii de evaluare finală, cursanţii îşi prezintă în şedinţă publică portofoliul sau lucrarea realizate
ca urmare a parcurgerii cursului de formare.
În acest caz, ei sunt puşi în situaţia de a vorbi în public într-un interval de timp dat, cu scopul de a convinge
comisia de evaluare şi auditoriul de calitatea produsului elaborat şi de a demonstra competenţe dezvoltate
prin cursul de formare.

Considerăm că echipa de coordonare a programului de formare trebuie să îi pregătească pe cursanţi


pentru momentul prezentării portofoliului /lucrării prin:
● furnizarea unor informaţii specifice legate de tehnica unei prezentări orale;
● oferirea reperelor generale de calitate ale unei prezentări orale/ lucrării elaborate;
● stabilirea intervalului de timp alocat prezentării.

În acest sens, ar fi necesar să aveţi în vedere că o prezentare bună se pregăteşte în trei etape, astfel:
Înainte de prezentare:
● se obţin câteva informaţii despre publicul căruia urmează să i se adreseze prezentatorul (educaţie,
aşteptări, atitudine faţă de tema prezentării etc.);
● se structurează prezentarea în 3 părţi (introducere, cuprins, încheiere);
● se pregătesc slide-urile / foliile / alte materiale care vor fi utilizate în prezentare;
● se pregătesc şi se verifică echipamentele necesare: flipchart, videoproiector etc.;
● se aranjează scaunele în sala unde are loc prezentarea în formă de „U” pentru a se interacţiona
eficient cu grupul;
● se pregătesc materiale scrise ce urmează a fi distribuite şi se aranjează pe o masă exact în
ordinea în care vor fi distribuite.

În timpul prezentării:
În introducere:
● se captează atenţia folosind un citat/proverb, relatând o întâmplare, făcând o declaraţie surpriză,
adresând o întrebare publicului, spunând o glumă etc.

43
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

În cuprins:
● se prezintă teza şi argumentele care o susţin;
● se dau exemple din experienţa personală;
● se folosesc analogii, enumerări, comparaţia şi contrastul

În încheiere:
● se formulează rezumatul ideilor/concluzii ale temei prezentate;
● se solicită întrebări;
● se încheie prezentarea într-o notă puternică, memorabil

Sfaturi pentru prezentatori


● Respectaţi-vă publicul: ei au ales să vină la prezentarea dvs. şi, mai ales, toţi avem de învăţat
de la alţii indiferent de vârstă sau de pregătirea lor. Respectul se arată prin punctualitate şi prin
profesionalismul cu care aţi pregătit cele mai mici amănunte ale prezentării dvs.;
● Purtaţi o vestimentaţie în acord cu publicul-unei persoane care se adresează unui public mai în
vârstă decât ea i se recomandă o ţinută formală, elegantă, lipsită de accesorii care atrag atenţia.
Dimpotrivă, unui prezentator mai în vârstă decât auditoriul i se recomandă o ţinută formală, cu
câteva elemente de modernitate care să asigure o apropiere între vorbitor şi auditoriu;
● Asiguraţi-vă că discursul dumneavoastra este interactiv, motivaţi şi implicaţi publicul în prezentare
şi acordaţi-i posibilitatea să pună întrebări. Încercaţi să implicaţi publicul cu o întrebare incitantă
în primele 5 minute ale prezentării;
● Fiţi deschis, sincer şi motivat şi creaţi o atmosferă relaxantă şi relaxată. Din când în când, în
timpul prezentării puteţi să vă aşezaţi pe un scaun (de exemplu, atunci când vorbiţi cu suport
vizual) sau să vă sprijiniţi de o masă: transmiteţi astfel mesajul că situaţia este una de lucru, nu
de spectacol;
● Vorbiţi clar şi tare şi folosiţi-vă vocea pentru a da dinamism/ a nuanţa prezentarea. Dacă vorbiţi
într-o sală mare, cereţi un microfon;
● Faceţi glume care au legătură cu subiectul (amuză în context) sau cu dumneavoastră personal.
Evitaţi glumele care ar putea, fie şi pe departe, să jignească pe cineva din public
● Menţineţi contactul vizual cu asistenţa, cu toţi participanţii /cu cât mai mulţi participanţi;
● Nu depăşiţi timpul alocat şi proiectaţi-vă prezentarea astfel încât să fie timp pentru întrebări din
partea publicului;
● Acceptaţi orice întrebare care vi se pune, oricât ar fi de incomodă şi arătaţi-vă aprecierea pentru
calitatea întrebării mulţumind pentru întrebare sau spunând cât de interesantă /potrivită este.
Oricum, vă veţi formula răspunsul aşa cum doriţi dumneavoastră;
● Folosiţi un suport vizual pentru a susţine prezentarea verbal
● Dacă folosiţi prezentări powerpoint, aveţi în vedere ca ele să conţină doar probleme cheie ale
prezentării verbale şi să fie scrise cu caractere mari. În nici un caz nu copiaţi pe slide texte
compacte scrise cu caractere mici;
● Nu citiţi textul de pe slide-uri stând cu spatele la auditoriu;
● Pe foile de flipchart scrieţi mare şi nu staţi cu spatele la auditoriu când scrieţi sau desenaţi;
● Fiţi calm şi nu intraţi în panică în momentele de criză. Verificaţi chiar înainte de prezentare (nu
cu o zi înainte!) aparatura pe care o veţi folosi. Orice s-ar întâmpla, ţineţi minte că publicul este
format din oameni ca şi dumneavoastră şi că, printr-o glumă, puteţi ieşi din orice impas;
● Repetaţi prezentarea înainte de eveniment ca să vă asiguraţi de coerenţa ei şi de succesiunea
logică a argumentelor. Cronometraţi-vă să vedeţi dacă vă veţi încadra în timp.

O prezentare bună pune în valoare portofoliul sau lucrarea elaborate pentru evaluarea finală şi prin urmare,
ar fi util dacă le-aţi da cursanţilor câteva repere generale de calitate ale unei prezentări. Vă prezentăm mai
jos o listă de verificare care poate fi utilizată pentru aprecierea unei prezentări orale de calitate.

Listă de verificare pentru o prezentare orală bună


● Conţinutul prezentării are legătură cu titlul şi/sau scopul prezentării
● Mesajul prezentării este prezentat/argumentat în mod clar

44
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

● Argumentele sunt coerente


● Se prezintă suficiente dovezi în sprijinul argumentelor
● Concluziile trase sunt adecvate
● Prezentatorul îşi exprimă punctul de vedere în mod potrivit
● Este implicat şi publicul – prezentatorul le menţine atenţia trează
● Răspunsurile la întrebări şi comentariile sunt competente /exacte /adecvate etc.
● Organizarea personală a prezentatorului este adecvată (de ex., răspunde la întrebări, notează,
oferă explicaţii etc.)
● Administrarea timpului este bună
● Prezentarea are o structură bine delimitată cu început, cuprins şi final (concluzii)
● Prezentarea este originală sau creativă
● Vorbitorul îşi face simţită prezenţa şi este încrezător în sine
● Vorbitorul stabileşte un contact vizual adecvat
● Ritmul prezentării este bun
● Folosirea resurselor (slide-uri Power Point, tablă de scris sau flipchart) este eficientă şi potrivită
scopului.

3.6. Evaluarea programului


Evaluarea este aprecierea periodică a relevanţei, performanţei, eficienţei şi impactului (aşteptat şi
neaşteptat) proiectului în raport cu obiectivele stabilite. (WB – Project Monitoring and Evaluation, Operational
Directive).

Evaluarea înseamnă a aprecia sau a judeca valoarea sau meritul proiectului. Misiunile de evaluare au
un caracter mai degrabă periodic şi vizează progresul global şi bunul mers al proiectului. Impactul are
în vedere schimbările în viaţa personală, socială sau profesională a celor care sunt vizaţi de activităţile
proiectului.

Evaluarea este un exerciţiu selectiv care îşi propune să aprecieze sistematic şi obiectiv progresul în
atingerea unui rezultat. Evaluarea este un proces, un exerciţiu de durată şi nu un eveniment izolat; ea este
permanent legată de atingerea rezultatelor aşteptate şi mai puţin de procesul de implementare şi ieşirile
imediate.

Funcţiile şi criteriile evaluării programelor

O primă distincţie trebuie făcută între:


● Scopul evaluării – evidenţierea meritelor şi a punctelor slabe ale unui program.
● Funcţiile evaluării – modalitatea de utilizare / valorificare a informaţiei produse de evaluare
(informarea factorilor relevanţi, sprijin pentru management şi pentru procesul decizional, oferirea
de date pentru generarea unor alte programe / politici etc.).
În general, putem vorbi de două funcţii specifice evaluării unui program:
● Funcţia de responsabilizare, care se referă la determinarea calităţii programului şi la cine anume
este responsabil pentru acea calitate;
● Funcţia managerială, care oferă soluţi, recomandări pentru îmbunătăţirea continuă a
programului.

În realizarea evaluării unui program, importante sunt şi criteriile urmărite. În manualul de management de
proiect al UE, aceste criterii sunt:

45
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Relevanţa Concordanţa dintre obiectivele programului şi problema pe care încearcă să o rezolve, dar
şi cu mediul fizic şi politic în care operează programul. Este inclusă aici o evaluare a calităţii
pregătirii şi a calităţii designului programului (logica şi completitudinea planificării programului,
coerenţa internă etc.)
Eficienţa Atingerea rezultatelor programului în condiţii rezonabile de cost. Cât de bună este conversia
input-urilor şi a mijloacelor aflate la dispoziţie în rezultate, în termeni de calitate, cantitate
şi timp. Care este calitatea rezultatelor atinse şi dacă ele au fost atinse ca urmare a unei
abordări oportune, bine alese.
Eficacitatea Evaluarea contribuţiei pe care o au rezultatele atinse ale proiectului la îndeplinirea scopului
pentru care acesta a fost iniţiat. În ce măsură rezultatele realizate coincid cu obiectivele
propuse.
Impactul Efectele programului asupra audienţei mai largi a acestuia, asupra mediului în care se
desfăşoară; contribuţia programului la atingerea obiectivelor sectoriale mai largi şi a
politicilor specifice domeniului.
Sustenabilitatea Evaluarea măsurii în care beneficiile produse de program vor continua să se manifeste, să
producă efecte după terminarea ciclului de viaţă al programului. Elemente cheie în acest
proces sunt responsabilităţile instituţionale asumate, sprijinul politicilor publice,alocările
financiare, dotările şi echipamentele, capacităţile umane etc.

Indicatorii de performanţă sunt măsurări ale inputului, proceselor, output-ului, rezultatelor şi impactului
specifice proiectelor, programelor sau strategiilor de dezvoltare. Atunci când sunt sprijiniţi cu colectarea
de date credibile – implicând poate anchete formale – analiză şi raportare, indicatorii le oferă managerilor
posibilitatea de a urmări progresul, de a demonstra rezultatele şi să ia măsuri corective pentru a îmbunătăţi
serviciile oferite. (WB – Monitoring and Evaluation: Some Tools, Methods and Approaches)

Evaluarea unui program se situează în vecinătatea imediată a activităţii de cercetare, pentru că presupune
colectarea, procesarea, analiza şi interpretarea de date. Instrumentele de colectare a datelor depind de
scopurile evaluării, de furnizorii datelor. Se folosesc chestionare, focus-grupuri, observări, interviuri, etc.

O sursă importantă de informaţii pentru evaluare constituie rapoartele de monitorizare, dar şi toate celelalte
documente relevante produse pe durata programului. Evidenţele care atestă derularea unor activităţi sau
atingerea unor rezultate sunt extrem de importante pentru o evaluare obiectivă a programului.

Indicatorii ca instrument în procesul de monitorizare şi evaluare


Pentru a ajunge la o definiţie a indicatorilor, pentru rezultatele aşteptate ale programului de formare, în
corelaţie cu activităţile propuse, identificăm trei niveluri de relevante pentru procesele de monitorizare şi
evaluare: principii, criterii şi indicatori.

Principii Formulări generale ale unor valori care acţionează ca “ghid” pentru acţiune
Criterii Formulări specifice referitoare la ceea ce este necesar pentru a transpune principiile în
practică
Indicatori Definiţii precise care permit colectarea de informaţii pe baza cărora evaluarea poate verifica
în ce măsură criteriile au fost atinse

Exemple:
Principii ale evaluării Criterii ale evaluării programului Indicatori ai evaluării programului
programului
Participarea factorilor implicaţi Implicarea profesorilor în exerciţiul de % de cadre didactice participante intervievate
(stakeholders) evaluare a programului de formare cu privire la calitatea programului

Numărul şi periodicitatea consultărilor dintre


furnizor şi beneficiar

46
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Indicatorii unui program de formare pot fi definiţi, la rândul lor, la trei niveluri: indicatori de ieşire, de rezultat
şi de impact:
● Indicatori de ieşire: „produse” intenţionate (sau neintenţionate) ale programului;
● Indicatori de rezultat: modificări comportamentale la nivel individual sau instituţional ca urmare
a programului;
● Indicatori de impact: îmbunătăţiri sustenabile la nivelul grupului ţintă / al beneficiarilor direcţi şi
indirecţi.

Fiecare dintre aceste trei categorii de indicatori pot viza sistemul de formare în ansamblul său, instituţia (de
ex.: furnizorul de formare, şcoala) sau practicile profesionale propriu-zise, ca în exemplul de mai jos:
  INDICATORI DE IEŞIRE INDICATORI DE REZULTAT INDICATORI DE IMPACT
SISTEM Numărul de programe de % de cadre didactice care Frecvenţa şcolilor care
formare acreditate la nivel acumulează numărul de au planuri de formare /
naţional / unitatea de timp credite / unitatea de timp dezvoltare profesională
reglementată pentru cadrele didactice
INSTITUŢIE Numărul de programe Gradul de satisfacţie al Interactivitatea metodologiilor
acreditate oferite de instituţie beneficiarilor de formare utilizate de
formatori
PRACTICI Numărul de ore de curs Frecventa utilizării noilor Capacitatea de reflecţie
PROFESIONALE urmate / unitatea de timp tehnologii in procesul asupra propriilor practici şi
didactic de îmbunătăţire a acestora

3.6.1. Proiectarea demersului de evaluare participativă a programelor de formare continuă

Atunci când proiectăm evaluarea ca demers participativ, trebuie să ne gândim cel puţin la următoarele
aspecte importante şi să răspundem la o serie de întrebări care vor influenţa designul pe care îl vom prefera
(Robson, 2002):

Aspecte majore Întrebări


Motivul pentru care este - Cui serveşte evaluarea?
nevoie de evaluare - Cu ce scop se realizează?
- Cine doreşte informaţiile pe care le om obţine?
- Ce fel de decizii se vor lua pe baza lor?
- Oare se va opune cineva procesului de evaluare sau va contesta cineva raportul de
evaluare?
Înţelegeri diferite - Au căzut de acord toate părţile implicate asupra demersului de evaluare?
- Persoanele implicate înţeleg care este rolul lor?
Claritate - Obiectivele sunt clare (SMART)?
- Există un plan de activităţi clar, cu termene?
Informaţiile necesare - Ce fel de informaţii vor fi necesare pentru evaluarea programului?
- Cât va dura şi cât va costa să adunăm informaţiile?
Metode - Ce metode sunt adecvate pentru colectarea informaţiilor?
- Aceste metode sunt acceptabile pentru cei implicaţi în evaluare?
Evaluatori - Cine va planifica activităţile de evaluare?
- Cine va colecta informaţiile?
- Cine va redacta raportul?
Timp - Ce perioadă de timp i se poate aloca evaluării?
- Perioada disponibilă este suficientă date fiind toate constrângerile posibile?
Permisiune şi control - Avem nevoie de permisiunea cuiva pentru a efectua această evaluare?
- Participarea celor implicaţi e voluntară?
- Cine decide ce anume se va include în raport?

47
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Utilizarea rezultatelor - Cine decide cum anume se vor utiliza rezultatele evaluării?
De ţinut minte! - Proiectaţi o procedură cât mai simplă!
- Asiguraţi-vă de implicarea factorilor relevanţi!
- Încercaţi să anticipaţi problemele care pot apărea şi evitaţi-le!

3.6.2. Ciclul evaluării programelor

Evaluarea unui program de formare se produce în conformitate cu un anumit ciclu, caracterizat de etape
specifice şi activităţi corespunzătoare.

Pregătirea
● Pregătirea evaluării înseamnă în primul rând stabilirea scopurilor şi a motivaţiilor: de ce este
necesară evaluarea? Cine are nevoie de ea? Cine trebuie să fie implicat în realizarea ei?
 
Designul
● Stabilirea obiectivelor evaluării: ce anume urmează să fie evaluat (utilizarea resurselor, metodele
educaţionale, rezultatele, impactul etc.). Aceste obiective vor determina criteriile sau indicatorii
(calitativi, cantitativi) şi momentul în care evaluarea poate să înceapă.

Colectarea datelor
● După stabilirea criteriilor şi a indicatorilor de evaluare, următoarea etapă este aceea de a obţine
informaţiile (datele) necesare (câţi oameni au participat, ce au învăţat, ce au implementat după
program etc.). Obiectivele evaluării, precum şi criteriile / indicatorii vor determina modalităţile de
colectare a datelor (analiza datelor existente, chestionare, interviuri etc.) şi momentul aplicării lor (în
timpul proiectului, după încheierea acestuia).

Interpretarea informaţiilor / datelor


● Ce semnifică informaţiile pe care le-am colectat? Interpretarea datelor, ca şi stadiile următoare,
sunt etapele cele mai provocatoare ale unei evaluări, pentru că trebuie să răspundă nevoii de
obiectivitate. Realitatea poate fi interpretată în moduri diferite, iar oamenii pot influenţa evaluarea
prin interesele şi poziţiile pe care ei le au. O conştientizare puternică a nevoii de a fi obiectiv este
esenţială. Interpretarea poate fi uşurată (şi legătura clară realizată cu concluziile) dacă informaţia
obţinută poate fi comparată cu alte exerciţii de evaluare de acelaşi tip.
 
Evaluarea şi formularea concluziilor
● Evaluarea este, în fond, procesul de formulare a unor concluzii relevante din informaţiile obţinute.
Se caută cauzele pentru ceea ce s-a întâmplat, evidenţiind rezultatele şi punându-le pe acestea în
relaţie cu scopurile şi obiectivele iniţiale ale programului.

Implementarea rezultatelor
● Toate informaţiile şi concluziile rezultate in urma unei evaluări sunt , până la urmă, nesemnificative
dacă nu se face nimic cu ele… Funcţia de schimbare socială a evaluării se pierde dacă nu există
dorinţă şi angajament în direcţia schimbării, a acceptării şi utilizării rezultatelor evaluării.

3.6.3. Dezvoltarea unei culturi reflexive şi autoevaluative

În ultimii ani, reflecţia este inclusă din ce în ce mai des ca o fază obligatorie în diferitele demersuri fundamentate
pe abordări constructiviste. Sintagma „reflecţie critică” este menţionată foarte des în combinaţie cu termeni
precum „analiză”, „rezolvare de probleme”, „identificare de soluţii optime”. Numeroase programe de învăţare
îşi propun să dezvolte competenţe de reflecţie critică la o diversitate largă de beneficiari.

În istoria pedagogiei, John Dewey este considerat iniţiatorul conceptului de reflecţie în procesele
educaţionale. În cartea intitulată „How We Think: A Restatement of the Relation of Reflective Thinking to
the Educative Process” (John Dewey, 1933), acesta explorează relaţia dintre gândire şi învăţare, analizând
legătura dintre experienţă, interacţiune şi reflecţie.

48
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Strategiile care promovează cel mai mult reflecţia în educaţie sunt cercetarea acţiune, studiile de caz,
micro-predarea (predarea unei secvenţe de lecţie), practica ghidată la clasă.

3.6.4. Autoevaluarea furnizorilor de formare

Autoevaluarea este procesul de analiză critică, reflexivă, a calităţii performanţei proprii şi a produselor
sau serviciilor oferite. În cazul furnizorilor de programe de formare continuă, autoevaluarea este parte
integrantă a demersurilor de asigurare a calităţii programelor şi totodată poate deveni un instrument puternic
în sprijinul şi consolidarea echipei care implementează programul (management, echipă de formatori). Ea
poate contribui la îmbunătăţirea generală a modului de livrare a programelor de formare, poate ajuta la
clarificarea aşteptărilor reciproce între persoanele implicate în implementarea programului, a înţelegerii
comune asupra sferelor de responsabilitate ale fiecărui membru al echipei şi a modurilor de a gestiona
problemele care pot apărea.

Există unele avantaje evidente dar şi unele provocări pe care le comportă autoevaluarea şi de care este
bine să ne amintim atunci când demarăm un proces de autoevaluare, mai ales dacă dorim ca autoevaluarea
să fie eficientă.

Este recomandabil ca autoevaluarea instituţiei să fie un demers participativ, care să aducă la un loc un
grup reprezentativ de persoane din instituţie. Un aspect valoros al autoevaluării instituţiei este tocmai
diversitatea de perspective care se pot confrunta într-o întâlnire destinată acestui demers. Perspectiva unei
singure persoane (de exemplu, managerul programului) este unilaterală şi necesită complementaritatea
altor puncte de vedere.

Autoevaluarea oferă posibilitatea de a învăţa prin faptul că – în principal – presupune un proces de analiză
activă a realităţii. Ea poate conduce la noi experienţe. Deseori, pentru a evita crize sau conflicte, aceste
potenţiale noi experienţe sunt nedorite, preferându-se căi bătătorite în loc de riscul încercării unor abordări
noi. Însă în aceste condiţii nu se învaţă şi – implicit – în loc de progres, se bate pasul pe loc. Pentru a intra
într-un proces de autoevaluare, este nevoie de o anumită deschidere pentru că este posibil să obţinem un
rezultat neaşteptat sau nedorit. Pe de altă parte, autoevaluarea ne poate ajuta să conştientizăm progresul
pe care l-am înregistrat.

În principal, autoevaluarea presupune implicare voluntară (în evaluarea propriei persoane sau a instituţiei
de care aparţine persoana). Participarea personalului / echipei la autoevaluarea instituţiei, dacă e forţată
sau „la ordin”, nu va conduce la constatări noi, ci mai degrabă la reluarea unor mesaje percepute ca fiind
dezirabile. Autoevaluarea instituţiei de către personalul instituţiei (furnizorului) se bazează pe dorinţa de
participare activă în proces, chiar dacă nu toţi membrii se implică în acelaşi mod şi chiar dacă nu toţi sunt la
fel de entuziasmaţi. Interesul manifestat de către iniţiatorul autoevaluării faţă de exerciţiul de autoevaluare
ar trebui să-i convingă pe ceilalţi actori să accepte participarea la un asemenea proces.

Autoevaluarea îi ajută pe cei care o realizează să se ajute ei înşişi şi este ghidată explicit de principiul
autodeterminării. Îmbunătăţirea proceselor instituţionale şi a performanţei instituţiei variază în funcţie de
nivelurile la care se realizează autoevaluarea.

Cultura evaluării şi spiritul autoevaluării vor câştiga teren pe măsură ce persoanele din instituţie se
familiarizează cu acest demers. Un rezultat al promovării acestei culturi va fi faptul că persoanele din
instituţie se vor concentra pe propriul domeniu de responsabilitate şi se vor obişnui să-şi autoevalueze
activitatea din ce în ce mai obiectiv referindu-se la responsabilităţile asumate.

Un model de structurare a raportului de autoevaluare

În structurarea raportului de autoevaluare, redactat şi înaintat la CNFP de către furnizori după expirarea
acreditării programului de formare, vă propunem să răspundeţi la următoarele întrebări:

Aspecte cantitative:
a) Câte cadre didactice au beneficiat de program? Câte cadre didactice au finalizat cu succes
programul (număr de atestate / certificate eliberate)?

49
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

b) Câte serii de cursanţi aţi format? În câte locaţii / judeţe? Aţi livrat programul în toate locaţiile
acreditate? Dacă nu, de ce?
c) Din câte şcoli au provenit cadrele didactice beneficiare de formare? Care a fost numărul maxim
de cadre didactice care au provenit din aceeaşi şcoală?
d) Aţi reuşit să respectaţi calendarul formărilor transmis la CNFP înainte de demararea programului?
Dacă nu, câte schimbări au intervenit şi din ce motive?
e) Câte cadre didactice au avut frecvenţă de:
● 100%
● între 75-99%
● sub 75%

Aspecte calitative:
a) În ce măsură a reuşit programul să răspundă la nevoile identificate în etapa de analiză a nevoilor
de formare? Prin ce modalităţi aţi colectat informaţii în acest sens?
b) Ce schimbări (altele decât cele legate de calendar / orar) aţi fost nevoiţi să efectuaţi în cursul
derulării programului şi din ce cauză?
c) Ce lecţii importante aţi învăţat în ceea ce priveşte managementul programelor de formare
continuă:
● managementul resurselor umane implicate în derularea programului;
● elaborarea documentaţiei care reflectă derularea programului;
● monitorizarea şi evaluarea internă;
● relaţia cu beneficiarii programului;
● evaluarea competenţelor cursanţilor;
● managementul financiar al programului;
● evaluarea impactului programului de formare;
● alte aspecte
d) Într-unul sau două paragrafe, analizaţi relaţia pe care aţi avut-o cu CNFP în cursul derulării
programului de formare continuă.
e) Prezentaţi principale constatări formulate în urma analizei impactului programului de formare
continuă. Includeţi o prezentare sumară a metodologiei de realizare a studiului de impact.

3.6.5. Repere metodologice pentru realizarea unui studiu de impact

În cazul specific al sistemului de formare continuă a personalului din învăţământ, evaluarea impactului se
poate raporta la mai multe niveluri:

● Evaluarea impactului la nivel de sistem (calitatea sistemului de formare: diversitatea şi calitatea


ofertelor, diversitatea şi calitatea furnizorilor, participarea cadrelor didactice la programele de
formare continuă etc.)

● Evaluarea impactului la nivel de furnizori (cantitatea şi calitatea ofertelor unui furnizor,


vizibilitatea şi oportunitatea ofertelor, numărul şi satisfacţia clienţilor etc.)

● Evaluarea impactului la nivelul practicilor profesionale (calitatea prestaţiei cadrelor didactice,


capacitatea profesională şi managerială a acestora etc.)

● Evaluarea impactului la nivelul elevilor – aceasta este mult mai dificil de realizat, vizează un
termen lung şi, de regulă, are în vedere un ansamblu de programe şi nu un singur program.

Condiţiile fundamentale care trebuie respectate în cadrul unui proces de evaluare de impact sunt:
● Imparţialitatea şi independenţa procesului de evaluare faţă de etapele de proiectare şi
implementare;

● Credibilitatea evaluării prin utilizarea unor specialişti competenţi şi imparţiali, dar şi prin asigurarea
transparenţei procesului evaluativ;

50
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

● Participarea părţilor interesate (stakeholders) pentru a putea lua în considerare diferitele


perspective şi puncte de vedere;

● Utilitatea rezultatelor şi a recomandărilor evaluării prin prezentarea sintetică, la timp, a


concluziilor relevante decidenţilor.

Evaluarea impactului unor programe de formare continuă este un demers care presupune utilizarea unei
metodologii specifice şi cel puţin a următoarelor etape distincte (pentru repere metodologice de evaluare a
impactului programelor de formare continuă, a se vedea Anexa 14):

a. Descrierea programului

Caracterizarea programului, ca obiect al evaluării, reprezintă un prim pas de importanţă vitală pentru
demersurile proiective şi operaţionale ulterioare. În acest sens, înţelegerea programului permite aprecierea
obiectivă a „evaluabilităţii” programului ce constituie obiectul studiului de impact.

Pentru acest scop, următoarele întrebări pot fi utilizate şi adaptate:

● Care este problema pentru care programul a fost proiectat să o rezolve? Căror tipuri de nevoi
serveşte programul? De ce a fost iniţiat programul? Care sunt scopurile? Cui serveşte în primul
rând?
● În ce constă programul? Care sunt principalele componente şi activităţi, structura de bază şi
designul managerial? Cum funcţionează? Pe ce date de cercetare se bazează corelaţia dintre
activităţi, beneficiari şi scopurile urmărite?
● Care este contextul programului (demografic, politic, economic)?
● Cine participă la program? (participanţi direcţi şi indirecţi, furnizorii de programe de formare,
manageri şi administratori, decidenţi în domeniul politicilor educaţionale şi sociale). Ce alte
părţi interesate mai sunt implicate în program?
● De când durează programul? Cât va mai ţine? Când vor fi luate decizii cu privire la continuarea
programului?
● Când şi în ce condiţii este folosit programul?
● Avem de-a face cu evenimente contextuale sau circumstanţe care ar putea afecta programul şi
demersul de evaluare? (schimbări în structurile administrative, alegeri, decizii bugetare etc.)
● Ce resurse (umane, materiale, de timp) sunt consumate în folosirea programului?
● Programul a mai fost evaluat înainte? Ce rezultate au fost constatate?

b. Clarificarea obiectivelor evaluării

În această etapă de clarificare a obiectivelor urmărite în evaluare, se formulează întrebările esenţiale de


cercetare, se clarifică pistele metodologice şi direcţiile de evaluare şi se estimează, de asemenea, posibilele
erori.

Cunoaşterea obiectivelor conduce la identificarea nevoilor de informaţie, la fixarea indicatorilor de impact şi


a efectelor relevante, precum şi la construirea strategiei de evaluare pentru a oferi răspunsuri la întrebările
urmărite.
Folosirea matricei logice reprezintă un instrument util pentru a identifica obiectivele programului şi necesarul
de date concrete, pentru că permite armonizarea informaţiilor privind obiectivele programului cu:

● modul în care performanţele vor fi urmărite, folosind jaloane şi orare de lucru;


● impactul pe care îl vor avea rezultatele programului asupra instituţiei sau sistemului care
beneficiază
● modul în care va fi măsurat
● resursele de intrare (inputuri) care sunt folosite pentru a conduce la acele rezultate.

51
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Aşadar, impactul preconizat al programului este dependent nu doar de ceea ce „intră”, ci şi de mulţi alţi
factori. Cadrul logic îl ajută pe evaluator să se concentreze asupra obiectivelor. Evaluarea de impact poate
fi completată de analize cost-eficienţă şi de evaluări ale procesului. Raportul cost-eficienţă poate interesa
în mod deosebit pe cei care vor să decidă în privinţa extinderii, restrângerii sau reformării intervenţiei.
Evaluarea procesului poate fi relevantă în aprecierea procedurilor, normelor, dinamicii şi constrângerilor
din furnizarea serviciului.

c. Aprecierea resurselor informaţionale (cercetarea relevanţei datelor avute la dispoziţie) şi estimarea


posibilelor erori

Explorarea datelor disponibile reprezintă o etapă esenţială a deoarece evaluările de impact utilizează multe
cateorii de date. Acestea pot include de la date din studii transversale şi cercetări panel (la mai multe
momente în timp) la date calitative produse prin interviuri. Ideal ar fi ca informaţia să fie disponibilă la nivel
de individ (formator, profesor, elev, director etc.), pentru a fi sigur că se apreciază adevăratul impact.
În studiul de evaluare, facem apel la surse de informare foarte diferite. Dincolo de datele deja disponibile
(baze de date, descrierea programului, rapoarte de monitorizare, rapoarte de evaluare, dosarele de
acreditare pentru programele de formare etc.) trebuie culese date folosind alte surse, cum ar fi:

● furnizorii programului de formare;


● beneficiarii programelor (directori, profesori);
● formatorii implicaţi în programele de formare;
● alte persoane care deţin informaţii despre derularea programelor de formare (de exemplu,
responsabilii cu dezvoltarea profesională din licee)
● administratorii programelor;
● persoane sau grupuri care beneficiază de efectele programului de formare (elevi, reprezentanţi
ai comunităţii);
● decidenţi în domeniul formării cadrelor didactice, sistemului de învăţământ;
● persoane care au proiectat programul sau care au contribuit la construirea bugetului;
● experţi în domeniul formării cadrelor didactice (din CCD-uri, universităţi);
● activităţi care pot fi direct observate (sesiunile de formare, activităţi de evaluare a cursurilor de
formare, activităţi didactice desfăşurate în licee etc.).

Evaluarea impactului programelor de formare se centrează pe întrebări de genul:


Cât de eficiente sunt investiţiile în formare?
Merită să investim în astfel de proiecte sau nu?
Ce tipuri de schimbări s-au produs la nivelul cadrelor didactice ca urmare a participării la program?
Ce schimbări s-au produs la nivelul managerilor şcolari ca urmare a participării la program?
Ce efecte au rezultatele programului asupra elevilor din mediul rural? (acces în învăţământ superior,
absorbţie pe piaţa muncii)
În ce fel participarea cadrelor didactice şi a directorilor la cursurile de formare influenţează relaţiile
şcolii cu comunitatea?
Şcoala răspunde mai bine nevoilor de dezvoltare ale comunităţii locale?
Părţile interesate din comunitate sunt mai mult implicate în viaţa şcolii ca urmare a dobândirii de noi
competenţe prin programele de formare de către cadrele didactice şi managerii şcolari (dezvoltarea
şcolii)?
Ce schimbări s-au produs la nivelul furnizorilor de formare ca urmare a derulării programului?
În ce direcţii putem acţiona pentru ca programele de formare continuă a profesorilor să răspundă în
mai mare măsură nevoilor benficiarilor direcţi şi indirecţi?

52
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

d. Proiectarea evaluării prin stabilirea metodelor, selectarea grupurilor de comparaţie


După clarificarea obiectivelor, întrebărilor cercetării şi surselor de date, se poate începe proiectarea
fazelor evaluării de impact. Alegerea metodologiei depinde de ceea ce vrem să evaluăm, de timpul avut la
dispoziţie, constrângerile financiare şi de capacitatea de implementare.
Argumentele în favoarea sau contra anumitor opţiuni metodologice trebuie cântărite în funcţie de aceste
condiţii, având în vedere complementaritatea dintre abordările cantitative şi cele calitative. Chiar şi după ce
a fost stabilită o formulă de abordare metodologică, cercetătorii trebuie să rămână flexibili şi să modifice la
nevoie metodele sau procedurile de colectare a datelor. În definirea designului este important să avem în
vedere armonizarea evaluării de impact cu strategia generală de monitorizare şi evaluare a programului.

e. Formarea echipei de evaluatori


Activitatea de evaluare presupune competenţe specifice. Cercetările arată că utilitatea şi calitatea
evaluării impactului pot creşte considerabil în condiţiile coordonării externe între membrii echipei de
cercetare şi iniţiatorii programului. După identificarea membrilor echipei de cercetare trebuie clarificate
rolurile şi responsabilităţile, precum şi mecanismele de comunicare pe parcursul evaluării.

Membrii echipei de evaluatori


Managerul evaluării
Analiştii politicilor educaţionale
Expert în eşantionare
Designerul cercetării
Echipa de teren
Cei care gestionează şi procesează datele

3.6.6. Raportul de apreciere


Ca urmare a activităţilor pe teme specifice de evaluare derulate în proiectul de asistenţă tehnică, a reieşit
nevoia ca programul de formare, odată ajuns la final să fie apreciat prin evaluări externe, astfel încât
ciclul programului să se închidă în cadrul unor repere de calitate riguroase. În acest sens, propunem ca la
finalizarea programului de formare continuă, inspectorii CNFP să elaboreze un Raport de apreciere care
să conţină, atât aspecte cantitative, cât şi calitative.
Aspecte cantitative
- date şi informaţii preluate din: rapoartele de constatare redactate în urma participării inspectorului
CNFP la evaluarea finală a cursanţilor pe fiecare serie, din rapoartele de monitorizare, coroborate cu
cele incluse în raportul de autoevaluare înaintat de furnizori şi în studiul de impact realizat în urma
implementării programului;
Aspecte calitative
- informaţii preluate din rapoartele de constatare redactate în urma participării inspectorului CNFP la
evaluarea finală a cursanţilor pe fiecare serie şi din rapoartele de monitorizare;
- informaţii preluate din raportul de autoevaluare înaintat de furnizori, inclusiv din studiul de impact
realizat în urma implementării programului, în ceea ce priveşte:
a) lecţiile învăţate de furnizor în privinţa managementului de program;
b) relaţia dintre furnizor şi CNFP;
c) analiza impactului programului de formare.

53
3. Ciclul de viaţă al programelor de formare continuă

Raportul de apreciere se trimite către CSA şi este postat şi pe site-ul CNFP-ului, fiind un document
important de luat în considerare la reacreditarea programului.
Sfaturi pentru furnizori
● nu respingeţi ideea de autoevaluare (a furnizorului) ca fiind „o discuţie fără rost”, în urma căreia
„oricum nu se schimbă nimic”, referitor la care deseori auziţi comentarii de genul „nu noi trebuie
să schimbăm ceva, sistemul e de vină” ş.a.m.d. Doar cei care se autoevaluează sincer au şanse
reale să progreseze, să evite aceleaşi capcane, aceleaşi greşeli;
● nu vă speriaţi de „cercetare” sau „studiu”. Cu toate că experţii în domeniu vă pot ajuta mult, nu
aveţi nevoie obligatoriu de asemenea experţi. Citiţi cu atenţie reperele metodologice oferite în
acest ghid;
● fără o evaluare iniţială clară nu veţi şti cât şi în ce direcţie aţi progresat. De aceea, evaluarea
impactului începe practic odată cu evaluarea nevoii de formare, cu colectarea datelor despre
situaţia iniţială (înainte de demararea programului). Acordaţi atenţie situaţiei tuturor factorilor
care ar putea fi interesaţi de programul dumneavoastră de formare şi rezultatele, precum şi
impactul său. Dacă în urma livrării programului de formare nu apare (la o anumită distanţă în
timp) nici o schimbare în sensul dorit şi proiectat de dumneavoastră în instituţia de învăţământ,
în colectivul de cadre didactice şi de elevi, în comunitatea şcolii din care provin beneficiarii de
formare, înseamnă că programul dumneavoastră a fost în zadar;
● pentru a urmări impactul real al programului de formare, aveţi nevoie de parteneri: conducătorii
instituţiilor de învăţământ, responsabilii cu formarea din cadrul Inspectorului Şcolar Judeţean,
elevii, părinţii acestora, membrii relevanţi ai comunităţii şcolii. Implicaţi-i de la bun început
(analiza nevoilor de formare) pentru a-i avea aliaţi şi prieteni critici până la sfârşit.

54
4. Bibliografie

4. Bibliografie
1. Aubel, Judi (2004). Strategic Report 9. Participatory Monitoring and Evaluation for Hygiene Improvement.
Beyond the Toolbox: What else is required for effective PM&E? A literature review.
2. Bamberger M, Ed. (2000) Integrating Quantitative and Qualitative Research in Development Projects.
Washington, DC: World Bank
3. COM(2007) 392 final COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND THE
EUROPEAN PARLIAMENT Improving the Quality of Teacher Education {SEC(2007) 931, SEC(2007)933
4. COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES Brussels, 3.8.2007, Equality impact assessment toolkit,
http://www.oldham.gov.uk/eia_toolkit.pdf
5. Gulikers, J.T.M., Bastiaens, T.J., Kirschner, P.A (2004). The Five-Dimensional Framework for Authentic
Assessment, ETR&D, vol. 52, nr. 3.
6. Guskey, T (2000) Evaluating professional development SAGE
7. Hatton, N., Smith, D (2006). Reflection in Teacher Education: Towards Definition and Implementation, School
of Teaching and Curriculum Studies, University of Sydney, Australia
8. Impact evaluation. Methodological and operational issues, Economic Analysis and Operations Support
division Economics and Research Department, September 2006 Asian Development Bank
9. Iucu, R.B.. Formarea cadrelor didactice:sisteme, politici, startegii, Editura Humanitas, 2004
10. Kovacs, M. Raport sintetic privind monitorizarea programelor de formare continuă finanţate prin Schemele
de grant Phare 2005 şi Phare 2006, iunie 2009, WYG Internaţional
11. Kusek, Jody Zall, Rist, Ray C. (2004) Ten steps to a Result Based Monitoring and Evaluation System: a
Handbook for Development Practitioners, The World Bank, Washington
12. Neculau A (2002) „Ghid de analiză instituţională” în Vlăsceanu, L. Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu” Polirom, volumul 2
13. Oakley, P., Pratt, B., Clayton, A. (1998) Outcomes and Impact: Evaluating Change in Social Development.
INTRAC. Oxford
14. Parks, Will et al. (2005). Who measures change? An Introduction to participatory monitoring and evaluation
of communication for social change. Communication for Social Change Consortium
15. Potolea, D., Toma, S. Raport final privind calitatea programelor şi a materialelor de dezvoltare profesională
a profesorilor şi directorilor din liceele din mediul rural, WYG Internaţional, iunie 2007
16. Potolea, D, Toma, S. Raport de ţară – România în cadrul Analizei comparate a sistemelor de formare
continuă a profesorilo din Europa, WYG Internaţional, februarie 2007.
17. Stake, R.E. (2008) The Incredible Lightness of Evidence: Problems of Synthesis in Educational Evaluation
University of Illinois
18. Tîrcă, A. Cadrul conceptual al vizitelor de monitorizare a programelor finanţate prin Schemele de grant
Phare 2005 şi Phare 2006, WYG Internaţional, octombrie 2008
19. Ulrich, Cătălina (2009). Analiza rapoartelor de monitorizare privind desfăşurarea programelor de formare
Phare 2005 şi Phare 2006, WYG International
20. Valadez J, Bamberger M (2000) MONITORING AND EVALUATING SOCIAL PROGRAMS IN
DEVELOPING COUNTRIES The World Bank
21. *** Anexa la OMEdC 4611/2005. Metodologia de acreditare a programelor de formare continuă a
personalului din învăţământul preuniversitar
22. *** Cadrul competenţelor directorilor de şcoală şi ale cadrele didactice din România Coeziune economică
şi socială: Dezvoltarea formării continue a personalului disponibil la http://www.compass.ro/ro/sectiune.
php?s=562
23. *** Final report Technical assistance to support the national Centre for Staff Training in Pre-university
Education, 121446 DSVRO, 2008
24. *** RWCT Project Certification Standards and Procedures, The Open Society Institute New York; The
International Reading Association, Washington, DC, 2000
25. *** Rapoarte de monitorizare elaborate în cadrul proiectului

55
5. ANEXE

5. ANEXE

Anexa 1: Matricea de verificare a propunerilor de programe de formare continuă


Anexa 2. Anexă la O.M.Ed.C. nr. 4611/ 2005
Anexa 3. Fişa de evaluare a programelor de formare continuă a personalului din
învăţământul preuniversitar
Anexa 4. Proces verbal încheiat cu ocazia vizitei de monitorizare
Anexa 5. Fişa de monitorizare a programului de formare continuă
Anexa 6a. Ghidul de interviu pentru directorul / coordonatorul programului de
formare – vizita 1
Anexa 6b. Ghidul de interviu pentru directorul / coordonatorul programului de
formare – vizita 2
Anexa 7. Ghid de interviu pentru formatori
Anexa 8. Ghid de interviu pentru directorul şcolii din care provin beneficiarii de
formare
Anexa 9. Ghid de interviu pentru grup de cursanţi
Anexa 10. Fişa de observare a formării
Anexa 11a. Chestionar pentru manageri şcolari beneficiari de formare
Anexa 11b. Chestionar pentru cadre didactice beneficiare de formare
Anexa 12: Proces verbal
Anexa 13: Raport de constatare
Anexa 14: Repere metodologice de evaluare a impactului programelor de formare
continuă a cadrelor didactice

57
5. ANEXE

Anexa 1: Matricea de verificare a propunerilor de programe de formare continuă

MATRICEA DE VERIFICARE A PROGRAMULUI DE FORMARE CONTINUĂ

Nr. înregistrare __________ din ______________


Furnizorul programului (adresa,telefon, fax, e-mail) _________________________________
__________________________________________________________________________
Persoană de contact (nume, tel, mobil, fax, e-mail) _________________________________________
_________________________________
Denumirea programului ______________________________________________________________
Număr pagini program_____
Grup ţintă:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Subcomisie
Nr credite
propuse /
aprobate
Categoria programului Tipul programului Observaţii (nr. efectiv de ore)

Programe de   Lung 240-280 ore        


perfecţionare o dată   Mediu 170-200 ore        
la 5 ani   Scurt 90-120 ore        
  Tematic 10-20 ore        
  Scurt 21-40 ore        
Tematic / modular
  Mediu 41-60 ore        
  Lung 61-89 ore        
  Tematic 10-20 ore        
  Scurt 21-40 ore        
Datorat reformei
  Mediu 41-60 ore        
  Lung 61-89 ore        
  Tematic 10-20 ore        
  Scurt 21-40 ore        
Special
  Mediu 41-60 ore        
  Lung 61-89 ore        

Criterii / Indicatori Da Nu Completări Observaţii

1. Administrativ        

a) Actul de înfiinţare (care să ateste scopul şi


       
obiectul de activitate)
b) Documente privitoare la dovada spaţiului        
b1) proprietate        
b2) concesionat        
b3) închiriat        
b4) parteneriat        
b5) altă formă        
c) Chitanţa fiscală / O.P.        

58
5. ANEXE

d) Nr. locaţii propuse spre acreditare        


2. Curricular        
a) Forma de învăţământ        
a1) zi        
a2) seral        
a3) la distanţă        
a4) cu frecvenţă redusă        
b) Curriculum-ul programului        

b1) tipul de curriculum        

b1.1) oficial stabilit de CNFP        

b1.2) propus de furnizori (fundamentare)        


b1.3) stabilit prin programele internaţionale
       
(fundamentare)
b2.) planul cadru de pregătire / de formare        
b2.1) scopul, obiectivele programului (competenţe
       
generale)
b2.2) discipline / teme / module        

b.3) componentele programei        

b 3.1) competenţe specifice        

b 3.2) conţinut tematic        

b 3.3) timpul alocat fiecărei teme        

b 3.4) strategii de formare, tipuri de activităţi        

b 3.5) Strategii de evaluare        


c) bibliografie        
3. Resurse umane şi didactico-materiale  

a) Resurse umane (structura echipei de formare)        

a1) structura echipei administrative        

a2) structura echipei manageriale (inclusiv


       
responsabilul de program)

b) Indicatori privind resursele umane:        


b1) CV pentru pers. did. din echipa programului de
       
formare
b2) anexe la CV        
b2.1) diplome        
b2.2) certificate        
b2.3) referinţe ca formator        

59
5. ANEXE

b2.4) specializări în formarea adulţilor        


b2.5) acreditare ca formator        
b2.6) altele        
c) Resurse didactico-materiale:        

c1) Spaţii optime de desfăşurare a activităţilor de


       
formare

c2) Echipamente adecvate destinate formării


       
continue

c3) Fond informare / document cursanţi        

c4) Facilităţi pentru documentarea în alte centre        

Evaluator CNFP/CSA
________________________ Numele şi prenumele persoanei care a depus programul
_____________________________________________
Semnătura ___________________
Semnătura _________________________ _____
Data ___________________ Data ___________________

60
5. ANEXE

Anexa 2. Anexă la O.M.Ed.C. nr. 4611/ 2005

METODOLOGIA
de acreditare a programelor de formare continuă a personalului din învăţământul preuniversitar

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. Prezenta Metodologie este elaborată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 604/2001 modificată şi
completată prin Hotărârea Guvernului nr. 2191/2004 pentru înfiinţarea Centrului Naţional de Formare
a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, denumit în continuare CNFP, a O.M.Ed.C. 3948/2005,
O.M.Ed.C. 3957/2005, O.M.Ed.C. 3958/2005 şi reglementează elementele componente ale sistemului
de formare continuă a personalului din învăţământul preuniversitar: structura Comisiei Specializate de
Acreditare, categoriile, tipurile, modulele şi curricula programelor de formare continuă, procedura de
acreditare a programelor de formare continuă, modalitatea de alocare a creditelor profesionale transferabile
şi numărul acestora, mecanismele de finanţare, certificatul sau atestatul pe care îl primeşte beneficiarul
care a finalizat programele de formare continuă acreditate.

CAPITOLUL I - Comisia Specializată de Acreditare

Art.2. (1) În vederea acreditării programelor de formare continuă a personalului din învăţământul
preuniversitar, se înfiinţează, în cadrul CNFP, Comisia Specializată de Acreditare (CSA).
(2) Comisia Specializată de Acreditare, denumită în continuare CSA, are drept scop acreditarea programelor
de formare continuă a personalului din învăţământul pre-universitar, alocarea de credite profesionale
transferabile programelor implementate de furnizori, precum şi echivalarea numărului de credite
profesionale transferabile obţinute de personalul din învăţământul preuniversitar în cadrul programelor
speciale, în conformitate cu tipurile de programe menţionate la art.11.
(3) CSA acreditează programele de formare a formatorilor/mentorilor din sistemul de învăţământ
preuniversitar.

Art.3. CSA are următoarele atribuţii:


a) evaluează şi monitorizează programele de formare continuă a personalului din învăţământul
preuniversitar propuse de furnizori;
b) analizează şi evaluează documentaţia de prezentare a programelor de formare continuă a
personalului din învăţământul preuniversitar, pe baza criteriilor precizate la art. 21, 22, 23, 24 şi 25
din prezenta metodologie;
c) propune directorului CNFP, după caz, acreditarea, amânarea sau respingerea programelor de
formare continuă a personalului din învăţământul preuniversitar;
d) propune CNFP certificarea formatorilor/mentorilor din sistemul de învăţământ preuniversitar care au
finalizat programe de for mare continuă acreditate de CNFP;
e) monitorizează şi evaluează activitatea de implementare a programelor de formare continuă
acreditate;
f) propune CNFP modificări ale criteriilor, standardelor, metodologiei şi instrumentelor de monitorizare
şi evaluare a programelor de formare continuă;
g) stabileşte numărul de credite profesionale transferabile aferente programelor de formare continuă
acreditate menţionate la art. 11 categoriile 1, 2 şi 3, sau echivalează numărul de credite obţinute de
personalul din învăţământul preuniversitar ca urmare a participării la un curs de formare continuă
organizat printr-un program al Uniunii Europene şi/sau alte programe internaţionale la care România
este asociată menţionate la art. 11, categoria 4;
h) desemnează pe unul dintre membrii săi pentru a face parte din comisia de evaluare finală a cursanţilor
care au urmat programe acreditate de formare a formatorilor/ mentorilor;
i) propune directorului CNFP înlocuirea membrilor CSA în caz de absenţă nemotivată de la 3 şedinţe
consecutive sau de la 4 şedinţe programate într-un an calendaristic.
j) CSA propune, prin preşedintele ei, înlocuirea unora dintre membrii săi pentru motivele prevăzute
la lit.i. În acest scop, preşedintele înaintează către directorul CNFP propunerile de înlocuire, iar
directorul CNFP înaintază ministrului educaţiei şi cercetării propunerile, cu respectarea prevederilor
de la art. 4, alin (1) şi art.9.

61
5. ANEXE

Art.4.
(1) CSA este organizată în patru Subcomisii Specializate de Acreditare (SSA) după cum urmează:
a) SSAP, pentru acreditarea programelor de formare continuă a personalului didactic din
învăţământul preuniversitar;
b) SSAM, pentru acreditarea programelor de formare continuă a personalului de conducere, de
îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar;
c) SSAA, pentru acreditarea programelor de formare continuă ale personalului didactic auxiliar
şi a personalului didactic din învăţământul special;
d) SSAE, pentru echivalarea numărului de credite profesionale transferabile obţinute de
personalul din învăţământul preuniversitar în cadrul programelor speciale realizate de către
structuri organizatorice/ instituţionale care implementează programe internaţionale la care
România este parte (de ex. Socrates, Leonardo) sau programe cu finanţare internaţională al
căror beneficiar este M.Ed.C.
(2) Acreditarea programelor de formare a mentorilor şi a formatorilor se realizează de către membrii
subcomisiilor de la alin. (1), pe specialităţi şi pe funcţii didactice sau de conducere.
(3) CSA cooptează în subcomisii experţi în funcţie de nevoi, pe baza criteriilor stabilite de Colegiul
Stiinţific.

Art.5.
(1) Membrii CSA sunt numiţi prin ordin de către ministrul educaţiei şi cercetării, pe o perioadă de 4 ani,
cu posibilitatea înnoirii mandatului o singură dată.
(2) CSA este formată din 15 membri, dintre care un preşedinte, patru vicepreşedinţi şi zece membri.
(3) CSA îşi alege un preşedinte şi patru vicepreşedinţi. Alegerea se face prin vot secret, cu majoritatea
simplă a tuturor membrilor.
(4) Preşedintele CSA şi cei patru vicepreşedinţi sunt numiţi prin decizie a directorului CNFP, pe o
perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor consemnate în procesul verbal al şedinţei de alegeri.
(5) Vicepreşedinţii CSA coordonează activitatea subcomisiilor prevăzute la art. 4, alin.(1).
(6) Ceilalţi membrii ai CSA fac parte din subcomisii după cum urmează:
a) patru membrii – SSAP;
b) doi membrii – SSAM;
c) doi membrii – SSAA;
d) doi membrii – SSAE

Art.6. Activităţile administrative şi de secretariat ale C.S.A. se asigură de şeful serviciului formare a
personalului didactic din învăţământul preuniversitar din cadrul C.N.F.P.

Art.7.
(1) Şedinţele CSA sunt statutar constituite în cazul întrunirii a cel puţin 2/3 din totalul membrilor.
(2) CSA se întruneşte şi lucrează în plen, de regulă lunar.
(3) Subcomisiile CSA se intrunesc ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui CSA.

Art.8.
(1) Atribuţiile şi responsabilităţile preşedintelui, vicepreşedinţilor CSA şi a subcomisiilor menţionate
la art. 3 se stabilesc prin Regulament de Organizare şi Funcţionare propriu, elaborat de CSA sub
coordonarea preşedintelui acesteia şi avizat de directorul CNFP.
(2) Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a CSA se elaborează în maximum 30 de zile de la
aprobarea prezentei metodologii.

Art.9. CSA este constituită din: personal didactic din învăţământul universitar şi preuniversitar care are
expertiza necesară evaluării programelor de formare continuă. Domeniile principale de expertiză sunt:
management educaţional, curriculum de formare, didactici de specialitate (inclusiv învăţământ special şi
învăţământul tehnic şi profesional), educaţia adulţilor, învăţământ la distanţă şi soft educaţional, formarea
formatorilor/ mentorilor, programe educaţionale internaţionale.

Art.10.
(1) Pentru a asigura calitatea ştiinţifică a serviciilor făcute de CNFP şi a mări capacitatea instituţională

62
5. ANEXE

a acestuia, se constituie Colegiul Ştiinţific al CNFP în conformitate cu prevederile art. 27, alin. (1) din
O.M.Ed.C. 3958/ 2005.
(2) Colegiul Ştiinţific al CNFP are următoarea componenţă: preşedintele şi vicepreşedinţii CSA,
directorul CNFP, directorul Direcţiei Formare şi Dezvoltare Resurse Umane, directorul Direcţiei
Politici şi Strategii Educaţionale din M.Ed.C., un reprezentant al unui furnizor de formare continuă
sau reprezentantul unei firme de soft educaţional.
(3) Activitatea Colegiului Ştiinţific al CNFP se reglementează prin Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare al CSA.

CAPITOLUL II – Categorii, tipuri de programe, durata, numărul de credite profesionale


transferabile

Art.11. Programele de formare continuă supuse acreditării se clasifică ca în tabelul de mai jos:
Nr. credite
Categorii de programe de
Tipuri de programe Durata profesionale Observaţii
formare continuă
transferabile
1. Programe de - program lung - 240 - 280 ore  - 90 -100 Curriculum oficial
perfecţionare, o dată la 5 - program mediu - 170 - 200 ore  - 60 – 70 stabilit de CNFP
ani, conf. art. 33 alin (1) din - program scurt. - 90 – 120 ore - 30 – 40 (vezi art.21, 22,
legea 128/1997 23)
- tematic  - 10 – 20 ore  -1–5
2. Programe tematice sau Programe
- modul scurt  - 21 – 40 ore  - 6 - 10
modulare realizate prin propuse de
- modul mediu - 41 – 60 ore  - 11 – 15
stagii nondisciplinare furnizori
- modul lung - 61 – 89 ore - 16 – 25
3. Programe de
- tematic  - 10 – 20 ore  -1–5
perfectionare datorate
- modul scurt  - 21 – 40 ore  - 6 - 10 Curriculum oficial
reformei, conf. art. 33,
- modul mediu - 41 – 60 ore  - 11 – 15 stabilit de CNFP
alin. (2) litera a din legea
- modul lung - 61 – 89 ore - 16 – 25
128/1997
- tematic  - 10 – 20 ore  - 1 – 5 ** ** CSA
- modul scurt  - 21 – 40 ore  - 6 - 10 ** echivalează
- modul mediu - 41 – 60 ore  - 11 – 15 ** nr. de credite
- modul lung - 61 – 89 ore - 16 – 25 ** transferabile în
funcţie de criterii
4. Programe
intrinseci fiecărui
speciale *
program
Curriculum-ul
este stabilit în
programele
respective

*Notă: Se consideră programe speciale cele realizate de către structuri organizatorice/ instituţionale care
implementează programe internaţionale la care România este parte (de ex. Socrates, Leonardo) sau
programe cu finanţare internaţională al căror beneficiar este M.Ed.C.

Art.12.
(1) Pentru programele de formare continuă menţionate la art.11, CSA alocă credite profesionale
transferabile, în funcţiei de categoria, tipul şi durata acestora.
(2) Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar trebuie să acumuleze la intervale de 5 ani minimum
90 de credite profesionale transferabile. Acestea se obţin după cum urmează:
a) 45 de credite profesionale transferabile din programe de perfecţionare “o dată la 5 ani” şi din
programe datorate reformei conf. art.33, alin.(1) şi (2) din Legea nr.128/ 1997 cu modificările

63
5. ANEXE

şi completările ulterioare.
b) 45 de credite din celelalte categorii de programe de formare continuă prevăzute la art.11.
(3) Creditul profesional transferabil este un indicator compozit, care desemnează volumul de muncă
şi efort necesare unui cursant pentru promovarea cu succes a unei discipline dintr-un program de
formare continuă acreditat, precum şi importanţa profesională a competenţelor ce se formează prin
parcurgerea unei discipline, tematici sau modul de formare.

Art.13. În vederea corelării componentelor de formare continuă a personalului din învăţământul preuniversitar
cu evoluţiile sectoriale sau globale din societate, programele de formare continuă se acreditează după cum
urmează:
a) programele de formare continuă la care se face referire în art.11, categoriile 1 şi 3 se
acreditează pentru o perioadă de maximum patru ani şi se monitorizează pe toată perioada
acreditată;
b) programele de formare continuă la care se face referire în art.11, categoriile 2 şi 4 se
acreditează pe durate de 1-3 ani şi se monitorizează pe toată durata pentru care au fost
acreditate.

CAPITOLUL III - Furnizorii de programe de formare continuă

Art.14.
(1) Sunt furnizori de programe de formare continuă, numiţi în continuare furnizori:
a) instituţiile prevăzute la art. 160 alin. (1) şi art. 135 alin. (1) şi (2) din Legea învăţământului
nr.84/1995, republicată, cu completările şi modificările ulterioare.
b) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Consilul Naţional pentru Curriculum, Consiliul Naţional
de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, Serviciul Naţional de Evaluare şi
Examinare
c) structurile organizatorice/ instituţionale pentru implementarea programelor internaţionale
la care România este parte (de exemplu programul Socrates, programul Leonardo), sau a
programelor cu finanţare internaţională al căror beneficiar este M.Ed.C.(de exemplu programul
Phare sau programe finanţate de Banca Mondială)
d) Fundaţii, asociaţii profesionale şi organizaţii nonguvernamentale care au ca obiect de activitate
pregătirea, perfecţionarea, şi dezvoltarea profesională a personalului didactic şi a personalului
didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar.
e) Structuri instituţionale internaţionale agreate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care au
ca obiect de activitate pregătirea, perfecţionarea şi dezvoltarea profesională a personalului
didactic şi a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar;
(2) Pentru organizarea activităţilor prevăzute la art.11, categoriile 1 şi 3, furnizorii de formare continuă
pot colabora cu instituţii similare, precum şi cu agenţi economici, potrivit prevederilor art. 160 alin. (2)
din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL IV - Procedura de acreditare a programelor de formare continuă

Art.15.
(1) În vederea acreditării programelor de formare continuă propuse de furnizori, CNFP procedează
după cum urmează:
a) Înregistrarea programului la Secretariatul CNFP;
b) Verifică dosarul de autoevaluare sub aspectul conformităţii cu criteriile precizate la art.18;
c) înaintează documentele de prezentare a programului, precum şi fişele de evaluare aferente,
către CSA.
(2) După preluarea documentelor şi fişelor de la alin.(1), lit.c., CSA procedează după cum urmează:
a) analizează, aprobă, respinge sau amână programul;
b) redactează raportul de evaluare;
c) înaintează raportul de evaluare prin preşedintele CSA către conducerea CNFP.
(3) Directorul CNFP emite, după caz, decizia de acreditare, amânare sau de respingere a programului,
conform propunerii CSA, şi o comunică furnizorului de formare continuă, în termen de 5 zile de la

64
5. ANEXE

luarea deciziei.
(4) În cazul în care s-a dispus amânarea, după soluţionarea de către furnizorul de formare continuă,
în termen de 30 de zile, a aspectelor pentru care programul a fost amânat de la acreditare, acesta
reintră în etapa de analiză în CSA, respectând prevederile alin. (2)
(5) Furnizorul de formare al cărui program a fost respins de la acreditare de către CSA poate depune
contestaţie la secretariatul CNFP, în termen de 15 zile de la primirea deciziei (data poştei). Directorul
CNFP dispune reanalizarea programului de către Colegiul Ştiinţific al CNFP. Pe baza raportului,
directorul CNFP decide şi transmite răspunsul la contestaţie în termen legal.
(6) Monitorizarea programului, în conformitate cu prevederile art. 13, se face de CNFP printr-un inspector
sau printr-un membru desemnat al subcomisiei care a propus programul/stagiul de formare continuă
spre acreditare.

Art.16.
(1) CSA monitorizează prin subcomisiile sale programele acreditate în conformitate cu prevederile
art.13, din prezenta metodologie.
(2) Monitorizarea programelor de formare continuă acreditate, se face pe baza:
a) raportului de monitorizare a activităţii de implementare a programului de formare continuă
acreditat, întocmit de un inspector din cadrul CNFP şi un reprezentant desemnat al CSA,
membru al subcomisiei de evaluare care a evaluat programul;
b) autoevaluării şi propunerilor de îmbunătăţire a programului de formare continuă, realizate de
către furnizorul de formare continuă ;
c) verificării documentelor de consemnare a activităţilor din program, conform art. 16, alin. (1),
din O.M.Ed.C. 3957/ 2005.
(3) În raportul de monitorizare, CSA propune, după caz:
a) menţinerea acreditării;
b) suspendarea acreditării până la remedierea aspectelor care au condus la această propunere.
În caz de suspendare a acreditării, furnizorul de formare continuă nu mai are dreptul de a
organiza formarea pentru alte serii de cursanţi până la ridicarea suspendării de către CSA.
(4) Propunerile din raportul de monitorizare menţionate la alineatul precedent se înaintează de
preşedintele CSA conducerii CNFP.
(5) Directorul CNFP emite decizia de menţinere a acreditării sau de suspendare a acesteia, conform
propunerii CSA şi o comunică furnizorului de formare continuă în termen de cinci zile de la luarea
deciziei.

Art.17.
(1) CNFP pune la dispoziţia furnizorilor de formare continuă toate informaţiile necesare în vederea
acreditării, precum şi concluziile şi observaţiile consemnate în fişele de verificare şi de evaluare a
programelor de formare continuă propuse de furnizori.
(2) Înaintea începerii programului furnizorul are obligaţia de a transmite în scris CNFP calendarul
desfăşurării activităţilor din programul acreditat pentru fiecare serie de cursanţi.
(3) Orice modificări survenite pe parcursul derulării programului de formare continuă, trebuie aduse
la cunoştinţa CNFP, de către furnizor, în termen de zece zile de la producerea lor, sub sancţiunea
suspendării acreditării.
(4) Acreditarea se suspendă de drept dacă furnizorul nu a demarat programul în maxim un an de la
acreditare, din motive imputabile lui.

CAPITOLUL V - Elaborarea programelor de formare continuă în vederea acreditării

Art.18. Furnizorul programului de formare continuă depune la CNFP un dosar de autoevaluare prin care
trebuie să dovedească respectarea următoarelor criterii şi condiţii:
a) administrative: documentele referitoare la personalitatea juridică şi a deţinerii de spaţii
corespunzătoare;
b) curriculare: necesitatea/ utilitatea programului de formare; obiectivele, structura planului-cadru de
formare, modalităţile de evaluare şi resursele de timp alocate;
c) resursele umane utilizate şi atribuţiile acestora în program/stagiu, inclusiv cele menţionate la art. 33;
resursele didactico - materiale disponibile.

65
5. ANEXE

Art.19. Pentru îndeplinirea criteriilor administrative furnizorul de formare continuă trebuie să prezinte
următoarele documente:
a) actul de înfiinţare, precum şi anexele acestuia, care să ateste scopul şi obiectul de activitate al
furnizorului de formare continuă în domeniul educaţiei şi învăţământului sau, după caz, ordinul
ministrului educaţiei şi cercetării de aprobare a funcţionării ca centru de perfecţionare, calificare
şi/sau conversie profesională;
b) dovada deţinerii sau a dreptului de folosinţă a spaţiului în care se desfăşoară activităţile de formare
continuă;
c) chitanţa fiscală, conform prevederilor din art. 28, alin.(1) de achitare a taxei de acreditare a
programului/stagiului de formare continuă.

Art.20. Pentru îndeplinirea criteriilor curriculare programul trebuie să satisfacă următoarele cerinţe
referitoare la structura planului-cadru de formare:
a) denumirea programului (nu mai mult de patru cuvinte);
b) tipul de program;
c) forma de învăţământ: zi, seral, la distanţă, cu frecvenţă redusă;
d) curriculum-ul programului : se precizează scopul şi obiectivele programului; concordanţa obiectivelor
cu activităţile şi utilitatea din oferta de program; competenţele pe care le formează cursanţilor; planul
de învăţământ; schiţa/rezumatul temelor din programul de formare continuă; bibliografia şi timpul
alocat fiecărei teme (corelarea duratei cu scopul, obiectivele, conţinuturile şi competenţele formate;
orarul/ calendarul programului);
e) strategii de formare utilizate : metode şi tehnici de instruire utilizate; formele şi modalităţile de
organizare şi desfăşurare a activităţilor de formare;
f) Evaluarea finală se realizează prin susţinerea în şedinţă publică a unui proiect/teme din portofoliul
realizat sau a unei lucrări elaborate în acest scop. Din comisia de examinare constituită în acest scop
face parte şi un reprezentant al CNFP sau al CSA.. Aprecierea portofoliului şi a susţinerii proiectului/
temei/ lucrării se face prin calificative (Excelent, Foarte Bine, Bine, Suficient, Insuficient). Bugetul de
timp alocat evaluării face parte din durata totală a programului de formare continuă.

Art. 21.
(1) Programele de formare continuă precizate în art.11, categoria 1, supuse acreditării se organizează
pe module, după cum urmează:
a) programele de lungă durată - cuprind trei module.
b) programele de durată medie - cuprind două module;
c) programele de scurtă durată - cuprind un modul.
(2) Programele de formare continuă adresate cadrelor didactice, menţionate în ali.1, se organizează în
următoarele module obligatorii:
a) Proiectarea, organizarea şi evaluarea activităţilor didactice – modulul I;
b) Management şi comunicare – modulul II;
c) Tehnici Informaţionale şi de Comunicare - iniţiere/avansaţi – modulul III.
(3) Programele de formare continuă adresate personalului de conducere şi personalului de îndrumare şi
control, menţionate în art.11, categoria 1, se organizează în următoarele module obligatorii:
a) Management educaţional – modulul I;
b) Comunicare şi curriculum – modulul II;
c) Tehnici Informaţionale şi de Comunicare – iniţiere/avansaţi- modulul III.
(4) Programele de formare continuă precizate în art.11, categoria 3, adresate personalului didactic se
organizează tematic sau modular. Din această categorie fac parte şi programele de formare continuă
desfăşurate la nivelul cercurilor pedagogice şi la nivelul comisiilor metodice, dacă au fost acreditate
de CNFP.
(5) Programele prevăzute la art.11, categoria 1, se compun astfel: un program de lungă durată cuprinde
toate cele trei module, un program de durată medie cuprinde două module, iar un program de scurtă
durată cuprinde un singur modul.
(6) Programele de formare continuă prevăzute la art.11, categoria 2, trebuie prezentate de către
furnizorul de formare în vederea acreditării în conformitate cu prevederile din Cap.IV, art. 15 - 17 al
prezentei metodologii

66
5. ANEXE

Art.22.
(1) Programele de formare continuă adresate personalului didactic din învăţământul preuniversitar
cuprind următoarele discipline:
Modulul Proiectarea, organizarea şi evaluarea Management şi comunicare TIC
Discipline activităţilor didactice(1) (2) (3)
Obligatorii ● Curriculum, instruire, evaluare; ● Psihopedagogia comunicării; Iniţiere 90-120 ore
● Specialitate şi didactica specialităţii. ● Managementul clasei de elevi; Avansaţi 90-120 ore
Opţionale 1 Pachet A: ● Managementul calităţii în educaţie;
● Politici educaţionale; ● Management de proiect;
● Alternative educaţionale; ● Managementul stresului şi al
● CDŞ – proiectare curriculară, schimbării;
implementare, evaluare; ● Consiliere şi orientare;
● Modele şi strategii ale predării/ învăţării; ● Dezvoltare profesională şi
dezvoltări recente managementul carierei;
● Metode calitative şi cantitative în ● Educaţia raţional-emotivă şi
cercetarea educaţională; comportamentală; strategii ale
● Educaţie interculturală; dezvoltării inteligenţei emoţionale
● Educaţia copiilor cu CES; ● Psihologia dezvoltării; o
● Pedagogia activităţilor extracurriculare; perspectivă educaţională
● Psihologia educaţiei; ● Şcoala ca organizaţie;
● Metode de cunoaştere a personalităţii ● Legislaţie şi deontologie în
elevilor şi a grupului şcolar; învăţământ;
● Psihopedagogia adulţilor. ● Marketing educaţional;

Pachet B:
● Discipline de specialitate în relaţie cu ariile
curriculare.
Opţionale 2 ● La propunerea furnizorilor de programe de ● La propunerea furnizorilor de
formare continuă. programe de formare continuă.
(2) Pentru disciplina obligatorie Curriculum-instruire-evaluare (politici, orientări teoretico-metodologice,
practici exemplare) rămâne la latitudinea furnizorului, în funcţie de nevoile determinate, să
focalizeze programele de pregătire pe unul dintre cele trei domenii menţionate mai sus (curriculum,
instruire, evaluare).
(3) Pentru modulul 1 fiecare cursant va alege din pachetele A şi B minim câte o disciplină (opţională)
(4) Pentru modulul 2 fiecare cursant va alege minim două discipline opţionale.

Art. 23.
(1) Modulele şi disciplinele programelor de formare continuă pentru funcţiile de conducere, de
îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar:
Modulul Management educaţional Comunicare şi Curriculum TIC
Discipline (1) (2) (3)
Obligatorii ● Managementul resurselor în instituţiile ● Proiectarea, managementul - iniţiere 90-120 ore
de învăţământ; şi evaluarea programelor
● Management de proiect . educaţionale; -avansaţi 90-120 ore
● Managementul curriculum-
ului.

67
5. ANEXE

Opţionale 1 ● Politici educaţionale ● Şcoala şi comunitatea;


● Managementul organizaţiei şcolare; ● Comunicare şi relaţii publice;
● Managementul calităţii; ● Psihopedagogia adulţilor;
● Managementul clasei; ● Managementul clasei de
● Marketing; decizie şi previziune în elevi;
educaţie; ● Educaţie interculturală;
● Consiliere în carieră; ● Inspecţia şcolară;
● Legislaţie şi deontologie în învăţământ; ● Pedagogia activităţilor
● Managementul centrelor de excelenţă; extracurriculare;
● Dezvoltare profesională şi
managementul carierei.
Opţionale 2 ● La propunerea furnizorilor de programe ● La propunerea furnizorilor de
de formare continuă. programe de formare continuă.
(2) Programele modulului: Tehnici Informaţionale şi de Comunicare (TIC), nivelul iniţiere şi nivelul
avansaţi sunt precizate în O.M.Ed.C. nr. 5655/2004.

Art. 24.
(1) Corespondenţele între: tipul programului-disciplinele obligatorii-numărul de credite profesionale
transferabile - modulele programelor sunt prezentate în matricea de mai jos:
Categoria Nr. credite prof. transferabile pentru:
Tipul programului Total Obs.
disciplinelor Modulul I Modulul II Modulul III
Lung 16 16 30 62
Obligatorii
(I+II+III)

Vezi Art. 22(1) şi Art. 23(1)


Mediu
I+II, sau 16 16 32
I+III, sau obligatorii 16 30 46
II+III 16 30 46
Scurt
I, sau obligatorii 16 16
II, sau 16 16
III 30 30
(2) Corespondenţele între: tipul programului-disciplinele opţionale-numărul de credite profesionale
transferabile - modulele programelor sunt prezentate în matricea de mai jos:
Tipul programului Categoria Nr.credite prof. transferabile pentru: Total Obs.
disciplinelor Modulul I Modulul II Modulul III
Lung opţionale 1 10 10 Fără opţionale 20
(I+II+III) opţionale 2 4 4 8
Mediu
I+II, sau opţionale 1 10 10 20
opţionale 2 4 4 8
Vezi Art. 22(1) şi Art. 23(1)

Fără opţionale
I+III, sau opţionale 1 10 10
opţionale 2 4 4
II+III opţionale 1 10 10
opţionale 2 4 4
Scurt
I, sau opţionale 1 10 10 10
opţionale 2 4 4 4
Fără opţionale
II opţionale 1 10 10 10
opţionale 2 4 4 4

68
5. ANEXE

(3) Corespondenţele între: tipul programului-disciplinele obligatorii/ disciplinele opţionale-numărul de


credite profesionale transferabile - modulele programelor sunt prezentate în matricea de mai jos:

Tipul Categoria Nr. credite prof. transferabile pentru: Total Obs.


programului disciplinelor Modulul I Modulul II Modulul III
Lung (I+II+III) Obligatorii 16 16 30 62
90
Opţionale 14 14 - 28
Mediu
I+II, sau 16 16 32 60

Vezi Art. 22(1) şi Art. 23(1)


14 14 28
I+III, sau Obligatorii 16 30 46
Opţionale 60
14 14
II+III 16 30 46
60
14 14
Scurt 16 16
30
I, sau 14 14
II, sau Obligatorii 16 16
30
Opţionale 14 14
III 30 30

Art.25.
(1) Pentru asigurarea resurselor umane şi a celor didactico-materiale necesare implementării
programului furnizorul face precizări cu privire la:
a) resursele umane implicate : structura administrativă şi managerială a echipei care este
implicată în desfăşurarea programului de formare continuă; responsabilul de program ;
prezentare CV, pentru toţi membrii echipei de implementare a programelor, cu detalierea
experienţei în domeniul vizat de program; diplomele şi certificatele cu relevanţă în domeniu,
în copie legalizată (prin ştampila unităţii la care acesta este titular); referinţe despre prestaţia
sa de formator; specializări recunoscute în formarea adulţilor; acreditare ca formator de către
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, alte documente relevante; personalul de sprijin logistic şi
administrativ (pentru toate locaţiile de implementare a programelor de formare continuă).
b) resursele didactico-materiale prevăzute pentru desfăşurarea activităţilor din program: existenţa
spaţiilor optime de desfăşurare a activităţilor de formare (săli corespunzătoare numărului
de participanţi, dotările necesare, lumină naturală/artificială, mobilier etc.). Pentru activităţi
practice sau seminarii, numărul participanţilor nu poate depăşi 25 într-o grupă; existenţa unor
echipamente adecvate, destinate formării continue: calculatoare, retro/video-proiectoare,
aparatură video/TV/DVD, telefon, fax, copiatoare etc., cu precizarea numărului de aparate;
accesul la un centru de documentare şi informare care să cuprindă literatură şi publicaţii de
specialitate, materiale audio-vizuale, acces la Internet, facilităţi de multiplicare.
(2) Baza didactico-materială şi spaţiile furnizorilor de formare continuă (atestate prin documente) pot
fi deţinute în proprietate sau concesionate, închiriate, dobândite prin parteneriat sau alte forme pe
durata formării respective.
(3) Precizările alin. (1) şi (2) se fac pentru fiecare locaţie de desfăşurare a activităţilor din programul
acreditat.

CAPITOLUL VI - Finanţarea programelor de formare continuă şi plata membrilor CSA

Art.26. Programele de formare continuă acreditate, prevăzute la art.11, categoriile 1 şi 3, se finanţează din
alocaţii de la bugetul de stat, în limita creditelor bugetare alocate, sau se pot susţine din taxe, sponsorizări
şi alte venituri legal constituite.

Art.27. Costurile programelor de formare continuă prevăzute la art.11, categoria 2, sunt suportate individual
de către participanţi.

69
5. ANEXE

Art.28.
(1) Costurile pentru personalul didactic care a urmat un program de formare continuă acreditat, prevăzut
la art.11, categoriile 1 şi 3 sunt suportate din fondul pentru perfecţionare alocat de către M.Ed.C.
(2) Ordonatorul secundar de credite are obligaţia să vireze în contul furnizorilor de formare continuă
acreditaţi contravaloarea pentru activitatea desfăşurată cu personalul didactic din judeţul respectiv.
(3) În situaţia în care finalizarea programului de formare continuă menţionat la alin.1 nu s-a realizat
integral din motive financiare, furnizorul poate percepe taxe de la beneficiar cu acceptul scris al
acestuia. Taxele se calculează numai pentru modulul sau segmentul de modul care nu a fost susţinut
financiar de către ordonatorul secundar de credite.

Art.29.
(1) În vederea acreditării programelor de formare continuă prevăzute la art. 11, furnizorii de programe
sunt obligaţi sa depună în contul deschis de CNFP următoarele taxe:
Categorii de
Tipuri de
programe de formare Durata Taxă – mii lei Obs.
programe
continuă
1. Programe de - program lung ● 240 - 280 ore 60.000 lei/ 6 lei noi Analize, verificări în
perfecţionare în teritoriu, rapoarte,
conformitate cu art. - program mediu ● 170 - 200 ore  40.000 lei/ 4 lei noi şedinţe pt. acreditare,
33 alin (1) din legea corespondenţă, etc
128/1997 - program scurt. ● 90 – 120 ore 30.000 lei/ 3 lei noi
2. Programe tematice - tematic  ● 10 – 20 ore  20.000 lei/ 2 lei noi Analize, verificări în
sau modulare teritoriu, rapoarte,
realizate prin stagii - modul scurt  ● 21 – 40 ore  şedinţe pt. acreditare,
nondisciplinare corespondenţă, etc
- modul mediu ● 41 – 60 ore 

- modul lung ● 61 – 89 ore


3. Programe de - tematic  ● 10 – 20 ore  20.000 lei/ 2 lei noi Analize, verificări în
perfectionare în teritoriu, rapoarte,
conformitate cu art. - modul scurt  ● 21 – 40 ore  şedinţe pt. acreditare,
33, alin. (2) litera a din corespondenţă, etc
legea 128/1997 - modul mediu ● 41 – 60 ore 

- modul lung ● 61 – 89 ore


4. Programe - tematic  ● 10 – 20 ore  10.000 lei/ 1 lei noi Analize programe,
speciale * şedinţe pt.
- modul scurt  ● 21 – 40 ore  echivalare credite,
corespondenţă, etc
- modul mediu ● 41 – 60 ore 

- modul lung ● 61 – 89 ore


(2) Contravaloarea atestatelor sau certificatelor se suportă de către beneficiari.
(3) Activităţile de monitorizare menţionate la art.13 şi cele de evaluare finală precizate la art.20, lit.
f, presupun participarea unui membru al CSA sau a unui inspector al CNFP. Aceste activităţi se
realizează simultan.
(4) Cheltuielile de deplasare presupuse de activităţile menţionate la alin. (3) sunt suportate de către
furnizori.
(5) Sumele cu titlu de taxă de acreditare se pot actualiza anual cu indicele de inflaţie al preţului de
consum şi se aprobă cu avizul Direcţiei Generale Buget Finanţe Patrimoniu şi Investiţii din M.Ed.C.

Art.30. Modul de remunerare al membrilor CSA se face în conformitate cu prevederile art. 7, alin (2) din
H.G. nr. 2191/2004.

70
5. ANEXE

CAPITOLUL VII - Certificarea personalului didactic care a finalizat programe de formare continuă
acreditate

Art.31.
(1) Cursurile de formare continuă se finalizează, după caz, cu :
a) „Certificat de competenţe profesionale ale personalului didactic” pentru cursurile de formare
continuă finalizate cu acumularea a 90 de credite profesionale transferabile, şi este prevăzut
în Anexa 1 la prezenta metodologie ;
b) „Atestat de formare continuă a personalului didactic” pentru cursurile / stagiile de formare
continuă care au alocate până la 60 de credite profesionale transferabile, şi este prevăzut în
Anexa 2 la prezenta metodologie.
(2) Certificatul de competenţe profesionale ale personalului didactic se eliberează de furnizorul
programului de formare continuă şi se contrasemnează de directorul CNFP. Atestatul de formare
continuă a personalului didactic se eliberează de furnizorul programului de formare continuă
acreditat.
(3) „Certificatul de competenţe profesionale ale personalului didactic” / „Atestatul de formare continuă
a personalului didactic”, se completează de furnizorul de formare acreditat, pe baza rezultatelor
consemnate în documentele de evaluare ale cursantului.
(4) „Certificatul de competenţe profesionale ale personalului didactic” / „Atestatul de formare continuă
a personalului didactic” este însoţit de „Fişa competenţelor şi a disciplinelor din programul de
formare continuă” şi este prevăzută în Anexa 3 la prezenta metodologie”.

DISPOZIŢII FINALE

Art.32. Acreditarea programelor de către CNFP anterior intrării în vigoare a prezentei Metodologii, îşi
păstrează valabilitatea pentru durata precizată în decizia de acreditare.

Art.33.
(1) Până la certificarea formatorilor de formatori/ mentori, M.Ed.C. recunoaşte statutul acestora în
condiţiile în care competenţele specifice au fost dobândite în cadrul unor programe internaţionale
la care România este parte sau a unor programe cu finanţare internaţională al căror beneficiar este
M.Ed.C.
(2) Recunoaşterea statutului formatorilor de formatori/ mentori se face printr-o metodologie aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

Art.34. Orice prevederi contrare prezentei metodologii de formare continuă a personalului din învăţământul
preuniversitar sunt abrogate de drept.

71
5. ANEXE

Anexa 3. Fişa de evaluare a programelor de formare continuă a personalului din


învăţământul preuniversitar

I.. Date de identificare


1. Furnizorul programului
● Instituţia
● Directorul de program
2. Denumire program
3. Scopul programului
4. Categoria de program / nr.de credite
● Tipul programului - program lung
- program mediu
- program scurt
● Forma de învăţământ:
- zi, învăţământ la distanţă, frecvenţă redusă
● Desfăşurarea programelor: debut /încheiere
● Nr. de credite
● Populaţia ţintă / Nr. de cursanţi
5. Locul desfăşurării

II. Legitimitatea, utilitatea programului


1. Concordanţa programului cu politicile
şi strategiile naţionale de dezvoltare a învăţământului 5 4 3 2 1
2. Corespondenţa programului cu standarde profesionale
ale carierei didactice stipulate în documentele MEdC- 5 4 3 2 1
CNFP,etc.
3. Concordanţa cu tipurile de programe definite în
metodologia de acreditare 5 4 3 2 1
4. Oportunitatea programului în relaţia cu caracteristicile
populaţiei ţintă (analiza de nevoi) 5 4 3 2 1
5. Definirea clară, precisă, susceptibilă de evaluare a
competenţelor care constituie finalitatea
programului 5 4 3 2 1

- Scor total ___________________________________________ max. 25 p.

- Comentarii __________________________________________

III. Calitatea proiectului curricular


1.Planul cadru de pregătire
1.1. Natura disciplinelor / activităţilor şi 5 4 3 2 1
relevanţa lor pentru formarea competenţelor
specificate
1.2.Raportul teorie / practică în avantajul 5 4 3 2 1
activităţilor aplicative (*1)
1.3.Distribuţia adecvată a timpului de 5 4 3 2 1
formare pe fiecare disciplină /activitate
1.4.Calitatea sistemului de evaluare / 5 4 3 2 1

72
5. ANEXE

certificare al cursanţilor (*2)

- Scor total ___________________________________________ max 20 p.


- Comentarii _______________________________________

2.Calitatea programelor disciplinare


2.1.Obiective
2.1.1. Pertinenţă / relevanţă 5 4 3 2 1
2.1.2.Specificitate, concretitudine 5 4 3 2 1
2.1.3. Fezabilitate 5 4 3 2 1

- Scor parţial ___________________________________________ max. 15 p.

2.2.Conţinuturi
2.2.1.Rigoare ştiinţifică, pertinenţă
culturală 5 4 3 2 1
2.2.2.Relevanţa pedagogică pentru obiective 5 4 3 2 1
2.2.3.Actualitatea conţinuturilor 5 4 3 2 1
2.2.4.Structura logică coerenţă internă 5 4 3 2 1

- Scor parţial ___________________________________________ max. 20 p.

Notă: (*1) pentru ştiinţele experimentale şi tehnologice activitatea de laborator trebuie să fie
preponderentă;
(*2) evaluarea activităţii cursanţilor:
-prin lucrări personale (proiect, referate de laborator, etc.);
-prin prezentarea unei teme în faţa grupului;
-prin activităţi de grup;
-prin evaluarea directă(examen, discuţie,etc.)

2.3. Sistemul metodologic


2.3.1.Concordanţa strategiilor de formare cu obiectivele 5 4 3 2 1
(competenţele ) programului
2.3.2.Reprezentativitatea metodelor interactive, 5 4 3 2 1
activ/participative
2.3.4.Elaborarea şi/sau utilizarea unor materiale 5 4 3 2 1
curriculare auxiliare (pachete de învăţare,
crestomaţii de texte, culegeri de probleme)
2.3.4.Utilizarea mijloacelor moderne de 5 4 3 2 1
instruire, a noilor tehnologii informaţionale
şi de comunicare

- Scor parţial ___________________________________________ max. 20 p.

2.4.Strategii de evaluare
2.4.1.Pertinenţa strategiilor de evaluare 5 4 3 2 1
în raport cu obiectivele urmărite
2.4.2.Calitatea tehnică a probelor de 5 4 3 2 1
evaluare (validitate/fidelitate)
2.4.3.Utilizarea metodelor alternative 5 4 3 2 1
de evaluare şi de autoevaluare

- Scor parţial ___________________________________________ max. 15 p.

73
Anexa G2

- Scor total ____________________________________________________

Comentarii: _______________________________________________________________

IV. Resurse umane


1. Director de program
1.1.Calificare academică 5 4 3 2 1
(studii, titluri ştiinţifice, specializări
suplimentare, lucrări publicate)
1.2.Experienţă managerială şi practică 5 4 3 2 1
2. Expertiza profesională a membrilor echipei
2.1.Calificare academică 5 4 3 2 1
2.2.Experienţă practică 5 4 3 2 1
3. Personal logistic/administrativ 5 4 3 2 1
4. Raportul instructor/cursant 5 4 3 2 1

- Scor total ___________________________________________ max. 30 p.

Comentarii :_________________________________________________________________________

V. Resurse materiale
1. Spaţii de formare
1.1. c = min. 1 m/ student 5 4 3 2 1
1.2. s = min. 1,4 m/student 5 4 3 2 1
2. Laboratoare şi echipamente 5 4 3 2 1
(dotare tehnică)
3. Acces la centre de documentare, 5 4 3 2 1
informare şi internet (cărţi, periodice, internet)

- Scor total ___________________________________________ max. 20 p.

Comentarii : ________________________________________________________________________

Notă
1. Punctajul de la scale se converteşte în nivel de îndeplinire a standardelor
a. Standard îndeplinit 5 – 4 p.
b. Standard parţial îndeplinit 3 p
c. Standard neîndeplinit 2 – 1 p.
d. Standard care nu poate fi evaluat; absenţa informaţiilor sau informaţii insuficiente

Pentru acordarea acredităţii:


- Minimum 70 % standarde îndeplinite (din totalul itemilor) = 23 itemi
- Maximum 20 % standarde parţial îndeplinite = 7 itemi
- Maximum 10 % standarde neîndeplinite = 3 itemi

Punctaj maxim posibil de realizat: 165 puncte


Minim de punctaj pentru acreditare: 116 puncte

Programul este respins dacă:


1. Standardele nu sunt îndeplinite; punctajul obţinut este 1 – 2 la următorii itemi: II.1.; II.2.; II.3.;
IV.1.; IV.2.
2. 10 % din itemi cu standardele neîndeplinite se concentrează într-o singură arie a evaluării (III.1.;
III.2.1.; III.2.2.; III.2.3.; III.2.4. şi V).
3. Punctajul obţinut este mai mic de 116 p. ( respectând condiţiile de mai sus)

74
Anexa G3

Anexa 4. Proces verbal încheiat cu ocazia vizitei de monitorizare

Proces verbal

Încheiat astăzi…………..................., localitatea: ...........................................................în urma vizitei de


monitorizare a programului .................………………………………. ..................................... derulat de
furnizorul................................................................, seria ......................................................................

Monitorizarea s-a efectuat în baza OM 4611/2005 privind Metodologia de acreditare a programelor de


formare continuă a personalului din învăţământul preuniversitar şi a OM 3957 din 26.04.2005 Metodologia
de gestionare şi arhivare a „Certificatelor de competenţe profesionale ale personalului didactic” şi a
„Atestatelor se formare continuă a personalului didactic”.

Agenda vizitei:
Ora Activitatea Participanţi

Lista documentelor verificate şi constatările formulate în legătură cu documentele verificate în cursul vizitei
de monitorizare sunt incluse în Fişa de monitorizare care constituie anexă la prezentul proces verbal.

În cursul prezentei vizite de monitorizare s-au colectat ......... chestionare completate de participanţi (cadre
didactice / manageri).

S-au agreat următoarele acţiuni viitoare:


a. Din partea reprezentantului CNFP:
- reprezentantul CNFP va elabora un set de recomandări scrise, individualizate, pe care le va aduce
la cunoştinţa furnizorului în decurs de 15 zile de la încheierea vizitei de monitorizare, până cel
târziu în data de .....
b. Din partea furnizorului:
- Furnizorul va ţine seama de recomandările formulate.

La prezentul proces verbal se anexează copii după următoarele documente:


1. Fişa de monitorizare a programului de formare continuă completată;
2. Consemnările monitorului în urma interviului cu directorul/coordonatorul programului de formare;
3. Fişa de observare a formării, completată;
4. Consemnările monitorului în urma interviului cu un formator din cadrul programului de formare;
5. Consemnările monitorului în urma interviului cu un grup de cursanţi;
6. Consemnările monitorului în urma interviului cu directorul şcolii din care provin cadrele didactice
beneficiare (dacă e cazul).

Reprezentant CNFP, Reprezentantul furnizorului,

75
5. ANEXE

Anexa 5. Fişa de monitorizare a programului de formare continuă

Tabelul 1. Fişa de prezentare a programului de formare continuă


1. Denumirea programului
2. Furnizorul
3. Decizia de acreditare
4. Decizii privind modificări (dacă e cazul)

5. Grup ţintă
6. Locaţie/locaţii acreditate
7. Categoria şi tipul de program
8. Forma de învăţământ
9. Perioada acreditării
10. Nr. credite profesionale transferabile
11. Seria, grupa la care se efectuează
monitorizarea

Tabelul 2. Aspecte semnalate la vizite de monitorizare precedente


Data monitorizării Recomandări formulate Observaţii referitoare la felul
precedente şi numele în care furnizorul a acţionat
monitorului conform recomandărilor
formulate

Tabelul 3. Lista de verificare a documentelor aferente desfăşurării programului


Nr. Documente de evidenţă Există Nu există Observaţii
crt.
1. Registrul de înscriere a cursanţilor
2. Calendarul activităţilor programate
3. Condica de evidenţă a desfăşurării activităţilor
4. Fişa de prezenţă semnată de cursanţi
5. Catalogul disciplinei
6. Catalogul centralizator (dacă este cazul)
7. Documente referitoare la procesul formării (rapoarte de monitorizare şi
evaluare internă)

Alte constatări:………………….…………………….................................................................…………………………….
……………………….................................................................…………………………….………………………................
.................................................…………………………….………………………................................................................
.…………………………….………………………................................................................…………………………….……
………………….................................................................

Locul şi data ..........................

Reprezentant CNFP, Reprezentant furnizor,

76
5. ANEXE

Anexa 6a. Ghidul de interviu pentru directorul / coordonatorul programului


de formare – vizita 1

Denumirea programului de formare: ..........................................................................................


Furnizorul programului: ..............................................................................................................
Categorie program……..….
Tip program…………….
Durata totală ................................................ (ore) din care s-au parcurs .......................... (ore)
Locaţia de desfăşurare a interviului…..................…..
Locaţii de derulare a activităţilor de formare a programului acreditat: .......................................
Data: ..................................................................
Numele coordonatorului/ directorului: .....................................................................................

● Care este organizarea internă a echipei de formare


● Cât de des se întâlnesc membrii echipei de formare?
● Cu ce scop se întâlnesc membrii echipei de formare?
● Cum s-a procedat pentru a stabili orarul / calendarul formărilor? Cine a fost consultat?
● Locaţia corespunde aşteptărilor cursanţilor şi formatorilor?
● Este asigurată asigura logistica necesară pentru desfăşurarea optimă a sesiunilor?
● Unde şi când se pregătesc materialele suport de curs?
● Cursanţii sunt mulţumiţi de materialele de curs? Dacă nu, ce solicitări au?
● Sunteţi mulţumit(ă) de prestaţia formatorilor? Detaliaţi.
● Formatorii vă solicită sprijinul? Pentru ce anume?
● Cum se realizează monitorizarea şi evaluarea internă a programului de formare?
● Ce instrumente se folosesc în acest scop?
● Cine le-a elaborat?
● Sunteţi mulţumit(ă) de progresul înregistrat de cursanţi? Cum a fost identificat acest progres?
Detaliaţi.
● Care sunt aspectele care vă oferă cele mai mari satisfacţii din cadrul programului de formare?
● Dacă întâmpinaţi probleme sau aveţi nevoie de sprijin în derularea programului de formare, cui
vă adresaţi?
● Ce fel de probleme aţi întâmpinat până în prezent?
● Ce soluţii aţi identificat?
● Ce credeţi că ar trebui făcut pentru îmbunătăţirea programului de formare?

77
5. ANEXE

Anexa 6b. Ghidul de interviu pentru directorul / coordonatorul programului de


formare – vizita 2

Denumirea programului de formare: ..........................................................................................


Furnizorul programului: ..............................................................................................................
Durata totală ........................................... (ore) din care s-au parcurs .............................. (ore)
Locaţia: ............................................................. Data: .............................................................
Numele coordonatorului/ directorului: .....................................................................................

După ultima vizită de monitorizare şi până în prezent,


● Au avut loc întâlniri ale echipei de formare? Dacă da, cu ce scop? (dacă s-a recomandat acest
lucru) Au avut loc interasistenţe între formatori? Au intervenit schimbări în prestaţia formatorilor?
Detaliaţi.
● Au intervenit schimbări în monitorizarea şi evaluarea internă? Detaliaţi.
● S-au elaborat instrumente şi proceduri noi de ME?
● Au intervenit schimbări în modul în care s-a urmărit gradul de satisfacţie al cursanţilor? Dacă da,
care sunt acestea?
● Formatorii v-au solicitat sprijinul? Pentru ce anume?
● Au intervenit schimbări în modul de înregistrare a progresului realizat de cursanţi? Detaliaţi.
● Ce fel de probleme aţi întâmpinat în această perioadă? Cum le-aţi rezolvat?
● V-aţi propus schimbări pentru perioada următoare de livrare a cursului? Dacă da, detaliaţi.
● Dintre recomandările formulate după prima vizită de monitorizare care au condus sau consideraţi
că ar putea să conducă la o îmbunătăţire a modului de implementare a programului de
formare?

78
5. ANEXE

Anexa 7. Ghid de interviu pentru formatori

Denumirea programului de formare: .........................................................................................


Furnizorul programului: ..............................................................................................................
Durata totală ...................................... (ore) din care s-au parcurs .............................. (ore)
Locaţia: ............................................................. Data: .............................................................
Formator: ........................................................................
Denumirea modulului:……………………..
Disciplina/tema predată în cadrul programului: ………………………..

● Cum vă simţiţi în cadrul echipei de formare?


● Cât de des se întâlnesc membrii echipei de formare?
● Cu ce scop se întâlnesc membrii echipei de formare?
● Cine a stabilit orarul / calendarul formărilor?
● Ce criterii au stat la baza stabilirii orarului?
● Dvs. aţi fost consultat(ă)?
● Ce fel de sprijin oferiţi cursanţilor pentru a pune în aplicare cele însuşite la programul de
formare?
● Este asigurată logistica necesară pentru desfăşurarea optimă a sesiunilor?
● Unde şi când se pregătesc materialele suport de curs? Cine le pregăteşte?
● Când este distribuit suportul de curs?
● Cursanţii sunt mulţumiţi de materialele de curs? Dacă nu, ce solicitări au?
● Formularele de evaluare a sesiunilor / modulelor de formare de către cine se elaborează /
administrează / procesează?
● Cum se realizează monitorizarea şi evaluarea internă a programului de formare?
● Care sunt aspectele care vă oferă cele mai mari satisfacţii din cadrul programului de formare?
● Dacă întâmpinaţi probleme sau aveţi nevoie de sprijin în realizarea formării, cui vă adresaţi?
● Ce fel de probleme aţi întâmpinat până în prezent?
● Ce soluţii au fost identificate?
● Ce credeţi că ar trebui făcut pentru îmbunătăţirea programului de formare? Detaliaţi.

79
5. ANEXE

Anexa 8. Ghid de interviu pentru directorul şcolii din care provin beneficiarii de
formare

Denumirea programului de formare: .........................................................................................


Furnizorul programului: ...............................................................................................................
Durata totală ............................................ (ore) din care s-au parcurs .............................. (ore)
Locaţia: ...................................................................................... Data: ..................................
Nume director................................................................
Numele şcolii:..........................................................

1. Aţi avut vreun rol în decizia cadrelor didactice de a participa la programul de formare (mai sus
numit)? Dacă da, care? Dacă nu, când şi în ce condiţii aţi aflat despre participarea lor la aceste
cursuri?
2. Ce ştiţi despre programul de formare (mai sus numit)? (obiective urmărite, durata, număr
credite alocate, modalitate de evaluare)
3. Consideraţi că e un lucru pozitiv ca aceste cadre didactice să participe la formare? De ce? De
ce nu?
4. Ce schimbări vă aşteptaţi să apară în şcoală ca urmare a participării acestor cadre la formare?
5. Aţi comunicat aceste aşteptări cadrelor didactice beneficiare de curs?
6. Cum vă propuneţi să urmăriţi dacă schimbările aşteptate ca urmare a participării la cursuri de
formare vor surveni sau nu?
7. Experienţele dobândite de cadrele didactice în urma participării la programe de formare
continuă, sunt diseminate în şcoală? Cum?
8. Cum sprijiniţi dumneavoastră sau alte persoane din şcoală aplicarea celor învăţate la cursurile
de formare, de către cadrele didactice?
9. În general, prin ce modalităţi observaţi / înregistraţi nevoia de formare/dezvoltare profesională
a cadrelor didactice? La ce vă raportaţi când judecaţi că ar fi recomandabil ca un cadru didactic
să participe la un anumit curs?
10. Programele de formare continuă pe care le recomandaţi cadrelor didactice din şcoala
dumneavoastră se leagă, ca tematică, de strategia de dezvoltare a şcolii?
11. Ce credeţi că motivează cadrele didactice să participe la cursuri de formare?

80
5. ANEXE

Anexa 9. Ghid de interviu pentru grup de cursanţi

Denumirea programului de formare: ..........................................................................................


Furnizorul programului: ...............................................................................................................
Durata totală ....................................... (ore) din care s-au parcurs ............................. (ore)
Locaţia: ............................................................. Data: .............................................................
Numărul cursanţilor participanţi la interviul de grup:

● Cum vi se pare programul de formare continuă?


● Ce temă/modul/sesiune v-a placut cel mai mult până acum? De ce?
● Ce aţi aplicat la şcoală (clasă, cu părinţii, în colectiv) din cele învăţate la formare?
● Ce rezultate aţi avut’?
● Dacă nu aţi aplicat nimic, ce v-a împiedicat? Când vă propuneţi să faceţi acest lucru?
● Ştiţi ce teme urmează să mai parcurgeţi?
● Ştiţi cum se finalizează cursul?
● Numiţi 3 aspecte pozitive ale programului de formare. Motivaţi răspunsul.
● Numiţi 3 aspecte ale programului de formare pe care le-aţi schimba. Motivaţi răspunsul.

81
5. ANEXE

Anexa 10. Fişa de observare a formării

Denumirea programului: ............................................................................................................


Denumirea furnizorului:...............................................................................................................
Formator observat: .............................................Observator: ....................................................
Tipul activităţii observate (teoretică / aplicativă)..............
Data şi ora: .........................................Locul: ...........................................
Nr. formabili prezenţi ........din .......... înscrişi
Discuţii preliminare cu formatorul (formatorii): ...............................................................................................
........................................................................................................................................................................

PREGĂTIREA CURSULUI DE FORMARE


Nr. Enunţ Da Nu Parţial Comentarii
1 Formatorul a pregătit în mod adecvat mediul fizic pentru
formare
2 Formatorul s-a asigurat că are resursele materiale necesare
pentru desfăşurarea formării
3 Formatorul a pregătit o agendă şi un plan al sesiunii de formare
4 Formatorul are elaborat suportul de curs
5 Formatorul pune la dispoziţia participanţilor suportul de curs

REALIZAREA CURSULUI DE FORMARE


Nr. Enunţ Da Nu Parţial Comentarii
1 Formatorul prezintă obiectivele sesiunii / modulului şi agenda
zilei
2 Formarea include, în mod echilibrat, o diversitate de metode şi
activităţi (prezentări, discuţii, aplicaţii etc.)
3 Formatorul prezintă clar sarcinile de lucru

4 Formatorul exploatează în mod adecvat experienţele cursanţilor


5 Formatorul facilitează comunicarea şi colaborarea între cursanţi
6 Formatorul gestionează bine timpul în cadrul activităţilor de
formare
7 Formatorul transmite mesaje clare (concluzionează, subliniază
esenţialul) şi încurajează claritatea
8 Formatorul subliniază relevanţa celor învăţate pentru activitatea
profesională a cursanţilor, oferind exemple concrete, practice.
9 Formatorul tratează cu respect toţi cursanţii şi manifestă respect
pentru diversitate.

FEEDBACK ŞI EVALUARE
Nr. Enunţ Da Nu Parţial Comentarii
1 Formatorul oferă feedback constructiv cursanţilor
2 Formatorul încurajează oferirea de feedback între cursanţi
3 Formatorul colectează feedback de la cursanţi, inclusiv în scris
4 Formatorul reflectează asupra feedback-ului cursanţilor,
inclusiv în scris
5. Formatorul alocă timp suficient şi stăpâneşte tehnicile de
debriefing, la finalul fiecărei activităţi din program.
6. Formatorul utilizează instrumente de evaluare a satisfacţiei
cursanţilor şi comunică rezultatele celor interesaţi

82
5. ANEXE

Anexa 11a. Chestionar pentru manageri şcolari beneficiari de formare

Denumirea programului de formare: ........................................................................................


Categorie/tip program………………………………………………………………………………
Nr. credite profesionale transferabile…………………………………………………..
Furnizorul programului: ............................................................................................................
Durata totală ......................................... (ore) din care s-au parcurs .............................. (ore)
Locaţia: ...................................................... Data: ..................................................................

Stimată colegă / Stimate coleg,

Vă rugăm să completaţi (încercuind litera potrivită) prezentul chestionar, prin care urmărim să colectăm
informaţii despre desfăşurarea programului de formare continuă la care participaţi. Sinceritatea răspunsurilor
dumneavoastră ne va ajuta să îmbunătăţim calitatea acestor programelor. Acest chestionar este anonim.
Informaţiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidenţialitate.

1. Comunicarea cu furnizorul în legătură cu organizarea programului (ex: locaţie, orar, schimbări care
intervin faţă de planificarea iniţială etc.) este:
a. Foarte bună b. Bună c. Satisfăcătoare d. Nesatisfăcătoare

2. Sala în care se desfăşoară programul de formare este adecvată:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

3. Prezenţa mea la programul de formare este urmărită atent:


a. Da b. Nu c. Nu ştiu

4. Obiectivele urmărite în cadrul programului îmi sunt cunoscute:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

5. Conţinuturile prezentate răspund nevoilor mele:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

6. Metodele de lucru utilizate în cadrul programului sprijină învăţarea:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

7. Materialele suport de curs, fişele de lucru etc. sunt utile:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

8. Competenţele dobândite la programul de formare pot fi aplicate în activitatea mea managerială:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

9. Pe parcursul desfăşurării programului mi s-a solicitat să ofer feedback:


a. În mod regulat b. Din când în când c. O dată d. Deloc

10. Feedback-ul pe care l-am oferit a contribuit la îmbunătăţirea programului de formare


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

11. Evaluarea pe parcurs oferă informaţii despre progresul pe care îl înregistrez:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

12. Modalitatea de evaluare finală a fost comunicată clar, încă de la începutul derulării cursului:
a. Da b. Nu c. Nu ştiu

13. Dintre enunţurile de mai jos, alegeţi unul care descrie cel mai bine situaţia dumneavoastră:
a. Programul de formare mi se pare util.

83
5. ANEXE

b. Puţine dintre lucrurile învăţate în cadrul programului reprezintă o noutate pentru mine.
c. Din cele învăţate în cadrul programului am încercat să aplic câte ceva în activitatea mea
managerială.
d. Din cele învăţate în cadrul programului am aplicat cu succes două-trei lucruri în activitatea mea
managerială.
e. Am avut reţineri în a aplica lucrurile învăţate la curs pentru că încă nu le stăpânesc destul de
bine.
f. Particip la cursul de formare în principal ca să obţin credite.

14. Dintre cele de mai jos, alegeţi două variante care completează cel mai potrivit propoziţia: În urma
participării la program, mă aştept să fiu capabil(ă) să ...
a. elaborez o strategie de dezvoltare şcolară.
b. elaborez un plan de dezvoltare şcolară.
c. implementez cu succes planul de dezvoltare şcolară.
d. implic mai eficient factorii interesaţi în viaţa şcolii pe care o conduc.
e. adopt o practică reflexivă.
f. realizez o mai bună gestionare a resurselor umane din şcoală.
g. realizez o mai bună gestionare a resurselor materiale din şcoală.
h. realizez o mai bună monitorizare a implementării planului de dezvoltare şcolară.
i. adopt o strategie de evaluare participativă.
j. dezvolt o echipă managerială eficientă.
k. colaborez mai eficient cu familiile elevilor.
l. colaborez mai eficient cu comunitatea şcolii.
m. colaborez mai eficient cu colectivul de cadre didactice.
n. dezvolt o strategie eficientă de recrutare a personalului.
o. realizez proiecte (inter)şcolare de succes.
p. atrag fonduri suficiente pentru implementarea planului de dezvoltare şcolară.

Vă rugăm să precizaţi câteva informaţii despre dumneavoastră. Încercuiţi litera corespunzătoare


răspunsului.

1. Funcţia ...............................

2. Vechimea în funcţie managerială:


a) 0 – 4 ani
b) 5 – 8 ani
c) 9 – 12 ani
d) peste 12 ani
e) fără vechime (nu am funcţie managerială)

3. Grad didactic:
a) stagiar
b) definitivat
c) gradul II
d) gradul I

4. Nivelul studiilor (încercuiţi ultima formă de învăţământ absolvită):


a) liceu pedagogic
b) colegiu de institutori
c) licenţă
d) masterat
e) doctorat

84
5. ANEXE

5. Tipul de unitate de învăţământ:

A.
a) public
b) privat

B.
a) învăţământ preşcolar
b) învăţământ primar
c) învăţământ gimnazial
d) învăţământ liceal
e) învăţământ special
f) ŞAM
g) ISJ / CCD
h) Palatul Copiilor
i) CJAPP / CJREI
j) club sportiv
k) altele. Specificaţi:...........

Vă mulţumim pentru cooperare!

85
5. ANEXE

Anexa 11b. Chestionar pentru cadre didactice beneficiare de formare

Denumirea programului de formare: ........................................................................................


Categorie/tipul programului…………………………………………….
Nr. credite profesionale transferabile…………………………………………….
Furnizorul programului: ............................................................................................................
Durata totală ............................................. (ore) din care s-au parcurs .......................... (ore)
Locaţia: ...................................................... Data: ...............................................

Stimată colegă / Stimate coleg,

Vă rugăm să completaţi (încercuind litera potrivită) prezentul chestionar, prin care urmărim să colectăm
informaţii despre desfăşurarea programului de formare continuă la care participaţi. Sinceritatea
răspunsurilor dumneavoastră ne va ajuta să îmbunătăţim calitatea acestor programelor. Acest chestionar
este anonim. Informaţiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidenţialitate.

1. Comunicarea cu furnizorul în legătură cu organizarea programului (locaţie, orar, schimbări care intervin
faţă de planificarea iniţială) este:
a. Foarte bună b. Bună c. Satisfăcătoare d. Nesatisfăcătoare

2. Sala în care se desfăşoară programul de formare este adecvată:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

3. Prezenţa mea la programul de formare este urmărită de către furnizorul de formare / formator:
a. Da b. Nu c. Nu ştiu

4. Obiectivele urmărite în cadrul programului îmi sunt cunoscute:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

5. Conţinuturile prezentate răspund nevoilor mele:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

6. Metodele de lucru utilizate în cadrul programului sprijină învăţarea:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

7. Materialele suport de curs, fişele de lucru etc. sunt utile:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

8. Competenţele dobândite la programul de formare pot fi aplicate în activitatea mea didactică:


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

9. Pe parcursul desfăşurării programului mi s-a solicitat să ofer feedback:


a. Permanent b. Relativ frecvent c. Relativ rar d. Deloc

10. Feedback-ul pe care l-am oferit a contribuit la îmbunătăţirea programului de formare


a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

11. Evaluarea pe parcurs realizată în cadrul cursului oferă informaţii despre progresul pe care îl
înregistrez:
a. În foarte mare măsură b. În mare măsură c. În mică măsură d. Deloc

12. Modalitatea de evaluare finală a fost comunicată clar, încă de la începutul cursului:
a. Da b. Nu c. Nu ştiu

86
5. ANEXE

13. Dintre enunţurile de mai jos, alegeţi unul care descrie cel mai bine situaţia dumneavoastră:
a. Programul de formare mi se pare util.
b. Puţine dintre lucrurile învăţate în cadrul programului reprezintă o noutate pentru mine.
c. Din cele învăţate în cadrul programului am încercat să aplic câte ceva în activitatea mea
didactică.
d. Din cele învăţate în cadrul programului am aplicat cu succes două-trei lucruri în activitatea mea
didactică.
e. Am avut reţineri în a aplica în activitatea mea didactică lucrurile învăţate la curs pentru că încă
nu le stăpânesc destul de bine.
f. Particip la cursul de formare în principal ca să obţin credite.

14. Dintre cele de mai jos, alegeţi două variante care completează cel mai potrivit propoziţia: În urma
participării la program, mă aştept să fiu capabil(ă) să....
a. creez un mediu de învăţare mai favorabil pentru elevii mei.
b. realizez o mai bună centrare pe elevi a întregului demers didactic.
c. realizez o mai bună proiectare a lecţiilor.
d. folosesc mai eficient metode variate de predare.
e. folosesc mai eficient o gamă variată de mijloace de predare.
f. realizez o selecţie mai bună a conţinuturilor de predat.
g. ofer feedback mai relevant elevilor.
h. realizez mai bine evaluarea progresului elevilor.
i. sprijin mai bine elevii cu cerinţe educaţionale speciale.
j. proiectez curriculum nou.
k. colaborez mai eficient cu familiile elevilor.
l. colaborez mai eficient cu comunitatea şcolii.
m. colaborez mai eficient cu colegii din şcoală.
n. îmi proiectez mai eficient cariera didactică.
o. realizez proiecte (inter)şcolare de succes.
p. utilizez mai eficient TIC

Vă rugăm să precizaţi câteva informaţii despre dumneavoastră. Încercuiţi litera corespunzătoare


răspunsului.

1. Funcţia didactică/Specializare
a. educatoare/ institutor
b. învăţător / institutor
c. prof înv preşcolar şi primar
d. prof. limbă şi comunicare
e. prof. matematică şi ştiinţe
f. prof. om şi societate
g. prof. arte
h. prof. educaţie fizică şi sport
i. prof. tehnologii
j. maistru
k. altele; precizaţi ...............................

2. Grad didactic:
a. stagiar
b. definitivat
c. gradul II
d. gradul I

3. Nivelul studiilor (încercuiţi ultima formă de învăţământ absolvită):


a. liceu pedagogic
b. colegiu de institutori
c. licenţă
d. masterat

87
5. ANEXE

e. doctorat

4. Vechime în învăţământ:
a. 0 – 3 ani
b. 4 – 7 ani
c. 8 – 15 ani
d. 16 – 25 ani
e. peste 26 an

5. Tip de învăţământ:
a. public
b. privat

Vă mulţumim pentru cooperare

88
5. ANEXE

Anexa 12: Proces verbal

Nr reg __________

Proces verbal

Încheiat astăzi, (data), în cadrul evaluării participanţilor la programul de formare continuă (denumirea
programului) desfăşurat de (denumirea furnizorului) la (locaţia), jud. _____ în perioada _______________
, (nr ore). Evaluarea finală s-a desfăşurat în locaţia __________________. Programul este acreditat prin
decizia nr. _____________ a directorului CNFP.
Au fost înscrise un număr de _________ cadre didactice / manageri şi au absolvit programul un număr de
___________ cursanţi.
La evaluarea finală au participat un număr de _________ cursanţi.
Comisia de evaluare, numită prin decizia nr. _______ din __________ a directorului de program a fost
formată din următorii membri:
- 1. __________________ preşedinte
- 2. __________________ evaluator;
Din partea CNFP, în baza adresei nr. _________ din _________ a
directorului CNFP, participă ___________________, inspector CNFP.

Ca urmare a desfăşurării evaluării acestei serii de cursanţi s-au desprins următoarele:


- au fost respectate reglementările „Metodologiei de acreditare a programelor de formare continuă a
personalului din învăţământul preuniversitar”, (O.M.E.C.T. 4611 / 2005) urmărindu-se asigurarea
condiţiilor optime pentru evaluarea finală;
- evaluarea finală a constat în prezentarea unor teme din portofoliile întocmite de cursanţi;
- aprecierea candidaţilor la evaluarea finală s-a făcut prin calificative, conform normelor
metodologice;
- calificativele obţinute de cursanţi sunt:
- (alte constatări)
Procesului verbal i se anexează tabelul nominal ce cuprinde numele şi prenumele cursanţilor,
şcoala unde sunt încadraţi, calificativele obţinute la evaluarea finală.
Prezentul proces verbal s-a încheiat în două exemplare:
- unul la (furnizor);
- unul la C.N.F.P.

Comisia de evaluare:

- _____________________ - preşedinte (semnătură)


- _____________________ - formator evaluator (semnătură)
- _____________________ - inspector CNFP (semnătură)

89
5. ANEXE

Anexa 13: Raport de constatare


Nr reg __________

RAPORT DE CONSTATARE

Ca urmare a participării în ziua de __________ la activitatea de evaluare finală a cursanţilor din seria
__________ a programului _______________ furnizat de _______________. Programul este acreditat
prin decizia nr. _____din ___________ a directorului CNFP.
Program: categoria __________________ conf. Art. ___ alin ___ lit ___ din Legea _____, tipul _______
(nr ore);
Nr credite: _________________;
Grupul ţintă: ________________;
Perioada de desfăşurare a programului: _______________________;
Evaluarea finală s-a desfăşurat în locaţia ______________________.

Din analiza documentelor de evidenţă conform O.M.Ed.C. nr. 4611 / 2005 s-au constatat următoarele:
1. Există calendarul activităţilor programate;
2. Există condica de evidenţă a desfăşurării activităţilor de formare cu semnătura profesorilor
formatori;
3. Există decizia directorului de program privind componenţa comisiei de evaluare finală cu nr.
_____________-;
4. Există cataloage de prezenţă a cursanţilor şi propunerile formatorilor pentru participarea
cursanţilor la evaluarea finală;
5. Există catalog centralizator;
6. Există registrul de înscriere al cursanţilor (contracte de participare la curs, cereri de înscriere,
adeverinţe eliberate de şcoala de provenienţă, copii după actele de studii);
7. După desfăşurarea fiecărui modul formatorul a întocmit un proces verbal de constatare, iar la
încheierea programului responsabilul de program a întocmit raportul de activitate.
8. Evidenţa cursanţilor se ţine atât în format electronic, cât şi pe suport de hârtie.
9. Există un registru de evidenţă a atestatelor de formare continuă.

Ca urmare a activităţii de evaluare finală s-au constatat următoarele:


1. Au fost înscrişi un număr de _____ persoane, din care au finalizat cursul _______ persoane.
2. La evaluarea finală au participat ________________ cursanţi
3. Evaluarea a constat în susţinerea unor teme din portofoliile personale pregătite în acest scop.
4. Calificativele obţinute la evaluarea finală sunt: (număr pe categorii de calificative)

Se anexează prezentului raport procesul verbal şi catalogul centralizator.

Concluzii:
Recomandări:

Locul şi data:
Inspector C.N.F.P.

90
5. ANEXE

Anexa 14: Repere metodologice de evaluare a impactului programelor de


formare continuă a cadrelor didactice

I. Descrierea succintă a programului


Practic, caracterizarea programului, ca obiect al evaluării, reprezintă un prim pas de importanţă vitală
pentru demersurile proiective şi operaţionale ulterioare. Pe de o parte, înţelegerea programului se asociază
cu identificarea unei teorii sau filosofii a schimbării, pe care se întemeiază, iar pe de altă parte, permite
aprecierea obiectivă a „evaluabilităţii” programului ce constituie obiectul studiului de impact.

Pentru primul scop, următoarele întrebări pot fi utilizate şi adaptate:

● Care este problema pentru care programul a fost proiectat să o rezolve? Căror tipuri de nevoi
serveşte programul? De ce a fost iniţiat programul? Care sunt scopurile? Cui serveşte în primul
rând?
● În ce constă programul? Care sunt principalele componente şi activităţi, structura de bază şi
designul managerial? Cum funcţionează? Pe ce date de cercetare se bazează corelaţia dintre
activităţi, beneficiari şi scopurile urmărite?
● Care este contextul (demografic, politic, economic) programului?
● Cine participă la program? (participanţi direcţi şi indirecţi, furnizorii de programe de formare,
manageri şi administratori, decidenţi în domeniul politicilor educaţionale şi sociale). Ce alte părţi
interesate mai sunt implicate în program?
● De când durează programul? Cât va mai ţine? Când vor fi luate decizii cu privire la continuarea
programului?
● Când şi în ce condiţii este folosit programul?
● Avem de-a face cu evenimente contextuale sau circumstanţe care ar putea afecta programul şi
demersul de evaluare? (schimbări în structurile administrative, alegeri, decizii bugetare, etc.)
● Ce resurse (umane, materiale, de timp) sunt consumate în folosirea programului?
● Programul a mai fost evaluat înainte? Ce rezultate au fost constatate?

Pentru cel de-al doilea scop, respectiv aprecierea adecvării programului la o cercetare evaluativă a
impactului, reluăm ideea că evaluarea impactului se concentrează asupra aprecierii cauzalităţii. De aceea,
în ghidurile metodologice ale Băncii Mondiale regăsim un capitol special dedicat întrebării: este evaluarea
de impact cea mai potrivită sau nu? Date fiind costurile şi complexitatea unei evaluări de impact, trebuie
estimate pe de o parte costurile şi beneficiile, iar, pe de altă parte, trebuie văzut dacă nu ar fi mai potrivită o
altă abordare, de exemplu monitorizarea indicatorilor de performanţă sau o evaluare a procesului. Factorul
decizional stabileşte dacă o asemenea evaluare beneficiază de suport financiar şi de sprijin instituţional.

Este binevenită o evaluare a impactului dacă programul are caracter inovator (lansează o nouă abordare,
care poate fi avută în vedere pentru o extindere) şi dacă intervenţia / politica respectivă este suficient de
dezvoltată pentru a i se vedea impactul.

II. Clarificarea obiectivelor evaluării

În această etapă de clarificare a obiectivelor urmărite în evaluare, formulăm întrebările esenţiale de


cercetare, clarificăm pistele metodologice şi direcţiile de evaluare), precum şi estimarea posibilelor erori.

După hotărârea că evaluarea impactului este cea mai potrivită, trebuie stabilite cu claritate obiectivele şi
este nevoie de acord cu privire la chestiunile cheie urmărite în evalure. Cunoaşterea obiectivelor conduce
la identificarea nevoilor de informaţie, la fixarea indicatorilor de impact şi a efectelor relevante, precum şi la

91
5. ANEXE

construirea strategiei de evaluare pentru a oferi răspunsuri la întrebările urmărite.


Folosirea matricei logice reprezintă un instrument util pentru a identifica obiectivele programului şi necesarul
de date concrete, pentru că permite armonizarea informaţiilor privind obiectivele programului cu:

● modul în care performanţele vor fi urmărite, folosind jaloane şi orare de lucru


● ce impact vor avea rezultatele programului asupra instituţiei sau sistemului care beneficiază
● cum va fi măsurat
● ce resurse de intrare (input-uri) sunt folosite pentru a conduce la acele rezultate.

Aşadar, impactul preconizat al programului este dependent nu doar de ceea ce „intră”, ci şi de mulţi alţi
factori. Cadrul logic îl ajută pe evaluator să se concentreze asupra obiectivelor. Evaluarea de impact poate
fi completată de analize cost-eficienţă şi de evaluăro ale procesului. Raportul cost-eficienţă poate interesa
în mod deosebit pe cei care vor să decidă în privinţa extinderii, restrângerii sau reformării intervenţiei.
Evaluarea procesului poate fi relevantă în aprecierea procedurilor, normelor, dinamicii şi constrângerilor
din furnizarea serviciului.

Pentru clarificarea întrebărilor de cercetare, cercetătorul poate realiza interviuri cu părţile interesate, în
care să fie abordate întrebări (adaptate după Worthen et alii, 1997, Worthen 2007) de tipul următor:

● Care este percepţia dvs în legătură cu programul? Care sunt punctele forte, respectiv punctele
slabe ale acestui program?
● Care este ideea centrală pe care se bazează acest program? Sunteţi de acord cu „filosofia” acestui
program? Cum aţi caracteriza problemele cărora se adresează programul (grave, importante,
urgente?)
● Pe ce model de intervenţie se bazează programul? Cum apreciaţi funcţionarea acestui model? Ce
componente (ale programului) consideraţi că sunt cruciale pentru succesul programului?
● Ce componente ale programului vă suscită oarecare îngrijorare? (Modul în care programul
operează, planificarea în timp, etc,?)
● Care consideraţi că este ar fi principala întrebare pe care să se centreze evaluarea? Motivaţi
răspunsul.
● Cum aţi intenţiona să folosiţi răspunsurile la aceste întrebări? (pentru luarea deciziei, pentru a
înţelege mai bine procesul?)
● Care credeţi că ar fi răspunsul la întrebarea centrală de evaluare? Aţi fi îngrijorat dacă în urma
evaluării răspunsul cercetării de teren ar fi diferit?
● Ce alţi factori interesaţi credeţi că ar fi preocupaţi de aceeaşi întrebare? Numiţi aceşti factori
interesaţi şi comentaţi preocuparea lor faţă de întrebarea centrală a cercetării evaluative.

Pentru a adapta schema metodologică şi operaţională generală, propunem ca întrebările centrale


rezultate în urma intervievării părţilor interesate să fie analizate şi selectate folosind matricea de mai jos:

92
Matrice selectarea întrebărilor pentru evaluare
Întrebările de evaluare comentarii
Întrebarea de evaluare ar ....
1 2 3 4 5 N
1 Fi interesantă pentru părţile interesate?
2 Reduce incertitudinile din prezent cu privire la domeniul...?

3 Aduce informaţii importante?


4 Fi de interes pentru viitor, sau doar pentru moment?
5 Fi esenţială pentru scopul evaluării?
6 Avea un impact asupra cursului evenimentelor?

7 Putea primi răspunsuri având în vedere:


A. resursele umane şi financiare disponibile?
B. timpul?
C. metodele accesibile şi tehnologia disponibilă?
5. ANEXE

93
5. ANEXE

III. Aprecierea resurselor informaţionale (cercetarea relevanţei datelor avute la dispoziţie) şi


estimarea posibilelor erori

Explorarea datelor disponibile reprezintă o etapă esenţială a deoarece evaluările de impact utilizează
multe cateorii de date. Acestea pot include de la date din studii transversale şi cercetări panel (la mai
multe momente în timp) la date calitatice produse prin interviuri. Ideal ar fi ca informaţia să fie disponibilă
la nivel de individ (formator, profesor, elev, director, etc.), pentru a fi sigur că se apreciază adevăratul
impact. Este posibilă maximizarea resurselor informaţionale deja existente. Datele caracteristice pentru
populaţia de interes vor fi folosite drept fundament pentru a determina dimensiunile eşantionului, pentru
construirea cadrului de eşantionare şi pentru selectarea acestuia.

În studiul de evaluare, facem apel la surse de informare foarte diferite. Desigur că selectarea surselor
de informare depinde de întrebările specifice cărora încercăm să le răspundem prin cercetare. Dincolo
de datele deja disponibile (baze de date, descrierea programului, rapoarte de monitorizare, rapoarte de
evaluare, dosarele de acreditare pentru programele de formare, etc.) trebuie culese date folosind alte
surse, cum ar fi:
● furnizorii programului de formare
● beneficiarii programelor (directori, profesori)
● formatorii implicaţi în programele de formare
● alte persoane care deţin informaţii despre derularea programelor de formare (de exemplu
responsabilii cu dezvoltarea profesională din licee)
● administratorii programelor
● persoane sau grupuri care beneficiază de efectele programului de formare (elevi, reprezentanţi ai
comunităţii)
● decidenţi în domeniul formării cadrelor didactice, sistemului de învăţământ
● persoane care au proiectat programul sau care au contribuit la construirea bugetului
● experţi în domeniul formării cadrelor didactice (din CCD-uri, universităţi)
● activităţi care pot fi direct observate (sesiunile de formare, activităţi de evaluare a cursurilor de
formare, activităţi didactice desfăşurate în licee, etc.)

Propunem utilizarea listei de verificare de mai jos, care poate servi unui dublu scop:

A. pe de o parte identificăm toate părţile interesate (completaţi coloana a doua)

B. pe de altă parte deja anticipăm ce tipuri de informaţii ne pot furniza, precum şi modul în care
evaluarea ar servi scopurilor specifice reprezentanţilor diverselor părţi interesate.

94
Rolurile părţilor interesate în evaluare (adaptare după Worthen 2007)

Indivizi, grupuri, agenţii/ instituţii Folosesc evaluarea pentru


care ar avea nevoie de rezultatele evaluării Numiţi/
exemplificaţi elaborare decizii operaţionale a furniza a reacţiona informare
politici informaţii (feed back)
Iniţiatorul programului
Finanţatorul programului
Agenţia care a identificat nevoia (la nivel naţional,
local)
Agenţii/ instituţii care au aprobat furnizarea
programului la nivel local
Finanţatori/ sponsori locali
Alţi furnizori de resurse (facilităţi, materiale, contribuţii
în natură)
Managerii agenţiei de acreditare a programelor de
formare
Furnizorii programelor de formare
Finanţatorii cercetării de evaluare
Clienţii direcţi ai programului
Beneficiarii indirecţi ai programului
Instituţii care ar putea adopta programul
Grupuri excluse de la program
Grupuri care percep efecte negative ale programului
sau ale evaluării
Grupuri care ar pierde din influenţă ca urmare a
extinderii programului
Grupuri care suferă de pierderea unor oportunităţi
prin participarea la program
Membri ai comunităţii
Alţii
5. ANEXE

95
5. ANEXE

Evaluatorul trebuie să se asigure că sursele de date sunt adecvate întrebărilor centrale ale evaluării. De
asemeni, evaluatorul trebuie să se preocupe să fie colectate suficiente informaţii pentru fiecare construct
asociat întrebărilor de evaluare. După ce evaluatorul verifică dacă a specificat tehnicile specifice fiecărei
întrebări, poate folosi întrebările de mai jos pentru a se asigura de robusteţea, disponibilitatea, relevanţa şi
utilitatea datelor preconizate a fi culese:

● Informaţiile ce urmează a fi colectate oferă o imagine de ansamblu pentru ceea ce urmează să


fie evaluat?
● Procedurile de culegere a informaţiilor sunt corecte din punct de vedere etic şi legale?
● Merită să folosim o anumită procedură de culegere a datelor, având în vedere costurile
asociate?
● Informaţiile pot fi culese fără să perturbe desfăşurarea activităţilor în proiect?
● Planul de culegere a datelor propus se încadrează în timpul dedicat evaluării?
● Informaţiile culese vor fi de încredere şi valide pentru cercetarea evaluativă?
● În planul de culegere a datelor am acordat suficientă atenţie identificării şi valorificării datelor deja
disponibile?

Asemenea întrebări ghidează pe de o parte procesul de culegere a datelor, iar pe de altă parte ajută
evaluatorul în a estima posibile deformări sau erori în acest proces.

In ceea ce priveşte impactul programelor de formare, remarcăm faptul că rapoarte de evaluare realizate în
România sugerează deja câteva repere strategice pentru evaluarea programelor de formare continuă:
● evaluarea capacităţii instituţionale şi a efi cacităţii activităţilor de formare ale organizaţiei furnizoare
de programe de formare continuă;
● evaluarea calităţii managementului instituţional;
● evaluarea calităţii programelor de formare;
● evaluarea corespondenţei dintre evaluarea internă şi situaţia reală;
● o evaluare comparativă, trans-instituţională, a aceluiaşi tip de program livrat de diferiţi furnizori
de formare continuă.

Generic, evaluarea impactului programelor de formare se centrează pe întrebările: Cât de eficiente sunt
investiţiile în formare? Merită să investim în astfel de proiecte sau nu? Concret, în cadrul cercetării de
evaluare a impactului după implementarea programelor de formare continuă în liceele beneficiare de
cursuri de formare finanţate prin Schema de grant PHARE 2005 şi PHARE 2006, vom avea în vedere
întrebări de tipul celor de mai jos:

● Ce tipuri de schimbări s-au produs la nivelul cadrelor didactice ca urmare a participării la


program?
● Ce schimbări s-au produs la nivelul managerilor şcolari ca urmare a participării la program?
● Ce efecte au rezultatele programului asupra elevilor din mediul rural? (acces în învăţământ
superior, absorbţie pe piaţa muncii)
● În ce fel participarea cadrelor didactice şi a directorilor la cursurile de formare influenţează relaţiile
şcolii cu comunitatea?
● Şcoala răspunde mai bine nevoilor de dezvoltare ale comunităţii locale? Părţile interesate din
comunitate sunt mai mult implicate în viaţa şcolii ca urmare a dobândirii de noi competenţe prin
programele de formare de către cadrele didactice şi managerii şcolari (dezvoltarea şcolii)?
● Ce schimbări s-au produs la nivelul furnizorilor de formare ca urmare a derulării programului?
● În ce direcţii putem acţiona pentru ca programele de formare continuă a profesorilor să răspundă
în mai mare măsură nevoilor benficiarilor direcţi şi indirecţi?

IV. Proiectarea evaluării (stabilirea metodelor, selectarea grupurilor de comparaţie, etc.)

După clarificarea obiectivelor, întrebărilor cercetării şi surselor de date, se poate începe proiectarea
fazelor evaluării de impact. Alegerea metodologiei depinde de ceea ce vrem să evaluăm, de timpul avut la
dispoziţie, constrângerile financiare şi de capacitatea de implementare.

Argumentele în favoarea sau contra anumitor opţiuni metodologice trebuie cântărite în funcţie de aceste

96
5. ANEXE

condiţii, având în vedere complementaritatea dintre abordările cantitative şi cele calitative. Chiar şi după ce
a fost stabilită o formulă de abordare metodologică, cercetătorii trebuie să rămână flexibili şi să modifice la
nevoie metodele sau procedurile de colectare a datelor. În definirea designului este important să avem în
vedere armonizarea evaluării de impact cu strategia generală de monitorizare şi evaluare a programului.

De exemplu, în evaluarea impactului progrmelor de formare prin schemele de grant Phare 2005 şi Phare
2006, am propus designul sintetizat în tabelul de mai jos. Am optat pentru acest design pentru că serveşte
cel mai bine analizei impactului, iar structura instituţională (CNFP, CRFP, reţele de licee) permite accesul
la informaţii referitoare la programele de formare şi accesul în licee, precum şi participarea la cursurile de
formare.
Designul evaluării
legendă Începutul Intervenţii Evaluări Sfârşit Follow- Etapa din
GL = gupuri licee (unde avem beneficiarii direcţi şi proiectului (continuă intermediare proiect up după proiect
indirecţi ai programelor) [pre-test] până la sau observaţii [Post- încheier în care
CG = grup de control sfârşitul realizate test] proiect [Ex- evaluarea
BL2005, BL2006, situaţiei iniţiale în liceele participante proiectului) pe durata post] poate fi
la program şi în liceele din grupul de control CG X implementării folosită
X = intervenţia asociată programului de formare (care
reprezintă un proces şi nu un eveniment singular)
SF2005, SF2006 situaţia finală în liceele beneficiare
ale programelor de formare
Designul evaluării
Comparaţii pre-test post-test ale liceelor din BL2005 Programe de vizite de SF2005 Sisteme de Start
proiect şi din grupul de control. BL2006 formare monitorizare a SE2006 monitorizare
GC0 cursurilor de GCF şi evaluare
formare a impactului
(componenta propuse de
1) furnizorii de final
formare şi
CNFP

Anumite metode cer mai mult timp decât altele pentru aplicare. Atribuirea randomizată şi metodele de
comparare a situaţiei de dinainte cu cea de după necesită mai mult timp decât abordările comparative puse
la punct ex-post. Câdn folosim abordările comparative de apreciere a situaţiei înainte şi după implementarea
unui program, cu stabilirea unui demarcaj şi aprecierea situaţiei imediat următoare, timpul trebuie să-ţi
permită ca cel din urmă membru al grupului de tratament să primească intervenţia, mai apoi o altă perioadă
pentru ca efectele post – program să se materializezeşi să fie observabile.

Stabilirea grupurilor de comparaţie


Evaluarea impactului presupune realizarea de comparaţii semnificative între:
● Situaţia de dinainte şi după realizarea intervenţiei
● Efectele intervenţiei asupra unui grup faţă de altul similar
● Un grup asupra căruia s-a intervenit şi un grup ”de control”
● Ceea ce s-a întâmplat şi ceea ce s-ar fi putut întâmpla fără intervenţia respectivă
● Efectele intervenţiei asupra unor grupuri similare în diferite zone ale ţării

De aceea, este evident că trebuie să alegem cu atenţie grupurile/ unităţile de comparaţie. Dificultatea
vine din luarea în considerare a criteriului comparativităţii caracteristicilor unităţilor de analiză (care pot fi
unităţi de învăţământ, furnizori de formare, grupuri de cadre didactice sau de elevi) în condiţiile volatilităţii
contextelor. Contextele sunt dinamice, iar anumite variabile se schimbă în timp. De aceea, este important
să asigurăm permanent triangularea surselor, momentelor şi metodelor, pentru a obţine date relevante,
valide şi corecte.

O dificultate în plus în cazul evaluării impactului ţine de cadrul temporal care este mai îndelungat decât
în alte tipuri de evaluare. Grossman (1994) sugerează că perioada tipică ce trebuie să treacă pentru a
se putea examina impactul este de 12-18 luni după înscrierea eşantionului în intervenţie. În programele
Băncii Mondiale, când se aşteaptă atât ca intervenţia să aibă loc, cât şi materializarea efectelor, poate fi
nevoie de ani. Cerinţele de timp ale evaluării nu pot conduce la modificări în programul evaluat: prin însăţi
natura sa, evaluarea este un subiect încadrat temporal în restul programului sau politicii. De exemplu,

97
5. ANEXE

programele care privesc infrastructura cer miult timp. Variabila timp este sensibilă şi din pricina indicatorilor
selectaţi atunci când este nevoie de mai mult timp pentru a se manifesta în beneficiul populaţiei, cum ar fi
schimbările în nivelul educaţional, sau în asigurarea egalităţii de şanse sau schimbări în rata fertilităţii.

Culegerea de date se realizează făcând apel la metodologii care pot include tehnici cantitative, calitative şi
participative în designul instrumentelor de cercetare, în identificarea indicatorilor şi a variabilelor folosite.

Abordare
Date minime necesare Date ideale necesare Activităţi concrete
metodologică
Design experiemental
Eşantionarea
Experimente Un proiect de studiu transversal Studii la momentul
controlate sau cu sau fără beneficiari încheierii şi imediat după Identificarea indicatorilor
randomizate program, deopotrivă asupra
beneficiarilor şi asupra celor
neincluşi.
Să permită controlul Culgerea de date şi
evenimentelor prezente, folosirea înregistrărilor
precum şi măsurarea
impactului.
Design non-experimental date textuale
Control construit sau Studii de amploare Studii de amploare, dar şi interviuri informale/
potrivire Recensăminte studii la nivel de familie, semistructurate
Măsurări ale standardului de întreprinse la doup momente focus grupuri sau întâlniri
viaţă care depăşesc eşantionul diferite, pentru a controla cu membrii comunităţii
beneficiarilor starea prezentă observaţie directă
Comparaţii reflexive Interesează beneficiarii la Cercetări pe serii de timp sau metode participative
şi dublă diferenţă momentul încheierii intervenţiei şi panel asupra beneficiarilor şi fotografii
imediat după compararea cu cei care nu
au beneficiat
Control statistic Date transversale reprezentative Transversale şi pe serii triangulare
sau variabile pentru populaţia care a beneficiat, de timp, reprezentative
instrumentale cu variabilele instrumentale atât pentru beneficiari, analiza datelor
corespunzătoare cât şi pentru ceilalţi, cu
variabile instrumentale
corespunzătoare.

Stabilirea abordării şi a instrumentelor de culegere a datelor presupune adecvarea cu obiectivele prioritare


ale evaluării. Este dificil de asigurat garanţia că datele culese pot fi descompuse în categorii pentru a putea
explora diferenţiat impactul programului.

Evaluările cantitative colectează şi înregistrează de regulă informaţii într-o formă numerică ori ca şi categorii
precodate. În evaluările calitative, informaţiile sunt prezentate în general ca text descriptiv, mai mult sau
mai puţin formalizat. Datele supuse prelucrării pot include răspunsuri la interviuri individuale, note luate
pe parcursul desfăşurării focus grupurilor, sau chiar observaţii ale evaluatorului cu privire la evenimentele
asociate programului. Unele studii calitative folosesc şi siteme de coduri pentru a formaliza prelucrarea
datelor calitative.

Atât pentru culgerea de date cantitative, cât şi calitative, este necesară pregătirea celor care vor realiza
cercetarea de teren. Testările pilot sunt esenţiale, deoarece arată dacă un instrument poate ajuta la
colectarea datelor dorite sau nu, precum şi maniera de integrare a procedurilor de culegere a datelor în
ansamblul efortului evaluativ. Rezumăm în tabelul de mai jos tehnicile cel mai des utilizate în evaluările
impactului, analizându-le sintetic punctele tari şi punctele slabe.

98
5. ANEXE

Metoda/
Definiţie şi utilizare Virtuţi Limite
tehnica
Studiu de caz Culegere de informaţii Pot gestiona o largă varietate de date Dificil de realizat
detaliate din care rezultă o provenite din interviuri, documente, Necesită cercetare specializată
descriere sau o explicaţie, obsservaţii şi abilităţi de a scrie pentru a fi
ce servesc ca răspuns la riguroase
întrebările cum? şi de ce? Pot creşte puterea explicativă când privesc
instituţii, procese, decizii şi evenimente Cer timp
Focus Susţinerea unor discuţii Avantaje similare interviurilor Pot fi costisitoare şi cer timp
grupuri centrate pe o anumită temă cu
membrii populaţiei ţintă, catre Deosebit de utile când se doreşte Trebuie să avem grijă la
sunt familiari cu subiectul, intzeracţiunea participanţilor combinarea nivelurilor ierarhice
elaborând înainte un set de
întrebări structurate O cale potrivită pentru a identifica Nu sunt generalizabile
Scopul este de a compara influenţele ierarhice
perspectiva beneficiarilor
cu cu obiectivele evaluării
concepute abstract.
Interviuri Cel care intervievează Oamenii (şi cei din instituţii) pot explica Cer timp
adresează întrebări uneia propriile experienţe în mod autentic Pot fi costisitoare
sau mai multor persoane şi le Dacă nu sunt aplicate adecvat,
înregistrează răspunsurile Flexibile, astfel încât să permită cel care intervievează poate
intervievatorului să urmărească limitele influenţa răspunsul
neanticipate ale investigaţiei şi să
adâncească anumite chestiuni
Foarte utile când sunt anticipate dificultăţi
de limbaj, ambiguităţi terminologice
Probabilitate mare ca şi oficialii să le dea
curs
Observaţii Observarea şi înregistrarea Oferă informaţii descriptive asupra Calitatea şi utilitatea datelor
situaţiilor într-un jurnal sau contextului şi asupra schibărilor vizibile depind în mare măsură de
agendă. Aceasta include: abilităţile de observare şi de
cine este implicat, ce se redare ale observatorului
întâmplă, unde, cum se petrec
evenimentele? Descoperirile sunt deschise la
Observaţia poate fi directă interpretare
(observatorul priveşte
şi înregistrează) sau
participativă (observatorul Nu sunt uşor de aplicat într-
devine parte la situaţie pentru un timp scurt la schimbările
o perioadă) procesuale
Chestionare Construirea unui set de Pot acoperi simultan un eşantion mare Calitatea răspunsurilor depinde
întrebări de studiu, ale căror Responsdenţii pot beneficia de un timp de de calitatea întrebărilor
răspunsuri pot fi consistent gândire înainte de a răspunde Dacă sunt trimise, este dificil
codificate Răspunsurile pot fi anonime să convingi subiecţii să le
Impun uniformitate, întrebând respondenţii completeze şi să le returneze
acelaşi lucru Pot presupune ca activităţi
Facilitează compararea şi prelucrarea instituţionale şi experienţe
datelor individuale să fie introduse în mod
forţat în categorii omogene
Analiza Revederea documentelor Pot să nu fie costisitoare Pot cere mult timp
documentelor şi înregistrărilor, a bazelor Pot ajuta la identificarea unor probleme
scrise de date administrative, a suplimentare de investigat
materialelor pregătitoare şi a Probează acţiuni, schimbări, impacturi
corespondenţei care să sprijine percepţiile respondenţilor

99
5. ANEXE

Pentru fiecare tip de date, este necesar să specificăm cum şi cine culege aceste date, precum şi în ce
condiţii. Următoarele întrebări pot servi ca ghid în a lua deciziile potrivite:

● Cine va culege informaţiile respective? În ce fel caracteristicile evaluatorului vor influenţa culgerea
de date prin interviu, observare sau focus grup?
● Ce training va fi organizat pentru cei ce culeg informaţii?
● În ce contexte are loc culegerea datelor? Este probabil ca acel context să ducă la obţinerea de
răspunsuri dezirabile şi nu la răspunsuri sincere din partea subiecţilor?
● Cum putem asigura confidenţialitatea şi anonimitatea repondenţilor?
● Există anumite întrebări care pot părea „ameninţătoare” pentru repondenţi?
● De ce echipamente speciale avem nevoie?
De exemplu, în cercetarea impactului în cadrul programului Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii
Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar
RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01, am construit tabelul de mai jos, pentru a asigura coerenţa dintre
întrebările de cercetare, principalele categorii de participanţi/ beneficiari şi instrumentele şi metodele de
investigare utilizate.

Tipuri de beneficiari
beneficiari I Metode/ instrumente Întrebări beneficiari II Metode/ instrumente
investigare …….. de investigare
Cadre didactice Chestionar (care cuprinde şi elevi Chestionar
autoevaluarea competenţe Focus grup
profesionale specifice)
Manageri şcolari Chestionar părinţi Interviu
interviu şcoală Studiu de caz
Observare
Analiza documentelor
Furnizori acreditaţi Interviuri comunitatea locală interviu
ONG, universităţi, Analiza documentelor
CCD

Selectarea grupurilor de comparaţie

Eşantionarea este de regulă practicată de către un specialist cu experienţă în eşantionare. Proiectarea nu


trebuie să fie complicată, ci bine informată pentru a stabili cadrul de eşantionare, strategiile de selecţie şi
dimensiunile adecvate. Specialistul în eşantionare trebuie integrat efortului evaluativ încă de la început,
pentru a avea în vedere nevoile de informare şi a determina cât timp îi va lua selecţia. Coordonarea cu
restul echipei este importantă, iar când se realizează comparaţii ajustate, această comparare este critică,
deoarece designul eşantionării devine baza întregului demers. Toţi trebuie să colaboreze pentru a fixa
criteriile în funcţie de care se vor „împerechea” grupurile de tratament cu cele de comparaţie.

Planul de evaluare pe care îl propunem poate servi în planificarea cercetării. În cadrul primului curs vom
completa primele patru rubrici, urmând ca celelealte să fie completate pe parcursul celorlalte cursuri. Între
cursuri, inspectorii CNFP sunt invitaţi să aplice pe teren instrumente de culegere a datelor proiectate în
cadrul cursurilor.

100
Planul de evaluare

Întrebări de Informaţii Surse Metode Aranjamente privind colectarea Proceduri Proceduri Raportarea rezultatelor
evaluare / obiective necesare de date/ pentru datelor de analiză a şi criterii de
informaţii culegerea Cine­? În ce Când? datelor interpretare a Cui? Cum? Când?
datelor condiţii? datelor
5. ANEXE

101
5. ANEXE

V. Formarea echipei de evaluatori

Activitatea de evaluare presupune competenţe specifice. Cercetările arată că utilitatea şi calitatea evaluării
impactului pot creşte considerabil în condioţiile coordonării externe între membrii echipei de cercetare
şi iniţiatorii programului. După identificarea membrilor echipei de cercetare trebuie clarificate rolurile şi
responsabilităţile, precum şi mecanismele de comunicare pe parcursul evaluării.

În general, o echipă curpinde managerul evaluării, analiştii din ştiinţele sociale sau/ şi analişti economici, cei
care proiectează evaluarea, expertul în eşantionare, echipa de teren, cei care procesează şi structurează
datele. În funcţie de mărimea, scopul şi designul studiului, unele responsabilităţi vor fi împărţite sau se vor
alătura noi membri echipei nucleu.
În general, într-o cercetare de evaluare a impactului programelor de formare putem anticipa că din echipa
nucleu vor face parte:

Managerul evaluării: responsabil cu stabilirea nevoilor de informaţii şi cu identificarea indicatorilor, trasarea


termenilor de referinţă pentru ceilalţi membri ai echipei, selectarea metodologiilor de evaluare, precum
şi alcătuirea echipei. În unele cazuri, managerul evaluării se poate ocupa şi de analiza politicii publice
asociate programului respectiv.

Analiştii politicilor educaţionale: pentru datele cantitative este binevenită expertiza unui economist, iar
pentru a analiza participarea şi datele calitatice este nevoiie de un sociolog sau antropolog. Împreună ei
trebuie să contribuie la scrierea raportului privind evaluarea.

Expert în eşantionare: poate ghida procesul de selecţie a eşantionului. El trebuie să calculeze dimensiunile
adecvate ale eşantioanelor pentru indicatorii stabiliţi, să selecteze eşantionul, să revadă rezultatele actualului
eşantion faţă de cel prestabilit şi să încorporeze totul analizei. În ceea ce priveşte datele calitative, el trebuie
să se asigure că procedurile stabilite garantează o selecţie corectă. În plus, el trebue să selecteze locurile
şi grupurile pentru testările pilot.

Designerul cercetării: (poate fi şi o echipă) are responsabilitatea de a proiecta instrumentele pentru


culegere de date, broşurile cu instrucţiuni şi coduri şi să se asigure împreună cu managerul echipei că
instrumentele de culegere a datelor sunt valide şi corect aplicate. Persoana sau echipa trebuie implicate şi
în testările pilot, dar şi în rafinarea chestionarelor şi a celorlalte instrumente de investigare.

Echipa de teren: responsabilă cu întreg demersul de culegere a datelor, cu planificarea rutelor de culegere
a datelor, cu formarea echipei de teren (cercetători, operatori).

Cei care gestionează şi procesează datele: proiectează programele pentru introducerea datelor, le
înmagazinează, le verifică validitatea, produce rezultatele primare şi oferă documentaţia necesară în
materie de date.

102