Sunteți pe pagina 1din 37

TEORIILE PERSONALITATII

I.TEORIA PSIHANALITICA A PERSONALITATII


I.1. TEORIA FREUDIANA A PERSONALITATII
I.1.1. STRUCTURA PERSONALITATII
Termenul structura= modul de alaturare a unor elemente, la componentele
unei unitati, la modul lor de organizare in cadrul acesteia si la modalitatile
lor de relationare.
MODELUL TOPOGRAFIC:CONSTIENT, PRECONSTIENT,
INCONSTIENT
-printre primele teoretizari asupra psihicului uman
-exista 3 nivele a constientei
-CONSTIENTUL: presupune relationarea cu toate acele fenomene sau
reprezentari de care suntem constienti la un moment dat;
-PRECONSTIENTUL:se refera la fenomene care pot devein constiente daca
ne concentram asupra lor;
-INCONSTIENTUL :fenomene sau reprezentari inaccesibile constientei si
care nu pot fi constientizate decat in conditii speciale (hipnoza, asociatii
libere)
-prin analiza visurilor, a lapsusurilor, anevrozelor, a psihozelor si a
ritualurilor, Freud a incercat sa descifreze inconstientul
-inconstientul=spatiu psihic unde totul devine posibil
- inconstientul=ilogic(ideile contradictorii pot coabita fara a intra in
conflict)
=atemporal(evenimente din perioade diferite de timp
coexista si se suprapun)
=aspatial(relatiile spatial si de marime nu exista, astfel incat
obiectele mari pot fi gazduite de obiecte mici, iar elemente distantate se pot
gasi in acelasi loc).
-In modelul topografic, toate emotiile sunt constiente, fapt infirmat de
realitate; Freud a observant ca exprimarea sentimentelor de culpabilitate
initial era constienta, insa ulterior erau reprimate automat, fapt pentru care

FREUD a considerat modelul topografic mult prea simplist ca sa poata


explica complexitatea functionarii psihice
MODELUL STRUCTURAL:ID, EGO,SUPRAEGO
-accentul trebuie sa cada pe interactiunea dintre cele 3 componente
-1.ID:
-singura componenta a personalitatii prezenta inca de la nastere
-este in intregime inconstient
-transforma trebuintele biologice in tensiune psihica, adica dorinte
-scopul lui este de a obtine placerea, respectiv de a evita durerea-principiul
placerii;aceasta este insotita de satisfacerea energiei instinctuale si reducerea
tensiunii psihice
-este irational si amoral, eludeaza constrangerile realitatii si nu are legatura
cu comportamentele autoconservative
- poate fi puternic si crud incat sa genereze patologie
-2.EGO:
-in jurul varstei de 6-8 luni, prin desprindere de id, se dezvolta treptat
-formarea ego-ului se realizeaza prin experiente corporale care il ajuta pe
copil sa diferentieze intre eusi non-eu; copilul realizeaza , prin atingere,
ca propriul corp este sursa de placere si de durere care nu poate fi
indepartata
-functioneaza dupa principiul realitatii, si se intinde peste constient,
preconstient si inconstient.
-singura component a personalitatii care interactioneaza nemijlocit cu
mediul inconjurator
-este intelept, rational,elaboreaza planuri realiste pentru satisfacerea
dorintelor id-ului
-poate suspenda principiul placerii pentru principiul realitatii: amanarea
satisfacerii placerii unui instinct pana ce placerea poate fi obtinuta fara
consecinte negative
-cu cat este mai puternic ego-ul, cu atat mai sanatoasa este personalitatea
-3.SUPRAEGO-UL
-pana in jurul varstei de 3 ani copii nu au simtul binelui si raului; functia
moralizatoare este realizata de parinti, initial; treptat copilul va incepe sa

interiorizeze standardele parintilor; acest process de interiorizare conduce


treptat la formarea supraego-ului;
-observa si judeca comportamentele individului;
-partial constient, partial inconstient
-incepe sa se dezvolte in jurul varstei de 3-5ani, si pana la maturitate
interiorizeaza caracteristici morale ale parintilor, profesorilor si ale altor
figure autoritare.
-poate fi realist si autoconservator
-poate fi puternic si crud incat sa genereze patologie
-motivat de energia folosita in formarea lui; isi intareste standardele prin
stimularea sentimentelor de culpa sau mandrie.

I.1.2.PROCESELE PERSONALITATII:
-FREUD a preluat modelul sistemelor energetice din fizica pentru a defini
psihicul uman
-procesele personalitatii sunt expresia modalitatilor prin care energia
individului este exprimata, transformata sau blocata
-energia psihica rezida in stari de excitatie ale organismului care cauta sa se
exprime pentru a detensiona organismul
-stari de excitatie=instincte-forte care cauta sa se exprime cu orice pret in
comportament
-ego-instincte vs instincte sexuale (primele formulari teoretice):
-ego-instincte:se exprima in tendintele autoconservative ale individului
-instincte sexuale:puse in legatura cu nevoia de perpetuare a speciei
-instinctul vietii vs instinctul mortii (alta varianta teoretica):
-instinctul vietii=include pe cele ale ego-ului si sexuale;energia asociata
instinctului vietii a fost de numita libido
-instinctul mortii=aspect controversat si dificil de interpretat al teoriei
freudiene; unii analisti il identifica cu instinctul agresiv
-procesele exprima dinamica personalitatii,adica dinamica instinctelor
-un instinct poate fi:a) blocat (cel putin pentru o vreme);b)exprimat intr-o
forma modificata sau c) descarcat in forma sa primara

-relatiile de influenta reciproca dintre exprimarea si inhibarea unui instinct


fundamenteaza caracterul dinamic al teoriei psihanalitice; elementul cheieconceptul de anxietate
-MECANISMELE ANXIETATII:reflecta cel mai bine relatiile functionale
dintre cele 3 componente structurale ale personalitatii;
-in aceasta triada functionale, ego-ul se expune la 3 pericole: cerintele
mediului, presiunea libido-ului si severitatea supraego-ului; la aceste
pericole, ego-ul raspunde prin anxietate, care denota o experienta emotional
dureroasa , reprezentand o amenintare sau un pericol la adresa persoanei; un
anumit nivel de anxietate este absolut normal si dezirabil.
-in functie de sursa declansatoare (cerintele mediului, presiunea libido-ului
si severitatea supraego-ului) , Freud a identificat 3 tipuri de anxietate:
1. anxietate realista- cauzata de un pericol din mediu
2.anxietate nevrotica-rezulta din faptul de a ceda unui impuls puternic si
periculos al id-ului(crima, incest)
3.anxietatea morala-cauzata de incalcarea propriilor standarde referitoare
la bine sir rau si include sentimente de rusine si culpa;
-cel mai dificil este sa tolerezi anxietatea nevrotica si morala:sunt
intrapsihice, si presiunea lor nu poate fi rezolvata prin actiuni evitative
MECANISME DEFENSIVE:
-Ego-ul le utilizeaza pentru a face fata amenintarilor id-ului, supraego-ului
si lumii externe, prin ele reusind da reduca anxietatea asociata
1.REPRESIA:
-mecanism defensiv fundamental al teoriei freudiene
- desemneaza procesele prin care ego-ul elimina din spatiul constientului, in
mod automat, dorintele, gandurile, convingerile, sentimentele sau amintirile
neplacute
-persoana nu este constienta de utilizarea represiei
-represiile importante se produc in copilarie, deoarece ego-ul este imatur si
putin puternic
-adeseori represia creeaza mai mult probleme decat sa le resolve
-caracterul inconstient al represiei, face ca ea sa nu poata fi stopata cand nu
mai este necesara;exista personae la care persista si in adolescent si

maturitate , blocand adevarata autocunoastere si dezvoltand severe simptome


nevrotice.
2. RATIONALIZAREA:
-se refera la a utiliza si a crede in explicatii plauzibile superficiale pentru a
justifica un comportament inacceptabil
3.REGRESIA:
- presupune reintoarcerea la un comportament tipic dintr-o perioada timpurie
si sigura din viata persoanei

I.1.3. DEZVOLTAREA PERSONALITATII:


I.1.3.1.DEZVOLTAREA PROCESELOR GANDIRII:
-se centreaza pe modificarile evolutive ce permit trecerea de la procesele primare
de gandire la la cele secundare;
-procesele primare de gandire sunt relevate de limbajul inconstientuluiin care
realitatea si fantezia se confunda; caracteristicile gandirii primare se regasesc mai
ales in vise;
-procesele secundare de gandire sunt relevate de limbajul constientului si al
realitatii testate; in paralel se structureaza treptat ego-ul si supraego-ul.
I.1.3.2.DEZVOLTAREA INSTINCTELOR:
-sursa instinctelor sunt starile fiziologice de excitatie care tind sa se localizeze in
anumite zone corporale=zone erogene
-exista o predeterminare bilogica a dezvoltarii si schimbarii principalelor zone
erogene
-dezvoltarea intelectuala si emotionala a individului este dependent a de
interactiunile sociale, anxietatile si recompensele care se produc in legatura cu
zonele erogene
-aceasta evolutie cunoaste cinci stadii:
1.Stadiul oral:
- in primele 12-18 luni, dorintele sexuale ale copilului sunt centrate in jurul
regiunii orale (gura, limba, buze)
-fixatia=blocarea evolutiva a unei persoane intrun anumit stadiu; cauzele fixatiei
sunt reprezentate de satisfactie excesiva, sau o frustrare sau o anxietate dezvoltate

in relatie cu zona erogena a stadiului respectiv; deoarece energia libidinala


continua sa fie investita in acel stadiu, in conditii de stress excesiv persoana poate
regresa la acel stadiu, aceasta constituin mecansimul sau defensive
-FREUD a identificat 2 tipuri de trasaturi de personalitate care exprima regresia la
stadiul oral:
1. receptivitate orala: indivizii dezvolta relatii de dependenta fata de
persoanele care ii ingrijesc si ii hranesc; psihologic, sunt mai sugestibile si mai
usor de pacalit;
2. agresivitatea orala:in relatii sociale sunt agresivi verbal, sunt sarcastic si
argumentative, incercand sa domine si sa controleze o discutie.
2.Stadiul anal:
-in jurul varstei de 2-3 ani ,gratificarea libidinala este obtinuta prin stimularea
regiunii anale;
-exercitiul toaletei antreneaza copilul si parintii in problematica interactiunilor si
conflictelor sociale; este un conflict intre eliminare si retentie, intre placer epentru
evacuare si placere prin retentie, sau intre dorinta de a obtine placere prin eliminare
si cerintele lumii externe pentru amanarea acesteia; reprezinta primul conflict
crucial dintre individ si societate;
-categoria parintilor rigizi genereaza experimentarea de catre copii a acestui
conflict in mod dureros si vor trebui sa se supuna; aceste experiente se vor dezvalui
in atitudinile rebele fata de figurile autoritare din mediul social;
-categoria parintilor permisivi care ca prin atitudinea lor sa creasca stima de sine si
favorizeaza uneori dezvoltarea unor tendinte artistic-creative;
-fixatia in stadiul anal:
- va determina dezvoltarea personalitatii anal-retentive: persoane care cauta sa
amane satisfactie pana in ultimul moment posibil; se caracterizeaza prin
meticulozitate excesiva, zgarcenie si perseverenta in a acumula cat mai mult ;

-personalitatea anal-expulsiva reactioneaza impotriva rigiditatii parintilor;


trasaturile include dezordinea, agresivitatea, exploziile emotionale si chiar
cruzimea sadica.
Stadiul uretral nu poate fi clar diferentiat de stadiul anal; se particularizeaza doar
prin faptul ca uretra dobandeste valente erogene.
3.Stadiul falic:
-baiatul/fata invata sa-si produca senzatii de placere prin atingerea organelor
sexuale;
-stadiul falic este dominat de constientizarea faptului ca baieti au penis, iar fetele
nu;
-copii se intreaba de ce fetele nu au penis, iar raspunsul la intrebare este asociat
cu emotii negative: frica la baieti, gelozie la fete
-Complexul Oedip pattern afectiv-relational :iubire fata de mama si ura fata de
tata; constituie sursa unor severe conflicte;
-apar anxietatea castrarii, identificarea cu tatal si invatare treptata a faptului de a
ceda in fata autoritatii;
-un supra-ego sever poate rezulta dintr-un intens complex oedipian ; exista
situatiile in care efectele complexului Oedip pot fi mult mai evidente atunci cand
un barbat isi allege o trasaturi fizice asemanatoare cu cele ale mamei
-Complexul Electra(Anna Freud): intensificarea atasamentului pentru tatal sau, si
privirea mamei ca pe o rivala;
-complexul lui Oedip se rezolva in jurul varstei de 5 ani, prin identificare cu
parintele de acelasi sex;
-toate aspectele semnificative ale personalitatii se dezvolta in primele trei stadia
4.Stadiul de latenta:
- absenta unei zone erogene distinct;
-perioada de tranzitie linistita de la stadiile pregenitale la cele genital, ce se intinde
pe intervalul 6-12 ani;
-nu este un stadiu psihosexual real si poate fi in mare parte sau in intregime absent
in unele cazuri;
-instinctele libidinale sunt sensibil reduse ca intensitate si impinse in zona
inconstientului prin represie;

-alteori instinctele sunt transformate prin sublimare si redirectionate in directii mai


acceptabile personal si cultural.
5.Stadiul genital (stadiul maturitatii psihosexuale):
-debuteaza cu pubertatea , adica in jurul varstei de 13 ani la baieti si la fete in jur
de 11-12 ani;
-se deosebeste de celelalte stadia prin tipurile de cathesis care il insotessc;
-cathesis: investirea sau atasare libidoului personal, fie unui obict real din lumea
externa, fie unei fantasme apartinand lumii intrapsihice;
-cathesis-urile stadiilor pregenitale sunt autocentrate, egocentric, placerea maxima
obtinandu-se de la propriul corp;
- cathesis-urile stadiului genital sunt directionate mai putin egocentric, intr-un mod
altruist catre exterior;
-energiile directionate extern sunt reprezentate de dragoste si munca care reflecta
functionarea normal a personalitatii, expresie a maturizarii;
- cathesis-urile din stadiile precedente nu dispar complet, dar vor fi recanalizate si
integrate prin sublimare, cu cele specific stadiului genital;
-persoanele care au fost incapabile sa realizeze atasamente psihologice pe
parcursul stadiilor anterioare vor dezvolta pattern-uri comportamentale anormale:
imaturitate, deviant sexual, nevroze;
-parcurgerea cu success a fiecarui stadiu si rezolvarea conflictelor associate sunt
conditii ale sanatatii psihologice a individului.

I.1.3.3. TESTELE PROIECTIVE DE PERSONALITATE:


-cunoasterea pulsiunilor, conflicelor si dorintelor inconstiente este privita ca pe o
modalitate de abordare terapeutica si de rezolvare a problemelor cu care se
confrunta individul;
-una dintre metode este reprezentata de testele nestructurate (proiective) de
personalitate;
-expunand subiectul la un continut nestructurat si solicitandu-l sa-l structureze,
acesta va utilize propriile mecanisme defensive pentru a accesa continuturile
inconstiente (Gleitman)

-testele proiective permit prin utilizarea unor sarcini relativ nestructurate obtinerea
unui numar nelimitat de raspunsuri;
-modul in care va interpreta (structura) individual continutul prezentat (materialul
testului ) va reflecta aspect ale functionarii psihice;
-surprind intr-o maniera glabala structurile personalitatii, iar interpretarea
rezultatelor reprezinta o perspective globala asupra personalitatii si nu detelii
particulare ale acesteia;
-releva caracteristici ascunse, latent si inconstiente ale personalitatii; cu cat
materialul unui test este mai nestructurat, cu atat va fi mai sensibil la influenta
aspectelor inconstiente ale vietii psihice a individului.
TIPURI DE TESTE PROIECTIVE:
- In functie de modul de prezentare a materialului testului :
I.TESTE CU PETE DE CERNEALA:
1. TESTUL RORSCHACH (Hermann Rorschach):
-tehnica asociativa
-consta in prezentare a 10 planse care reprezinta o serie de pete de cerneala
simetrice (5 alb-negru, 5 color); prezentarea se face in 2 etape:in prima etapa se
adreseaza intrebarea :Ce va sugereaza acest desen?; in a doua etapa se evalueaza
raspunsurile subiectilor urmarind 3 dimensiuni- locatia, determinantii si continutul
structurii invocate de subiect
-exista o cotare cantitativa
2. TESTUL HOLTZMAN AL PETELOR DE CERNEALA
-proba asemanatoare cu cu testul Rorschach; subiectului I se solicita sa dea
raspunsuri mai scurte la un numar mai mare de pete cerneala; Holtzman sustine ca
este o forma mai usor de standardizat
II.TEHNICI VERBALE:
1.TESTUL ASOCIATIILOR LIBERE(GALTON,initial)
-tehnica specifica psihanalizei
-consta in prezentarea unor cuvinte neralitionate

-li se cere subiectilor sa spuna cuvintele care le vin in minte imediat dupa
prezentarea cuvantului initial;

2.TESTUL COMPLETARII DE PROPOZITII


- I se solicita subiectului sa completeze cuvintele care le vin in minte imediat dupa
prezentarea cuvantului initial
III.TEHNICI FIGURALE
1.TESTUL RASPUNSULUI LA FRUSTRARE (ROSENZWEIG)
-derivat din teoria lui Rosenzweig relative la agresivitate
-materialul de prezentare consta in imagini in care o persoana este frustrate de o
alta
-subiectul trebuie sa raspunda in locul persoanei frustrate
-raspunsurile sunt clasificate in functie de tipul de agresivitate (obiectuala, de
confruntare cu obiectul frustrant, de aparare a eu-lui) si diectionarea agresivitatii
(spre exterior, spre interior sau nedirectionata, ca rezultat al strategiilor de tip
evazionist de raspuns la frustrare).

II.TEORIA BEHAVIORISTA A PERSONALITATII


BEHAVIORISM:
-orientare majora in psihologie
-B.F.Skinner cel mai faimos reprezentant al behaviorismului radical
contemporan; J.B. Watson a lansat paradigm behaviorista, sustinand ca
personalitatea este intru totul influentata de mediu
-perspectiva behaviorista formuleaza ipoteze diferite asupra personalitatii:
1.personalitatea este definita in termeni de comportamente observabile

2.comportamentul, si implicit personalitatea este determinat de factori de


externi mediului, adica de intariri si stimuli discriminatori
3.este posibil sa se exercite influenta pozitiva asupra oamenilor, schimband
conditiile de mediu, inclusive pe cele sociale
4. schimbarea poate sa apara pe tot parcursul vietii unei personae
5.behaviorismul studiaza individul, fara sa considere ca factorii ce exercita
influenta asupra unei personae vor exercita in mod obligatoriu aceeasi influenta
asupra altei personae
-behaviorismul sustine ca modalitatile comportamentale ale oamenilor sunt
determinate de factori externi, nu de factori interni

II.1.TEORIA LUI SKINNER ASUPRA


PERSONALITATII:
Perspectiva comportamentala pune accentul pe caracteristici situationale si
minimizeaza importanta predispozitiilor generale de raspuns cu privire la
importanta stimulilor din mediul extern
SKINNER:
-a elaborat o teorie a comportamentului ce are la baza influenta consecintelor
comportamentului, cunoscute sub numele de recompensa si pedepsa
-se centreaza pe ideea de predictibilitate si control al comportamentelor
observabile;
-influentele comportamentului sunt externe individului
-este illogic sa conideri trasaturi ale personalitatii sau motive interne ca si
cause ale comportamentului;cauzele interne implica un rationament circular;
trasaturile sunt deduse din comportament si sunt simple descrieri sumare ale
comportamentului;
-trecerea de la explicatii interne la explicatii externe (stimuli si intariri),
verificabile reprezinta un progres al stiintei
-sentimentele si gandurile (factori interni) nu sunt cauze ale
comportamentului, ci produse colaterale ale factorilor de mediu care
cauzeaza un comportament deschis

-oamenii prezinta capacitatea de a se acomoda la mediu, de a invata sa


raspunda in moduri diferite, realizand o selectie a comportamentului prin
consecintele sale; reprezinta capacitatea de a invata din experienta

II.1.1.STRUCTURA PERSONALITATII:
unitatea structurala cheie este rapunsul;
raspunsul variaza de la un simplu reflex la comportamente complexe
raspunsul reprezinta un comportament extern, observabil, care poate fi
pus in relatie cu anumite evenimente din mediu
procesul de invatare reprezinta asocierea raspunsurilor care apar ca
rezultat al evenimentelor din mediu
cele mai bune comportamente operante ce pot constitui obicte de
cercetare sunt cele care apar in mod distinct si repetat, astfel incat pot
fi observate si cuantificate; invatarea este masurata prin modificarea
(scadere sau crestere) ratei (frecventei) unui asemenea raspuns
operant, pe parcursul timpului
raspunsurile operante nu pot fi asociale cu nici un stimul; stimuli din
mediu nu obliga organismul sa initieze un comportament; cauza
primara a comportamentului este organismul insusi (cainele sare,
alearga, copilul gangureste); nu toate comportamentele sunt guvernate
de regulile conditionarii operante.

II.1.2.PROCESELE PERSONALITATII:
Skinner a introdus termenii de conditionare clasica si conditionare operanta,
pentru a deosebi modelul invatarii reflexe al lui Pavlov de propriul sau
model
In conditionarea clasica, aparitia intaririi pozitive sau negative nu depinde de
ceea ce face subiectul; stimulul conditionat (lumina) precede si determina
reactia conditionata (salivatia);
In conditionarea operanta comportamentul este modelat si mentinut de
consecintele sale; orice eveniment care creste probabilitatea de aparitie a
unui comportamnet, fie prin prezenta sa (intarire pozitiva), fie prin disparitia

sa (intarire negativa) este prin definitie o intarire; comportamentul operant


nu este influentat unilateral de mediu ca si comportamentul reflex, ci implica
un raspuns atat din partea persoanei, cat si din partea mediului;
In co exista doua cai prin care se poate creste frecventa unui raspuns:
intarirea pozitiva si intarirea negativa; exista si doua cai de a scadea
frecventa unui raspuns : pedeapsa si extinctia (impiedica aparitia
consecintelor favorabile);
INTARIRE POZITIVA:
-orice stimul (eveniment) a carui prezenta creste frecventa comportamentului
asupra caruia actioneaza; exista o crestere a ratei de raspuns, comparative cu rata
de raspuns inainte de orice intarire;intariri a caror declansare creste frecventa de
raspuns
-intariri primare: sunt innascute (mancarea)
-intariri secundare:recompense invatate (lauda)
INTARIRE NEGATIVA:
-orice stimul a carui retragere creste frecventa unui comportament
-intarirea negativa nu este pedeapsa: in creste frecventa unui comportament,
pedeapsa o scade
PEDEAPSA:
-stimul, care daca e prezentat imediat dupa un raspuns, scade frecventa
raspunsului; efectul imediat este reducerea frecventei unui comportament
operant; pedeapsa are si efecte negative neintentionate, astfel incat devine o
tehnica in general nedorita de control al comportamentului;

II.1.3.DEZVOLTAREA PERSONALITATII:
-rol important al PROGRAMELOR DE INTARIRE in dobandirea si
efectuarea comportamentelor ;
-programul de intarire se refera la o relatie specifica intre raspuns si intarire
INTARIRE CONTINUA:

-raspunsurile care produc mereu intarire fac parte dintr-un program de


intarire continua (primirea unei cafele ori de cate ori introduce moneda in
aparat etc)
- programele de intarire continua determina invatare rapida doar daca
intarirea urmeaza imediat comportamentului; daca intarzierea e prea mare
invatarea nu are loc;
INTARIRE IN PROPORTIE FIXA:
- programele de intarire in proportie fixa intaresc comportamentul in functie de
numarul de raspunsuri care au fost emise; de ex intru-un PF-20, comportamentul
este intarit dupa fiecare al 20-lea rapuns
INTARIRE IN PROPORTIE VARIABILA:
-intaririle sunt date in functie de numarul de raspunsuri ale organismului ,
dar numarul exact de raspunsuri urmate de o intarire variaza in functie de o
medie prestabilita
INTARIRE LA INTERVAL FIX:
-intaresc raspunsuri bazandu-se pe trecerea timpului; rata de raspuns creste
foarte mult spre sfarsitul fiecarui interval (10 secunde, de exemplu)
INTARIRE LA INTERVAL VARIABIL:
-se furnizeaza intariri in functie de intervalele de timp care se schimba de la
o intarire la alta
PROGRAME MULTIPLE:
-presupun utilizarea unor programe de intarire alternative, combinarea celor
prezentate anterior

INSTRUMENTE DE EVALUARE A PERSONALITATII:


The Behavior Assessment System for Children
-Reynolds &Kamphaus

III.TEORIA UMANISTA A PERSONALITATII:

CARL ROGERS este initiatorul terapiei nondirective sau centrate pe client,


iar recent cunoscuta sub numele de terapie centrata pe persoana
Teoria lui Rogers privind personalitatea este o abordare fenomenologica,
aratand ca oamenii pot si trebuie sa fie intelesi prin intermediul modului in
care se percep pe ei insisi precum si lumea din jurul lor
Promoveaza conceptul de SINE si experientele relationate cu propria
persoana

III.1. TEORIA ROGERSIANA A


PERSONALITATII:
-Carl Rogers prin abordarea sa fenomenologica ce centreaza pe importanta
perceptiilor, a trairilor affective, a raportului subiectiv (introspectiv), a realizarii
de sine si a procesului schimbarii.

III.1.1.STRUCTURA PERSONALITATII:
SINELE:
-conceptul cheie este conceptul de sine
-perceptiile oamenilor asupra obiectelor, fenomenelor si semnificatiile atasate
acestora alcatuiesc campul fenomenal
-partile campului fenomenal percepute de individ caal meu,eu,mie constituie
sinele
-sinele se modifica de-a lungul vietii, el isi pastreaza constant caracteristica de
sistem structurat, integrat si organizat
-sinele coordoneaza comportamentul individului
-reprezinta un set organizat de perceptii, este la dispozitia constiintei, deci poate
deveni constient
SINELE IDEAL:
-este acea imagine despre sine pe care individual doreste cel mai mult sa o aiba

-include perceptiile si semnificatille potential relevante pentru sine, care au o foarte


mare importanta pentru persoana
EVALUAREA IMAGINII DE SINE:
-SINELE este un element important al experientei umane si ca scopul fiecarei
personae este de a deveni cu adevarat el insusi

1.TEHNICA Q-SORT:
Tehnica conceputa de Stephenson (1953)
Utilizata pentru a evalua imaginea de sine
Examinatorul prezinta subiectului un grup de cartonase, pe fiecare
aflandu-se o fraza referitoare la o trasatura de personalitate
Tehnica implica o sarcina in care subiectul trebuie sa ordoneze o serie de
afirmatii despre sine in categorii ce se inscriu intre cel mai caracteristic
si cel mai putin caracteristic; afirmatiile pot fi ordonate si in raport cu
sinele ideal intre Cel mai caracteristic pentru eu-l meu ideallaCel mai
putin caracteristic pentru eu-l meu ideal; se pot obtine estimari
cantitative ale diferentei dintre imaginea de sine reala si sinele ideal;
limitele metodei sunt determinate de faptul ca subiectul este obligat sa
utilizeze frazele oferite de examinator si de faptul ca el trebuie sa
ordoneze aceste fraze intr-un mod prcis, impus sub forma unei distributii
normale

III.1.2.PROCESELE PERSONALITATII:
1. AUTOACTUALIZAREA (AUTOREALIZAREA):
-tendinta catre realizarea propriului potential
-implica tendinta organismului de a evalua de la stadiul de entitate simpla
catre una complexa
-exprima trecerea de la dependent la independent, de la fixitate si rigiditate
catre un proces de schimbare si libertate de expresie

-include tendintele persoanei de a-si satisface propriile nevoi si de a reduce


tensiunea interna, dar subliniaza si placerea si satisfactiile derivate din
actiunile care antreneaza intreg organismul
-au fost create scale pentru evaluarea conceptului de autoactualizarea: scala
cu 15 itemi care masoara capacitatea de a actiona independent, autoacceptarea sau stima de sine, acceptarea propriei vieti affective si increderea
fata de relatiile interpersonale
2.CONSISTENTA SI CONGRUENTA SINELUI:
-organismul functioneaza astfel incat sa-si pastreze consistenta, unitatea
(inteleasa ca absenta a conflictului) intre perceptiile de sine si intre aceste
perceptii si experienta cu mediul
-conceptul de consistenta a sinelui a fost dezvoltat de Lecky (1945):organismul
tinde sa-si pastreze unitatea structurala a personalitatii;orice individ se va
comporta intr-un mod conform cu imagine ape care o are depre sine, chiar daca
din punct de vedere obiectiv acest comportament nu este intotdeauna optim
3.SITUATII DE INCONGRUENTA SI MECANISME DEFENSIVE:
-starea de incongruenta apare atunci cand exista o discrepant intre modul in care
individul se autopercepe si experienta reala cu lumea inconjuratoare
-starea de incongruenta se manifesta ca tensiune si confuzie interioara; cand
apare, individual nu este constient de acest faptsi devine potential vulnerabil la
anxietate
-printr-un process denumit subceptie pot fi receptionate informatii contrare
imaginii de sine, inainte ca acestea sa devina constiente (subceptia este mecanism
defensiv)
-raspunsul la amenintarea reprezentata de recunoasterea experientelor aflate in
conflict cu imaginea de sine este cel de aparare; reactionam defensive interzicand
accesul in sfera constienta experientelor percepute si considerate (inconstient) ca
fiind in conflict cu imaginea de sine
-distorsiunea (mecanism defensiv) permite accesul in constiinta a experientei, dar
intr-o forma concordant cu imaginea de sine

-negarea (mecanism defensiv) existentei experientei asigura apararea de


experientele amenintatoare, prin inhibarea manifestarii constiente a acesteia
-individul este cel care da semnificatia evenimentului, in functie de experienta sa
de viata si de necesitatea de a mentine unitatea structurii imaginii de sine
4.NEVOIA DE APRECIERE POZITIVA/DE ACCEPTARE IN
NECONDITIONATA
-Rogers , 1959, a dezvoltat conceptual de nevoie de apreciere pozitiva: presupune
atitudini ca respect, caldura sufleteasca, simpatie si acceptare (toleranta) fata de
copil si se exprima prin nevoia acestuia de a primi dragoste si afectiune
-daca I se impun copilului conditii pentru a fi considerat valoros, demn de pretuire
se poate ajunge la negarea propriilor experiente si la o disociere intre acestea si
perceptia subiectiva a sinelui
-originele neconcordantelor aparute in imaginea de sine si originile conflictului
dintre experienta individului si imaginea acestuia despre sine se afla in tendinta
copilului de a pastra dragostea si aprecierea celor din jur
-conditionarea aprecierii pozitive duce la negarea sau distorsionarea experientelor
ce ameninta structura sinelui.

III.1.3.DEZVOLTAREA PERSONALITATII:
-forte ale dezvoltarii exista in fiecare individ
-pe masura ce sinele se dezvolta, se dezvolta si nevoia de apreciere pozitiva a
individului
1.AUTOREALIZAREA SI DEZVOLTAREA SANATOASA A PSIHICULUI:
-important este mediul familial in care se dezvolta copilul: creste liber intr-o satre
de congruent, avand ocazia de a-si dezvolta potentialul sau se creste pe fondul unui
sentiment de incongruenta de sine, ceea ce face ca el sa devina treptat defensive

-dezvoltarea sanatoasa a personalitatii are loc intr-un climat familial care ii permite
copilului sa invete sa se accepte pe sine si in acelasi timp fiind acceptat de parinti,
chiar daca acestia dezaproba aspect particulare ale comportamentului copilului
EVALUAREA PERSONALITATII:
-nu se folosesc foarte multe teste pentru evaluare, deoarece aceasta teorie se axeaza
pe aspectele positive, numai este necesara evaluarea aspectelor negative; evaluarea
poate induce individului ideea conform careia evaluatorul stie mai multe decat el
despre propria persoana
CALIFORNIA Q-SET (FORMA III)(JACK BLOCK)

IV.TEORIA SOCIAL-COGNITIVA A
PERSONALITATII:
Pune accent pe originile sociale ale comportamentului si pe importanta
proceselor cognitive in toate aspectele functionarii psihice: motivatie, emotie
si actiune
Isi are originile in teorii invatarii, fapt pentru care initial a fost denumita
teoria invatarii sociale
Particularitatile acesei teorii sunt :
-considerarea individului ca agent de actiune
-evidentierea originilor sociale ale comportamentului
-evidentierea rolului proceselor cognitive in dezvoltarea si functionarea
personalitatii
-centrarea pe cercetarea sistemica
-evidentierea posibilitatii invatarii unor comportamente complexe in absenta
intaririlor

CONCEPTIA ASUPRA PERSOANEI:


-exponentii cei mai important: Albert Bandura si Walter Mischel

-persoana este active si utilizeaza procese cognitive pentru a reprezenta situatii de


viata, pentru a formula predictii asupra viitorului, pentru a allege intre mai multe
alternative
-teoria sugereaza ca un comportament poate fi explicat in termini de interactiune
intre persoana si mediu; Bandura a numit acest proces DETERMINISM
RECIPROC
-persoanele sunt influentate de fortele din mediu, dar in acelasi timp ei au libertatea
de a alege cum sa se comporte

IV.1. STRUCTURA PERSONALITATII:


-structurile se refera in primul rand la procese cognitive
1.COMPETENTELE-DEPRINDERILE:
-importante sunt competentele si deprinderile cognitive, adica abilitatea persoanei
de a rezolva problem si de a face fata problemelor de viata cu care se confrunta
-aceste competente se refera la modalitati de a judeca problemele de viata,cat si la
deprinderi comportamentale de a solutiona efectiv aceste probleme
-oamenii dispun deseori doar de competente contextual-specifice, ceea ce face ca o
persoana competenta intr-un context poate sa fie sau nu competenta in alt context
2.SCOPURILE:
-SCOPUL se refera la capacitatea oamenilor de a anticipa viitorul si de a fi
automotivati
-ghideaza stabilirea prioritatilor, selectarea situatiilor si permit organizarea
comportamentului pe perioade mai lungi de timp
-sunt organizate intr-un sistem, organizat ierarhic (scopuri mai importante decat
altele)
3.SINELE SI SENTIMENTUL DE AUTOEFICACITATE
-SINELE se refera la procese specific ale sinelui; persoana are conceptii despre
sine si procese de autocontrol care se pot modifica in timp si in functie de situatie

-AUTOEFICACITATE: aspect particular al sinelui, central in teoria lui Bandura; se


refera la capacitatea autoperceputa de a face fata unor situatii specific
-Bandura opineaza ca judecatile privind autoeficacitatea influenteaza alegerea
situatiilor in capre o persoana se implica, efortul pe care il depune intr-o anumita
situatie, timpul pe care il aloca unei situatii si reactiile emotionale din timpul
anticiparii situatiei sau implicarii in situatie
-autoperceptiile privind eficacitatea ne influenteaza gandirea, motivatia,
performanta si activarea emotional

IV.2.PROCESELE PERSONALITATII:
1.INVATAREA OBSERVATIONALA(MODELAREA)
-reprezinta capacitatea de a invata comportamente complexe prin obsevarea altora
-persoana al carei comportament este observat se numeste model
ACHIZITIE VS EXECUTIE
-un comportament nou si complex poate fi achizitionat independent de intariri, dar
executia lui depinde de recompense si pedepse
-distinctia intre achizitie si executie este similara cu distinctia intre un
comportament potential si unul manifest
2.CONDITIONAREA VICARIANTA
-copii pot invata anumite rectii emotionale prin simpla empatizare cu modelul
-invatarea unor raspunsuri emotionale de la un model
-odata dezvoltata, conditionarea vicarianta este intensa si de lunga durata
- pe masura ce cresc copii isi selecteaza active modelele pe care sa le observe sis a
incerce sa le imite
3.OBIECTIVE, STANDARDE SI AUTOREGLARE:

-prin observarea modelelor, oamenii pot sa-si insuseasca standarde interne pentru
evaluarea propriului comportament si a comportamentului altora; aceste standard
sunt obiective pe care trebuie sa le atingem si fundamente pentru intariri interne
sau externe
-procesul de autointarire este important pentru mentinerea unui comportament in
absenta intaririlor externe
-comportamentul este intarit prin expectante sau consecinte anticipate, mai mult
decat prin consecintele immediate
-oamenii sunt proactive=capabili sa-si stabileasca propriile standard si obiective si
nu doar sa raspunda la cerintele mediului
-prin capacitatea de a-si stabili obiective si prin autointarire este posibila
autoreglarea functionarii umane
4.AUTOEFICACITATE SI PERFORMANTA:
-BANDURA releva importanta autoperceptiilor privind eficacitatea ca mediatori
cognitive ai actiunii
-aprecierile asupra eficacitatii influenteaza gandirea, emotia si actiunea
-o persoana isi stabileste standard si obiective , iar apoi recurge la judecati
evaluative relative la abilitatile sale de a desfsura acele comportamente necesare
atingerii obiectivelor

IV.3.DEZVOLTAREA PERSONALITATII:
-teoria social-cognitiva pune accent pe dezvoltarea competentelor cognitive,
expectantelor, obiectivelor,standardelor, sentimentului de autoeficacitate si a
functiilor autoreglatorii prin invatare observationala si experienta directa
-autoeficacitatea poate avea ca surse: realizari prezente, experiente vicariante,
persuasiune verbala
1.DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI AGRESIV:

-in general, agresivitatea este invatata prin observarea unor modele aggressive si
prin experienta directa; stilul agresiv de comportament este invatat prin obsevarea
modelelor familiale, a comportamentului prietenilor,a modelelor oferite de massmedia
-teoria s-c apreciaza ca un comportament poate fi provocat de stimuli durerosi, de
expectantele ca un astfel de comportament sa fie recompensat sau de ambele
-comportamentul agresiv este reglat de consecintele sale, care isi pot avea originea
in trei surse:consecinte externe directe, experientierea vicarianta a consecintelor la
altii si consecintele autoproduse
-comportamentul agresiv poate fi stopat prin aplicarea de pedepse externe(teama)
sau prin expectantele unei autopedepsiri (sentiment de vina-implica invatarea unor
standard etice si morale de comportament)
2.DEPRINDERILE DE AMANARE A RECOMPENSEI:
-implica dezvoltarea unor competente cognitive si comportamentale
-capacitatea de a amana o recompense este determinate de consecintele
expectante,care sunt influentate de experientele personale anterioare, de observarea
consecintelor la modele si de reactiile personale
-Mischel a studiat la copii strategiile de amanare a recompensei: stabilirea de reguli
interne, distragerea atentiei, concentrarea pe calitatile abstracte ale stimulului
EVALUAREA PERSONALITATII:
-constau in principal in scale de evaluare
-pot fi administrate sau completate de catre o alta persoana
-cuantificarea se face pe baza frecventei si prin observatie directa
-permit identificarea factorilor de mediu relationati cu comportamentul
-rezultatele pot fi influentate de eroarea observatorului
-WORK SELF-EFFICACY INVENTORY (RAELIN, 2005)

V.TEORIA TRASATURILOR DE
PERSONALITATE:
Oamenii prezinta predispozitii generale de a raspunde intrun anumit mod,
aceste predispozitii purtand numele de trasaturi
Trasaturile constituie fundamental personalitatii umane
Personaliatatea are o structura ierarhica
Eynsenck: comportamentul poate fi definit ca ansamblu de raspunsuri
specific; raspunsurile specifice formeaza impreuna obisnuinte, iar
obisnuintele impreuna formeaza trasaturi;trasaturile tind sa se uneasca si sa
formeze tipuri;personalitatea este definita ca o structura multinivelara

V.1. ABORDAREA LUI GORDON W. ALLPORT


Trasaturile sunt unitati de baza ale personalitatii si au fundamentare
neurobiologicala;reprezinta dispozitii generale ale persoanei si au ca si
proprietati:frecventa, intensitate si varietatea situatiilor in care se manifesta

V.1.1.TIPURI DE TRASATURI:
Allport identifica trasaturi cardinale, trasaturi centrale si trasaturi secundare;
Trasaturi cardinale: se manifesta in fiecare comportament al persoanei;
oamenii au putine astfel de trasaturi;
Trasaturi centrale:se manifesta in mai putine situatii decat cele cardinale
Trasaturi secundare:nivel de generalitate si semnificatie mai redus
Trasatura: se refera la ceea ce face persoana in general, in cele mai multe
din situatii, nu ceea ce face in orice situatie

V.1.2.AUTONOMIA FUNCTIONALA:
Autonomia functionala= se refera la internalizarea motivelor

V.1.3.CERCETARE IDIOGRAFICA:

ALLPORT promoveaza studiul idiografic ,adica a individului in unicitatea


sa, pentru a sti cat mai multe depre el, nu de a-l compara;(studiul
nomotetic=vizeaza compararea indivizilor pe mai multe dimensiuni

V.2. ABORDAREA LUI HANS J.EYSENCK:


V.2.1. ANALIZA FACTORIALA:
Eysenck a relevat importanta dezvoltarii unor tehnici adecvate de masurare a
trasaturilor de personalitate, a unei teorii usor testabile si importanta
stabilirii fundamentelor biologice ale fiecarei trasaturi;
Analiza factoriala= tehnica care presupune aplicarea unui mare numar de
probe unui numar mare de indivizi
AF presupune ca modaliatatile comportamentale care evolueaza impreuna
sunt relationate si au in spatele lor trasaturi commune

V.2.2.DIMENSIUNILE BAZALE ALE


PERSONALITATII:
Eysenck identifica 2 dimensiuni fundamentale ale
personalitatii:introversiune-extraversiune si neuroticism(stabil-instabil);
ulterior a adaugat o a treia dimensiune-psihoticism; aceste dimensiuni sunt
partial innascute;
MODALITATI DE EVALUARE A CELOR 3 DIMENSIUNI:
-EYSENCK aelaborat 2 chestionare pentru a masura dimensiunea
introversiune-extraversiune: Inventarul de personalitate Maudsley si
Inventarul de Personalitate Eysenck
CERCETARI EXPERIMENTALE:
- Au relevant diferente comportamentale intre extraverti si introverti;
- Extravertii:sunt mai sugestibili, active sexual, prefer umorul agresiv si cu
conotatii sexual, prefer profesii in care interactioneaza mai mult cu ceilalti;
- Introvertii:sensibili la durere, obosesc mai repede, excitatia scade performata
introvertilor ,sunt circumspecti si lenti; au performante academice superioare

BAZELE BIOLOGICE ALE INTROVERSIUNII-EXTRAVERSIUNII:


- Eysenck arata ca diferentele interindividuale introverti-extraverti reflecta
diferente in functionarea neurofiziologica
- Factorii genetici contribuie in procent de 66% la variant demensiunilor
majore ale personalitatii

V.2.3.PSIHOPATOLOGIA SI MODIFICAREA
COMPORTAMENTULUI:
-tipurile de simptome se afla in relatie cu trasaturile de baza ale personalitatii si cu
principiile de functionare a sistemului nervos;
-simptomele nevrotice apar din cauza unei actiuni atat a sistemului biologic cat si a
experientelor personale
-Eysenck a pus accent pe importanta factorilor genetici in dereminarea
personalitatii si recomanda terapia comportamentala si tratamentul systematic
bazat pe principiile teoriei invatarii; a criticat teoria si terapia psihanalitica

V.3.ABORDAREA LUI RAYMOND B. CATTELL


V.3.1.TEORIA ASUPRA PERSONALITATII:
V.3.1.1.TIPURI DE TRASATURI:
-Face disrinctie intre trasaturi de abilitate, trasaturi de temperament si trasaturi
dinamice pe de o parte,si intre trasaturi de suprafata si trasaturi sursa;
Trasaturi de abilitate=priceperi si abilitati care ii permit individului sa
functioneze eficient (inteligenta)
Trasaturi de temperament= se refera la viata emotional si la calitatea stilului
de comportament (calm, emotiv,impulsive etc)
Trasaturi dinamice=aspecte motivationale, obiective, scopurile cele mai
importante pentru individ
Trasaturi de suprafata=exprima comportamente aparent relationate, dar care
nu obligatoriu evolueaza impreuna si nu au cauza commune

Trasaturi sursa=exprima comportamente care evolueaza impreuna si


formeaza o dimensiune unitara si independenta a personalitatii;reprezinta
fundamentele personalitatii

V.3.1.2.SURSE PENTRU TRASATURI:


Cattell a urmarit sa identifice trasaturile sursa=genereaza un numar foarte
mare de raspunsuri comportamentale
Exista 3 tipuri de date care ne conduc la trasaturile-sursa:
1.date extrase din experientele cotidiene (LIFE-DATA/date-L)
2.date de chestionar (Questionnaire Data/date-Q)
3.date oferite la teste obiective (Objective Test/ date-OT)

V.3.1.3.STABILITATE SI VARIABILITATE IN
COMPORTAMENT:
Cattell a ajuns la concluzia ca motivatia umana consta in tendinte innascute,
numite ergi si din motive determinate de mediu, numite sentimente;
Stare =modificari emotionale si dispozitionale care sunt in mare masura
determinate situatiile pe care individul le traieste (anxietate,
depresia,oboseala, curiozitatea etc);
Rol=aceiasi stimuli sunt perceputi diferit in situatii diferite, in functie de
rolul in acea situatie

V.4.ABORDARI PSIHOMETRICE ALE


PERSONALITATII SI CHESTIONARELE
STRUCTURATE DE PERSONALITATE:
1.16 PF;2.MMPI; 3.CPI;4.FPI; 5.EPQ
-ABORDARE NOMOTETICA

V.5.MODELUL BIG FIVE SI NEUROSTIINTELE


PERSONALITATII:

Modelul lui Costa si McRae (Five Factor Model, 1983)

V.5.1. CIFRA MAGICA 5 , +/-2

V.5.2. TRASATURILE BIG FIVE-SUBSTRATURI


NEUROBIOLOGICE
Zonele cerebrale, neurotransmitatorii si hormonii asociati cu fiecare trasatura
BIG FIVE

TULBURARILE DE PERSONALITATE:
Tulburare de personalitate:pattern durabil de experienta interna si de
comportament care deviaza considerabil de la cererile culturii individului,
este pervaziv si inflexibil, are debutul in adolescenta sau precoce in perioada
adulta,este stabil in cursul timpului si duce la distress sau deteriorare
Tulburarile de personalitate sunt impartite in 3 grupe pe baza
similitudinilor descriptive
1.Grupa A(bizari sau excentrici):tulburarile de personalitate paranoida,
schizoida, si schizotipala;
2.Grupa B(teatrali,emotionali,extravaganti): tulburarile de personalitate
antisociala,borderline, histrionic si narcisistica;
3.Grupa C(anxiosi,fricosi): tulburarile de personalitate evitanta,
dependenta si obsesivo-compulsiva.
CRITERIILE DE DIAGNOSTIC
PERSONALITATE:

PENTRU

TULBURARE

DE

A.Un pattern durabil de experienta interna si de comportament care deviaza


considerabil de la cerintele culturii individului. Acest pattern se manifesta in 2 sau
mai multe din urmatoarele domenii:
1.cunoastere (modul de percepere si interpretare de sine, lume si viata)
2.afectivitate(intensitatea, labilitatea si adecvarea raspunsului emotional)
3.functionare interpersonal
4.controlul impulsului
B.Pattern-ul durabil este inflexibil si pervasive in raport cu o varietate mare de
situatii sociale si personale
C.Patternul durabil duce la distress si deterioarare semnificativa clinic in domeniul
social, profesional ori in alte domenii importante de functionare
D. Patternul este stabil si de lunga durata , cu debut in adolescent sau la inceputul
perioade adulte
E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecinta a unei
alte tulburari mentale
F. Patternul durabil nu se datoreaza efectelor directe ale unei substante sau unei
alte conditii medicale generale
1.CRITERII
DE
DIAGNOSTIC
PERSONALITATE DEPENDENTA:

PENTRU

TULBURAREA

DE

Nevoie excesiva si pervasiva de a fi tutelat, ceea ce conduce la un


comportament submisiv si adeziv si la frica de separare
Incepe precoce in viata adulta si este prezenta in contexte diferite , dupa cum
este indicat de 5 sau mai multe dintre urmatoarele:
1.dificultati in activitatea decizionala comuna fara a condulta excesiv pe altii
si fara reasigurarea din partea altora;
2.necesitatea ca altii sa-si asume responsabilitati pentru cele mai importante
domenii ale vietii personale;
4.dificultati in a-si exprima dezacordul in fata altora de teama ca ar putea sa
piarda sprijinul acestora;

5.merge foarte departe pentru obtinerea supotuluil altora, pana la punctul de


a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute;
6.se simte lipsit de ajutor si incomfortabil din cauza fricii exaggerate de a nu
fi in stare sa aiba grija de sine;
7.cauta urgent alta relatie grept sursa de support atunci cand o relatie stransa
se termina;
8.este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lasat sa aiba grija de sine.
2. CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU TULBURAREA DE
PERSONALITATE OBSESIVO-COMPULSIVA
Preocupare pentru ordine, perfectionism si control mental si
interpersonal in detrimental flexibilitatii, deschiderii si eficientei,
incepand precoce in perioada adulta si prezent in mai multe contexte,
cel putin in 4 sau mai multe dintre urmatoarele:
1.preocupare pentru detalii, liste, ordine, organizare sau planuri, in asa
masura ca obiectivul major al activitatii este pierdut;
2.prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor;
3.excesiv de devotat muncii si productivitatii, mergand pana la excluderea
activitatilor recreative si a amicitiilor(fara justificari de natura
economica);
4.hiperconstiincios, scrupulous si inflexibil in problem de moraliatet, etica
sau valori (nejustificat prin identificare cultural sau religioasa);
5.incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar cand
acestea nu au nici o valoare sentimentala;
6.refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand
acestia se supun exact modului lui de a face lucrurile;
7.adopta un stil avar de a cheltui, atat fata de sine cat si fata de altii, banii
fiind vazuti ca ceva ce trebuie strans pentru eventuale catastrofe;
8.prezinta rigiditate si obstinatie.

3.CRITERII
DE
DIAGNOSTIC
PERSONALITATE PARANOIDA:

PENTRU

TULBURAREA

DE

A.Neincredere si suspiciozitate pervasive fata de altii, intentiile acestora sunt


interpretate ca rauvoitoare, incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o
varietate de context, dupa cum este indicat de 4 sau mai multe din urmatoarele:
1.suspecteaza, fara o baza suficienta, ca altii il exploateaza, prejuducuaza sau
inseala;
2.este preocupat de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea
amicilor sau asociatiilor;
3.refuza sa aiba incredere in altii din cauza fricii nejustificate ca informatiile vor fi
utilizate malitios contra sa;
4.citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benign;
5.poarta pica tot timpul;
6.percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa, care nu sunt evidente altora si este
prompt in a actiona coleros sau in a contraataca;
7.are suspiciuni recurente, fara nici o justificare, referitoare la fidelitatea
sotiei(sotului) ori partenerei (partenerului) sexual.
B. Nu survine exclusive in cursul schizofreniei, al unei tulburari affective cu
elemente psihotice ori al altei tulburari psihotice si nu se datoreaza efectelor
fizilogice directe ale unei conditii medicale generale.
4.CRITERII DE DIAGNOSTIC
PERSONALITATE SCHIZOIDA:

PENTRU

TULBURAREA

DE

A.Detasare de relatiile sociale si o varietate restransa de exprimare a emotiilor in


situatii interpersonal, incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o
varietate de contexte, dupa cum este indicat de 4 sau mai multe dintre urmatoarele:
1.nu doreste si nu se bucura de relatii stranse, inclusive de faptul de a fi membru al
unei familii;
2.alege aproape intotdeauna activitati solitare;
3.are putin sau nu are nici un interes in a avea experiente sexual cu alta persoana;
4.ii plac putine ori deloc activitatile;

5. absenta amicilor sau confidentilor apropiati, altii decat rude de gradul I;


6.pare a fi indifferent la criticile sau laudele altora;
7.prezinta raceala emotionala, detasare sau afectivitate plata
B.Nu survine exclusive in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective cu
elemente psihotice, al unei tulburari psihotice ori al unei tulburari de dezvoltare
pervasive si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe al unei conditii medicale
generale.
5.CRITERII
DE
DIAGNOSTIC
PERSONALITATE SCHIZOTIPALA:

PENTRU

TULBURAREA

DE

A.Deficite sociale si interpersonal manifestat prin discomfort acut in relatii si


reducerea capacitatii de a stabili relatii intime, precum si prin distorsiuni cognitive
si de perceptive, si excentricitati de comportament, incepand precoce in perioada
adulta si prezent in 5 sau mai multe din urmatoarele contexte:
1.idei de referinta(excluzand idei delirante de referinta);
2.gandire magica scau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt
incompatibile cu normele subculturale (superstitiozitate, credinta in clarviziune,
telepatie ori in cel de al saselea simt;la copii si adolescent, fantezii si preocupari
bizare);
3.experinete perceptive neobisnuite, icluzand iluzii corporale;
4.gandire si limbaj bizar(limbaj vag, circumstantial, metaphoric, supraelaborat sau
stereotip);
5.suspiciozitate sau ideatie paranoida;
6.adect inadecvat sau coarctat;
7.comportament sau aspect bizar, excentric sau particular;
8.absenta prietenilor sau confidentilor apropiati, altii decat rude de gradul I;
9.anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si tinde a fi
asociata mai curnad cu temeri paranoid decat cu judecati negative despre sine

B. Nu survine exclusive in cursul schizofreniei, tulburarii affective cu elemente


psihotice, al altei tulburari psihotice ori al unei tulburari de dezvoltare pervasive.
6.CRITERII
DE
DIAGNOSTIC
PERSONALITATE HISTRIONICA:

PENTRU

TULBURAREA

DE

Emotionalitate excesiva si cautare a atentiei, incepand precoce in perioada adulta si


prezent intr-o varietate de context, dupa cum este indicat de 5 sau mai multe dintre
urmatoarele:
1.este incomodat in situatiile in care nu se afla in centru atentiei;
2.interactiunea cu altii este caracterizeaza frecvent printr-un comportament
seducator sau provocator sexual inadecvat;
3.prezinta o schimbare rapida si o epresie superficial a emotiilor;
4.uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa;
5.are un stil de a vorbi extreme de impressionistic si lipsit de dtalii;
6.manifesta autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerata a emotiilor;
7.este sugestionabil, adica usor de influentat de altii sau de circumstante;
8.considera relatiile de a fi mai intime decat sunt realitate;
7.CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU TULBURAREA DE
PERSONALITATE NARCISISTICA:
Pattern pervasiv de grandoare (in fantezie si comportament), necesitatea de
admiratie si lipsa de empatie, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o
varietate de context, dupa cum este indicat de 5 sau mai multe dintre urmatoarele:
1.sentiment grandios de autoimportanta;
2.preocupat de fantezii de success nelimitat, de putere, stralucire, frumusete sau
amor ideal;
3.crede ca este unic, special si nu poate fi inteles, sa se asocieze cu persoane cu
statut special;
4.necesita admiratie excesiva;
5.are sentiment de indreptatire , adica pretentii exaggerate de tratament favorabil
special ori de supunere automata la dorintele sale;
6.este exploatator interpersonal, adica profita de altii spre a-si atinge propriile
scopuri;
7.este lipsit de empatie:este incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu
sentimentele si necesitatile altora;
8.este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el;

10. prezinta comportamente sau atitudini arogante, sfidatoare.


8.CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU TULBURAREA DE
PERSONALITATE EVITANTA:
Pattern pervasive de inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si
hipersensibilitate la evaluare negativa, incepand precoce in perioada adulta si
prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de 4 (sau mai multe)
dintre urmatoarele:
1.evita activitatile profesionale care implica un contact interpersonal semnificativ,
din cauza fricii de critica, dezaprobare sau rejectie;
2.nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat;
3.manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face de ras sau de
a nu fi ridiculizat;
4.este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectatt in situatii sociale;
5.este inhibat in situatii interpersonal noi din cauza sentimentelor de inadecavare;
6. se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal sau inferior altora;
7.refuza sa-si assume riscuri personale sau sa se angajeze in orice activitati noi
din cauza faptului ca acestea l-ar putea pune in dificultate.
9.CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU TULBURAREA DE
PERSONALITATE BORDERLINE:
A.Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine
si afectelor, si impulsivitate marcata, incepand precoce in perioada adulta si
prezent in 5 sau mai multe din urmatoarele context:
1.eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar (fara comportament
suicidar sau automutilant);
2.Pattern de relatii interpersonal instabile caracterizat prin alternare intre
extremele de idealizare si devalorizare;
3.Perturbare de identitate:imagine de sine sau constiinta de sine marcat si
persistent instabila;
4.impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciante
(cheltuieli, sex, abuz de substante);
5.comportament, gesturi sau amenintari recurente de suicid ori comportament
automutilant;
6.instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcate a dispozitiei (disforie
episodica intense, iritabilitate sau anxietate ce dureaza de regula cateva ore si
numai rareori mai mult de cateva zile);

7.sentiment de vid cronic;


8.manie intense, inadecvata ori dificultate in a controla mania (de ex.manifestari
frecvente de furie, stare coleroasa permanenta , batai repetate);
9.ideatie paranoida sau simptome disociative severe,tranzitorii, in legatura cu
stresul.
10.CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU TULBURAREA DE
PERSONALITATE ANTISOCIALA:
A.Exista un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora
aparand in jurul varstei de 15ani, indicat de trei sau mai multe din urmatoarele:
1.incapacitatea de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele
legale, indicate de comiterea repetata de acte care constituie motive de arest;
2.incorectitudine, indicate de mintitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora
pentru profit sau placer personala;
3.impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte;
4.iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate;
5.neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora;
6.iresponsabilitate considerabila, indicate prin capacitatea repetata de a avea un
comportament consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare;
7.lipsa de remuscare,indicate prin a fi indifferent ori a justifica de ce a facut sa
sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.
B.Individul este in varsta de cel putin 18 ani.
C.Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inanite de 15 ani.
D.Comportamentul antisocial nu survine exclusive in cursul schizofreniei ori al
unui episod maniacal.
11. TULBURAREA DE PERSONALITATE FARA ALTA SPECIFICATIE:
Aceasta categorie desemneaza tulburarile de functionare a
personalitatii care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare de
personalitate specifica, dar impreuna genereaza o disfunctie sau
deterioarare semnificativa clinic.
CRITERII DE CERCETARE PENTRU TULBURAREA DE
PERSONALITATE DEPRESIVA:
A.Pattern pervasiv de cognitii si comportamente depresive, incepand precoce in
perioada adulta si prezent intr-o varietate de context, dupa cum este indicat de 5
sau mai multe dintre urmatoarele:

1.dispozitia habituala este dominata de tristete, disperare, dezgust, dezolare,


nefericire;
2.ideea de sine se centreaza pe convingerile de insuficienta, inutilitate si stima de
sine scazuta;
3.este critic, acuzator si depreciative fata de sine;
4.este ruminative si dispus la aprehensiune;
5.este negativist, critic si intransigent fata de altii;
6.este pesimist;
7.este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare
B.Nu survine exclusiv in cursul episoadelor depresive majore si nu este explicata
mai bine de tulburarea distimica.
CRITERII DE CERCETARE PENTRU TULBURAREA DE
PERSONALITATE PASIV AGRESIVA:
A.Un pattern pervasiv de atitudini negativiste si de rezistenta pasiva ,incepand
precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de context, dupa cum este
indicat de patru sau mai multe dintre urmatoarele:
1.se opune pasiv indeplinirii sarcinilor sociale si profesionale de rutina;
2.se plange ca nu este inteles si apreciat de altii;
3.este sumbru si certaret;
4.critica si dispretuieste fara motiv autoritatea;
5.isi exprima invidia si resentimentele fata de cei evident mai prosperi;
6.isi exprima in mod exagerat si persistent acuzele de nesansa personala;
7.alterneaza intre sfidare ostila si penitenta
B.Nu survine exclusive in cursul episoadelor depressive majore si nu este explicate
mai bine de tulburarea distimica.