COLEGIUL TEHNIC ,,MIHAI VITEAZU

VULCAN

PROIECT DE SPECIALITATE
CONSTRUCIA I UTILIZAREA
ASAMBLRILOR NEDEMONTABILE

COORDONATOR:
Prof. GIUBALC LACRIMA

Absolvent,
VASS ARPAD

2015

CUPRINS
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DESPRE ASAMBLARILE
NEDEMONTABILE

CAPITOLUL II
TIPURI DE ASAMBLARI NEDEMONTABILE
2.1. Asamblarea prin nituire
2.2. Asamblarea prin sudare
2.3. Asamblarea prin lipire

CAPITOLUL III
UTILIZAREA ASAMBLRILOR NEDEMONTABILE

BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT
Asamblarile se folosesc pentru legarea ansamblelor si subansamblelor
masinilor si utilajelor,
pentru legarea elementelor componente ale ansamblelor si subansamblelor, a
pieselor componente
ale organelor de masini compuse sau ale constructiilor metalice.
Asamblarile folosite n constructia de masini se clasifica n asamblari
nedemontabile (mbinari)
si asamblari demontabile.
mbinarile nu permit demontarea dect prin distrugerea partiala sau totala a
pieselor componente
si pot fi obtinute prin intermediul mijloacelor mecanice (mbinari nituite,
mbinari prin coasere) sau prin folosirea fortelor de coeziune sau a celor de
aderenta fizico-chimica (mbinari sudate, prin
lipire sau ncleiere). mbinarile sunt, n general, mai ieftine comparativ cu
asamblarile demontabile si se folosesc, de regula, cnd divizarea constructiei
este impusa de considerente tehnologice (posibilitatea, rationalitatea si
economicitatea executiei).
Asamblarile demontabile permit montarea si demontarea ulterioara, fara
distrugerea organelor
de asamblare si a pieselor asamblate, ori de cte ori este necesar. Desi, n
general, sunt mai scumpe dect asamblarile nedemontabile, de multe ori,
datorita conditiilor impuse de realizarea pieselor compuse, a subansamblelor
si ansamblelor (de montare, de ntretinere, de deservire etc.), sunt folosite
asamblarile demontabile, care pot fi: filetate, prin pene longitudinale, prin
caneluri, prin stifturi, prin bolturi, prin strngere proprie etc.

n practic se ntlnesc dou mari tipuri de asamblri.

1. Asamblri demontabile care n urma desfacerii pieselor asamblate nu are loc
nici-o deteriorare a vreuneia dintre piese. Din aceast categorie amintim:
asamblri filetate (urub - piuli);
asamblri prin form (pene, caneluri, profile poligonale);

 asamblri prin frecare (pe con, cu strngere);

asamblri elastice.
2. Asamblri nedemontabile care n urma desfacerii pieselor asamblate are loc
deteriorarea a cel puin uneia dintre ele
asamblri sudate
asamblri prin lipire
asamblri prin ncheiere
asamblri nituite
Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a
elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele tehnologice
impuse. Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.
Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre
elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:
Utilizarea curent a asamblrilor filetate se explic prin numeroasele avantaje pe care
le prezint:
a) gabaritul redus, determinat de faptul c filetul care realizeaz suprafaa portant necesar la
solicitri importante de contact ale filetului - este nfurat pe corpul de revoluie;
b) montri i demontri comode manuale, dar care se preteaz i la automatizare;
c) preul de cost relativ sczut, definit prin facilitile de execuie (manual, pe maini unelte
universale) i prin normalizarea pieselor filetate (care sunt produse n serie mare, deci mai
ieftin);
d) marea varietate de piese filetate, care pot fi adaptate funciilor celor mai diverse.
Principalele dezavantaje ale asamblrilor filetate sunt:
a) existena concentratorilor de form determinai de filet, de aceea asamblrile filetate sunt
foarte sensibile la solicitrile variabile; se impune, ca urmare, aplicarea de msuri pentru
creterea fiabilitii lor;
b) la asamblrile de fixare:

aa cum se va arta mai trziu, sarcina din asamblare care apare, de exemplu, la montajul
asamblrii de fixare, nu poate fi stabilit cu precizie: ea poate fi fie prea sczut (deci
insuficient funcionrii), fie prea mare (provocnd, astfel, suprasarcini);

este necesar aplicarea de msuri suplimentare de cretere a portanei asamblrilor

importante, ceea ce duce la o scumpire a produselor;

c) la asamblrile de micare:

randament sczut, care este important n cazul acionrilor energetice;

existena uzurii, care afecteaz precizia de micare;

inexistena centrrii filetelor conjugate prin forma acestora; aspectul poate impune
aplicarea de msuri constructive speciale la asamblrile de precizie.

CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DESPRE ASAMBLARILE
NEDEMONTABILE
Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la care,pentru desfacerea pieselor
este necesar sa se distruga partial sau total organul de asamblare sau piesele ce alcatuiesc
asamblarea. Procedeele de obtinere a asamblarilor fixe nedemontabile se pot imparti in doua
grupe :
-procedee la care asamblarea se realizeaza fara un organ de asamblare ;
-procedee la care asamblarea se realizeaza cu ajutorul unui organ de asamblare.
Din prima grupa fac parte procedeele de asamblare prin presare,iar din a doua, cele
prin nituire,sudare,lipire. In general una din piesele care se asambleaza prin presare are un
alezaj sau face parte din categoria inelelor,iar cealalta este un arbore plin sau gol la interior..
Presarea poate fi:
a) Presarea transversala se poate obtine prin :
-presare cu incalzirea piesei exterioare
-presare prin racirea piesei interioare
-presare prin deformare plastica
-presarea unei piese elastice
b) Presarea longitudinala care se realizeaza prin introd.fortata a piesei interioare in piesa
exterioara.Aceasta metoda constituie una din cele mai simple met. de asamblare .Pentru
micsorarea fortei de presare se poate apela la una din urmatoarele solutii :
- ungerea suprafetelor care vin in contact
- amplasarea pe piesele asamblate a unor tesituri sau a unor portiuni cu ajustaj liber.
mbinarile sudate sunt executate prin operatia tehnologica numita sudare, care

consta din mpreunarea directa a doua piese metalice sau nemetalice (materiale plastice), din
materiale identice sau similare, fara folosirea altor elemente intermediare, n urmatoarele
conditii:
- prin aducerea pna la plasticizare sau pna la topire a suprafetelor alaturate (cu sau fara sursa
de caldura);
- fara sau cu adaos de materiale de compozitie corespunzatoare;
- fara sau cu interventia unei forte exterioare de apasare a celor doua piese, eventual folosind
frecarea.
Efectul caldurii asupra zonei de mbinare a metalului de baza, aducerea n stare fluida si
racirea ulterioara fac sa apara n sectiunea sudurii pieselor sau a tablelor mai groase zone cu
structuri diferite. Lipirea este operaia de asamblare nedemontabil a elementelor unei
mbinri ,care utilizeaz aliaj de lipit. Compoziia chimic a aliajului de lipit este diferit de
cea a metalului de baz. Lipirea se bazeaz pe forele intermoleculare dezvoltate ntre aliajul
de lipit i metalul de baz. Metoda prezint urmtoarele avantaje:

simplitatea procesului tehnologic de asamblare;

temperatura necesar asamblrii este sczut;

nivelul de pregtire profesional poate fi sczut.

rezistena mecanic a lipiturii este redus.

Metoda de asamblare prin lipire se utilizeaz n urmtoarele domenii:

- electrotehnic;
- mecanic fin;
- repararea obiectelor electrocasnice.
Lipirea se poate realiza utiliznd aliaje de lipit metalice ,dar i adezivi.

GLOSAR DE TERMENI
Asamblare

Ansamblu
Subansamblu
Ansamblul general
Unitate de asamblare

Activitate de reunire a mai multor piese intr-un

ansamblu;
Totalitatea operaiilor de reunire ntr-o anumit
succesiune, a unor piese definitiv prelucrate, n
scopul obinerii unui produs finit
Unitate de asamblare, cu rol funcional bine
determinat, constituit din mai multe piese
complete i cel puin un subansamblu
Unitate de asamblare compus din mai multe
piese i una sau mai multe complete, reunite ntre
ele printr-o pies de baz
Reprezint nsui produsul
O reuniune de mai multe piese, asamblate
independent

Produsul
Piesa
Piesa de baz

Mecanismul

Reprezint rezultatul final al procesului de

fabricaie
Elementul cel mai simplu al asamblrii
Organul de main de la care se ncepe operaia
de asamblare, cu rol de a reuni toate piesele i
subansamblurile ntre ele i de a fixa poziia lor
reciproc
Unitatea de asamblare care intr n componena
uni produs i are rolul de a transmite sau de a
transforma micarea

CAPITOLUL II
TIPURI DE ASAMBLARI NEDEMONTABILE
2.1. ASAMBLAREA PRIN NITUIRE
Nituirea este operaia tehnologic de asamblare nedemontabil,cu ajutorul unor organe
de maini numite nituri.
O imbinare nituita se realizeaza prin introdocerea niturilor in gauri practicate in piesele
suprapuse. Prin deformarea plastica a capatului liber al tijei nitului se formeaza capul de
inchidere ,stringandu-se puternic piesele asamblate . Imbinarile nituite se pot caracteriza prin
modul de asezare a pieselor si prin numarul si modul de dispunere a niturilor.Astfel,
imbinarile prin nituire pot fi:
prin suprapunere
- cu eclise
- cu un singur rand de nituri
- cu mai multe randuri de nituri .
Niturile se confecioneaz din urmtoarele materiale:oeluri moi OL32.OL37;alame,
cupru,aluminiu,material plastic

Tipuri de nituri:

Fig. 1 Forme constructive ale niturilor

Fig. 2

Elementele asamblarii nituite

2.1.1. Tipuri de mbinri.

Clasificarea mbinrilor nituite se face dupa urmatoarele criterii:
1) dup poziia elementelor mbinrii:
cap la cap;
cu margini suprapuse.
2) dup destinaie:
de rezisten;
de etanare;
de rezisten-etanare.
mbinrile cap la cap sunt:cu o eclis i cu dou eclise.

Fig. 3 Imbinare cap la cap cu o eclisa

2.1.2.Scule i dispozitive utilizate la nituire.
La nituirea manual se utilizeaz:
- ciocane;

- cpuitorul;
- contracpuitorul;
- trgtorul.

Fig. 4 Metode de nituire

2.1.3. Avantaje si dezavantaje ale asamblarilor nituite
Avantaje:
-

prezinta siguranta in exploatare, superioara asamblarilor sudate, la constructii

supuse la sarcini dinamice dupa directii variabile (ex.: poduri, nave
marine/fluviale sau aeronave etc.)

se pot imbina piese din materiale nesudabile, sau la care temperature necesara
procedeului de sudare ar diminua efectul tratamentelor termice sau al
acoperirilor de protectie sau elastice

Dezavantaje (comparative procedeului de sudura):

-

un consum mai mare de material si de manopera;

conditii de lucru mai incommode din cauza producerii de zgomot;

se micsoreaza rezistenta pieselor in sectiune, se diminueaza etanseitatea

constructiei realizate.

2.2.ASAMBLAREA PRIN SUDARE

Sudarea constituie unul din cele mai sigure si expeditive procedee de asamblare,
fiind aplicata pe larg la realizarea ansablurilor din tabla groasa sau subtire, profile, bare,
sarma.Procedeul de sudare se poate grupa in doua mari categorii

procedee de sudare prin topire

procedee prin sudare prin presiune

Energia primana de la care provine in final energia termica necesara incalzirii locale poate fi
-

energia mecanica

energia termochimica

energie electrica

energie radianta

2.2.1.Generaliti. Metode de sudare.

Sudarea este procedeul tehnologic de asamblare nedemontabil a metalelor i
aliajelor,prin topire local,cu sau fr metal de adaos.
Asamblrile sudate prezint o serie de avantaje:

economie de materiale i de manoper;

executarea unor piese complexe;

posibilitatea mecanizrii i automatizrii operaiei de sudare;

eliminarea zgomotului produs la nituire;

siguran mai mare la etaneitate;

rezisten mecanic superioar.

Metode de sudare
1) sudarea prin topire:
- sudarea cu arc electric;
- sudarea cu flacr oxiacetilenic;
- sudarea cu jet de plasm.
2) sudarea prin presiune:
- sudarea n puncte;
- sudarea n linie.

Sudarea prin topire cu arc electric realizata prin procedeele enumerate constituie cea
mai raspandita grupa de procedee de sudare. Ea se poate aplica pieselor cu grosime foarte
mica 1mm sau foarte mare peste 100mm, din cele mai diferite materiale metalice.
Sudarea manuala cu electrozi metalici inveliti este un procedeu de sudare care,
prezinta un interes deosebit pentru lucrarile de ansamblare, deoarece este simplu, foloseste
utilaje comune si se poate aplica in atelier sau pe santier.
Sudarea cu arc electric in mediu protector de gaze consta in utilizarea unui arc
electric care arde inconjurat de un gaz ce impiedica patrunderea oxigenului la baia de sudura.
In functia de natura gazului sudarea se poate face :
-in gaze inerte
-in gaze active
-in amestec de gaze active si inerte .
Sudarea electrica prin rezistenta, prin puncte este un procedeu de sudare si
constituie unul dintre cele mai raspandite metode de sudare . Este folosit pe scara larga in
lucrari de asamblare ale pieselor din tabla subtire, benzi, profile indoite, in industria
automobilelor la constructia aeronavelor.
Sudarea in linie este un procedeu asemanator sudarii prin puncte cu deosebirea ca in
locul electrozilor se folosesc role apasate pe piesele care se sudeaza.

2.2.2. Clasificarea mbinrilor sudate.

Clasificarea imbinarilor sudate se face dupa urmatoarele criterii:
1) dup poziia elementelor mbinrii
a) cap la cap:
-cu o eclis;
-cu dou eclise;
b)cu margini suprapuse;
2) dup poziia cordonului de sudur:
a) orizontal;
b) orizontal n plan vertical;
c) vertical;
d) n corni;
e) de plafon.
3) dup forma rostului de sudare:

rost H; rost I; rost K; rost U;

rost V; rost X; rost Y;
4) alte tipuri de mbinri:
n L;
n T;
n X;

Fig. 5

Fig. 6
2.2.3.Rosturi de sudare

Tipuri de imbinari prin sudare

Forma cordonului de sudura

Fig. 7 Forme ale rosturilor

2.2.4. Avantaje si dezavantaje ale imbinarilor sudate
Avantaje:
-

fata de constructiile nituite, folosirea completa a sectiunii pieselor prin

eliminarea gaurilor, lipsa zgomotului, etansare sporita, economie de material;

se pot obtine ansamble cu forme mai complexe;

pret de cost mic;

comparative cu contructiile laminate sau forjate, adaosurile de prelucrare

necesare sunt mai mici, independenta mai mare in conceptia constructive,
economie de metal, eliminarea matritelor;

posibilitatea automatizarii si semiautomatizarii.

Dezavantaje:
-

sunt mai sensibile la solicitari variabile si vibratii;

calitatea sudurii nu este mereu uniforma (depinde de calificarea sudorului, de

mediul de lucru, de pozitia sudurii etc.)

zona sudurii sic ea de trecere au structuri diferite de cea a materialului de baza,

favorizand aparitia tensiunilor remanente;

executia si controlul sudurilor se face de multe ori cu metode si mijloace

costisitoare;

necesitatea utilizarii dispozitivelor de pozitionare.

2.3. ASAMBLAREA PRIN LIPIRE

Lipirea este procedeul tehnologic de imbinare nedemontabila a 2 sau mai multe piese
metalice aflate in stare solida, cu ajutorul unui material de adaos aflat in stare lichida. Acest
procedeu se poate realiza fie cu material de adaos metalic -lipire moale, fie cu material de
adaos nemetalic lipire tare.

Lipirea cu material de adaos metalic se face prin difuziunea reciproca din metalul de
baza si aliajul de lipit.Lipirea cu material metalic poate fi :
-moale (prin depunere, capilara)
-tare (prin depunere capilara)
Lipirea este operaia de asamblare nedemontabil a elementelor unei mbinri ,care
utilizeaz aliaj de lipit.Compoziia chimic a aliajului de lipit este diferit de cea a metalului
de baz. Lipirea se bazeaz pe forele intermoleculare dezvoltate ntre aliajul de lipit i
metalulde baz.Metoda prezint urmtoarele avantaje:
- simplitatea procesului tehnologic de asamblare;
- temperatura necesar asamblrii este sczut;
- nivelul de pregtire profesional poate fi sczut.
- rezistena mecanic a lipiturii este redus.
Metoda de asamblare prin lipire se utilizeaz n urmtoarele domenii:
- electrotehnic;
- mecanic fin;
- repararea obiectelor electrocasnice.
Lipirea se poate realiza utiliznd aliaje de lipit metalice ,dar i adezivi
Tehnologia mbinarilor prin lipire
Curatarea pna la lustruire pentru ndepartarea oxizilor si impuritatilor, astfel:
- mecanica: cu peria de srma, pila, polizorul sau prin aschiere sumara;
- chimica: cu tetraclorura de carbon, fosfat trisodic, acizi, alcooli etc.
Protectia lipirii se face, de regula, cu fluxuri de lipit (lichide, paste, pulberi) ca de exemplu:
colofoniul, saczul, stearina, acidul clorhidric, clorura de amoniu (pentru lipiturile moi) si
acidul boric, fluoratii sau cloratii de amoniu, potasiu si litiu, boraxul topit (pentru
lipiturile tari).
Dupa lipire se face un control nedistructiv sau distructiv (prin sondaj). Metodele
de lipire sunt prezentate n tabelul urmator.

Modul de executare

Caracteristici

Tabel
Domenii de aplicare

Cu ciocanul de lipit

Ciocanul se ncalzeste la o
temperatura mai mare dect
cea la care se topeste aliajul de
lipit.

Lipituri moi (unicate,

electrotehnica).

Cu flacara (lampa de mna)

Lampa de mna sau flacara

oxiacetilenica.

Otel, cupru sau aliaje.

Piese mari, serie mare.

Electrozi de Cu, pentru a se

Cu rezistente electrice (efect
evita suprancalzirile locale.
Joule)
Timp redus de ncalzire.

Lipituri moi sau tari.

Cufundarea n baie de sare

topita (baie de aliaj de lipit)

ncalzirea baii se face cu

electrozi de grafit. Piesele de
asamblat se introduc n baie n
zona de lipire.

Cu si aliajele sale (unicate

sau serie). Productivitate
mare.

Prin inductie

Locul de lipit este ncalzit prin

curent electric variabil.

Productie n flux continuu

(serie mare). Pentru
materiale feromagnetice.

ncalzire n cuptor

Se introduce toata piesa dupa

ce, n prealabil, s-a depus
materialul de adaos. n cuptor
exista atmosfera protectoare de
gaz.

Lipituri moi sau tari, serie

mare

Cu ultrasunete

Aliajul topit difuzeaza mai

usor.

Pentru Al, Cu, Ag, Mg,

Ge.

Cu raze laser

Laser YAG, rubin sau CO2 .

Proces automatizat.

Electronica

Cu flux reactiv de lipire

Fluxul contine clorura de zinc

ncalzita la 345 380 C.
Aceasta reactioneaza cu Al
(material de baza) si depune
Zn pe rost.

Aluminiu (metoda unica de

lipire a aluminiului).

2.3.1. Lipirea moale

Principalele materiale utilizate la lipirea moale sunt : -aliajele de lipit
-fluxurile
Aliajele de lipit sunt foarte diferite in privinta compuzitiei chimice ce depinde, in special, de
natura materialului metalic din care sunt confectionate piesele ce urmeaza a se imbina.
Principalele operatii realizate la lipirea moale sunt :
-

pregatirea pieselor

curatenia pieselor lipite

incalzirea pieselor

intinderea aliajilui de lipit

Aliajele de lipit moi.

Proprieti:
- rezistena la rupere < 50-70 MPa;
- temperatura de topire <4500 C;

Aliajele au la baz staniu,plumb i zinc.Mrcile aliajelor de lipit sunt:

Lp20Sb,Lp30,Lp30Sb,Lp40,Lp50,Lp60,Lp65,Lp90.

2.3.2. Lipirea tare

Principalele operatii utilizate la lipirea tare sunt asemanatoare celor de la lipirea
moale :
-

pregatirea pieselor

incalzirea pieselor si depunerea aliajului de lipit

Lipirea cu flacara oxigaz consta in asezarea pieselor in pozitia de lipire, acoperirea

locului de lipit cu flux si incalzirea pieselor cu ajutorul unui arzator.
Lipirea in cuptor, folosita frecvent in productia de serie, consta in introducerea in
cuptor a pieselor pregatite pentru lipire.
Lipirea cu incalzirea prin inductie este asemanatoare celei deschise la lipire moale,
insa temperaturile atinse sunt mai mari.
Aliaje de lipit tari.
Proprieti:
- rezistena la rupere:150-160 MPa;
- temperatura de topire>4500 C.
Aliajele au la baz cupru,staniu,zinc,argint.Mrcile aliajelor de lipit(brazuri) sunt:
Am42Lp,Am47Lp,Am51Lp.

2.3.3. Lipirea cu adeziv

Un adeziv ideeal, utilizat pentru orice material, ar trebui sa indeplineasa urmatoarele
conditii:
-sa imbine cele mai variate materiale
-sa nu se contracte la intarire
-sa aiba rezistenta mecanica mare
-sa aiba stabilitate chimica mare
-sa reziste bine la imbatranire
-sa aibe dilatatie termica mica
-sa fie izolator electric
-sa nu fie inflamabil
-sa aiba un cost cat mai scazut

Principalele operatii ce alcatuiesc procesul tehnologic de lipire cu adeziv sunt: -tratarea

prealabila a suprafetelor de lipit
- aplicarea adezivului
- controlul imbinarii.
Fluxurile
Se utilizeaz urmtoarele fluxuri:
- acid clorhidric diluat;
- clorur de zinc(apa tare);
- clorura de amoniu(ipirig);
- stearina;
- borax.

2.3.4. Clasificarea imbinarilor lipite

Dup poziia elementelor mbinrii:
cap la cap;
cu margini suprapuse.

Fig. 8 Tipuri de lipituri

2.3.5 Scule i dispozitive utilizate la lipire.

Fig. 9 Scule utilizate la lipire

Tehnologia lipirii
- s e cur suprafeele mbinrii cu hrtie abraziv,prin polizare,cu pila;
- se decapeaz suprafeele cu clorur de zinc;
- se cur ciocanul de lipit cu pila;
- se nclzete ciocanul de lipit;
- se decapeaz suprafaa ciocanului de lipit n clorur de amoniu;
- se topete aliaj de lipit cu ciocanul de lipit;
- se execut lipirea.

2.3.6. Lipituri nemetalice

Pentru lipire se utilizeaz substane chimice numite adezivi.Din categoria adezivilor
fac parte:
- cleiurile;
- chiturile;
- rini epoxitice.

2.3.7. Avantaje si dezavantaje ale imbinarilor prin lipire

Avantaje:
-

se elimina aparitia tensiunilor remanente;

nu necesita calificare superioara;

este o operatie care se realizeaza cu consum redus de manopera si energie, cat

si cu utilaje simple.

Dezavantaje:
-

sunt mai putin rezistente decat sudurile, atat dpdv mecanic cat si termic;

rezistenta mecanica este puternic afectata de termperatura;

au sensibilitate la socuri, imbatranire in timp, desprindere.

CAPITOLUL III
UTILIZAREA ASAMBLARILOR
NEDEMONTABILE

CAPITOLUL IV
NORME DE TEHNICA SECURITATII SI IGIENA A
MUNCII
Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente
de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat
conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;

- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie
acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornireoprire si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmos fera nu este incarcata cu vapori de benzina sau
alte gaze inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite,
sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emul sie de racire si nu se vor sterge pe maini cu
bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea
produselor usor infla mabile se va folosi imediat apa si sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis
lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor
fi asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;
-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu
prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba
prevazut ecran de protectie.

ANEXA 1

ASAMBLRI

NEDEMONTABILE

PRIN
PRESARE

PRIN
NITUIRE

PRIN
LIPIRE

PRIN
SUDARE

ANEXA 2

ASAMBLARI NITUITE

OPERATIA

Pregtirea
nituirii
Trasarea
centrelor
gurilor
Gurirea
tablelor
Montarea
pieselor pentru
nituire
Nituirea

LUCRARI

Curirea suprafeelor
Aplicarea unui start de
miniu de plumb
Punctarea centrelor
viitoarelor guri
Suprapunerea pieselor
Executarea guriri
Tablele se prind si ce
centreaz

S.D.V. -uri folosite

Punctator
Poansoane, scule speciale sau maini de gurit
Dornuri sau uruburi

Manuala
Introducerea nitului
Strngerea pieselor
Refularea capului tijei
nitului prin batere
Montarea cpuitorului
pe capul de nchidere
Mecanica
Maini specializate - pentru nituirea mecanica
- ciocane de nituit portabile
- prese de nituit
- maini de nituit prin rulare

Controlul
operaiei

Se verifica sa nu apar
urmtoarele defecte
Capul de nit prezint
bavuri
Piesele prezint tieturi
in jurul nitului
Capul de nchidere a
nitului prezint fisuri
Capul de nit nu sa
format complet
Capul de nit nu adera
suficient la suprafaa
Capul de nit este
dezaxat fata de axa tijei

ANEXA 3
ASAMBLRI SUDATE

Sudarea procedeu tehnologic de asamblare nedemontabil a dou sau mai multe piese, cu
aceeai compoziie sau compoziii apropiate realizat prin topire sau presare.
Materialul suplimentar introdus n zona de mbinare se numete material de adaos sau metal
de adaos.
Cordonul de sudur se numete zona mbinrii sudate n care au acionat forele de legtur
dintre atomii marginali.
Scule, dispozitive i materiale folosite
Sursa de curent :
surs de curent continuu - generatoare de curent continuu
surs de curent alternativ - transformatoarele de curent mono i
trifazate
Cabluri pentru sudare, portelectrod, clema de contact, ciocan special pentru spargerea crustei
de zgur ce se formeaz n timpul sudrii, perie de srm pentru curirea marginilor tablelor
de mbinat i a custurii.
Elemente de baz electrozii vergele metalice acoperite cu un nveli fuzibil, ce are rolul de
a amorsa arcul electric, de a asigura arderea stabil a acestuia i de a proteja baia de sudare
mpotriva oxidrii.
Alegerea electrozilor are o importan deosebit n realizarea unei custuri de calitate.
nveliul electrodului poate fi: acid (A), bazic (B), celulozic (C), oxidant (O), rutilic (R),
titanic (T).
Tehnologia sudrii cu arc electric
Se parcurg urmtoarele etape:
Alegerea sursei de curent i tipul electrozilor - funcie de materialul i dimensiunile
pieselor de asamblat
Pregtirea pieselor curirea de oxizi i grsimi, trasarea, debitarea, prelucrarea
marginilor pieselor, aezarea n poziia n care se vor suda,
verificarea dimensional a rostului, a poziiei pieselor i a
gradului de curire
Sudarea propriu- zis
Sudarea tablelor n poziie orizontal - electrodul trebuie s fie n permanen inclinat la un
unghi de 15- 450 fa de poziia vertical.
n
timpul sudrii electrodul penduleaz transversal
pentru obinerea limii custurii.
Sudarea tablelor groase se face n mai multe straturi subiri ca s nu apar tensiuni
termice
Controlul mbinrilor - verificarea rosturilor nainte de sudare
- detectarea defectelor din zonele greu accesibile se realizeaz cu
aparate speciale: endoscopul

ANEXA 4
ASAMBLRI LIPITE

Procedeu de mbinare nedemontabil pentru piese metalice folosind un material de

adaos
LIPITURI

MOI
TABELUL 1

METODE

Cu ciocane de
lipit

Prin rezisten de
contact

TARI
TABELUL 2

S.D.V.

ETAPE

Ajustarea pieselor
Acoperirea cu strat
de flux
nclzirea
ciocanului
Scufundarea
ciocanului n soluii
de clorur de zinc
i apoi clorur de
amoniu
nclzirea local
folosind efectul
termic
Topirea aliajului de
lipit ntre piese
Presarea pieselor

UTILIZRI : Piese supuse la presiuni mici - aparate de laborator, radiatoare, tehnic de

calcul etc.
Operaii
Pregtirea pieselor

Etape
ndeprtarea petele de grsime, vopsea, lac
n tipul lipirii piesele s vin n contact, solidarizate prin
menghine sau dispozitive speciale
Asigurarea unor jocuri astfel nct s se obin spaii n care
va ptrunde aliajul de lipit

nclzirea pieselor i
depunerea aliajului de lipit

Metode de realizare
I. Lipirea cu flacr
- aezarea pieselor
- acoperirea locului de lipit cu flux
- nclzirea pieselor cu ajutorul unui arztor
- metalul de adaos se aduce la locul mbinrii dup ce piesele
au atins temperatura optim
II. Lipirea n cuptor
- introducerea n cuptor a pieselor n poziia de mbinat
- se aeaz metalul de adaos n rostul mbinrii
- acoperirea locului mbinrii cu un strat de flux
III. Lipirea cu nclzire prin inducie
- asemntoare cu lipirea moale numai c temperaturile atinse
sunt mai mari

UTILIZRI: mbinarea evilor i conductelor de ap, combustibili, lubrifiani, la piesele de

automobile, tractoare, biciclete, la construcia sculelor achietoare

BIBLIOGRAFIE
1.Asamblari mecanice manual pentru clasa a XI a si a XII ruta
progresiva,

Autori: Mihaela Gabriela Ionescu, Ana Olivia, Gabriela Alice

Enache, Sorina Antosica, Maria Manole
2. Organe de masini si organe de asamblare,editura
Mirton,Timisoara 2001
Autori: Mikos.I.
3.Organe de masini si transmisii mecanice,editura
Mirton,Timisoara 2005
Autori: Mikos .I.
4.Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993
Autori: Drobota .V.