Curs 1 SNC

Morfogeneza extremitatii cefalice.Placa neurala. Tubul neural. Creierul primitiv.

Organizarea segmentara. Derivatele veziculelor cerebrale. Dezvoltarea neurocraniului.
Dezvoltarea viscerocraniului.
Din punct de vedere anatomic SN are 2 componente:
1. SNC (nevraxul):
maduva spinarii (adapostita in canalul rahidian)
encefalul aflat in interiorul cutiei craniene
Maduva spinarii se continua cu encefalul la nivelul gaurii occipitalului si impreuna
centrii nervosi si caile nervoase ce-i leaga de tesuturile si organele periferice, reprezentate de cele
31 de perechi de nervi rahidieni si 12 perechi de nervi cranieni.
Atat encefalul cat si MS sunt invelite la exterior de meningele cranian si respectiv
rahidian, cele doua segmente ale meningelui se continua la nivelul gaurii occipitale si sunt
formate din 3 foite:

duramater
arahnoida
piamater

Encefalul este alcatuit din mai multe segmente:

trunchiul cerebral aflat in continuarea MS si este format din succesiunea a 3

segmente:bulb(medula oblagata), punte(pons), pedunculii cerebrali
cerebelul se afla in spatele tr. cerebral si este conectat de segmentele acestuia prin
pedunculii cerebrali
diencefalul se afla deasupra pedunculilor cerebrali si este compus din talamus,
hipotalamus si epitalamus
2.
Sistemul nervos periferic cuprinde totalitatea ggl si fibrelor nervoase aflate in afara SNC dar
in stransa relatie cu acesta. Din punct de vedere functional se imparte in doua componenete:
SN al vietii de relatie prin care organismele interactioneaza cu mediul
inconjurator, luand cunostinta de perceptiile senzoriale , receptionate de
receptorii organelor de simt si comanda contractiile musculaturii scheletice
SN vegetativ prin care se coordoneaza si se dirijeaza activitatea viscerelor si se
imparte in 2 componente: simpatic si parasimpatic
SNC, reprezinta modul de organizare care permite stabilirea relatiilor dintre organisme si
mediul inconjurator. Toate celulele vii sunt capabile sa receptioneze stimuli chimici sau fizici si sa
elaboreze raspunsuri adecvate reprezentate de miscate sau produsi de biosinteza. La organismele
unicelulare, aceste functii receptorii, motorii si secretorii se realizeaza in aceeasi celula, la
organismele complexe , celulele sunt capabile sa comunice intre ele astfel ca stimularea unei
celule poate declansa activitati motorii sau secretorii altor celule.

Organizarea SNC este diferita in functie de tipul de organism, astfel ca organismele

nevertebrate au un SNC simplist, iar organismele vertebrate au un SNC compus din encefal si
maduva spinarii. Organizarea sa este similara la pesti, amfibii, reptile, pasari si mamifere,
complicarea prin diferentiere si specializare se realizeaza caracteristic pentru fiecare segment.
Astfel pestii si amfibiile au 10 perechi de nervi cranieni, la reptile apar deja cele 12 perechi
de nervi prezente la mamifere. La pesti, cerebelul primeste inputul vestibular, iar la reptile si
pasari predomina aferente provenite de la maduva spinarii , la mamifere apar conexiunile
indirecte cu scoarta cerebrala de comlexitate asemanatoare cu cea a omului.
Dezvoltarea encefalului
Primordiumul SNC apare in sapt a 3 a a embriogenezei si se dezvolta din ectoblast.
Dezvoltarea acestuia se numeste neurulatie si repezinta dupa gastrulatie celalat fenomen major al
evolutiei embrionului tridermic. Placa neurala reprezinta o ingrosare a ectodermului si este
localizata in regiunea medio-dorsala de nodul primitiv.
Transformarea tesutului embrionar in tesut neuronal se numeste inductie neurala , si aceasta
se produce sub influenta diferilor tipuri de factori de crestere.
n partea central apare anul neural care se adncete, marginile lui proeminente
formnd plicile neurale.

Ulterior aceste plici fuzioneaz, se separ de ectodermul cutanat transformnd anul neural
n tub neural.Inchiderea tubului neural se realizeaza prin fuzionarea plicilor neurale pe linia
mediana. Acest proces incepe in ziua 22 si evolueaza atat cranial cat si caudal. La inceputul
saptamanii a 4a tubul neural primitiv comunica larg cu cavitatea amniotica prin doua orificii
situate la extremitati, neuroporul antrior si neuroporul posterior. Neurulatia continua prin

definitivarea fuziunii si diminuarea progresiva a celor doua orificii. Cel anterior se inchide in ziua
a 25 iar cel posterior doua zile mai tarziu,in ziua 27.

Din ziua a 22 din lama celulara subectoblastica se imparte in doua aglomerari celulare
dorsolaterale, crestele neurale.

Din crestele neurale iau nastere

neuronii senzitivi ai ganglionilor spinali
majoritatea neuronilor senzitivi de pe traiectul nervilor cranieni V,VII,VIII,IX,X
ganglionii vegetativi extranevraxiali simpatici si parasimpatici
sistemul nervos enteric
celulele receptoare senzoriale periferice
celulele Swann si celulele satelite perisomatice ale gangionilor periferici
elementele celulare ale leptomeningelui
paraganglionii
paraneuronii
n seciunea transversal, la orice nivel, prin tubul neural, dinspre lumenul tubului spre
periferie, deosebim: 1) membrana limitant intern; 2) zona ependimar, caracterizat prin
prezena neuroblatilor apolari. Este zona productoare de neuroblati. Cnd procesul se ncheie,
celulele rmase devin celule ependimare; 3) zona manta sau mijlocie n care ptrund neuroblatii
provenii din proliferarea stratului precedent. Ea va deveni substana cenuie; 4) zona marginal,
acelular,n care se gsesc prelungirile neuroblatilor din zona manta care se vor organiza n
tracturi i fascicule, formnd substana alb; 5) membrana limitant extern.

Esecul inchiderii tubului neural determina malformatii severe denumite defecte de inchidere
a tubului neural. Cand acesta se produce cranial are ca expresie clinica anencefalia (incompatibila
cu viata), iar cand defectul este distal se concretizeaza in disrafisme spinale posterioare(spina
bifida) cu localizare anatomica diferita:toracica, lombara. Impactul clinic depinde de localizarea
leziunii si de cate componente neurologice sunt implicate.

Crierul primitiv
In ziua a 25a a embriogenezei , neuroporul anterior se inchide printr-o lama neuroepiteliala
subtire care va deveni, lamina terminalis. Acum extremitatea anterioara a tubului neural este o
cavitate inchisa care prezinta 3 dilatatii, veziculele cerebrale primitive:

prozencefal (creierul anterior)

mezencefal (creierul intermediar)
rombencefal (creierul posterior)

Tubul neural formeaza simultan doua flexuri:

flexura cervicala situata la jonctiunea dintre rombencefal si MS
flexura cefalica localizata in regiunea mezencefalului
La embrionul de 5 sapt se continua dezvoltarea veziculelor astefel:

prozencefalul se va divide in telencefal ce va deveni emisferele cerebrale primitive

si diencefal ce va contine veziculele optice
mezencefalul nu se divide
rombencefalul se divide in metencefal si mielencefal

Veziculele cerebrale se continua cu canalul central al MS. Cavitatea rombencefalului va

forma ventriculul IV , cea a diencefalului va forma ventriculul III, iar din cavitatile
corespunzatoare emisferelor cerebrale se vor forma ventriculii laterali, lumenul mezencefalului se
va ingusta si se va transforma in apeductul lui Sylvius, si va realiza legatura dintre ventriculii III
si IV.

Dezvoltarea si elongatia creierului este secundara aparitiei a 3 curburi . Flexura

mezencefalica determina directionarea prozencefalului in directie ventrala pana ajunge paralel cu
rombencefalul si MS. A doua flexura este flexura cervicala dintre rombencefal si MS, ce
determina aparitia unui unghi de 90 grd intre cele 2 componente. Iar a 3 a , este flexura pontina
dintre metencefal si mielencefal.

Dezvoltarea MS
Peretele tubului neural inchis este format din celule neuroepiteliale. Acestea se divid rapid
sunt interconectate si vor forma stratul neuroepitelial sau neuroepiteliul. Dupa inchiderea tubului
neural din aceste celule se vor forma alt tip celular , cu nuclei rotunzi si mari, cu nucleoplasma
palida si nucleoli de culoare inchisa. Acestea vor fi celulele nervoase primitive sau neuroblastele.
Ele vor forma un strat intermediar dispus in jurul stratului neuroepitelial. Din stratulintermediar se
va dezvolta ulterior substanta cenusie a MS.
Stratul MS aflat la exterior se numeste strat marginal, ce contine neuroblaste din stratul
intermediar , prin mielinizarea fibrelor nervoase acesta dobandeste culoarea alba si devine
substanta alba a MS.
Ca urmare a cresteii continui a numarului de neuroblaste din stratul intermediar , de fiecare
parte a tubului neural apare o zona ingrosata ventrala si una dorsala. Zonele ingrosate ventral se
numesc placi bazale si contin neuronii motori ai coarnelor anterioare, iar zonele ingrosate dorsal
sunt placi alare care vor forma ariile senzoriale din MS. Zona de demarcatie intre cele doua tipuri
de placi este reprezentat de un sant longitudinal denumit sant limitant.Portiunile dorsala si
ventrala situate pe linia mediana a tubului neuralvor alcatui placile dorsala respectiv ventrala,
aceste structuri nu contin neuroblaste dar car vor constitui caile prin care fibrele nervoase
traverseaza MS.
Intre coarnele anterioare si posterioare se vor acumula neuroni ce vor forma un corn
intermediar de mici dimensiuni. Acesta contine neuroni ai componentei simpatice a sistemului
nervos autonom.

Dezvoltarea craniului
Craniul este format din doua parti:
neurocraniu care formeaza un invelis protector in jurul encefalului
viscerocraniul care formeaza scheletul facial
Neurocraniul este impartit in:

o componenta membranoasa reprezentata de oasele late ce inconjoara creierul

o componenta cartilaginoasa sau condrocraniul reprezentata de oasele de la baza
cutiei craniene

Neurocraniul membranos deriva din celulele crestei neurale si din mezodermul paraxial.
Mezenchimul celor doua tesuturi se dispune in jurul creierului si se produce procesul de osificare
membranoasa.Odata cu dezvoltarea produsului de conceptie, dimensiunile oaselor membranoase
cresc prin depunerea unor straturi noi de subsatanta osoasa pe suprafata externa si resorbtia
osteoclastica simultana la nivelul suprafetei interne.
La nou-nascut , oasele late sunt separate prin zone de tesut conjunctiv denumite suturi. In
zonele in care se reunesc mai mult de doua oase, suturile sunt largi si sunt denumite fontanele.
Cateva suturi si fontanele isi mentin structura membranoasa un interval considerabil dupa
nastere . Oasele cutiei craniene continua sa creasca , in principal datorita cresterii in volum a
creierului. Cu toate ca la copilul cu varsta de 5-7 ani este atinsa capacitatea maxima, unele suturi
raman deschise pana la varsta adultului. Patenta fontanelei anterioare poate oferi informatii despre
encefal(echografie, palpare).

Neurocraniulcartilaginos este reprezentat din mai multe cartilaje . Cartilajele situate anterior
de capatul rostal al notocordului sunt derivate din celulelecrestei neurale si vor forma
condrocraniul precordal. Cartilajele localizate posterior de aceasta limita vor forma condrocraniul
cordal. Baza craniului rezulta din unirea acestor cartilaje.

Viscerocraniul este alcatuit din oasele faciale si se formeaza din primele doua arcuri
faringiene. Primul arc da nastere portiunii dorsale- procesul maxilar din care se vor formaosul
maxilar superior , osul zigomatic si o parte din osul temporal. Portiunea ventrala procesul
mandibular- contine cartilajul Meckel care va determina osul mandibular. Varful dorsal al
procesului mandibular, impreuna cu varful dorsal al celui de-al doilea arc faringian vor forma
ciocanul, nicovala si scarita.