Sunteți pe pagina 1din 55

o

C)

+,

TI

o
C)

\n- t-

;./th$

go
i-E
o
rr

.go
(t)

-oo
-

-c

.fr,

xf

tL
-

fr
t
N

tr
tu
-

3
(L
ltl

tU

a
J
()

tu

E
E.

sz
O

tu
J

f
a
o-

ur9

t>

()

f,=
wp
6g
tro
tu

I.IJ

tr
I.Il

o-

0
tr

mg

to

C)

ru

a
r.u

9.
tu

tr

tr
J
:)

z
M.

(.'

[Il

a
:)

tr

()

[rJ

tr

ct)
[rJ

J
m

o-

trJ

t
t
o
3
(L

Ffr

N
r.u

tr

[rJ

tr

sq

rL v.

e.
(L

o
O

t
o
zf
tu

o
o
rh,
:l
o
o

l-

E
tG
rF

r.u

E
t-

o
rf-

.9
E

.9 o
C',

o
o

-c

o
+,

xf

t- L

N
E.
uJ

tll

IL

[rJ

t
J

nJc

E)
<J

ztu

PU

o
o
tU
E,

o'o
F

FiD
o=
IL,UJ
clt
=tg

O
'rr

HE
,-z
tD

<H

(a
i'i'i o

r.u <

ZH

o
uJ=
EO

4a
!2 ur
HF

nft
>a
<m
:)

U)

#3H

"t
I.U Q

>d

tIJ

t2
"lE

5E

=Hl
K5fr
ulli
M. 1',2
<fr=
Jofi

*98

trl&

(=36
Irt cl

<2
()-

Hn
<>

E.Q

tu

o
I.JJ

6s
ru<
t-

rrr

#4
Jt
F3

'T

x.

z:)

C)

tll
a
tu

J
m

o
o
5
o
o

r{r,

E
t-

G
q-

tu

o o
E
t- p
o -c
l+-

ttu

.9

(t)

o
o

-c

+r,

xf

L
- L

.9

f
=
(L
ul

r.u

()

tu

U)

tu
+

I.IJ

Io
N

.t

*.y
>A
E3
[l

ur

tffi
{d
<5
m,
-l-

t
o
z:f

O
tu

a
tu

J
m

Ip.2. Industrid medicamentelor

Si

biotehnologii formdceutice

In industria medicamentului intensitatea multor procese depinde de marimea suprafelei


materialelor solide prelucrate. Yiteza de reactie creste odata cu creqterea suprafe{ei de contact

dintre reactanti. Aducerea materialelor solide intr-o stare de divizare corespunzdtoare are
implicatii si asupra calitatii produselor finite.
Raportul dintre diametrul D al bucltilor mari inainte de divizare si diametrul d al celor
mai mici rczultate prin divizare se numegte grad de divizare sau grad de maruntire.

N=D/d
DEFiNITIE: Divizarea sau sfaramarea este operatia de maruntire a materialelor
solide, pana la anumite dimensiuni. Principiul teoretic al divizdrii consta in invingerea
coeziunii particulelor czlre fo'rmeazacorpul solid si crearcaunor suprafete noi.

Sfaramarea poate

fi efectuata prin mai multe procedee, dupa natura fo4elor

invinge coeziunea:

a) prin strivire sau sfaramare;


b) prin lovire;
c) prin frecare;
d) prin despicare.

sfiirdmare

despicare

Fig. 1. Forfe de invingere a coeziunii particulelor

cu care se

1p.2. Industrio medicamentelor

Dupa marimea particulelo

r reztitateprin

ri biotehnolqii formoceutice

sfaramare sau maruntire, aceasta poate

fi

de mai

multe feluri:

Maruntirea grosiera, cand materialul solid esteadus la o stare de divizare in

care

bucdlile rezultate au un diametru intre 1300-200mm;

Maruntirea mijlocie permite oblinerea unor fragment cu diametrul cuprins intre 2505Omm;

i.

Divizarea miiruntii conduce la oblinerea unor fragmente cu diametrul cuprins intre


50- 20nm;

{.

Divizarea fina sau macinarea permite oblinerea unor fragmente cu diametrul cuprins
intre 25-3nm;

Divizarea extrafina sau coloidala are ca rezultat obJinerea unor particule cu


diametrul sub 0,175mm.
La scara industriala divizarease realizeaza cu ajutorul concasoarelor si morilor.
Concasoarele sunt folosite pentru divizarea grosiera, mijlocie si mdruntd a materialelor

dtne si semidure (dimensiuni ale particulelor pana la 5-20mm). Pentru divizarea fina si
extrafina (coloidala) se folosesc morile.

A.

Concasoare

Concasorul conic sau girator


I

Este alcatuit din doua trunchiuri de con: unul exterior, mai mare, fix,cu baza mica in

jos (1), unul interior mai mic, mobil, ctbaza mica in sus (2), care este fixat pe un arbore
care

il

actioneaza. Conul interior are o miqcare giratorie care

il

apropie si

ii

(3)

indeparteaza

succesiv de conul exterior. La departarea de conul exterior, materialul de maruntit cade intre

conuri, in timp ce in partea diametral opusa materialul este sfaramat; in jumatatea urmatoarea
de cursa, materialul intrat intre conuri este strivit, iar materialul ce fusese sfaramat cade prin
deschiderea dintre conuri, locul sau fiind luat de alt material de maruntit.

.:.,

Lp.2. lndustrio medicamentelor

Fig. 2. Concasor girator

ti biotehnologii jormoceutice

Fig.3. Miqcarea conului la concasorul

girator

Concasorul cu cilindri
Este constituit din doi cilindri

care se rotesc

in

sens contrar, cu viteze egale sau

diferite. Materialul de maruntit se introduce pe la partea superioara. Ajuns intre cei doi,
cilindri care se invart in sens contrar, materialul este maruntit prin frecare. Marimea
particulelor maruntite depinde de distanta dintre cilindri, care este reglabila (marimea maxima
a particulelor rezultate in urma procesului de divizare este egala cu distanta ditre cei doi

cilindri).

1p.2. I ndustrio medicdmentelor

ri biotehnologii fdrmaceutice

.:\.._

e \'\it'' 3

,.' \1.

'\

Fig. 4. Concasor cu cilindri


B.

Mori

Moara cu ciocane

'

Este acatuita dintr-un corp de forma cilindrica

(l). La partea superioara are o gura de

alimentare (2). Rotorul este format din arborele (3) si din brate in forma de cruce, care au la
capete piese care poarta numele de ciocane (a). In timpul

invartirii arborelui, ciocanele iau o

pozilie radiala. Materialul de maruntit se izbegte de ciocane si de pereJii morii. Prin aceste
duble miqciri de izbire rezulta sfaramarea materialului de maruntit.

Lp.

2. I nd ustrio medicomentelor $i biotehnologii larmaceutice

Fig.5. Moara cu ciocane


Este un echipdment folosit des in industrie, pentru micsorarea dimensiunilor particlelor

(materii prime, granule, etc), sau pentru reprocesarea comprimatelor (sfaramarea acestora).

Moara cu bile
Este formata dintr-un corp cilindirc (1),

in care se rotesc bilele (2)

impreuna

materialul de macinat. Materialul este maruntit prin lovirea de bile si de perelii morii.

Fig. 6. Moara cu bile

1p.2. lndustrio medicomentelor 5i biotehnologii formcceutice

Dezavarfiaj: datorita numarului mare de bile, spalarea este dificila. Se foloseste in


industria de sinteaza a substantelor medicamentoase, in etapa finala, de ajustare a dimensiunii
particulelor.

Moara coloidala
Morile coloidale cu macinare pe cale umeda pot fi de doua feluri, in funclie de modul

lor de acliune: mori coloidale care

actioneaza

prin frecare si mori coloidale care actioneaza

prin soc.
Acest ultim tip de moara (moara coloidala care actione aza pirn soc) este alcatuita
dintr-un corp.cilindric

(l), in care se rotegte

cu viteza foarte mare discul (2) care are pe

ambele parti laterale inele speciale concentrice (3), care se rotesc intre degetele qicane (4),

fixate pe peretii carcasei. Materialul de macinat este introdus

in spaliul de diviz arc ca

suspensie lichida prin racord"i 1S; si iese macinat prin racordul (6). Dupa macinare, materialul
se colecteaza

iqtr-un rezervor. Yiteza suspensiei la intrarea in moara trebuie sa fie mica (sub

0,7 m/s), iar viteza discului (2) foarte mare (aproximativ l50m/s) pentru a se putea realiza
qocuri foarte mari, identice cu loviturile de ciocan.

Fig. 7. Moara coloidalS

Lp.3. lndustrio medicamentelor

Materialele

rc

rltate

in urma divizdrii

ti biotehnologii farmoceutice

alcatuiesc amestecuri de diferite granulalii

(dimensiuni ale particulelor). Pentru separarea unui-produs de

o anumita granulatie

(dimensiune) este necesara realizarea operaliei de clasare.

Defini{ie: Clasarea este operatia de separare a particulelor unui material dupa


dimensiune.

Clasificare:
clasare volumetrica - se efectueazapebazadiferentei de dimensiune;

b.

clasaregravimetrica - se efectueazapebaza diferenlei dintre vitezele limita de cddere

in fluide a particulelor de diferite mdrimi.

A. Clasarea volumetrica

se iealizeaza

cv ajutorul gtatarelor, ciururilor sau sitelor. Principiul

de clasare consta in trecerea materialelor de diferite dimensiuni pe suprafete perforate.

Particulele cu dimensiuni mai mici decdt ochiurile suprafetei perforate trec alcatuind
,,trecerea", iar cele cu dimensiuni mai mari raman pe suprafata perforata alcatuind,,refuzul".
Clasarea volumetrica se poate rcaliza in trei moduri:

t.

rcfi:z;

2. trecere;
3. mixt.
1. Clasarea

prin refuz

se rcalizeaza

prin aducerea materialului de clasat intr-un sistem

de suprafele ciuruite (site), dispuse unele sub altele, suprafata superioara avand ochiurile

cele mai mari, urmflnd suprafelele cu ochiuri din ce in ce mai mici.

Inilial materialul de

clasat este trecut pe suprafata cu ochiurile cele mai mari, cand se obline un refuz

constituit din particulele cu diametrul mai mare decat diametrul ochiurilor suprafetei
superioare si o trecere, care ajunge pe urmatourea suprafala cu ochiuri mai mici. Si aici
se obline un refuz si o trecere, care ajunge pe o suprafata cu ochiuri mai

mici decdt ale

celei precedente, obtinandu-se un refuz si o trecere si asa mai departe. In final


colecteazaatatearefuzuri cate suprafete perforate sunt montate si o trecere.

se

Lp.3. I ndustrid medicomentelor

ri biotehnotqii formoceutice

Avantaj: materialul de dimensiuni mari se indeparteaza de la inceput, ramanand pe prima


suprafaJa cu ochiuri mai mari si care este mai puternica, reducdnd astfel gzura suprafetelor cu

ochiuri mai mici.

Clasarea volumetric{ prin refuz


Fig. 1. Clasarea volumetricl prin refuz
2.Clasarea prin trecere se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive cu suprafata de
clasare alcatuita dintr-o parua(suprafata) metalica cu ochiuri al cdror diametru este din ce in ce

mai mare (de la stanga spre dreapta). Materialul de clasat se aduce pe suprafata cu ochiurile
cele mai mici, continuandu-se pana la suprafala cu ochiurile cele mai mari. Clasele
granulometrice obtinute sunt alcatuite din treceri, cu exceptia ultimei, care este refuzul
suprafelei cu ochiurile cele mai mari.

Avantaj: uqurinla cu care se poate accesa suprafela de clasare, pentru intertinere si


reparatii.

I
Fig. 2. Clasarea volumetrictr prin trecere.

Lp.3. lndustrio medicomentelor gi biotehnologii


formoceutice

3'clasarea mixta (fig.3) este o combinatie

a celor doua ssiteme de

mai sus, exploatand

avantajele amandurora. Schema unui astfel de clasor este


redata mai jos.

Fig.3. Clasarea mixti

B. clasarea gravimetrica se rearizeazain doua moduri:

1.

pneumatic

2.

hidraulic (folosind apa).

(folosind aerul)

1' Clasarea pneumatica se poate realizacu ajutorul clasoarelor


pneumatice.

Clasorul pneumatic cu curent orizontal de aer functioneaza


astfel: materialul de clasat
intra prin deschiderea (1) in camera (2) unde intalneste
un curent orizontal de aer ce p6trunde
prin deschiderea laterala (3). Materialul de clasat se
separa printr-o serie de deschideri (a). In
primele deschideri se separa particulele mai mari (care
au o masa mai mare si implicit o viteza
de cadere in aer mai mare), sub actiunea forfei gravita{ionale,
apoi particulele din ce in ce mai

mici' Fragmentele foarte mici se evacveazaodata cu aerul, prin


deschiderea

5.

Lp.

3. tndustia medicomentelor

ri biotehnologii formoceutice

g f--J

-+|'f

-+r
-.FVI
r-l
11'nfrl? t

It

-)

Fig. 4. Clasor pneumatic cu curent orizontal de aer

2. Clasareahidraulica se face sub acliunea unui curent de apa, fie prin qidere libera fie
prin caderea stanjenita a particdlelor.

- Hidrociclohul

este unul dintre aparatele cel mai des folosite. Este alcatuit dintr-o manta

cilindrica (1), sub forma de con. Suspensia de material de clasat in apa este pompatacuviteza
mare prin racordul de intrare (2), tangential la suprafata hidrociclonului. Induntrul aparatului
suspensia parcurge un drum descendent elicoidal. La fundul hidrociclonului, suspensia isi
schimba sensul de deplasare, continudnd migcarea elicoidala in sens ascendent in apropierea

axului si iese ca lichid tulbure (conline particulele fine de material clasat) prin racordul de
evacuare (3). In timpul miqcdrii elicoidale descendente a suspensiei in hidrociclon, particulele

solide mari sunt proiectate spre peretele conului. Acestea sunt evacuate pe la partea inferioara
a hidrociclonului prin deschiderea (4), dupa ftnalizarea operatiei de clasare. S-a notat cu (5)
curentul de suspensie care parcurge drumul descendent si cu (6) curentul de lichid limpezit care
parcurge drumul ascendent.

Lp.3, tndustrio medicomentelot

l.

Manta cilindrica

2. Racord de intrare
3. Gura evacuare
4. Gura evacuare
5. Curentdescendent
6. Curentascendent

Fig.5. Schema de funcfion&re

hidrociclonului

ti

biotehnologii farmoceutice

Transportul de materiale rcprezintii o problema foarte importanta din punct de vedere


tehnologic si ecnomic. De eficienta lui depinde bunul mers al proceselor industriale,
indiferent de natura lor. Instalatiile de transport sunt concepute diferit in funclie de starea de
agregare a materialului care'trebuie transportat.

Din acest punct de vedere transportul de materiale poate fi destinat materialelor solide,
lichide si gazoase.
1 TRANSPORTU L SOLIDELOR

Materialele solide naturale sau de sinteza pot fi clasificate in doua categorii:

Materiale granulare sau pulverulente - ele pot fi transportate in regim continuu;

2.

Materiale care se constituie in unitati de volum relativ mari - bulgari, colete, saci, lazi.

de transport se poate efectua in regim discontinuu, continuu

Procesul

sau

semicontinuu. Transportul disbontinuu se foloseste din ce in ce mai putin, deoarece in ultimul


timp s-au conceput instalatii moderne care functioneaza mult mai eficient in regim
se.micontinuu sau continuu. In cazul in care este adecvatautilizareatransportului discontinuu,
acesta se face cu ajutorul funicularelor, cdrucioarelor, etc., materialele solide fiind in stare
varsata sau ambalate in containere speciale. Aceste mijloace de tmasport se folosesc cel mai
adesea pentru transportul pe distante mari. Pentru distante

mici deplasarea materialelor solide

se face cu transportoare continue sau semicontinue.

Alegerea transportoarelor se face tinand cont de o serie de criterii, cum ar fi:


:

'
'
'
'

proprietdlile fizice ale materialelor - granulometria, densitatea, capacitatea de curgere,


tendinta de aglomerare si de prafuire, etc;
"proprietitile chimice ale materialelor - sensibilitateala aer si umiditate, tendinta de
incalzire si aprindere, agresivitate chimica, atc.;
condiliile tehnice - distanta transportului, diferente de nivel, debitul, etc.;
conditiile economice - investitia, costul operatiei, uzura instalatiei, etc.

2. TRANSPORTUL LICHIDELOR
Transportul lichidelor se face diferit in functie de cantitate. Cantitatile mici de lichide
se transporta in butoiaqe, vase, cisterne, iar cantitatile mari cu jgheaburi sau conducte. Prin
conductele instalaliilor, transportul se face prin cddere libera din rezervoare aSezate la diferite
inaltimi, datorita forfei gravitalionale.
Daca transportul se face in sens invers gravitatiei sunt necesare pompe. Ca urmare a
condiliilor foarte diferite in care functioneaza s-a ajuns la un numdr foarte mare de tipuri de
pompe, fiecare tip raspunzand unor necesitati tehnice si economice specifice. Aceste condilii

tin

seama de proprietiitile

lichidului - vascozitate, densitate, impuritati, agresivitate chimica


(coroziune), agresivitate mecanica (eroziune), etc.

1.

Sifonul

Sifonul este un dispozitiv de transport a lichidelor de lJun nivel superior la un nivel inferior.
Sifonul este un echipament care nu contine elemente mobile.Este contituit, dintr-o teava in
forma de U cu doua laturi inegale, latura scurta notata cu (1), iar cea mai lunga cu (2). pentru
a putea sa functioneze sifonul trebuie amorsat, adica umplut cu lichid.
Curgerea in sifon se datoreaza diferentei de inaltime intre coloanele de lichid ale celor doua

ramuri. Sifonul se umple cu lichid prin palnia (4), in timpul alimentarii ventilul (3) fiind
deschis, iar ventilul (5) aflat la capatul ramurii descendente fiind inchis. Dupa umplere se
inchide ventilul (3) si se deschide ventilul (5). Prin ramura descendenta (2) lichidul curge
continuu, sub actiunea gravitatiei, ceea ce duce la aparitia unei depresiuni in ramura orizontala
a tevii in forma de U, depresiune care face ca lichidul de la nivelul superior sa urce in ramura
(1), si implicit sa curga prin ramura (2) lanivelul inferior .

l.

leava

2.

teava

3.

Ventil

4.

Pdlnie

5.

Ventil

F'ig. 1. Sifonul

2.

Montejunsul

Este o pompa cu actiune intermitenta, fara elemente mobile, care


serveste la ridicarea
lichidelor, cu ajutorul aerului comprimat. Aparatul este formatdintr-un recipient
prevdzut cu 3
deschideri: deschiderea (1) prin care se alimenteazr pompa cu lichidul
de transportat,
deschiderea (3) prin care se refuleaza lichidul de transportat si deschiderea
(5) prin care se
introduce in sistem aerul comprimat. Conducta de alimentare (1) este prevdzut6
cu un ventil
unisens (2) (care permite trecerea numai spre montejus); conducta de refulare
a lichidului (3)
are si ea un ventil (4), iar cea de introducere a aerului comprimat este prevazuta
cu un ventil
(7) (care se deschide la introducerea aerului), un manometru (8) si un alt ventil (6)
care se
deschide pentru a permite aerului dislocuit sa iasa in atmosfera. Prin deschiderea
ventilului (2)
de pe conducta de alimentare (1), se alimenteaza recipientul prin cadere libera.
Aerul sau
gazul dislocuit iese prin ventilul (6) in atmosfera. In tot acest
timp ventilele (a) si (7) sunt
inchise. Atunci cand nivelul lichidului atinge inaltimea dorita" se inchide

ventilul (6) si

se

deschide ventilul (7) pentru introducerea aerului comprimat. Aerul comprimat


creeaza o
presiune pe suprafala lichidului, si il obliga sa iasa prin conducta de refulare
1:; al cdrui ventil
(4) se deschide automat.

<E

1.

Conducta alimentare

2.

Ventil

3.

Conducta refulare

4.

Ventil

5.

Conducta aer comprimat

6.

Ventil

7.

Ventil

8.

Manometru

Fig.2. Montejus

Dupa golirea recipientului operatie se repeta. Daca vaporii lichidului supus transportului cu
montejus formeazaamestecuri explozive cu aerul, se inlocuieste acesta cu gaze inerte (azot
sau dioxid de carbon). Pe langa func{ionarea intermitenta si actionarea manuala a ventilului de
aer comprimat, montejusul are si dezavantajul unui randament energetic scdzut. Datorita

acestor dezavantaje este folosit pentru pompdri intermiterrtt, la intervale mari de timp.

3.

Pompa centrifuga

Este utilizata pentru aspiraJia si refularea lichidelor cu ajutorul forfei centrifuge. Se foloseste
pe scara larga in industrie pentru calucreaza cu randamente mari si se pot pompa debite mari
de lichid la presiune joasa

Transvazarea lichidelor cu pompa centrifuga impune plasarea acesteia sub nivelul din
rezervor (pompa nu poate fi amorsata daca are aer in interior).
Este alcatuita dintr-o conducta de admisie (1) prin care se introduce lichidul de tranposrtat. In
centrul pompqi se gaseste un rotor (2) actionat electric prevdzut cu mai multe palete (3). Prin
miqcarea rotorului (2) lichidul este impins inspre periferie si ridicat datorita diferentei de
presiune, care este mica central (ichidul este aspirat) si mare periferic (lichidul este refulat).

r
_"

Aparilia acestei diferente de presiune este atribuita tocmai fo4ei centrifuge care se creeazala
invartirea rotorului. Lichidul este evacuat prin conducta (4).
Pompa centrifuga are debit mare, dar presiunearealizata, respectiv inaltimea de ridicare, este
mica.

rrr>

Fig. 3. Pompa centrifuga

1.

Conducta admisie

2.

Rotor

J.

Palete

4.

Conducta evacuare

2. TRANSPORTUL GAZELOR

a fi transportate gazele sunt comprimate cu ajutorul compresoarelor sau


ventilatoarelor sau sunt rarefiate cu ajutorul pompelor de vid.
Inainte de

Compresoarele aspira gazele de la o presiune mai mica, le comprima la presiuni mai mari
si le
refuleaza intr-un spa{iu inchis.

Comprimarea gazelor se poate face in trei moduri:

izotetm - toata cantitatea de cSldurd degajata prin comprimare este cedata la exterior;
varialiapresiunii si volumului se face la temperatura constanta;
f

2-

adiabatic

cdldurS degajata

la comprimare ramane in masa

gazului, crescandu-i

temperatura;

3.

politrop - are loc numai o cedare par\iala a cdldurii in exterior; este modul in care

lucr eaza compre

so

arel e

1. Compresorul cu piston sau ac(iune simpla

Este alcatuit dintr-un cilindru metalic (1) in care pistonul (2) executa o migcare
de ,,du-te
vino" comprimdnd in acest mod gazul transportat. Pistonul este activat in miqcarea sa de
un
sistem biela-manivela. Cilindrul este inchis ermetic cu doua supape, una
de aspiratie (3) si alta
de refulare (5). Pentru arealizao comprimare izoterma, cilindrul metalic (1)
este inconjurat la
exterior de o manta (7) prin care circula apa rece.
In timpul cursei pistonului de la dreapta la stanga se creeaza o depresiune intre
spatiul din fata
pistonului si cilindrul compresorului, datorita careia se deschide supapa
de aspiraJie (3), din
conducta (4). In acest timp supapa de refulare (5) este inchisa. Prin miqcarea
pistonului in sens
invers gazul este comprimat in spatiul din fata lui. Miqcdrile pistonului se
succed altemativ
pana cand gazul este comprimatla o presiune suficient de mare pentru
a invinge rezistenta
supapei de refulare (5). Aceasta se deschide, iar gazul iese prin conducta
de refulare (6) la o
presiune aproximativ constanta

I
I
a

T
ktrl+bL.Lr{,*ar*i$

,(

LLLLLLLLLI*
I.LLLLLL*LLt

t\
1.

Cilindru metalic

2.

Piston

J.

Supapg

4.

Conducta introducere

5.

Supapa refulare

6.

Conducta refulare

7.

manta

aspiratie

Fig.4. Compresorul

In procesele de fabricatie din industria farmaceutica, numai rareori un singur material


este prelucrat. In majoritatea fazelor de fabricatie intervirrmai multe materiale. procesele
ftzice
si chimice intre aceste materiale sunt cu atat mai rapide mai complete si mai eficiente cu
cat
materialele componente se prezintd intr-un amestec cat mai omogen. Uneori, produsul
final al
unei faze de fabricatie nu este decdt un amestec bine omog enizat al materiilor prime (de
exemplu unguentele).

Amestecarea este folosita pentru accelerarea reactiilor chimice, omogenizarea


amestecurilor, dizolvare, spalare, oblinerea emulsiilor, cristalizare, floculare. Se mai poate
utilizain scopul imbunatatirii transmiterii cdldurii, activarea uscirii, etc.
In cazul proceselor chimice, amestecarea poate fi efectuata inaintea reactiei chimice si
se tealizeaza in aparatele speciale numite amestecatoare sau poate fi concomitenta cu reaclia
chimica, facandu-se direct in aparatele de reactie, care sunt prevdzute cu dispozitive speciale
de agitare, numite agitatoare.
Termenul de agitare se foloseste pentru amestecarea intre fluide sau intre lichide si
solide cand amestecul are vascozitate mica sau medie, iar termenul de malaxare pentru
amestecuri de vascozitate mare. Termenul de amestecare este folosit in sens restr6ns pentru
amestecarea solidelor (granulare sau pulberi).
Aparatele se numesc corespunzdtor agitatoare, malaxoare sau amestecatoare. Uneori
se
intelege prin agitator numai dispozitivul care produce agitarea, fara recipientul
care conline
materialul.
Alegerea metodei de amestecare si a aparaturii cu care se realizeaza este determinata
de
starea de agregare a materialelor care sunt supuse amestecarii. Din acest punct
de vedere vom
ptezenta;

l.

amestecarea gazelor

2.

amestecarea in mediu lichid;

3.

amestecarea in mediu solid, pulverulent si sub forma de pasta.

1.

AMESTECAREA GAZELOR

Amestecarea gazelor se realizeaza de la sine, datorita migcirii dezordonate


a
moleculelor lor- In unele cazuri, pentru a accelera procesul amestecarii gazelor,
se utllizeaza
dispozitive speciale cu duze, injectoare, ventilatoare, qicane, suflante, care se
monteaza in
circuitul lor.

12.

AMESTECAREA rN MEDrU LTCHID

Indiferent de faptul ca se amesteca un gaz cuun lichid, un lichid cu un alt lichid sau un
lichid cu un solid, se disting urmatoarele trei feluri de amestecari in mediu lichid:

pneumatica;

A.

amestecarea

B.

amestecarea prin circulalia fluidelor;

C.

amestecarea mecanica.

A. Amestecarea pneumatica consta in introducerea unui gaz (sau a vaporilor de apa;


in masa lichidului supus amestecarii. Introducerea gazului se face prin tevi gdurite, care intra la
partea inferioara a recipientului in care se afla lichidul. Acest fel de amestecare se numegte
barbotare, iar dispozitivul cu care se realizeaza, barbotor.
Cel mai simplu dispozitiv de barbotare (fig. 1) este format dintr-o leava deschisa la
capat, cufundata panala fundul rezervorului in lichidul de amestecat. Aerul iese pe la capatul
inferior al levii si, ridicandu-se antreneaza cu el particule de lichid. Iau nagtere astfel curenti de
lichid a cdror intensitate cerste (pana la o anumita limita) odata cu cregterea vitezei de
introducere a aerului.

-f_

.F

'

S-r
Fr
Uil

tl

ilsE!*+

Fig. 1. Dispozitiv de barbotare

C. Amestecarea mecanica se face cu asa numitele agitatoare mecanice. Acestea sunt


formate dintr-un ax central, pe care se fixeaza brale laterale in forma de palete, elice, benzi.
Agitatorul mecanic este actionat fie direct de un electromotorm, fie prin intermediul unor
mecanisme cu roti dintate, etc.

Dupa felul in care sunt construite, agitatoarele


pot fi de mai multe feluri:

l.Agitatoare cu palete plane

ce exemplu in

cadrul acestor
de irgitatoare este agitatorul cu paleta
-tinuri
drepfunghiular4 care are o singura paleta plana,
n*utr]. un arbore vertical. Darczultate bune
la amestecarea lichidelor cu vascozitate mica.

Fig. 2. Agitator cu palete plane


2.AgStatoare cu cadru

Agitatoarele

din aceasta categorie au un ax central si brate


orizontale pe care sunt prinse
brate verticale si oblice. Sunt folosite pentru
recipiente cu volum mare.

F'ig.3. Agitatoare cu cadru

3.Agitatoare ancora
agitarea in
Au doua brale adaptate curburii fundului recipientului. Ele asigura astfel

lichide cu vascozitate mare'


imediata apropiere a fundului reactorului. Sunt folosite pentru
unde se urmdreqte imbunatatirea
paste, adic6 acolo unde trebuie evitate supraincdlzirile localgsi
transferului termic de la focar sau de la manta'

'
.

Fig. 4. Agitator tiP ancortr

4.Agitatoare cu elice
palete'
S'nt formate dintr-o elice fixata perpendicular pe arborele vertical si doua trei

pentru realizarea unei


uneori a doua elice se fixeazamai sus pe acelagi arbore. se foloseste
circulalii intense a lichidului supus amestecarii'

Fig. 5. Agitator cu elice

S.Agitatoare centrifuge sau turbina


(1), identice cu rotoarele
Aceste agitatoare sunt formate din unul sau mai multe rotoare
jos si de sus lichidul
pompelor, montate pe un arbore vertical 3. Rotoarele bilaterale aspira de
au si un stator (2)
in care sunt cufimdate si il refuleazala periferie. Unele din aceste agitatoare
Un astfel de agitator cu stator
in jurul rotorului, cu rolul de a dirija radial lichidul ieqit din rotor.

este prezentat

in figura 6' In acest exemplu statorul (2)


este un inel cu palete, concentric
cu
rotorul (1)' El are rolul de a dirija radial
lichidul iegit din rotor. Agitatoarele
turbina
se
folosesc
pentru amestecarea intensa si dispersarea
lichidelor in vase cu capacitati mari,
la amestecarea
suspensiilor cu particule solide de dimensiuni
mari (pqru
la
25mm)
v :--' -si la trecerea in suspensie a
precipitatelor care contin panala 50yo
fazasolida.

Fig. 6. Agitator turbintr

In industria farmaceutica

se prelu creazaadesea materiale


care se easesc sub forma de
granule sau paste ae consistenta
diferita, care trebuie supuse amestecarii.

Alegerea aparatelor pentru tealizarea


acestor amestecuri se face in
func{ie de natura.
materialelor ce urmetva sa fie amestecate.
1.

Amestecatorul cu tambur orizontal

constructia acestui amestecator se


aseamana cu aceea a unei mori
cu bile. In locul
bilelor se gdsesc gicane sau un ac cu
raclete. Amestecarea se face fie prin
rotirea tamburlui 1,
fie prin rotirea axului cu raclete 2,
montatin interior.

Fig. 7. Amestecltor cu tambur cilindric


orizontal

Dezavarfiaje:

care sunt dificil de


Posibilitatea de contaminare incrucisata datorata racletelor,
curatat in interiorul aParatului
a camerei de amestecare si a
2. Timp mare de rrpu.r, dutorat necesitatii de spalare
diferite
cuvei de amestecare intre 2 amestecari a doua produse
datorata eliminarii de particule
J. Posibilitatea de contaminare a camerei de cantarhe
sau ulei datorate motorului
1.

2.Amestecatorul cu tambur in V
pe un ax orizontal. Prin rotirea
Este constituit dintr-un tambur in forma de V, montat
sercarizeaza amestecarea pulberilor sau a
tamburului in jurut arului oizorftar,cu viteza mica,
speciale'
granulelor. Se realizeaza o amestecate buna, datorita formei

Fig. 8. Amestecitorul in V

Dezavantaje:

1.

2.

si a

Timp mare de repaus datorat necesitatii de spalare a camerei de amestecare


cuvei de amestecare intre 2 amestecari a doua produse diferite
posibilitatea de contaminare a camerei de cantarire datorata eliminarii de particule
sau ulei datorate motorului

3.Amestecatorul cu vas mobil


Este format dintr-un

ax orizontal, pe care se pot monta vase


(BIN) de diferite capacitati.
BIN- urile au o forma speciala: con in parteainferioara,
pararelipiped in partea superioara.prin
rotirea axului orizontal cuvitezamica,
se rcalizeaza amestecarea pulberilor

si a granulelor.

Fig. 9. Amestecatorul cu vas mobil

Avantaje:
Timp redus de procesare datorita existentei
mai multor BIN_uri.
Eliminarea operatiei de curatare
a camerei, datorita faptului ca BlN-urile
se pot
umple si spala in afara camerei de amestecare
3' Eliminarea timpului de repaus al echipamentului datorat
spalarii BIN-ului (BIN-ul
se spala in altacamera)
4' Montaj in perete - partea mecanica este in afara camerei
de amestecare. se inlatura
posibilitatea de contaminare
a camerei de cantarire datorata
eliminarii de particule
sau ulei datorate motorului
5' Interventii de reparare usurate datorita faptului ca partea
mecanica a utilajului este
in afaracamerei de cantarire

1
2'

,l

F."
I

4.Amestecator de more

viteza

'

agitator mlanic -^de forma unui


Amestecarea pulberii sercaiiz'eaza prin actiunea unur
invaffe cu mare v{llteza' Amestecarea se
disc, aflat tu f.*a"f vasului de amestecare. Acesta se
rcalizeazaint- untimp foarte scurt (2-5 minute)'

Fig. 10. Amestecator de nare viteqa"

t:
't'

t.

t]

"t',

Avantaje: timP mic de 4mestecare

Nu poate

fi folosit

granulei de disc, aceasta se sparge'

pentnr amestecarea granulelor, deoarece prin izbirea

Uscarea este operatia prin care se indeparteazapar\ialsau


total umiditatea dintr-un material supus unei
prelucrdri oarecare sau dintr-un material care urmeazersa
fie conservat.

Materialele care pot contine apa sau alte lichide pot-fi


solide, lichide sau gazoase. In general, prin
uscare se intelege indepartarea apei din materialele
solide.
Eliminarea umiditatii poate fi efectuata prin diferite metode
si anume:

o
o

'/
^

Metode mecanice cum sunt presarea, aspirarea, filtrarea


si centrifugarea (ultimele doua permit o
eliminare pattral a apei). Toate metodele enumerate sunt
aplicabile numai in cazurile in care nu este
necesara o eliminare completa a apei;
Metode fizico-chimicebazate pe absorblia umiditatii de cdtre
o serie de substante higroscopice, cum
sunt: clorura de calciu anhidra, sulfatul de sodiu anhidru, pentaoxidul
de fosfor, u.id sulfuric etc.
Modul de lucru pentru fiecare din agen{ii de uscare men{iona}i
vaiazain functie de natura substantei
supuse uscirii, de starea de agregare etc. Metodele fizico-chimice
sunt scumpe si din acest motiv, din
punct de vedere industrial, sunt folosite numai in caztxispeciale
cum ar fi uscarea gazelor;
Metode termice ca evaporarea, condensarea pot servi pentru
eliminarea umiditatii din anumite
materiale' uscarea diverselor materiale prin incalzire in
spatii inchise, carora li se asigura o buna
circulalie a aerului cald, este cel mai pe larg intarnita.
Umiditatea materialelor solide poate fi de doua feluri:

'
o

Umiditate legata organic sau constitutiva - ca de exemplu


apa de cristalizare; umiditatea legata
se indeparteazafoarte greu si numai in urma
distrugerii structurii cristaline a materialului supus
uscdrii;
Umiditatea de imbibifie - care umple spatiile capilare
dintre particulele unor materiale solide;
se elimina uqor, fara degradarea materialului
supus uscdrii. Cantitatea de umiditate, exprimata
in kilograme, care se elimina in timp de o ora de pe
1 m3 de material supus uscdrii, defineqte
vitezauscdrii' Durata uscErii vaiazain funcfie de
aproxim ativ g}yodin umiditat eatotala,restul
de fi% se indeparteazaina douajumatate aduratei
totale de uscare. yitezade uscare depinde
de o serie de factori ca: natura materialului de
uscat, structura lui, forma (cristalizat sau amorf;,
dimendiunile granulelor, grosimea stratului, temperatura
de uscare, suprafaJa de contact dintre
material si agentul de uscare.

Uscarea se poate tealiza la temperaturd constant[ qi


presiune norma]5 sau in vid,
uscatoare care pot avea o funcfionare continua si
discontinua.

in

aparatenumite

Indiferent de procedeul prin care se rcalizeazauscarea,


ea areo serie de obiective importante, dintre
care sub aspectul medicamentului se pot mentiona
urmatoarele: asigurarea conservarii unor materiale sau
substante farmaceutice' cum sunt drogurile vegetale,
materiile prime de natura animala, o serie de substante
chimce' biologice, oblinerea unor preparate farmaceutice
cum sunt extractele uscate, posibilitatea de
prelucrare in diferite forme (granule, comprimate
etc.).
Prin uscare termica umiditatea poate fi indepartata complet.
Din motive economice insa, umidatatea nu se indepart
eazadecdtin unele caztxipeste o anumita limita,
care chiar daca at fi depagitii, substantele deshidratate
ar absorbi din nou umiditatea , panala aceasta limita.

De exemplu, drogurile vegetale se usucd panala o umiditate de 5-l0Yo, amidonul l5-l8yo, sulfatul de sodiu
cu l0 molecule apa de cristalizare.
USCATORU,L

i,EDA
CU,CAMERA

'

:.

:".

-: 'i

'

Produsul umed (pulbere, granulat) se plaseaza pe tavi din metal inoxidabil, care se introduc intr-o
camera de uscare (cuptor) . De obicei tdvile se plaseaza pe polilg in camera de uscare, sau pe poli{e pe un
cdrucior.
Consta dintr-o cilmera de uscare 1, in care se aduc o serie de tavi 3 pe care este aqezat materialul de
uscat. Uscarea sercalizeaza intr-un curent de aer circulat fortat cu un ventilator. Aerul se incalzeste la trecerea
lui prin caloriferul 2. O parte din aer este recirculat cu ajutorul aceluiaqi ventilator, pentru marirea
randamentului termic, restul serveste la eliminarea umiditatii.

t*'Jd

Udd,J

tit"1

,.

bdrrt
f,-r&rr'

r*it tdn,

Fig. 1. Usctrtorul cu camerl

tip special de uscator care se foloseste pentru uscarea solutiilor concentrate a unor medicamente
solubile. indepdrtarea lichidului din concentrat se realizeazacu aer cald. Aerul cald se obline prin incdlzire.
Este un

Atomizorul4 in echicurent sau in contracurent cu solulia concentrata. Aceasta este ridicata cu ajutorul
pompei 7 si introdusa in atomizator pelapartea superioara sub forma unor picaturi fine obtinute prin trecerea
solutiei printr-un corp de pulverizare 3.

Aerul cald antreneaza apa din picaturile fine de solulie, iar pulberea de substanta medicamentoasa se
depune in partea inferioara a unor cicloane de separare 5, datorita densitatii mai mari decdt a aerului cald.
Aerul eliberat de incarcatura solida se filtreaza suplimentar printr-un filtru cu saci si se evacueaza.

/il I\

1.

Filtru aer
Baterie inealzire
Dvza spreiere
Atomizor
Ciclon de separare

2.
3.
4.
5.
6. Pompa

Fig. 2. Atomizorul

In acest tip de uscator are loc un contact bun intre aerul cald particulele
si
solide supuse uscdrii.
Mecanismul uscdrii este prin conveclie qi se desftqoare intr-o
maniera dinamica. Usacrea in acest fel
este o aplicare a principiului fluidizdrii care poate
intervenii in sisteme fluid-solid.
Daca se foloseste aer cald, condifiile turbulentei conduc
lavitezemari de transfer de c6ldur6li masa
tehnica patului fluidizat,oferind posibilitatea unei usciri
rapide.

Indiferent de firma constructoare, uscatorul are o sursa


de aer si un procedeu de incalzire. Un aspiratorventilator (2) situat in partea superioara elimina aerul
umidificat, dupa ce acesta a fost aspirat in partea
inferioara, filtrat si incalzit (vapori, electric
,apa fierbinte) cu ajutorul unitatii de tratare a aerului (l).
Materialul se gaseste intr-un container (4) pe o sita, labazacamerei
de fluidizare. containerul cu materialul
se continua cu camera de expansiune, in care particulele
se pot fluidiza sub actiunea curentului de aer
vertical.
Distribuirea aerului se face prin.sita (care se afla intre
containerul produsului (a) si (g)) cu ajutorul aerului
insuflat prin partea inferioara. Pentru a evita antrenarea
particulelor mici in afara aparatului, camera de
expansiune este previzutd cu saci de filtrare. Aerul
umed rezultatdin uscarea particulelor se elimina.

1. Unitate de tratare aer de intrare (UTA IN)


2. Ventilator centrifug cu invertor
3. Unitate de filtrare aer de ieqire (UTA OUT)
4. Containerulprodusului
5. Camera de expansiune
. 6. Structura de susfinere
7. Porturi pentru asanblarea sistemului de spreiere
8. Fereastra pentru vizualizare
9. Vasul inferior pentru intrarea aerului
10. Fereastra pentru vizualizare
11. Sistem de control
Fig. 3. Usctrtorul in pat fluid

Uscatoarele in pat fluidizat sunt de capacitati diferite, pana la 1000 kg, iar timpul de uscare este de 2040 de minute.

Definitie: Granularea

este un proces de creqtere a mdrimii particulelor prin aglomerarea gi aderarea unor

mai mici in agregate permanente mai mari, numite


Pfigll.
identificate.

r.I.jrat..[tll

gr*ui", in care particutite

originare inci mai pot

fi

1.I PREVEIIREA SEPARARN CONNPONENTILOR UNUI AMESTEC DE PULBERI

in cazul unui amestec de pulberi separarea este determinatd in primul r6nd de diferente in mdrimea sau
densitatea componentilor, particulele mai mici adundndu-se labazaconiainerului, iar cele mai
mari deasupra

Un granulat ideal va con{ine to{i componenlii


componentilor nu mai are loc

amestecului de pulberi

in

lor.

fiecare granuld iar

separarea

ArlXnrn pRopRrnrAlrlon DE cuRGERE ALE AMESTEcuLUT


Multe pulberi prezintd o curgere necorespunzdtoare datorit5 coeziunii mari determinate de cauze diferite.
Curgerea deficitarl va determina o mare variatie in greutatea produsului finit, datorit6 umplerii variabile
a
matrifei. Dacd se prepari granule din acest amestec de pulberi, acestea vor avea proprietili asemdnitoare, iar
dimensiunile lor vor fi mai mari, ambii factori contribuind la imbundti{irea proprietalillr de curgere.
1.3.

iMBUNArAlrnnl pRopRrETAln on

DE

coMpRrMAREm

Unele pulberi sunt dificil de comprimat, chiar dacd sunt asociate cu un component cu proprietdfi
adezive,
in schimb granulele cu aceeaqi formulare sunt mult mai uqor de comprimat gi duc ia formarea unor comprimate
cu rezistenta mecanica mai mare. Acest fapt se datoreazl modului ai distribulie a liantului in granuld
gi este tn

-funclie de metoda de granulare.

r'
y'
r'

g'anularea materialelor toxice reduce riscul rdspdndirii pulberii toxice in mediul inconjurator;

ganulatea reduce riscul formdrii de mase compacte de pulberi


higroscopice gi ar prezenta o aurgere necorespunzdtoare;

in cazul h

care acestea ar

fi

granulele fiind mai dense decdt amestecul de pulberi ocupi un volum mai mic pe
unitatea de
greutate, sunt mai uqor de pdshat gi manipulat, imbunitdtesc aspectul produsului.

Granularea se efectueaza prin diferite metode de creqtere a mlrimii, care pot fi impartite
in: metode uscate,
in care nu se utilizeazd, wr lichid penhu agregare, gi metode umede, in care se utilizeaza un lichid pentru

aglomerarea particulelor pulberii, urmatd de un proces de uscare. Granularea este unul


dintre cele mai importante
procese in prepararea medicamentelor.

Tabelul 1. Metode de granulare


Tipul

Tehnica

Agitarea

Aglomerarea pulberilor

prin

agitarea mecanica in

prezenta unei anumite cantitati de faza lichidd (granularea

umedi)

Comprimarea pulberilor lnff-o masd solidd care

Compactarea

se

sfdr6md ln fragmente mai mici (granulare uscata)

Extruderea unor pulberi umectate prin orificii

cu

diametru fix si ruperea extrudahrlui in fragmente mici

Formarea de pictrturi din solutii, suspensii, topituri,


urmatf, de etapa solidificlrii prin tehnici diferite: uscarea

Aerosolizarea

prin

aerosolizare, uscarea
aerosolului

prin congelare,

cristalizarea

Granularea umeda se prefera. Ea se face intr-o manierd conventionald (amestecarea pulberilor, amestecarea
cu solutia liantului, granulareaprin sita, uscarea granulelor, omogenizarea), dar si in amestecatoaxe-granulatoare

cu viteza micA sau cu viteza mare, sau in pat fluidizat. Granularea uscata prin compactare cu cilindri sau
brichetare, se folosegte int-o mlsuri mai mica, iar granularea prin aerosolizare se aplica la produse speciale cum
ar fi minigranulele pentru cedare controlatd.
Granularea uscatd qi umedi se folosegte pentru a imbundt?iti curgerea gi compresibilitatea pulberilor care
altfel ar fi necorepunzatoare pentru comprimate.

"

Procedeul implicd o comasare a particulelor pulberii folosind un solvent sau solutia unui liant.

Granularea umeda sau aglomerarea pulberilor are loc prin agitarea pulberii sau amestecului de pulberi in
unui lichid, de obicei solulia apoasd a unui liant, sau apa daci liantul s-a adiugat in prealabil pulberii
uscate. Formarea gi cregterea granulelor are loc datoritii legdturilor mobile de lichid care se formeazd intre
prezen!';a

particulele primare.
Etape:

o
r
r
.
I

distrugerea aglomerdrilor materiei prime prin pulverizare (divizare) sau cernere(clasme);

uscati a pulberilor materiilor prime;


lichidului qi amestecarea sa cu pulberea in scopul umezirii;

. amestecarea
. addugarea
.

trecereaprin sitd;

. USCATO&I

mecinarea(divizarea) granulelor uscate pentru a obtine distributia granulometrica doriti.

Solvenlii trebuie sd fie volatili pentru a putea fi indeplrta{i prin uscare. Se folosesc apa, alcoolul etilic,
alcoolul izopropilic, singuri sau asociafi. Solventul poate contine un liant.
Una sau mai multe etape pot

fi eliminate prin alegerea corespunzatoare

aparaturii de granulare.

2.1. GRANULATOARE UMEI}E


Exist[ cdteva tipuri de granulatoare utilizate in industria farmaceuticd pentru granularea pe cale
umedd:

cu viteza redusd;

o
o

de mare
?n

vrtezd;

pat fluidizat

GRANULATOARELE CU VITEZA REDUSX


Granularea este realizata in acest caz cu ajutorul a 3 aparate:
amestecator planetar, granulator oscillator si uscator
de pulberi.

Amestecatoare

planetare

inprocede"l-tradifional
masei de pulbere (fig.1).

de granulare se foloseqte adeseori

acesttip de amestecatoare, pentruumectarea

de

Fig.l. Amestecator - granulator planetar pentru material umezit


Capacitateaacestor granulatoare este de cca. 150 kg.

in mod obiqnuit amestecarea pulberilor

se face separat, dar pentru amestecuri de dou5-trei


componente
egale, se poate obline un amestec omogen gi in amrstecitorul
planetar, fard o etapi
sepmati' Amestecul de pulberi se introduce ln arnestecatorut
pi=aneiar, apoi se adauga

in cantit4i aproximativ

lichidul de granulare.

|oT3i.o"amestecarepoateaveaformediferite.Masaumezitii"'t"t'-,r"."tuupoi*?@o"

2.

Granulatoroscilator

'i\, putoeraa umeurla /


\1./ t
,|.-v*,'aeo
"'

ffir')'\;4=#'"
tr'ig.2. Granulator oscilator

Granulatorul are o bara rotativa dispusa ln plan orizontal, care oscileazi gi forfeazi masa sd treacl printr-o sil
Mdrimea ochiurilor sitei determind mdrimea granulelor. Sitele se pot schimba, putSndu-se aplica sita cu dimensiuni.
dorite ale ochiurilor tesaturii metalice.
Granulele se colecteaza pe tavi gi se usucd (uscdtor cu camera, uscdtor cu pat de aer fluidizat).
Metoda de granulare tradifionali are unele dezavantaje: durata mare, necesitatea mai multor echipamente de lucn
pierdere de material prin transfer la ake aparate sau faze.

***xfi*.6*

nd,$..'.

111r"i.;11:1, :

,.

' : 'l

'

Amestecatoarele cu putere mare de frecare sau cu mare vitezi se ttilizeazdpentru granulare . Se mai numesc;

roto-granulatoare

a
a

'

Chopper
Agitator
Duza spreiere

Fig.3. Rotogranulator

Granulatorul vertical este un amestecator de mare viteza, in care amestecarea, cregterea densitdlii 9i
aglomerarea materialelor umede se realizeazd. prin forfecarea gi compactarea exercitate de agitator. Tija
agitatorului se roteqte in plan vertical, ac{iondnd un disc orizontal (2) prevdzut cu trei lame (fig.a). in interiorul
vasului de amestecare de o{el se mai gdseqte un dispozitiv de miruntire(l) a masei granulantului aglomerat
(chopper"), plasat lateral sau in partea superioard a cimigii amestecitorului, care poate avea forme diferite 9i
care se invArtegte cu mare vitezn.(fig.4).

Fig'4. Dispozitive de amestecare: agitatorul (impeller) chopper-ul


(piesa mica)
9i

Pulberile se adauga in vas qi irmestecarea


fr:" cu_ajutorul agitatorului rotativ(2). Se adaugd apoi pe
1..
durata a cdtorva minute lichidul de granulare (de obicei
sub foima de ae?osol) prin duze de spreiere(3) sub forma
de picaturi foarte mici, qi acesta se amestecd cu pulberea prin
intermediul agitatorul"i- o"pa
se formeazd.
masa umedr, pe durata a catorva minute, se pomeqte qi chopper-ul
"" in granule.
pentru a rupe bucilile aglomerate
Amestecarea continud catevaminute in scopul cregt".ii aensitatii g.'*ul"lor
9i a creqterii mft-iJror. Granularea
are loc foarte rapid' Granulele se colecteazi gi se usucd (uscdtor
Ju
uscdtor cu pat de aer fluidizat).

"u-".u,

Avantajele:

-timpul redus in care se efectueazd opera{ia


- operatiile de omogenizare si granulare umeda se realizeazaintr-un
singur aparat

GRANULATOARE CU

FLUIDIZANT

-t-

l.lntroducere aer
2. Sita
3. Camera produs

4.Duza spreiere
5. Camera uscare
6. Exhaustare
7.Vas liant

Fig. 5. Granulator in pat fluidizat

Se folosegte principiul de la uscarea in pat de aer fluidizat:


fluidizarea pulberii inf-un curent de aer
ascendent, granularea pulberii cu solugia unui liant, aerosolizatdin
aparat, qi uscarea granulelor oblinute in

aceeaqi incintd.

Granulatorul are forma cilindrici. Aerul filtrat, dezumidificat gi incilzit este introdus cu o anumiti vitezd
in partea inferioarn(l) a containerului cu pulbere(3), pe care o fluidizeazd (pat fluid). Particulele solide sunt
ridicate in camera produs (3) si se misca dezordonat in curentul de aer, realizandu-se in timp scurt un ameste
omogen de pulberi. Lichidul de granulare este pompat printr-o drai$) sub formd de particule mici,
aerosolizate. Picaturile de lichidumezesc particulele de material aflate in miscare in curentul de aer ascendent.
Particulele umede tn momentul ciocnirilor adera unele de celelalte determinad obtinerea unor particule umede
de dimensiuni mai mari (granule). Uscmea se face cu aerul incilzit, la o temperaturi controlatii (temperatura
de intrare-iegire din incinta este de cca. 80oC respectiv 40oC.
Creqterea granulelor este controlat[ prin conlinutul in umiditati granulelor gi mdrimea piclturilor de
lichid aerosolizat.Dacd solutia se adaugi in exces apire supraumezirea gi defluidizarea rapidd. Aglomerarea

eviti dacd confinutul in umiditate este scizut. Continutul in umiditate poate fi echilibrat prin umectareevaporare. Evapormea se controleaza prin temperatura aerului la intrare dar gi prin viteza fluxului qi umiditatea
aerului in incinti. Mdrimea granulelor este proporfionala cu viteza lichidului pulverizat gi invers proporfionali
cu temperatura aerului de intrare.
se

Avantaje:

'/
r'
/

timp scurt de realizare a granulelor.


granulele obtinute au forma rotunjitii'
operatiade granulare-uscare se tealizeaza intr-un singur aparat

Comprimatele reprezinti forma farmaceutic a cea mai mult utilizatd..


Astizi existd o mare
varietate de comprimate, pentru rdspunsuri terapeutice diferite.
Un comprimat se obline prin
compactarea unei mase de pulbere {inuta intr-un spafiu limitat.
Deci indiferent de felul comprimatului
gi de proprietadle biofarmaceutice ale formei farmaceutice,
masa care trebuie compactata trebuie sd

aibi capacitate de coeziune sub influen{a unei fo4e mecanice aplicata pentru perioada
foarte scurt6
de timp' Materialul trebuie sd aibd capacitatea de a-gi micqora volumul
sub ac{iunea presiunii,
proprietate numita compresibilitate. gi sd formeze prin acJiunea
mecanicd exercitatd asupra sa un
compact cu o anumitd rezisten{d mecanicd, proprietate numiti compactibilitate.
Aceste proprietdfi
sunt esen{iale pentru o masd de pulbere sau granule supuse comprimdrii
in vederea prepar6rii cu
succes a comprimatelor.
Comprimarea se efectueazd fre direct asupra amestecului de pulberi
constituit din substanja
medicamento4sd gi excipien{i (comprimare directd), sau asupra granulelor
obfinute din substan{e
medicamentoase qi excipienfi, fie prin granularea uscatd, fie prin granularea
umedd.

l.

.A

VANTA JELE COMPRIMATEL OR


dozaj precis gi uniform;

volum mic;

conservare bund;
ingerare qi dezagregare ugoar6, in max. 15 minute;
se preteazd foarte bine la productia industriald;
se pot ambala ugor.

2. FTZTCA COMPRIMARII
Comprimarea este un fenomen fizic prin care se reduce volumul unui amestec in particule intrun compact coerent, de forma determinatd.Fizica comprimdrii se poate examina sub trei aspecte:

influen{a comprimdrii asupra caracteristicilor pulberii gi studiul modificdrilor fizice aduse


materialului comprimat;

natura forfelor de legare intre particule care determind formarea comprimatului; studiul
dinamic al comprimdrii adica transmiterea gi repartizarea forfelor in interiorul comprimatului.

lz.r. ErapELE cARE

,/

sn, INTATNESC

iN covrpRIMARE

Rearanjarea particulelor. Ini{ial granulatul care intra in matrila are o anumitd distribulie a

mirimii particulelor, care determind o anumitd impachetare iniliald gi o densitate a patului

de

pulbere. in comprimare, sub actiunea ponsonului superior la o micd presiune, particulele curg una in

raport cu alta, cu pdtrunderea celor mai fine

in golurile

dintre cele mai mari, iar densitatea

granulatului cregie.

r'

Deformare

in

punctele de contact. Cdnd se aplicd o for[6 asupra materialului are loc

deformarea: modificarea formei. O deformare care dispare dupd incetarea fo4ei se numeqte elastica.

O deformare care nu dispare complet dupd indepdrtarea fo4ei se numegte plastica. Forfa necesard
pentru a inilia o deformare plastica se numegte limita de tensiune. Cdnd particulele sunt foarte str6ns

apropriate unele fa16 de altele, incdt nu mai existd spalii goale care ar putea

fi ocupate,

forfa de

comprimare creqte gi are loc o deformare plastica in punctele de contact, care duce la cregterea
suprafe{ei de contact, gi formarea unor suprafete potentiale de legare.

in aceastd fazd are loc atdt o

deformare plastici, cdt gi una elasticd.

Fragmentarea. Sub presiuni mai mari, particulele deformate

se

pot fragmenta cu o cregtere

a suprafelei care devine loc poten{ial pentru alte legdturi. Fragmentarea determind o cregtere in
continuare a densitdlii

,/

Legarea. Noile suprafe{e curate, vor adera intre ele, in timp ce prezen\aunor contaminan{i

sau filme adsorbite pe suprafala particulelor vor impiedica legarea. Sub ac{iunea presiunii,
suprafe{ele nou create'prin fragmentare, curate,

vor da posibilitatea manifestdrii forfelor

interactiune moleculara in punctele de contact; se va produce sudarea fragmentelor.

de

materialul de comprimat trebuie sd con{indpe lanla


substan{ele medicamentoase gi substan(e
ajutitoare aglutinante, lubrefi ante qi dezagregante;

'/

substantele aglutinante se adaugd materialului numai


in timpul granulirii;

"/

m[rimea granulelor trebuie astfel stabilita, incdt sr nu dea


varia{ii de dozare,gi nici sd nu

impiedice alunecarea;

presarea comprimatului trebuie astfel exer citata,


inc6t comprimatul sd aiba
mecanici destul de mare, dar cu o dezagregare ugoard.

o rezistenfd

granulele se lipesc de pere(ii pdlniei;

particulele materialului de comprimat aderd intre


ele, ceea ce ingreuneazd deplasarea
materialului gi umplerea uniformd a matri{ei;
granulele suntprea fine, adera intre ele gi de aceea
nu curg;
separarea granulelor, datoritd diferenfei de dimensiune

a acestora.

ponsoane qi
magini rotative cu mai multe seturi de ponsoane.
- Masini de comprimat cu excentric
- Marini de comprimat rotative

PARTILE CoMPoNENTE

una sau mai multe matrile;

'

o pdlnie in care se toami materialul de comprimat


gi care incarcd matrila;
un piston cu ponsoane care comprimd cu
o anumitd pres.iune materialul granulat.

.W$ffi*W

g3WF.ffiWF#wffiffiFw
WpffiW
*

*
Fig. 1. Ponsoare/ matrite

PRESA CU EXCENTRI.C CU UN SINGUR PONSON

'.2.

Elementele-de interes particular sunt matrita gi cele doud ponsoane. Alimentarea cu materialul

de comprimat se face din pdlnia de umplere prin intermediul unei prelungiri, sabotul, care se migci

inainte gi inapoi, deasupra matrilei. Ponsonul inferior se miqca in sus qi in jos in matri{a fard ao pardsi
vreodat6. Poziliasuperioard atinge marginea superioara a matrilei, iar pozilia interioard in matrila va
determina volumul de umplere cu granule, ceea ce va determina greutatea comprimatului. Ponsonu'l
superior coboari pentru a pdtrunde in matrila gi aplicd foria de comprimare asupra granulelor, apoi se

retrage, permildnd evacuarea comprimatului Evacuarea are loc prin ridicarea ponsonului inferiot'.
indepartarea comprimatului se face cu papucul palmei de umplere.

Etapele comprimdrii sunt alimentarea matritei, comprimarea, evacuarea comprimatului din


matri{a, gi eliminarea comprimatului din magina. Ele sunt redate schematic infrg.2.

III

'q,

,'il

:Ht

fur

Fig' 2' Schema comprimirii la maqina de comprimat cu excentric (dupi


Bauer, K.H. 1993): 1) disc; 2,4) poanson superior; 3) pilnie de alimentarel
5) matrifi; 6) corpul
matrifei; 7,8) poanson inferior.
ponsonul inferior coboard in matrita lasdnd-o liberd
spre a fi umpluti cu granulat care curge
liber, sub ac{iunea gravitaliei, din pdlnia (coqul) de alimentare, prin
intermediul unui sabot care
s-a deplasat deasupra matrilei.
sabotul se retrage in plan orizontal qi indepdrteazd excesul
de granulat fald de cel con{inut in
matrila pand la marginea sa superioard iar ponsonul superior
coboard brusc qi comprimd cu
forfa granulatul intr-un comprimat coerent; in acest timp ponsonul
inferior rdm6ne fix.
ponsonul superior se retrage din matrild gi simultan ponsonul
inferior se ridicd p6nd la
nivelul superior al matri{ei, comprimatul fiind evacuat din
matrild.
indepartarea comprimatului se face prin revenirea sabotului
palniei de umplere deasupra
matrilei, orientdnd comprimatul spre vasul de colectare, gi
efectuand incdrcarea simultan6 cu
granulat a matri{ei in care ponsonul inferior s-a retras
lapoziliasa inferioar6 eliberand-o din
nou.

Dezavantaje: randament mic, datorita numarului limitat


de matrite

5.3. Presa

rotativa

Masina rotativa poseda un numar mai mare de seturi de matrite si ponsoane (fig.3)

r*\

Rdc dc nre9urc

irri
Fgn$sn $Wsrisr

Malrita

**

Masa{urnar*q
cu m$rilels

:,:ii:{,i'! inierl*i

-i*
I

t\

./
gisps de tusr$

;ePre
ltlm5i
I nxlt

dtm$llr!

Fig.3. Masina rotativa de comprimat. Schema operatiilor.


Sistemul de alimentare este fix. Un platou circular orizontal care se roteste in jurul axei sale
constituie suportul matritelor care sunt plasate sub forma de orificii verticale la distanta egala de
centru. Fiecarei matrite ii corespunde un set format din doua ponsoane, unul inferior, altul
superior, plasate in suporturi, dedesubtul, respectiv deasupra mesei, care se rotesc odata cu masa
turnanta. Masa si suporturile actioneazacoordonat, astfel incat o matrita este asociata intotdeauna
cu o pereche de ponsoane. Forta se aplica de catre ambele ponsoane, care trec deasupra si
dedesubtul unor role de presiune.

Umplerea se face in doi timpi. Ponsonul inferior coboara astfel incat in matrita intra un
exces de granulat. Apoi ponsonul inferior urca pana lapozitia la care determina umplerea matritei
cu cantitatea necesara de grtrnulat, excesul indepartandu-se prin radere. ln faza de comprimare,
are loc exercitarea fortei de comprimare concomitent de ambele ponsoane. Dupa comprimare
ponsonul superior se retrage din matrita, ponsonul inferior evacueaza comfrimatul care este
indepartat in vasul de colectare. Ponsonul inferior coboara si ciclul reincepe. Operatia se
desfasoara cu toate setuiile de ponsoane.

Avantaje: Randamentul orar mare. Este dependent de numarul de posturi de lucru si viteza,
putand ajunge intre 10 000 - I 000 000 de comprimate pe ora.

Aplicarea unui strat de acoperire la suprafafa comprimatelor reprezintdo


etapa suplimentard
in procesul de fabrica{ie, care poate fi justificatd de unul sau
mai multe obiective:

.
o

mascarea gustului sau mirosului nepldcut al medicamentului;

protejarea frzica gi chimica a acestuia; protejarea substan{ei


medicamentoase de influenfa
nefavorabild a con{inutului stomacal cu un invelig gastrorezistent gi
enterosolubil;
evitarea unei incompatibilititi farmaceutice intre doi componenfi
asociati sau asigurarea unei
ceddri succesive a acestora;

o
.

controlul ceddrii substan{ei medicamentoase;


imbuiritd(ireaaspectului.
Acoperirea comprimatelor se poate face prin urmatoarele metode:

1.

acoperjrea cu zahdr (drajefiere);

2. acoperirea cu un film polimeric (filmare);


3. acoperirea prin comprimare.
Principiul acoperirii comprimatelor este relativ simplu. El
consti in aplicarea compoziliei de
acoperire pe un pat de comprimate in migcare, concomitent
cu aplicarea unui curent de aer cald care
favotizeazdevaporarea solventului. Distribuirea compozitiei
de acoperire este realizatd,prin aplicarea
sa in plan perpendicular (in tobele de acoperire)
sau vertical (in pat de aer fluidizat) fa16 de migcarea
comprimatelor.

1 .ACOPERIREA CU ZAHAR

Acoperirea cu zahdr a comprimatelor

practicd incd in mare mdsur6, datoritd aspectului


pldcut care asigurl un inalt grad de acceptare a produsului,
pe l6ngd celelalte considerente
care pot sd justifice aplicarea acestui procedeu.
se

Procedeul are'cdteva etape succesive, care dureazd de la


cateva ore
Fazele acoperirii cu zahdr a comprimatelor sunt:

- izolareasdmburelui:

la

cateva zile.

lzolarea este acoperirea comprimatelor cu un strat de polimer care sd prezinte


capacitatea de a evita pdtrunderea apei

in comprimate-cu ocazia addugdrilor ulterioare

de

sirop.

aplicarea stratului de acoperire intermediar;

Scopul acestei acoperiri este de a cregte masa sdmburilor cu 50-100% . Se poate efectua in doud

moduri.
- aplicarea alternativd a unei solulii calde vdscoase de gumA arabica gilsau gelatina, urmatd de
addugarea unor pulberi gi uscare succesivd. Pulberea de acoperire poate

fi din caolin, talc, fosfat

dicalcic, amidon, guma arabica, dextrina, etc.

invelirea cu sirop;

Scopul opera(iei este de a netezi suprafala comprimatelor acoperite in fazele anterioare. Ea se


face cu sirop de zahar in trei etape:

- ingrogarea prin aplicarea unui sirop v0scos in care se introduc ai pulberi

int6lnite in faza

precedenta;

addugarea de straturi succesive de sirop, concentrat asigurdnd greutatea doritd 9i netezirea

suprafe{ei;

infazafinald

se adaugd cateva

Se pot adduga gi

straturi de sirop diluat, insolite de uscare dupd fiecare adiugare.

coloranli inca din faza a doua, dar asocierea lor se face numai dupa ce s-a atins

un grad de netezire corespunzdtor.

- polisarea

(lustruirea).

Comprimatele acoperite se transfera intr-o tobi pentru lustruire ai cdrei perqi interiori au fost
cdptugili cu ceara de carnauba gi/sau ceara de albine.

O altd varianti de.lucru efectueazd lustruirea prin addugarea unor solulii calde sau solu{ii in
solvenli organici ale cerurilor menlionate.

v'

Comprimatele care se acoperd trebuie sd aibd cele doua suprafe(e convexe,


cu margini rofunjite
spre a u$ura acoperirea. Comprimatele, numite gi s6mbu{ trebuie sd fie
rezistente mecanic avand in
vedere durata mare a unui procedeu in care amestecarea lor este energica gi
s-ar putea rupe sau ar
putea suferi eroziuni.

Dezavantaje: - timp mare de procesare; consum mare de energie electrica;


consum mare de
material de acoperire;

Acop6rirea comprimatelor cu un film continuu al unui polimer reprezint6 o alternativd


a
acoperirii cu zahdt. Aceasta este mai simpld, mai rapidd, iar cregterea in greutate a comprimatelor
prin stratul de acoperire este de numai 2-5%.
Polimerii utiliza[i se folosesc in solutii, in solvenfi organici sau sub forma de solu{ii
apoase.
Procedeul se aseamand cu cel utilizat la acoperirea cu zahdr. Se fac aplicdri
succesive de
solu{ie urmate de uscare. Metoda necesitd de obicei perioade prelungite de incalzire.
Solven{ii
apogi nu sunt corespunzdtori pentru aceastd metodd din cauza c6 duc la
supraumectarea
comprimatelor, eroziune gi lipire.
Avantaje: timp mic de procesare comparativ cu comprimatele acoperite; consum
de energie
redus; consum de material de acoperire redus.

Procedeul implica o comprimare preliminard a materialului intr-un comprimat (s6mbure


medicamentos) care este apoi transferat intr-o matri{a mai mare ?n care
se gasegte deja un granulat
de acoperire. Se adaug6 apoi granulatul de acoperire deasupra comprimatului
medicamentos gi
are loc comprimarea produsului final.

Procedeul iqi gbsegte justificare pentru comprimatele foarte sensibile la ap6,


sau pentru
separarea unor componente incompatibile. Se poate folosi qi pentru
cedarea prelungitd
sau

cedarea repetati (gastrica qi enterica).

Dezavantajele : investilia mare gi complexitatea operaliilor mecanice.

APARATU RA

Cele mai multe procedee de acoperire folosesc unul din urmatoarele trei tipuri de aparate:
- toba de acoperire;
- toba de acoperire
- patul
a"

perforat[;

fluidizat (suspendarea m aer).

-- "- *"'--- DE ACOPERIRE CONVENTIONALA

iToBA

Fig. 1. TobI conven{ionall

Toba de acoperire conven{ionald, numit[ qi toba de drajefiere sau turbina, este alcatuiti

dintr-un vas metalic circular montat angular pe un suport gi care

se roteqte pe axa sa

orizontald

cu ajutorul unui motor (fig.I).

Aerul incdlzit provenit din surse diferite este directionat in toba cdtre suprafala
comprimatelor qi este eliminat cu ajutorul unui tub de evacuare pozi{ionat in fala tobei.

SyacuErea

Fig.2.Schema tobei de acoperire

Solutia de acoperire se toarna sau se disperseaza sub forma de picaturi hne (aerosol)
asupra
materialului din toba care se roteste. Aplicarea solutiei sau suspensiei sub fornia
de aerosol
(aerosolizare, nebulizare sau atomizare) produce o distributie mai
rapida si uniforma. Se reduce
in acest fel si durata uscarii in timpul drajefierii, permitand pe de alta parte aplicarea
continua in
cazul acoperirii cu film.
O imbunatatire a uscarii in toba de acoperire conventionala s-a adus prin
unele modificari:
toba cu sabie de imersie (fig.3) si toba cu tubul de imersie (fig.4).

ryoatcr
erhaudan

crPrc.

oorp

p*form

(Er!:s)

'

*-.

* **

peul
oocprlnetrlor

Fig.3. Toba cu sabie de imersie

Sistemul cu sabia de imersie distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal in


forma de
sabie, perforat, care este plasat in interiorul patului de comprimate care
se rotesc. Aerul de uscare

ridica strabatand patul de comprimate. Deoarece aerul este amestecat intim cu comprimatele
umezite, se realizeaza o uscare mai eficienta. Aplicarea solutiilor de acoperire se face cu un
sistem de aerosolizare directionat pe suprafata comprimatelo?din patul care se roteste.
se

i -- "- -- -* -..--'

:SISTTVT CU TOBA PERFORATA

Aparatele de acest fel au o tob[ perforatd sau paftial petforat[ care se roteste in jurul axei
sale orizontale intr-o camagd metalicd.

in sistemul prezentataerul cald


se rotesc, gi este

este dreclionat in toba, trece prin patul de comprimate care

eliminat prin perfora{iile tobei.

#jrlr

Fig.2. Schema tobei cu sisteme perforate

De asemenea sistemul poate urma gi un sens invers, in aparate astfel construite, pdtrunzdnd

prin perforajiile tobei in interiorul patului de comprimate, fiind apoi evacuat printr-un tub. La
pdtrunderea in toba, aerul cald poate fluidiza comprimatele.

in toate aparatele cu toba perforatd,

solulia de acoperire se aplicd la suprafala patului de comprimate care se totegte, prin duze fine

(orificii mici) care il aerosolizeaza sub forma de picdturi fine, care sunt pozilionate in interiorul
tobei.

Tobele perforate sunt sisteme eficiente" cu mare capacitate de


acoperire, care pot fi
autornatizate, gi se pot folosi atAtlaacoperirea cu zahdr cfit gi la
acoperirea cu film.
:srsTEME CU pAT FLUtD|ZAT (SUSPENS|E

Tt\l

arn)

Aparatele de acoperire in pat fluidizat sunt sisteme cu mare eficien{a


a usclrii fluidizarea
patului de comprimate se face intr-o incintE de construc{ie cilindricd prin pdtrunderea
aerului cald
de uscare dejos in sus.
Sistemele de acoperire in pat fluidizat pot avea sistemul de aerosoli zare
a lichidului de
acoperire situat in patiea superioari sau inferioard a camerei cu patul de
comprimate. Circularea
aerului se face in aga fel inc6t debitul este mai mare la centru, ceea ce face ca
in coloana de acoperire
comprimatele sd se ridice in partea sa centrald.

Apoi ele cad pe ldngipere{ii interiori ai carnerei, gi intra in curentul de aer


cald de la partea
infcrioard a camerei. in interiorul coloanei aparatului se gdsegte o a
doua coloani, dispusd
goncentric, 9i irtilizati pentru direcfionarea ascensiunii
comprimatelor cu ajutorul curentului
de aer

ascendent, iar dupd ce ies pe la partea superioard a acestei coloane


mai mici, cad gi se reintorc la
baza aparatului prin intervalul dintre cele doud cdmdgi concentrice,

reintr6nd in circuit.

Camera de expansiune

Camertr de
acoperire

Coloani

Placi
perforattr

Duz[ de
pulverizare

Fig.3. Schema camerei de acoperire cu aerosolizare labaza


Solutiile de acoperire sunt aplicate continuu printr-o duza ftna sub forma de aerosol. Aceste

duze sunt dispuse la baza camerei de acoperire sau sunt aerosolizate deasupra patului de
cornprimate prin plasarea deasupra patului de comprimate.
Comprimatele care sunt acoperite rn camerele cu pat fluidizat trebuie sa posede o anumita
rezistenta mecanica, deoarece din cauza miscarii turbulente, ele se pot sfarama sau pot suferi
procese de eroziune in timpul lovirilor dintre ele si cu peretii camerei.

S-ar putea să vă placă și