Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELECTROMAGNETICE
Daniel Ioan
Cuprins
0 Introdu
ere
11
11
12
14
17
17
18
19
20
21
. .. ... .. .. .. .. ...
. .. ... .. .. .. .. ...
. .. ... .. .. .. .. ...
. .. ... .. .. .. .. ...
. .. ... .. .. .. .. ...
3 Proprietati de material
3.1 Legea legaturii D E . . . . . . . . . . . . . .
3.2 Legea legaturii B H . . . . . . . . . . . . . .
3.3 Legea
ondu
tiei . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.4 Clasi
area
ara
teristi
ilor de material . . . . .
3.5 Modelarea materialelor neliniare si
u histerezis
3.6 Modelarea mediilor neomogene . . . . . . . . .
3.7 Modelarea
u materiale perfe
te . . . . . . . . .
3
. ... .. .. .. .. ...
. ... .. .. .. .. ...
. ... .. .. .. .. ...
. ... .. .. .. .. ...
. ... .. .. .. .. ...
. ... .. .. .. .. ...
. ... .. .. .. .. ...
25
25
26
27
29
31
34
36
... .. .. .. .. ... ..
... .. .. .. .. ... ..
... .. .. .. .. ... ..
... .. .. .. .. ... ..
... .. .. .. .. ... ..
... .. .. .. .. ... ..
... ..
... ..
... ..
... ..
... ..
... ..
... ..
. .. ... ..
. .. ... ..
. .. ... ..
. .. ... ..
. .. ... ..
. .. ... ..
.. .. .. .. ... .. .. .. .. ... ..
.. .. .. .. ... .. .. .. .. ... ..
.. .. .. .. ... .. .. .. .. ... ..
.. .. .. .. ... .. .. .. .. ... ..
.. .. .. .. ... .. .. .. .. ... ..
.. .. .. .. ... .. .. .. .. ... ..
39
39
39
40
42
42
43
45
45
46
48
49
50
52
54
57
57
58
58
59
64
70
75
75
77
79
81
83
85
89
.. ... .. .. .. .. ...
.. ... .. .. .. .. ...
.. ... .. .. .. .. ...
.. ... .. .. .. .. ...
91
91
92
93
97
115
. 115
. 120
. 123
127
. 127
. 132
. 136
. 138
.
.
.
.
Capitolul 0
Introdu
ere
0.1 Obie
tul dis
iplinei
Modelarea si proie
tarea asistata de
al
ulator a dispozitivelor ele
tromagneti
e reprezinta
o dis
iplina moderna
u un puterni
ara
ter interdis
iplinar, bazata pe
ele mai noi
unostinte din tehnologia informati
ii, ele
tromagnetism si matemati
a.
S
opul prin
ipal al a
estei dis
ipline ^l
onstituie analiza
u ajutorul
al
ulatorului a
unor dispozitive ele
tri
e si magneti
e
u
ele mai diverse utilizari, ^n a
aror fun
tionare
^ampul ele
tromagneti
joa
a un rol esential. S
opul a
estei analize este de a permite
stabilirea
omportarii lor (in
lusiv a soli
itarilor la
are ele sunt supuse), at^at ^n regimuri
normale
^at si ^n regimuri anormale de fun
tionare. ^In a
est fel
al
ulatorul se foloseste
^n mod profesional,
a unealta de lu
ru ^n a
tivitatea de inginerie ele
tri
a. Se urmareste
at^at analiza a
estor dispozitive ^n vederea
ara
terizarii lor
^at si (re)proie
tarea lor ^n
vederea optimizarii diferitelor
ara
teristi
i tehni
e sau e
onomi
e.
Gama de dispozitive
are pot modelate este extrem de diversa si a
opera at^at
azuri din domeniul
urentilor tari (ele
tromagneti
a, a
tionari de putere, ele
tro
himie,
ele
trotermie)
^at si apli
atii ^n domeniul
urentilor slabi (ele
troni
a, tele
omuni
atii,
transmisia si prelu
rarea semnalelor). ^In
ontinuare sunt prezentate doar
^ateva din
ategoriile de dispozitive ele
tromagneti
e,
are sunt sau pot modelate
u
al
ulatorul:
masini ele
tri
e
lasi
e si spe
iale, de la mi
romasini p^ana la generatoarele de mare
putere;
aparate ele
tri
e si de a
tionare: mi
rorelee, ele
tromagneti,
onta
toare, relee;
linii de transmisie at^at a semnalelor ele
tri
e
^at si a energiei ele
tri
e;
elemente de
ir
uit:
ondensatoare, rezistoare, bobine si transformatoare
u apli
atii
^n ele
troni
a, energeti
a, instalatii ele
tri
e sau metrologi
e;
senzori si aparate de masura: magnetoele
tri
e, ele
trodinami
e,
u indu
tie, instalatii
de defe
tos
opie nedistru
tiva
u
urenti turbionari ;
instalatii ele
tro
himi
e, pentru a
operiri galvani
e si de produ
tie sau ranare a
metalelor Al, Cu, Ag, et
.;
7
dispozitive de de
exie sau a
elerare a
uxurilor de parti
ule
u apli
atii
asni
e (de
exemplu TV) sau industriale si stiinti
e (a
eleratoare de parti
ule);
instalatii de ^n alzire ele tri a dire ta sau prin urenti turbionari;
instalatii de radio fre
venta: antene, ghiduri de unda,
avitati rezonante,
uptoare
u mi
rounde;
Lista prezentata nu este exhaustiva
i doar exempli
atoare. Este de remar
at
a pra
ti
toate domeniile ingineriei ele
tri
e si ^n spe
ial
ele avansate sunt puterni
in
uentate
de progresele ^n domeniul modelarii si proie
tarii asistata de
al
ulator.
date geometri e, are ontin toate informatiile referitoare la formele si dimensiunile partilor omponente ale dispozitivului si felul ^n are a estea sunt asamblate;
ara
teristi
ile de material,
are
ontin proprietatile si
omportarea materialelor
din
are sunt realizate partile
omponente ale dispozitivului;
Ne unos utele problemei dire te se pot lasi a ^n trei mari ategorii:
marimile
ara
teristi
e efe
telor
^ampului, pre
um forta ele
tromagneti
a F,
viteza de mis
are v sub a
tiunea fortei ele
tromagneti
e, temperatura sau masa
transferata prin ele
troliza.
^In proie
tare intereseaza ^n s
himb problema inversa aso
iata sintezei dispozitivului
sau a
^ampului. O astfel de problema are
a date
ara
teristi
ile dorite,
a de exemplu:
rezistenta R,
apa
itatea C , indu
tivitatea L, puterea P , tesiunea de s
urt
ir
uit sau o
anumita dependenta de fre
venta sau de tip '(i), et
.
De a
easta data ne
unos
utele sunt:
de natura geometri a, forma si dimensiunile (in lusiv tolerantele) partilor omponente (eventual u preluarea unor subansamble din standardele ^n vigoare);
ex itatiile (sursele de ^amp) la are este supus dispozitivul, da a este azul (eventual valorile limita ale a estor ex itatii, ^n regimul normal de fun tionare).
Se
onstata
a problema proie
tarii presupune o modelare ^ngrijita ^n vederea validarii
proie
tului. ^In mod uzual problema inversa se rezolva prin modelari su
esive ale unor
dispozitive, pornind de la un model initial de referinta al unui dispozitiv existent sau
imaginar. A
esta este motivul pentru
are ^n
ontinuare este a
ordata o atentie deosebita,
mai ales problemei dire
te. ^In faza a
tuala a
unostintelor tehni
o-stiinti
e rezolvarea
automata a problemei inverse generate este ^n
a un deziderat.
9
Modelarea zi
a, ^n
are sunt identi
ate fenomenele zi
e esentiale^n fun
tionarea
dispozitivului; sunt neglijate ^n mod expli
it
ele neimportante si sunt identi
ate
marimile zi
e
ara
teristi
e fenomenelor esentiale,
u a
easta o
azie se stabileste
regimul
^ampului ele
tromagneti
are va
onsiderat ^n analiza dispozitivului si
se fa
aproximarile si idealizarile de natura geometri
a, temporala, de material sau
ale surselor de
^amp;
Modelarea matemati
a, ^n
are sunt s
rise e
uatiile
e des
riu fenomenele esentiale
si sunt identi
ate: stru
turile matemati
e prin
are se reprezinta marimile zi
e,
si
are sunt ^n fond spatii algebri
e si/sau topologi
e (de exemplu: s
alarii - elemente ale
orpului numerelor reale sau
omplexe; spatiile ve
toriale ale ve
torilor
sau tensorilor), dar si domeniile de denitie si
odomeniile apli
atiilor (fun
tii sau
operatori
e intervin ^n e
uatii). Ideal, modelarea matemati
a ar trebui ^n
heiata
u
demonstrarea unei teoreme
are sa garanteze buna formularea a problemei dire
te
si
are sa asigure uni
itatea, existenta si stabilitatea solutiei (respe
tiv
ara
terul inje
tiv, surje
tiv si
ontinuu fata de date al operatorului aso
iat problemei).
Din a
est motiv, uneori trebuie
ore
tat modelul zi
astfel ^n
^at el sa genereze
o problema matemati
a bine formulata. Dupa
e a fost formulata ^n mod
ore
t,
problema matemati
a poate rezolvata, iar da
a a
easta admite solutie analiti
a
se re
omanda
u tarie determinarea si evaluarea numeri
a a a
estei solutii. Da
a
nu, se re
omanda realizarea unor idealizari suplimentare, p^ana
^and problema se
simpli
a, astfel ^n
^at sa admita solutie analiti
a. Chiar da
a modelul zi
devine
grosier, existenta unei solutii analiti
e de referinta este de mare folos ^n validarea
solutiei obtinute prin modelare numeri
a;
Modelarea numeri
a, ^n
are se urmareste dis
retizarea problemei ^n vederea rezolvarii ei
u resurse nite de
al
ul (timp nit si memorie ne
esara nita),
eea
e
presupune aproximarea spatiilor
ontinue de fun
tii
are des
riu variatiile spatiotemporale ale marimilor zi
e prin spatii dis
rete, nit dimensionale pre
um si
dis
retizarea operatorilor
are intervin ^n e
uatiile
^ampului (a
easta ultima dis
retizare este efe
tuata de obi
ei ^n mod automat, ind in
orporata ^n programul
de
al
ul).
Dupa etapa de modelare numeri
a problema dire
ta ajunge ^ntr-o forma
e poate
des
risa programului de
al
ul. Folosind algoritmii si stru
turile de date aso
iate
(
are ^n majoritatea
azurilor sunt invizibile pentru analist) a
estea genereaza o solutie
numeri
a a problemei dire
te.
10
Dispozitiv electromagnetic
Reproiectare
Model
fizic
Model
matematic
Model
numeric
Program
de calcul
Fenomene
Marimi fizice
Ecuatii
Structuri (spatii)
Rafinare
Validare
Solutia
analitica
Relatii
Marimi discrete
Algoritmi
Structuri de date
Solutia numerica
11
12
Capitolul 1
Marimile zi
e
ara
teristi
e
Dupa
um s-a mentionat anterior un model zi
al unui dispozitiv este bazat pe identi
area fenomenelor zi
e esentiale ^n fun
tionarea dispozitivului si pe marimile zi
e
are
ara
terizeaza
antitativ starea dispozitivului si pro
esele
are au lo
^n a
esta.
Marimile
e
ara
terizeaza starea dispozitivului se pot
lasi
a ^n urmatoarele trei
ategorii:
u=
=
S DdA
um =
S
R
Se
onstata
a intensitatile
^ampului se integreaza pe
urbe (C ) si dau nastere tensiunilor iar indu
tiile se integreaza pe suprafete si dau nastere
uxurilor. At^at
urbele
^at si
suprafetele trebuie orientate (de obi
ei ^n mod
onventional), pentru a permite determinarea univo
a a marimilor globale. Se adopta urmatoarele
onventii pentru semnele de
referinta: suprafetele ^n
hise sunt orientate de la interior spre exterior iar
ele des
hise
sunt orientate
onform regulii burghiului drept fata de
urbele ^n
hise pe
are se sprijina.
Marimile lo
ale au un
ara
ter ve
torial tridimensional iar
ele globale un
ara
ter s
alar.
Marimile lo
ale au avantajul
a permit
ara
aterizarea
ompleta a
^ampului, dar dezavantajul
a ne
esita o
antitate foarte mare de informatie (^n e
are pun
t din spatiu si
^n e
are moment de timp este ne
esara
unoasterea
elor patru ve
tori tridimensionali
E, D, B si H, de
i a 12 valori s
alare).
Marimile globale dau o informatie sinteti
a asupra
omportarii
^ampului pe o multime
de pun
te, ind mult mai potrivite pentru
ara
terizarea inginereas
a (sunt mai simplu
de masurat si
omuni
at, ne
esit^and o
antitate mult mai mi
a de informatie de
^at
ele
lo
ale).
Din pa
ate,
unoasterea valorii unei marimi globale nu permite determinarea marimii
lo
ale aso
iate (distributia
^ampului pe
urba sau suprafata respe
tiva)
i numai a valorii
medii a unei anumite
omponente, si anume:
H
E
q=
i=
D dv
p=
=
D Pdv
D Mdv
Cu ex
eptia
urentului ele
tri
,
elelalte marimi globale
ara
teristi
e
orpurilor se
al
uleaza prin integrare pe domeniul
orpului. Curentul ele
tri
este de fapt
uxul densitatii
de
urent, de
i este o marime aso
iata unei suprafete S ,
are se
tioneaza
orpul. Cunoasterea marimilor globale permite determinarea urmatoarelor valori medi ale marimilor
lo
ale:
starea de ele
trizare a
orpurilor (, q ) { respe
tiv ex
esul lo
al respe
tiv global
al numarului de protoni fata de numarului de ele
troni dintr-un
orp;
15
starea ele
tro
ineti
a (J, i) { deplasarea dupa o dire
tie privilegiata (suprapusa
peste agitatia termi
a) a purtatorilor liberi de sar
ina (ele
troni si/sau ioni) din
interiorul
orpului,
starea de polarizare (P, p) { orientarea dupa o dire
tie privilegiata a mole
ulelor
polare (la
are
entrul sar
inilor pozitive nu
oin
ide
u
entrul sar
inilor negative)
ale
orpului;
si respe tiv urmatoarele marimi globale ale efe telor ^ampului, obtinute prin integrarea elor lo ale:
P=
D p dv
R
Qm =
F=
C=
D f dv
Dr
T dA
Prin integrarea ^n timp a marimilor globale se obtin urmatoarele marimi de pro es:
W =
[J ;
m=
I=
Rt
t1
(t
Rt
t1
Rt
t1
314; t
321)
Marimile prezentate ara terizeaza urmatoarele efe te ale ^ampului ele tromagneti :
transferul de masa,
are ^nsoteste de obi
ei pro
esul de
ondu
tie ele
tro
ineti
{ m, Qm , permit evaluarea masei depuse prin ele
troliza, a vitezei de depunere,
a gasirii lo
ale a stratului depus si ^n general a intensitatii, dire
tiei si sensului
transferului de masa;
Inventarul efe
tuat ^n a
est paragraf nu este exhaustiv, el
ontine doar marimile zi
e
ara
terisit
e
ele mai importante,
are intervin
el mai fre
vent ^n modelarea dispozitivelor ele
tromagneti
e.
^In pra
ti
a modelarii ele
tromagneti
e se ^nt^alnes
si alte marimi zi
e,
um sunt
ele
ara
teristi
e materialelor,
um sunt: permitivitatea ", permeabilitatea ,
ondu
tivitatea
,s.a. sau dispozitivelor: rezistenta R,
apa
itatea C , indu
tivitatea L, s.a., dar a
estea
vor prezentate pe par
ursul lu
rarii.
17
18
Capitolul 2
Fenomenele ele
tromagneti
e
fundamentale
Fenomenele fundamentale
are stau la baza fun
tionarii dispozitivelor ele
tromagneti
e
sunt
ele de natura ele
tri
a si magneti
a. A
este fenomene sunt des
rise de legile
^ampului ele
tromagneti
,
are se pot
lasi
a ^n trei mari
ategorii:
legi generale;
legi de material;
legi ale efe
telor
^ampului.
DdA =
D
dv
(2.1)
divD =
(2.2)
si ea are urmatoarea semni
atie zi
a: ori
e
orp ele
trizat ( 6= 0) produ
e ^n ve
inatatea sa un
^amp ele
tri
(D 6= 0). A
esta este primul fenomen fundamnetal des
ris
de legi si el este ilustrat ^n gura 2.1.
Se
onstata
a spe
trul indu
tiei ele
tri
e D produs de
orpurile ele
trizate are liniile
de
^amp des
hise, a
estea parasind (izvor^and din) sar
inile pozitive si ^ndrept^andu-se
spre (dispar^and ^n) sar
inile negative. ^In zonele neel
trizate liniile de
^amp ale indu
tiei
19
>0
<0
n12 (D2
D1 ) = 0 () Dn1 = Dn2 :
= 0 ,
BdA = 0
(2.3)
divB = 0
(2.4)
n12 (B2
^n
az
ontrar
uxul magneti
pe un
ilindru s
urt
u
apa
ele de o parte si de alta a
suprafetei n-ar mai nul.
20
u =
dS
dt
Edr =
dZ
BdA
dt S
(2.5)
sau ^n forma lo
ala (obtinuta prin apli
area relatiei Stokes):
dB
dt
rotE =
(2.6)
^In azul suprafetei de dis ontinuitate imobile si nepurtatoare de ux magneti omponenta tangentiala a intensitatii ^ampului ele tri se onserva:
n12 (E2
^n
az
ontrar legea nu ar mai satisfa
uta pe un dreptunghi
u laturile de-o parte si
de alta a fun
tiei.
Legea are urmatoarea semni
atie zi
a: variatia ^n timp a
^ampului magneti
determina (indu
e) aparitia unui
^amp ele
tri
. Liniile
^ampului ele
tri
indus sunt
urbe
^n
hise,
are tind sa ^n
onjoare
^ampul magneti
indu
tor (gura 2.3).
B
(2.7)
B
t
rotE =
rot(B v)
(2.8)
Edr =
B
dA
t
(B v)dr
(2.9)
Indu tia ele tromagneti a poate avea doua auze prin ipial diferite:
indu
tia de transformare,
are apare ^n
orpurile imobile dar ^n
are B = B(t);
indu
tia de mis
are,
are apare ^n
orpuri mobile (
u viteza v =
6 0),
hiar da
a B
^In
azul parti
ular al mediilor imobile legea indu
tiei are urmatoarele forme integrala,
respe
tiv lo
ala:
Z
B
dA
t
Edr =
rotE =
(2.10)
B
t
(2.11)
^In regim stationar
^ampul ele
tri
este irotational, de
i spe
trul intensitatii
^ampului
ele
tri
Enu poate avea
urbe ^n
hise.
S are se sprijina pe
um = iS +
dt
H dr =
J dA +
dZ
DdA
dt S
(2.12)
rotH = J +
^n
are
dD
dt
dD D
=
+ v + rot(D v)
dt
t
este derivata substantiala de
ux a indu
tiei ele
tri
e.
^In
onse
inta,legea are urmatoarea forma lo
ala dezvoltata ^n medii mobile:
rotH = J +
D
+ v + rot(D v)
t
22
(2.13)
(2.14)
(2.15)
D
(2.16)
t
Deoare
e derivata fata de timp a indu
tiei ele
tri
e are a
eleasi unitati de masura
a
densitatea de
urent (de
ondu
tie) J si determina a
elasi efe
t magneti
a si
urentul
de
ondu
tie, el a fost numit densitatea
urentului de deplasare.
rotH = J +
D
t
La tre
erea prin suprafetele de dis
ontinuitate imobile,
are nu sunt p^anze de
urent (de
ondu
tie sau de deplasare)
omponenta tangentiala a
^ampului magneti
se
onserva:
JD =
n12 (H2
H1 ) = 0 , Ht1 = Ht2
Semni atia zi a a legii este data de fenomenele pe are a easta le des rie:
ori
e
orp ^n stare ele
tro
inet
a (par
urs de
urent) determina ^n ve
inatatea sa un
^amp magneti
;
variatia ^n timp a ^ampului ele tri determina aparitia unui ^amp magneti .
Liniile
^ampului magneti
sunt
urbe ^n
hise
are tind sa ^n
onjoare
urentul (de
ondu
tie sau deplasare)
are le-a produs. ^In absenta a
estor surse de
^amp magneti
liniile lui H nu pot
urbe ^n
hise deoare
e H este irotational.
Legea pune ^n evidenta doua fenomene zi
e prin
ipial distin
te, respe
tiv doua
auze
noi ale apartiei
^ampului magneti
:
23
D
H
dqD
i =
dt
()
dZ
JA =
dv
dt D
(2.17)
Relatia (2.17) este de fapt o teorema si nu o lege, deoare
e ea se poate demonstra
pornind de la legea
ir
uitului magneti
(apli
ata pe o suprafata des
hisa S ,
are la
limita tinde
atre suprafata in
hisa atun
i
^and se redu
e la un pun
t) si de la legea
uxului ele
tri
( = qD ):
um = iS +
dt
! 0 = i + ddt = i + dqdtD
(2.18)
Cu toate a
estea e
utia (2.18) este
unos
uta sub numele de legea
onservarii sar
inii
si nu teorema de
onservare a sar
inii, datorita importantei ei remar
abile din pun
t de
vedere teoreti
si pra
ti
.
Forma lo
ala a legii
onservarii sar
inii este:
div (J + v) =
;
t
(2.19)
^n
are v este viteza mediului, iar v reprezinta densitatea
urentului ele
tri
de
onve
tie.
^In medii imobile:
divJ =
:
(2.20)
t
Legea
onservarii sar
inii pune ^n evidenta legatura str^ansa ^ntre starea de ele
trizare
(sar
ina ele
tri
a) si
ea ele
tro
ineti
a (
urentul ele
tri
). Da
a sar
ina unui
orp s
ade
(respe
tiv
reste) ^n timp atun
i
orpul va parasit de (respe
tiv ^n
orp se va inje
ta)
urent de
onve
tie (datorat deplasarii ma
ros
opi
e a sar
inilor) si/sau de
ondu
tie
(stare ele
tro
ineti
a
e reprezinta ^n ultima instanta deplasarea purtatorilor mi
ros
opi
i
de sar
ina).
^In
onse
inta, liniile de
urent sunt
urbe des
hise
are pornes
din
oprurile a
aror
ele
trizare s
ade si se opres
^n
orpurile a
aror ele
trizare
reste.
^In regim stationar,
orpurile sunt imobile si sar
ina este
onstanta ^n timp, de
i
urentul
total pe o suprafata ^n
hisa este nul si ^n
onse
inta liniile de
urent nu au ^n
eput sau
sf^arsit (sunt
urbe ^n
hise).
O
onse
inta importanta a legii,
are expli
a si numele ei se refera la
azul sistemelor
izolate de
orpuri (^n
onjurate de un perete izolant),
az ^n
are i = 0, de
i sar
ina
24
totala a sistemului este invarianta ^n timp (se
onserva), indiferent de
e transformari
sufera sistemul de
orpuri.
Legile generale sunt valabile ^n ori
e moment, ^n ori
e domeniu din spatiu si indiferent
de tipul
orpurilor ^n
are ele se apli
a.
25
26
Capitolul 3
Proprietati de material
Legile de material sunt reprezentate de urmatorele trei relatii, a
aror forma parti
ulara
depinde de tipul substantei din
are este al
atuit
orpul ele se apli
a.
D = D(E)
(3.1)
Relatia de dependenta dintre D si E impusa de a
easta lege poate extrem de
ompli
ata si ea este fun
tie de tipul substantei ^n
are se
onsidera pere
hea D E.
O forma e
hivalenta a a
estei relatii este urmatoarea:
D = 0E + P
(3.2)
^n
are s-au pus ^n evidenta 0 = 491109 F=m
onstanta universala numita permitivitatea
vidului si P = P(E) polarizatia
orpului. A
easta poate des
ompusa ^ntr-o
omponenta
permanenta Pp = P(0) si una temporara {t , existenta doar ^n prezenta
^ampului ele
tri
(E 6= 0), astfel ^n
^at P = Pt (E) + Pp . Din a
est motiv a
easta lege mai poarta si numele
de legea polarizatiei (temporare).
^In absenta
orpurilor polarizatia este nula (P 6= 0), de
i ^n vid D = "0 E,
eea
e
evidentiaza faptul
a ^n vid este su
ient un singur
^amp ve
torial pentru a
ara
teriza
^ampul ele
tri
. Deosebirea dintre indu
tie si intensitate are relevanta doar ^n
orpuri,
urm^and
a diferenta P = D "0 E sa poata
onsiderata denitia polarizatiei a
estora.
O semni
atie posibila a a
estei legi
onsta ^n faptul
a intensitatea
^ampului ele
tri
este evidentiata
a o
auza a polarizarii
orpurilor si
a un
orp polarizat produ
e
^amp
ele
tri
sau perturba
^ampul ele
tri
preexistent.
De multe ori relatia D(E) se aproximeaza
u o dependenta ana (obtinuta de exemplu
prin retinerea doar a primilor doi termeni din seria Taylor) de tipul:
27
D = E + P
(3.3)
^n
are Pp este
hiar polarizatia permanenta iar este tensorul permitivitatilor absolute
are de multe ori are valorile prin
ipale egale, de
i degenereaza ^ntr-un s
alar. Se
onstata
a legea pune ^n evidenta o noua
auza a
^ampului ele
tri
si anume polarizatia permanenta Pp ,
are da
a este nenula (
um se ^nt^ampla ^n
azul ele
tretilor) este
apabila sa
produ
a un
^amp ele
tri
E 6= 0,
hiar da
a D = 0 si invers.
Figura 3.1 prezinta spe
trele intensitatii si indu
tiei ele
tri
e si se
onstata
a D are
liniile de
^amp ^n
hise (^n a
ord
u legea
uxului ele
tri
),^n s
himb E are liniile de
^amp
des
hise (^n a
ord
u legea indu
tiei). ^In aer
ele doua spe
tre se suprapun (D = "0 E) pe
^and ^n ele
tri
D si E au sensuri opuse.
E
Pp
Pp
B = B(H)
(3.4)
Si ^n a
est
az forma
on
reta a relatiei B H este fun
tie de tipul materialului si ea
poate lua ^n unele
azuri forme foarte
ompli
ate.
O forma e
hivalenta a legii,
are pune ^n evidenta magnetizatia
orpurilor M = M(H)
este:
^n
are 0 = 4 10
B = 0 (H + M)
7
(3.5)
B = 0 (H + Mt (H) + Mp );
(3.6)
motiv pentru
are legea legaturii B H se mai numeste si legea magnetizatiei (temporare).
^In absenta
orpurilor M = 0, de
i ^n vid B = 0 H, ind su
ient un singur
^amp ve
torial pentru a
ara
teriza
^ampul magneti
. ^In
orpurile magnetizabile M = B=0 H 6= 0
si este ne
esara o pere
he de ve
tori (B; H) pentru a
ara
teriza
^ampul. Prezenta
magnetizatiei modi
a
^ampul magneti
re
ipro
,
^ampul magneti
determina magnetizarea
orpurilor.
Aproxim^and dependenta M(H)
u una liniara se obtine urmatoarea forma parti
ulara
de tip an a relatiei B H:
B = H + 0 M
(3.7)
^n
are este tensorul permeabilitatilor absolute ale mediului.
Semni
atia zi
a a legii este relevata de fenomenul de produ
ere a
^ampului magneti
datorat
orpurilor magnetizate permanent (da
a M 6= 0, atun
i B 6= 0,
hiar da
a H = 0).
^In a
est fel se evidentiaza o a treia
auza prin
ipial diferita a
^ampului magneti
si anume
orpurile magnetizate permanent (
azul magnetilor permanenti)
Figura 3.2 prezinta spe
trele
^ampului magneti
^n a
est
az. Se
onstata
a B are
liniile de
^amp ^n
hise (
onform legii
uxului magneti
), ^n timp
e H are liniile de
^amp
des
hise (^n a
ord
u legea
ir
uitului magneti
).
B
Mp
Mp
S
Figura 3.2: Spe trele B, H ale ^ampului magneti produs de un magnet permanent
J = J ( E)
Forma
on
reta a legii depinde de tipul mediului ^n
are se
onsidera pun
tul.
29
(3.8)
Chiar da
a legatura J, E poate lua ^n unele
azuri forme foarte
ompli
ate, pentru
majoritatea
orpurilor este satisfa
atoare urmatoare aproximatie ana:
J = (E + Ei )
(3.9)
^n
are este tensorul
ondu
tivitatilor mediului iar Ei este intensitatea
^ampului ele
tri
imprimat, sau e
hivalent:
J = E + Ji
(3.10)
^n
are s-a notat Ji = Ei densitatea
urentului ele
tri
imprimat.
Da
a este inversabil, atun
i legea
apata forma e
hivalenta:
E = J Ei
^n
are
(3.11)
Legea
ondu
tiei are o dubla semni
atie zi
a, pe de o parte ea pune ^n evidenta
auza
starii ele
tro
ineti
e si anume
^ampul ele
tri
iar pe de alta parte ea pune ^n evidenta
o a patra
auza posibila a
^ampului ele
tri
si anume
^ampul ele
tri
imprimat (E 6= 0
da
a Ei 6= 0,
hiar atun
i
^and J = 0). A
est nou fenomen fundamental are lo
^n
azul
elementelor si bateriilor ele
tro
himi
e, ^n
are Ei 6= 0. Figura 3.3 prezinta spe
trul lui E
^n a
est
az, evidentiind
ara
terul des
his al liniilor de
^amp (^n a
ord
u legea indu
tiei).
E
Ei
Figura 3.3: Spe
trul
^ampului ele
tri
E ^n
azul unui a
umulator
Ultimile doua legi ale
^ampului ale
tromagneti
permit evidentierea efe
telor a
estui
^amp, realiz^and legatura ^ntre teoria ele
tromagnetismului si alte domenii ale stiintie:
um sunt termodinami
a, me
ani
a, ele
tro
himia, et
.
30
E);
magneti e (legatura B
H);
E).
O
ara
terizare
ompleta presupune
unoasterea
elor trei tipuri de relatii pentru e
are
material
are al
atuieste dispozitivul. C^ateva exemple sunt ilustrative:
aerul:
sti la:
otelul:
uprul:
Liniare { neliniare:
Dependenta dintre
ele doua marimi este
ara
terizata printr-o relatie liniara (de
proprotionalitate) ^n
azul mediilor liniare sau nu ^n
azul mediilor neliniare.
31
Izotrope { anizotrope:
Omogene { neomogene:
Relatia dintre
ele doua marimi este independenta de dire
tia lor ^n
azul mediilor
izotrope si dependenta de dire
tie ^n
azul mediilor anizotrope.
Relatia dintre
ele doua marimi este a
eeasi ^n ori
e pun
t ^n
azul mediilor omogene
si depinde de pun
t ^n
azul mediilor neomogene.
Invariante { parametri e:
Relatia dintre
ele doua marimi este a
eeasi ^n ori
e moment de timp la mediile
invariante iar la
ele parametri
e depinde de un parametru
are poate expli
it
timpul sau o alta marime zi
a
um este temperatura,
are la r^andul ei este fun
tie
de timp.
^In
azul unor medii
u surse permanente, relatia dintre
ele doua marimi este astfel
^n
^at ele nu se pot anula simultan. ^In
azul mediilor fara surse permanente anularea
uneia impli
a anularea si a
eleilalte marimi.
Cu sau fara histerezis:
^In
adrul mediilor
u histerezis valoarea unei marimi la un moment dat depinde nu
numai de valoarea
eleilalte^n a
el moment
i si de evolutia ei anterioara (materialele
au memorie).
Cel mai simplu
az este
el al materialelor liniare (impli
it fara surse permanente),
izotrope, omogene si fara histerezis, la
are:
(3.12)
Proprietatile a
estor materiale sunt
omplet
ara
terizate de trei parametri s
alari:
permitivitatea ", permeabilitatea si
ondu
tivitatea .
Da
a materialul satisfa
e
onditiile anterioare, dar este anizotrop atun
i:
(3.13)
(3.14)
(3.15)
sau eventual de alte marime, de exemplu temperatura : = (), sau ^n
azul materialelor
u efe
t Hall: J = J(E; H). Generaliz^and a
easta ultima relatie se pot
onsidera
legi de material (
are nu au ^n mod ne
esar semni
atie zi
a) de forma:
(3.16)
Dupa
um s-a mentionat anterior, o
lasa larga de materiale poate
ara
terizata
printr-o relatie de tip an:
D = "E + Pp ; B = H + 0 Mp ; J = (E + Ei ):
(3.17)
^In general a
este materiale sunt neliniare, anizotrope iar da
a parametri "; sau se
modi
a de la pun
t la pun
t ele sunt si neomogene, sau parametri
e da
a a
estia se
modi
a ^n fun
tie de timp.
Legatura ana generalizeaza relatiile de material anterior denite, deoare
e prin parti
ularizari se obtin
azurile mediilor:
aerul este liniar din toate pun
tele de vedere: diele
tri
, magneti
si al
ondu
tiei
(el ind ^n fond un izolant ( = 0) nemagneti
(r = 1) si fara proprietati diele
tri
e
"r = 1);
sti
la este liniara din toate pun
tele de vedere, deosebindu-se de aer prin faptul
a
are permitivitatea relativa "r > 1 (este un diele
tri
propriuzis);
otelul ele
trotehni
este linear din pun
t de vedere diele
tri
, neliniar si izotrop
din pun
t de vedere magneti
(da
a este turnat si nu laminat la re
e) si liniar din
pun
tul de vedere al
ondu
tiei;
uprul este liniar din toate pun
tele de vedere ^n s
himb spre deosebire de aer este
un
ondu
tor ( > 0).
Bx = f1 (Hx ; Hy ; Hz )
By = f2 (Hx ; Hy ; Hz )
Bz = f3 (Hx ; Hy ; Hz )
(3.18)
Da
a mediul este izotrop atun
i este su
ienta o singura fun
tie reala f de o variabila
reala pentru a des
rie
ara
teristi
a de magnetizare:
B=
H
f (H );
H
33
(3.19)
B = f(H)
panta
=
r
Br
0
-Hc
H
Hc
-Br
^In dispozitivele
u magneti permanenti a
estia se a
a de obi
ei ^n starea
ara
terizata
de faptul
a pere
hea (B; H ) se a
a pozitionata ^n
adranul doi al
ara
teristi
ii. Se
onstata
a ^n a
est
adran
ara
teristi
a de magnetizare se poate aproxima prin relatia
ana:
B = H + 0 Mp
(^n
are 0 Mp = Br este indu
tia remanenta), de
i printr-o dreapta ^n planul B H .
Evident, a
easta este o modelare simpli
ata a fenomenului de histerezis, dar
are da
rezultate satisfa
atoare ^n multe
azuri de dispozitive ^n
are singurele surse de
^amp sunt
magnetii permanenti.
Un alt mod de modelare simplista a fenomenului de histerezis apli
abil ^n
azul variatiei
periodi
e ^n timp a marimilor
ara
terisit
e este
el de aproximare a
i
lului de histerezis
printr-o elipsa. A
easta tehni
a are avantajul linearitatii, numai
a ^n reprezentarea ^n
omplex simpli
at
onstantele de material (respe
tiv ") nu au un
ara
ter real
i unul
omplex (
u parte imaginara nenula).
Liniearizarea
ara
teristi
ilor de material reprezinta o metoda des apli
ata ^n modelarea
zi
a. ^In fond ea
onsta ^n aproximarea
ara
teristi
ii neliniare printr-o apli
atie ana,
obtinuta prin retinerea din dezvoltarea ^n serie Taylor doar a primilor doi termeni. De
exemplu,
onsider^and pun
tul de fun
tionare H0 ; B0 = B(H0) de pe
are
teristi
a unui
material magnetizare a unui material neliniar fara histerezis, indu
tia B
orespunzatoare
unui
^amp de intensitate arbitrara este:
B = B0 +
dB
(H
dH
H0) + : : :
(3.20)
dB 66
=
dH 4
Bx
Hx
By
Hx
Bz
Hx
Bx
Hy
By
Hy
Bz
Hy
Bx
Hz
By
Hz
Bz
Hz
3
7
7
5
(3.21)
B = d H + I;
(3.22)
dB
:
B = d H
u d =
dH H=0
(3.23)
A
easta tehni
a este des utilizata ^n pra
ti
a pentru modelarea materialelor feromagneti
e moi, atun
i
^and saturatia lor nu este importanta.
35
Da a materialul este izotrop, atun i B si H sunt oliniare iar prin aproximarea ara teristi ii de magnetizare B = f (H ) ^n ve inatatea originii se obtine relatia:
B = d H
^n
are d =
df
dH .
d = 64
d 0 0
0 d 0
0 0 d
7
5
= d 64
1 0 0
0 1 0
0 0 1
3
7
5
= d 1:
(3.24)
Trebuie remar
at
a si ^n
azul anizotrop tensorul d este simetri
si pozitiv deinit, iar
printr-o s
himbare
onvenabila de
oordonate el poate diagonalizat:
2
d = 64
1 0 0
0 2 0 75 :
0 0 3
(3.25)
Da
a valorile sale prin
ipale 1 , 2 si 3 sunt relativ apropiate, atun
i el poate modelat
printr-un s
alar
u valoarea medie = (1 + 2 + 3 )=3. ^In
onse
inta, modelarea mediilor
anizotrope prin medii izotrope se realizeaza
onsider^and
onstanta de material = 31 T r[,
^n
are T r este urma matri
ei
are reprezinta tensorul d , egala
u suma elementelor sale
diagonale.
e = k
(3.26)
egala
u
ondu
tivitatea rului initial multipli
ata
u fa
torul de umplere al bobinei.
36
S,
e
Je
J
e
c
b
b
x
Bx
By
Bz
7
5
= 64
1 0 0
0 2 0
0 0 3
32
76
54
Hx
Hy
Hz
3
7
5
(3.27)
^n
are se va presupune
a tola este izotropa ^n planul perpendi
ular pe dire
tia de laminare, de
i 1 = 2
Apli
^and un
^amp magneti
orientat dupa axa Ox
u Hx uniform, rezulta ^n pa
hetul
de tole
uxul:
1 = 1 Hx k a
+ 0 Hx (1 k ) a
(3.28)
37
^n
are s-a notat
u k fa
torul de umplere (grosimea tolei neizolate raportata la grosimea
tolei izolate) iar ^n pa
hetul omogen e
hivalent
0
0
1 = 1 Hx a
(3.29)
0
Egal^and
uxurile 1 si 1 , rezulta:
0
1 = 1 k + 0 (1 k ):
(3.30)
A
elasi rationament apli
at dupa dire
tia axei Oz
ondu
e la:
0
3 = 3 k + 0 (1 k ):
(3.31)
^In s
himb, dupa dir
tia Oy se va presupune un
^amp magneti
u indu
tia By uniforma
(
are se
onserva la tre
erea din tola ^n izolatie, ind orientata normal pe a
easta suprafata
de dis
ontinuitate). Tensiunea magneti
a pe grosimea pa
hetului de tole va :
um2 =
iar ^n modelul omogen e
hivalent:
By
B
k a + y (1 k )a;
2
0
B
0
um2 = 0y a:
^In
onse
inta tensorul permeabilitatilor mediului omogen va avea valorile prin
ipale:
2
k + 0 (1 k )
0
0
i
h
0 66 1
(1 k)
k
0
0
1= 2 + 0
=4
0
0
3 k + 0 (1 k )
u observatia
a 01 este de a
easta data diferit de 02 .
3
7
7
5
Chiar da
a ^n realitate nu exista izolanti perfe
ti, (si
hiar
ele mai bune
orpuri izolatoare au
urenti de pierderi), a
estia se pot neglija
onsider^andu-se
ondu
tivitatea nula,
= 0,
eea
e
orespunde la J = 0.
Modelul
ondu
torului perfe
t, la
are rezistivitatea este nula si impli
it ! 1 si
E = 0 (sau ^n
azul mediilor
u
^amp imprimat E + Ei = 0) se poate adopta nu numai
u
azul supra
ondu
toarelor
i si ^n
azul
orpurilor bune
ondu
toare, da
a a
estea sunt
38
^n
onjurate de
orpuri slab
ondu
toare sau da
a nu intereseaza distributia
^ampului
ele
tri
^n interiorul lor.
Proprietatile magneti
e pot si ele idealizate. De exemplu, de multe ori mediile
feromagneti
e
are au permeabilitatea foarte mare sunt modelate
a medii
u permeabilitate innita, ! 1 numite feromagneti
e ideale. ^In
onse
inta H = B= va tinde ^n
a
est
az
atre zero (da
a indu
tia B este nita). Cea mai mi
a valoare reala pe
are o
poate lua permeabilitatea este aproape de permeabilitatea vidului 0 . Materialele
are
au a
easta permeabilitate se numes
nemagneti
e. Exista totusi situatii
^and ^n modelare se adopta formal = 0,
eea
e
orespunde la B = 0. Mediile de a
est tip, numite
amagneti
e nu exista ^n realitate, totusi arti
iul este util ^n rezolvarea unor probleme de
modelare.
^In mod similar, diele
tri
ii de permitivitate foarte mare (
um sunt
orpurile feroele
tri
e) pot modelate
a medii
u " ! 1,
eea
e
ondu
e la anularea intensitatii
^ampului ele
tri
E = D=" = 0. A
est model numit feroele
tri
ideal poate apli
at, de
exemplu,
ondu
toarelor ^n regim ele
trostati
. Cu toate
a ^n relitate " 0, totusi
a
arti
iu de modelare se pot
onsidera medii la
are formal " = 0. A
este medii, la
are
indu
tivitatea ele
tri
a estimata D = " E = 0, sunt numite medii anele
tri
e. Idealizarile
obtinute ^n a
easta maniera sunt prezentate sinteti
^n tabelul 3.1.
Tabela 3.1: Medii ideale (perfe
te)
Mediul
Constanta C^ampul
de material
Anele
tri
"=0
D=0
Feroele
tri
ideal
"!1
E =0
Amagneti
=0
B=0
Feromagneti
ideal
!1
H=0
Izolant
=0
J =0
Supra
ondu
tor
!1
E =0
39
40
Capitolul 4
Efe
te ale
^ampului ele
tromagneti
4.1 Legea transformarii energiei ^n
ondu
toare
^In pro
esul de
ondu
tie,
^ampul ele
tromagneti
transfera
orpului o putere
u densitatea
de volum:
p = JE:
(4.1)
Puterea trasferata ^ntregului
orp
are o
upa domeniul D se
al
uleaza prin integrarea pe
a
est domeniu:
Z
(4.2)
P = JEdv:
D
A
easta putere este disipata ireversibil ^n
azul
ondu
toarelor la
are
^ampul imprimat
Ei este nul iar tensorul este pozitiv denit:
p = JE = EE 0:
(4.3)
^In a
est
az are lo
restere a entropiei si o ^n
alzire a
orpului (efe
tul Joule-Lentz).
^In majoritatea dispozitivelor ele
tromagneti
e fenomenele de ^n
alzire joa
a un rol
important, soli
itarile termi
e ind
ele
are impun limite ale regimurilor normale de
fun
tionare. Analiza a
estor soli
itari (realizata prin rezolvarea problemelor
uplate ele
tro { termi
) reprezinta un pun
t important ^n a
tivitatea de proie
tare, in
uent^and
puterni
solutia tipodimensionala aleasa. De obi
ei analiza
^ampului termi
se fa
e ulterior determinarii
^ampului ele
tromagneti
, dar exista totusi situatii (de exemplu, da
a
parametri de material , sau depind puterni
de temperatura), ^n
are
ele doua
probleme trebuie rezolvate simultan.
= kJ;
(4.4)
^n
are k este neglijabil ^n metale si este egal
u
oe
ientul ele
tro
himi
^n ele
troliti.
41
Debitul masi depus prin fenomenul de ele troliza este ^n onse inta:
Qm =
kJdA;
(4.5)
^n are este suprafata anodului iar masa totala depusa ^n intervalul (t1 ; t2) este:
m=
t2
t1
kJdAdt:
(4.6)
I=
t1 iar
J dA
, J
P = PD +
Wem
:
t
(4.7)
ErotH HrotE = JE + E
D
B
+H :
t
t
Deoare
e
#
E " E2 DE
D
;
= E" =
=
E
t
t 2 t
t 2
!
B BH
H =
;
t t 2
rezulta a:
DE BH
div (E H) = JE +
+
;
(4.8)
t 2
2
^n
are: p = EJ reprezinta
onform legii transformarii energiei ^n
ondu
toare densitatea
de volum a puterii transferata de
^amp
orpurilor, iar
S = E H reprezinta ve
torul Paynting, masurat ^n W=m2 ;
we = DE=2 reprezinta densitatea de volum a energiei ele
tri
e, masurata ^n J=m3 ;
wm = BH=2 reprezinta densitatea de volum a energiei magneti
e, masurata ^n J=m3.
Not^and
u wem = we + wm densitatea de volum a energiei
^ampului ele
tromganeti
,
rezulta
a:
w
(4.9)
divS = p + em ;
t
relatie
unos
uta sub numele de forma lo
alaa a teoremei energiei ele
tromagneti
e.
Prin integrarea a
estei relatii diferentiale lo
ale pe domeniul D se obtine:
Z
D
Not^and
u P =
spre interior;
divSdv =
SdA
Z
w dv
SdA =
pdv +
t D em
D
43
We
xk
Xk =
^n
are
u
We =
we =
D
D
= t
(4.10)
we d v
EdD
(4.11)
este energia
^ampului ele
tri
din sistem iar xk este
oordonata generalizata aso
iata fortei
Xk .
Se
onstata
a la
ux (sar
ina)
onstant(a) sistemul evolueaza ^n sensul minimizarii
energiei sale (gura 4.2).
E, D
Xk
xk
Forta [N
deplasarea [m
Cuplu [N=m
unghi [rad
2
Presiunea [N=m volumul [m3
^In
azul mediilor liniare la
are D = E si Pp = 0, energia ele
tri
a are expresia:
We =
DE
dv:
D 2
44
(4.12)
Xk =
^n
are
Wm =
Wm
xk =
t
wm dv u wm =
(4.13)
B
H dB
(4.14)
este energia
^ampului magneti
din sistem iar xk este
oordonata generalizata aso
iata
fortei Xk .
^In
azul mediilor la
are B = H si Mp = 0, energia magneti
a are expresia.
Wm =
BH
dv
D 2
(4.15)
Se
onstata
a si ^n a
est
az sistemul de
orpuri tinde sa evolueze astfel ^n
^at sa se
minimizeze energia
^ampului magneti
(gura 4.3).
1111
0000
0000
1111
0000
1111
0000
1111
C
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
Corpuri cu camp
electric imprimat
Forte electrice
10
Corpuri polarizate
permanent
10
Campul
electric
3
Corpuri magnetizate
permanent
11
Forte magnetice
Forte electrice
4
Campul
magnetic
Corpuri
electrizate
Corpuri parcurse
de curent
11
Forte magnetice
9
Transfer
de masa
8
Incalzire
46
Capitolul 5
Regimurile
^ampului ele
tromagneti
5.1 Regimul general variabil
Legile
^ampului ele
tromagneti
, ^n forma lor lo
ala al
atuies
un sistem de e
uatii
u
derivate partiale de ordinul ^nt^ai
ombinate
u e
uatii
u
ara
ter algebri
:
1. LFE: divD =
2. LFM: divB = 0
3. LIE: rotE =
rot(B v)
B
t
10. LFGE: Xk =
We
xk
11. LFGM: Xk =
Wm
xk =
t:
t
= t:
div (v)
?????
Problema fundamentala a analizei
^ampului ele
tromagneti
^n regim general variabil
^n medii ^n mis
are este o problema foarte
ompli
ta,
u
ara
ter
uplat ele
tromagneti
me
ani
. ^In general mis
area
orpurilor (de exemplu ?? unei masini ele
tri
e) este determinata de fortele ele
tri
e si/sau magneti
e, pre
um si a fortelor de alta natura, dar
^n a
elasi timp
^ampul ele
tromagneti
este in
uentat de mis
area
orpurilor. Sursele de
47
^amp ^n a
est regim (si impli
it datele problemei) sunt
^ampurile ve
toriale: Pp , Mp si
Ei ,
are reprezinta ^n fond
auze de natura ele
tromagneti
a. Ne
unos
utele problemei de
analiza le reprezinta
^ampurile E, D, B, H, dar si
^ampul de viteze v, pentru determinarea
aruia trebuie adaugate e
uatiile de mis
are pre
um si modele me
ani
e de material
(solide rigide, elasti
e sau plasti
e,
uide ideale in
ompresibile,
uide v^as
oase, et
.),
um
se ^nt^ampla ^n magnetohidrodinami
a. Se
onstata
a distributia de sar
ina si
urent
J sunt ^n a
est
az ne
unos
ute si nu date, de altfel ele rezulta ^n mod univo
din legea
uxului ele
tri
si din legea
ir
uitului magneti
, da
a
^ampul ele
tromagneti
si
el de
viteze sunt
omplet determinate. Dupa determinarea
^ampurilor se pot evalua si efe
tele
a
estora,
um sunt 'sursele de
aldura" sau transferul de masa.
Un
az simpli
at al a
estei probleme
uplate ^l reprezinta
azul ^n
are vitezele
orpurilor sunt
unos
ute apriori. Exemple de astfel de probleme sunt
ele de analiza a
fenomenului de indu
tie prin mis
are ^n
orpuri ag
ate ^n rotatie sau translatie
u viteze
unos
ute sau
al
ulul
^ampului magneti
produs de
orpuri ele
trizate sau polarizate a
ate ^n mis
are
u viteze
unos
ute. Mentionam doar
^ateva din dispozitivele ^n
are apar astfel de fenomene: masini ele
tri
e liniare sau rotative (motoare, generatoare,
fr^ane), dispozitive de a
tionare ele
tromagneti
a, lansatoare ele
tromagneti
e, dispozitive
de ??? ele
tromagneti
a, debitmetre ele
tromagneti
e, generatoare magnetohidrodinami
e, pompe ele
tromagneti
e, et
.
divD =
rotE = 0
D = D(E)
sau ^n parti
ular
D = D + Pp
la
are se adauga si
onditia de e
hilibru ele
trostati
^n
ondu
toare:
E + Ei = 0
provin din legea
uxului ele
tri
, legea indu
tiei, legea legaturii D E si legea
ondu
tiei.
Problema fundamentala a anlizei
^ampului ele
trostati
onsta ^n determinarea
^ampurilor
ve
toriale D, E pornind de la sursele lor , Pp , Ei , presupuse
unos
ute. Dupa
um se
48
va vedea ^n
ontinuare pentru
a a
easta problema sa e
ore
t formulata mai trebuie
unos
ute : forma si dimensiunile domeniului spatial de
al
ul, proprietatile de material
(^n a
est
az
ele diele
tri
e date prin sau relatia D E ^n e
are pun
t din domeniu),
dar si
onditiile de frontiera,
are reprezinta prezenta eventuala a unor surse externe de
^amp.
Relatiile
auza-efe
t, de
i fenomenele fundamentale spe
i
e regimului ele
trostati
sun
prezentate ^n gura ????.
Solutia problemei fundamentale poate folosita la
al
ulul altor marimi,
um sunt
densitatea de energie, energia a
umulata ^n
^ampul ele
trostati
, efe
tele me
ani
e
ara
terizate de forte,
upluri, presiuni sau tensiuni, dar si alti parametri spe
i
i dispozitivelor
ele
trostati
e. Dintre a
estea din urma
ea mai importanta este
apa
itatea,
are este un
parametru
ara
teristi
dispozitivului numit
ondensator. Un
ondensator este al
atuit
din doua armaturi
ondu
toare separate printr-un diele
tri
(izolant). Capa
itatea unui
ondensator este denita prin raportul:
q
C= ;
(5.1)
u
^n
are q este sar
ina unei armaturi, iar u este tensiunea dintre prima si a doua armatura,
^n
onditiile ^n
are a doua armatura are sar
ina q . Capa
itatea se masoara ^n [F .
Da
a diele
tri
ul este liniar (D = E), atun
i
apa
itatea
ondensatorului nu depinde
de starea a
estuia (ni
i de q si ni
i de u). Pentru
al
ulul
apa
itatii unui
ondensator
este ne
esara rezolvarea problemei fundamentale a anlizei
^ampului ele
trostati
. A
easta
poate formulata ^n doua moduri
omplementare:
se presupune o armatura ^n
ar
ata
u sar
ina q , iar
elelalte
u q (sursa de
^amp)
si apoi se determina distributia de
^amp, prin integrarea
areia se obtine tensiunea
u.
Trebuie observat
a ^n ambele formulari, modul de distributie a sar
inii la suprafata
ondu
toarelor este ne
unos
ut si rezulta lu^and ^n
onsiderare
onditia de e
hilibru ele
trostati
(E = 0) ^n armaturile
ondu
toare (la
are Ei ).
Cu toate
a ipotezele ele
trostati
ii par foarte restri
tive, a
est regim ^si gaseste multe
apli
atii pra
ti
e. A
easta deoare
e rezultatele obtinute sunt valabile si ^n regim variabil
u
onditia
a variatiile sa e su
ient de lente ^n timp.
Dintre apli
atiile uzuale mentionam:
al
ulul
apa
itatilor diferitelor
ondensatoare sau
al
apa
itatilor parazite,
apa
itati
are sunt ulterior folosite si ^n regim dinami
(p^ana la
fre
vente destul de mari), analiza soli
itarilor diele
tri
e si
oordonarea izolatiei (
al
ulul
^ampului maxim ^n izolanti de diferite forme, plasati ^ntre diferiti ele
trozi), analiza unor
aparate de masura ele
trostati
e (
um este voltmetrul ele
trostati
) sau a mi
romotoarelor
ele
trostati
e (din mi
rosistemelor integrate), analiza dispozitivelor
u ele
treti (
um sunt
mi
rofoanele
ompa
te).
49
divB = 0
rotH = 0
B = B(H)
sau ^n parti
ular
B = H + 0 Mp
, provin din legea
uxului magneti
, legea
ir
uitului magneti
si legea legaturii B H.
Relatiile
auza-efe
t, de
i fenomenele fundamentale spe
i
e regimului magnetostati
sun prezentate ^n gura ????.
Problema fundamentala a anlizei
^ampului magnetostati
onsta ^n determinarea
^ampurilor
ve
toriale B, H pornind de la sursa lor magnetizatia permanenta Mp presupusa
unos
utasi evident de la domeniul spatial de
al
ul,
ara
teristi
a magneti
a de material si
onditiile de frontiera.
Dupa
al
ulul
^ampului se pot determina si alte marimi
um sunt energia magneti
a
sau fortele si
uplurile de natura magneti
a, dar si tensiuni induse prin mis
area
u viteza
unos
uta a magnetilor permanenti.
Un dispozitiv magneti
simplu, dar fre
vent ^nt^alnit ^n pra
ti
a pentru
on
entrarea si
dirijarea
^ampului magneti
este tronsonul de
ir
uit magneti
. A
esta este de obi
ei o
parte
omponenta a unor dispozitive mai
ompli
ate si are proprietatea
a reprezinta un
tub de
ux magneti
, respe
tiv
a suprafata sa laterala este suprafata de
^amp (liniile
de
^amp sunt orientate tangential), iar
ele doua suprafete transversale, numite borne
magneti
e au liniile de
^amp ortogonale pe ele. Parametrul
ara
teristi
al unui astfel de
dispozitiv este relu
tanta magneti
a:
u
Rm = m
(5.2)
au inversa sa permeanta magneti
a:
(5.3)
m = ;
um
^n
are este
uxul
e strabate o borna magneti
a, iar um este tensiunea magneti
a de
la
ealalta borna la
ea pe
are s-a
al
ulat
uxul. Permeanta se masoara ^n [H , iar
50
relu
tanta ^n [H 1 . Da
a materialul din
are este al
atuit tronsonul este liniar din pun
t
de vedere magneti
, atun
i relu
tanta sa magneti
a nu depinde de
^ampul magneti
(ni
i
de
ux, ni
i de tensiune).
Pentru
al
ulul permeantei magneti
e este ne
esara rezolvarea problemei fundamentale
a magnetostati
ii. Ea poate formulata ^n doua moduri
omplementare:
se unoaste uxul si trebuie determinat ^ampul si apoi al ulata tensiune amagneti a prin integrarea lui H de-a lungul tronsonului;
sau se impune tensiunea magneti
a ^ntre borne um si se determina
^ampul si apoi
se
al
uleaza
uxul prin integrarea indu
tiei B pe suprafata unei borne.
Dintre apli
atiile uzuale ale regimului nmagnetostati
ea mai importanta se refera
la determinarea
^ampului magneti
produs de diferite sisteme
u magneti permanenti
(masini
u magneti permanenti, difuzoare, instrumente de masura magnetostati
e et
.).
Multe rezultate obtinute ^n regim magnetostati
(
um este relu
tanta unor tronsoane
de
ir
uit magneti
sau ^ntreeruri) sunt folosite
u su
es si ^n regim variabil sau ^n
studiul unor dispozitive
omplexe
e au parti
e fun
tioneaza si ^n alte regimuri de
^at
el
magnetostati
.
divJ = 0;
rotE = 0;
J = J ( E)
sau ^n parti
ular
J = (E + Ei );
are sunt formele parti
ulare ^ ipotezele mentionate ale legii
onservarii sar
inii, legii
indu
tiei ele
tromagneti
e si legii indu
tiei.
Relatiile
auza-efe
t, de
i prin
ipalele fenomene spe
i
e ele
tro
ineti
ii sunt prezentate
^n gura ????. Din e
uatiile regimului se
onstata
a ele
trizarea sau polarizarea
orpurilor
nu in
uenteaza distributia de
urent.
51
Problema fundamentala a ele
tro
ineti
ii are
a ne
unos
ute
^ampurile de ve
toriale
J si E, iar
a date
^ampul imprimat Ei ,
are este sursa interna a
^ampului si evident:
domeniul spatial de
al
ul,
ara
teristi
ile
ondu
toarelor din domeniu si
onditiile de
frontiera.
Dupa determinarea distributiei de
urent se poate
al
ula puterea lo
ala disipata (folosind legea transferului de energie ^n
ondu
toare) si masa transferata prin ele
troliza
(folosind legea transferului de masa). Puterea disipata permite determinarea distributiei
de temperatura ^n domeniul studiat (soli
itarile termi
e) prin rezolvarea e
uatiei
aldurii.
Prin
ipial singura sursa de
urent ^n regim ele
tro
ineti
este
^ampul ele
tri
imprimat,
^n realitate multe probleme au si alte surse de
^amp, dar a
estea ind externe, se reprezinta
prin
onditii de frontiera.
Un parametru
ara
teristiv important
are se poate determina prin rezolvarea problemei
ele
tro
ineti
ii este rezistenta [! , respe
tiv
ondu
tanta [S unui rezistor:
u
i
R = ;G =
(5.4)
i
u
in
are u este tensiunea la bornele rezistorului, iar i este
urentul
e strabate rezistorul.
Prin rezistor se^ntelege o
omponenta
ondu
toare s
ufundata ^ntr-un izolant si strabatuta
de
urent
are intra normal printr-o borna si iese prin
ealalta, astfel ^n
^at rezistorul
reprezinta un tub de
urent. Ca si ^n
azurile anterioare parametrul
ara
teristi
se
determina rezolv^and una din urmatoarele doua probleme
omplementare:
se presupune tensiunea u ^ntre borne
unos
uta si se determina distributia de
urent
urm^and
a valoarea
urentului i sa se
al
uleze prin integrarea lui J pe suprafata
unei borne;
se presupune
urentul i
unos
ut si se determina
^ampul ele
tri
^n domeniul rezistorului, urm^and
a tensiunea u sa e
al
ulata prin integrare pe o
urba
e uneste
ele doua borne.
Cal
ulul rezistentei ele
tri
e pentru diferite forme ale
ondu
toarelor si respe
tiv bornelor reprezinta o problema fre
vent ^nt^alnita ^n pra
ti
a. Rezultatele obtinute,
hiar da
a
au fost determinate ^n regim stationar pot folosite si ^n regim dinami
,
u
onditia
a
viteza de variatie a
^ampului sa nu e prea mare.
Urmatoarele sisteme reprezinta apli
atii tipi
e ale regimului ele
tro
ineti
: prize de
pam^ant, bai ele
troliti
e,
uve pentru ele
troliza aluminiului,
uptoare
u ^n
alzire rezistiva sau dire
ta, instalatii de sudura prin pun
te, dimensionarea sigurantelor fuzibile,
et
.
intereseaza distributia ^ampului magneti produs de o distributie unos uta a urentului de ondu tie.
divB = 0
rotH = J
B = B(H)
sau ^n parti
ular
B = H + 0 Mp
, se obtin ^n ipotezele mentionate anterior din: legea
uxului magneti
, legea
ir
uitului
magneti
si legea legaturii B H.
Relatiile
auza-efe
t, de
i prin
ipalele fenomene spe
i
e a
estui regim sunt prezentate
^n gura ????.
Problema fundamentala a analizei
^ampului ^n a
est regim are
a ne
unos
ute determinarea
^ampurilor ve
toriale B, H si
a date distributia densitatii de
urent J si
a magnetizatiei permanente Mp ^n
onditiile ^n
are se
unos
: domeniul spatial, proprietatile magneti
'e de material si
onditiile de frontiera. ^In a
est regim sursele de
^amp
sunt:
urentul de
ondu
tie, magnetizatia permanenta si
onditiile de frontiera,
are reprezinta sursele
^ampului magneti
a
ate ^n afara domeniului supus analizei. ^In
onse
inta,
probllema analizei
^ampului magneti
stationar trebuie pre
edata de rezolvarea unei probleme ele
tro
ineti
e pentru determinarea densitatii de
urent J. Cele doua probleme pot
rezolvate se
vential deoare
e
^ampul magneti
stationar nu in
uenteaza distributia de
urent.
Da
a mediul este liniar din pun
t de vedere magneti
atun
i
^ampul magneti
produs
de
urentul de
ondu
tie si de magneti permanenti poate
al
ulat prin superpozitie
rezolv^and separat o problema de regim magneti
stationar la
are B = H si apoi o
problema de magnetostati
a la
are Mp 6= 0. Da
a mediul este neliniar surse trebuie sa
e
onsiderate simultan.
Dupa rezolvarea problemei fundamentale, se pot determina efe
tele
^ampului magneti
:
energii, forte,
upluri de natura magneti
a, dar si tensiunile induse datorita mis
arii sau
variatiei ^n timp a
urentului indu
tor,
u
onditia
a viteza de variatie sa nu e prea
mare.
Dispozitivul
el mai ^nt^alnit,
are fun
tioneaza ^n a
est regim este bobina, al
atuita
dintr-un
ondu
tor ^nfasurat ^n aer sau pe un miez feromagneti
. Parametrul spe
i
a
estui dispozitiv este indu
tivitatea (masurata ^n [H ):
phi
;
(5.5)
i
^n
are este
uxul magneti
total al bobinei si i este
urentul
e produ
e a
est
ux.
Da
a mediul este magneti
liniar, atun
i indu
tivitatea bobinei nu depinde de
urentul i.
Pentru determinarea indu
tivitatii unei bobine este ne
esara rezolvarea problemei fundamentale a regimului magneti
stationar, respe
tiv determinarea
^ampului magneti
produs de un
urent i impus si apoi
al
ulul
uxului prin integrarea indu
tiei pe o suprafta,
L=
53
are se sprijina pe
urba mediana a rului
ondu
tor al bobinei. O alta metoda de
al
ul
a indu
tivitatii este
ea energeti
a, bazata pe relatia:
Li2
;
(5.6)
2
onform
areia indu
tivitatea este debitul energiei magneti
e (
al
ulata prin densitatii de
energie a
^ampului magneti
) raportata la patratul
urentului.
Indu
tivitatea unei bobine determinata ^n regim stationar poate ulterior folosita ^n
regim dinami
, pentru o plaje destul de larga de fre
vente, de exemplu pentru
al
ulul tensiunii autoindusesau a energiei a
umulate sau a fortei de natura magneti
a
e se
exer
ita asupra unor piese in mis
are.
Dintre dispozitivele a
aror analiza se fa
e ^n regim magneti
stationar mentionam: bobine, masini ele
tri
e, ele
tromagneti de a
tionare sau de produ
ere a
^ampului magneti
pentru a
eleratoarele de parti
ule, rezonanta magneti
a de spin, de
exie magneti
a, et
.
Wm =
Formal
ea de-a doua ipoteza se obtine
onsider^and
orpurile din domeniul de studiu
de tip anele
tri
(
u = 0);
eea
e impli
a anularea indu
tiei ele
tri
e D si impli
it a
urentului de deplasare.
Relatiile
auzale se pot reprezenta s
hemati
a ^n gura ???, obtinuta din gura ???
prin eliminarea sagetii 4, astfel ^n
^at din
ele doua bu
le ram^ane una singura.
E
uatiile fundamentale ale regimului
vasistationar indu
tiv au forma lo
ala:
divB = 0;
divJ = 0;
B
;
rotE =
t
rotH = J;
B = B(H);
J = J ( E) :
54
obtinuta din legea
uxului magneti
, legea
onservarii sar
inii, legea
ir
uitului magneti
,
legea indu
tiei si legile de material B H, J E ^n ipoteza ^n
are D = 0.
Problema fundamentala a a
estui regim este determinarea modului ^n
are difuzeaza
^ampul ele
tri
E,
ele magneti
B, H si densitatea de
urent J ^n interiorul domeniilor
ondu
toare de forma
unos
uta,
ara
teristi
i de magnetizare si de
ondu
tie
unos
ute
si
onditii initiale si de frontiera
unos
ute. Aparent sursele de
^amp ^n a
est regim pot
magnetizatia permanenta si
^ampul imprimat, dar ^n realitate
el mai adesea sursele se
a
a ^n afara domeniului spatio-temporal analizat si sunt reprezentate de
onditiile initiale
si de frontiera.
Regimul
vasistationar are mai multe efe
te spe
i
e da
^at regimurile stati
e si stationare.
Dintre a
estea mentionam doua fre
vent ^nt^alnite:
urenti turbionari reprezinta urentii indusi ^n orpurile ondu toare a ate ^n ^amp
efe tul peli ular onsta ^n redistribuirea urentului de adu tie de preferinta la suprafata
magneti
variabil (
onform diagramei a
esta indu
e un
^amp ele
tri
,
are
onform
legii
ondu
tiei este ^nsotit de un
urent ele
tri
,
urent
are produ
e un
^amp
magneti
e se suprapune peste
^ampul indu
tor, perturb^andu-l);
ondu
toarelor si el este
u at^at mai pronuntat
u
^at
urentul este mai rapid variabil ^n timp (expli
atia
onsta ^n faptul
a ori
e
urent variabil produ
e un
^amp
magneti
variabil
are indu
e un
^amp ele
tri
are se suprapune peste
el initial,
perturb^and distributia de
urent).
Trebuie remar
at
a ^n medii izolante
urentul de
ondu
tie este neglijabil sau nul, de
i
urentul de deplasare nu poate neglijat. Neglij^and ^n s
himb fenomenul de indu
tie ele
tromagneti
a se obtine diagrama din gura ????,
orespunzatoare regimului
vasistationar
apa
itiv (sau amagneti
),
are are urmatoarele ipoteze denitorii:
divD =
divJ =
;
t
rotE = 0;
D
rotH = J + ;
t
D = D(E);
J = J ( E) :
obtinute din legea
uxului ele
tri
, legea
onservarii sar
inii, legea indu
tiei, legea
ir
uitului magneti
, legile de material D E si J E, parti
ularizate ^n ipoteza B = 0.
55
Problema fundamentala a a
estui regim
onsta ^n determinarea modului ^n
are difuzeaza
^ampul magneti
H,
ele ele
tri
D, E, dar si densitatea de sra
ina s^
ea de
urent ^n domeniile slab
ondu
toare de forma
unos
uta
u proprietati diele
tri
e si de
ondu
tie
unos
ute, ^n
onditii initiale si de frontiera date. A
este
onditii reprezinta ^n
mod uzual sursa
^ampului ele
tromagneti
^n a
est regim> Dintre efe
tele spe
i
e a
estui
regim mentionam:
difuzia sar inilor, spre deosebire de azul regimului vasistationar indu tiv ^n are
sar
inile se redistribuie pra
ti
instantaneu,^n regimul
apa
itiv este ne
esar un timp
pentru a se relaxa.
Exemple de apli
atii ^n
are este ne
esara analiza
^ampului ele
tromagneti
^n regim
vasistationar indu
tiv: ^n
alzire prin
urenti turbionari, aparate de masura bazate pe
urenti turbionari
um sunt
ontoarele de indu
tie, masini ele
tri
e bazate pe indu
tie
um sunt transformatoarele, motoarele asin
rone si fr^anele ele
tromagneti
e, instalatii
de defe
tos
opie nedistru
tiva
u
urenti turbionari, evaluarea pierderilor prin
urenti
turbionari , et
. .
Regimul
vasistationar
apa
itiv este utilizat ^n studiul
omportarii izolantilor ^n
^amp
variabil,
a de exemplu diele
tri
ii
ondensatoarelor.
^In
azul modelarii unor dispozitive
omplexe se pot utiliza ambele tipuri de de regimuri
vasistationare,
el indu
tiov pentru partile bune
ondu
toare si
el
apa
itiv pentru
orpuri slab
ondu
toare, urm^and
a ^n izolanti sa e utilizate e
uatiile regimului
vasistationar
apa
itiv sau
hiar
ele ale ale regimurilor magneti
stationar (pentru determinarea
^ampului magneti
) si ele
trostati
(pentru determinarea
^ampului ele
tri
si
a distributiei de sar
ina).
divD = ;
56
divB = 0;
B
rotE =
;
t
D
rotH = J + ;
t
D = D(E);
B = B(H);
J = J ( E) :
unos
uta si sub numele de sistemul e
uatiilor lui Maxwell. Ele provin din legile generale
si de material ale
^ampului ele
tromagneti
^n ipotez vitezei nule a
orpurilor.
Problema fundamentala a analizei
^ampului ele
tromagneti
^n a
est regim are
a ne
unos
ute
^ampurile ve
toriale E, D, B si H, dar si
ele spe
i
e
orpurilor si J, pornind
de la domeniul spatio-temporal de
al
ul, de la proprietatile de material diele
tri
e, magneti
e si de
ondu
tie (eventual ^mpreuna
u sursele permanente de
^amp Pp , Mp si Ei ),
dar si
onditiile initiale si de frontiera. Solutia problemei de
^amp permite determinarea efe
telor
^ampului: energie a
umulata, energie transferata, putere disipata (in
lusiv
^n
alzirea),
upluri si presiuni exer
itate asupra
orpurilor.
Dintre apli
atiile tipi
e ale e
uatiilor a
estui regim mentinam: studiul ghidurilor de
unde, studiul propagarii undelor ^n spatii des
ise, analiza antenelor, ^mprastierea undelor
pe diferite obie
te, analiza dispozitivelor pentru prelu
rarea mi
roundelor (ltre, ampli
atoare,
onvertoare, et
.).
57
58
Capitolul 6
Modelarea spatio-temporala a
^ampului ele
tromagneti
6.1 Modelarea temporala a
^ampului ele
tromagneti
^In regimurile stati
e si stationare ale
^ampului ele
tromagneti
toate marimile
ara
teristi
e sun t
onstante ^n timp, de
i timpul nu apare
a variabila independenta. Trebuie
mentionat totusi
a ^n realitate nu exista ni
i o marime zi
a absolut
onstanta ^n timp.
^In
onse
inta regimurile stati
e si stationare sunt folosite pentru modelarea situatiilor ^n
are marimile variaza lent, fre
vente s
azute sau sunt
onstante pe o lunga perioada de
timp.
^In regimurile ^n
are timpul apare ^n mod expli
it,
um sunt regimurile
vasistationare
sau general variabile se deosebes
urmatoarele forme de variatie ^n timp at^at pentru
marimile sursa (datele problemei de analiza),
^at si pentru
ele
ara
teristi
e
^ampului
(ne
unos
utele problemei de analiza):
armoni
(sinusoidal);
periodi
(permanent nesinusoidal);
tranzitoriu.
^In
azurile regimurilor sinusoidale variabilele s
alare: sau ori
are din
ele trei
omponente ale
^ampurilor ve
toriale E, D, B, H, J, Pp , Mp , Ei sunt e nule e au o variatie
sinusoidala ^n timp de forma:
x(t) = Asin(!t + ')
(6.1)
^n
are A este amplitudinea, ! este pulsatia, iar ' este faza initiala. Toate marimile unei
probleme ^n a
est regim au o valoare
omuna a pulsatiei:
2
;
(6.2)
T
^n
are f [Hz este fre
venta, iar T [s este perioada. Deoare
e datele au variatie sinusoidala
^n timp rezulta
a pulsatia ! este
onos
uta> pentru
a ioproblema sa e de regim armoni
! = 2f =
59
este ne
esar
a ea sa e liniara, iar ex
itatiile sa e sinusoidale
u pulsatie
omuna.
Deoare
e unei marimi s
alare ^i
orespund 2 ne
unos
ute (amplitudinea si faza initiala).
iar uneia ve
toriale 3D ^i
orespund 6 ne
unos
ute, rezulta
a ^n regim armoni
sinusoidal
modelarea temporala dubleaza numarul ne
unos
utelor fata de a
eiasi problema formulata
^n regim stationar.
Un alt regim de variatie temporala a
^ampului ele
tromagneti
este
el periodi
permanent nesinusoidal. ^In a
est
az valoarea instantanee a unei marimi se repeta
u perioda
T:
x(t + T ) = x(t)
(6.3)
de
i este su
ienta determinarea variatiei pe intervalul t 2 [0; T , astfel ^n
^at x(T ) = x(0)
pentru
a apoi prin extensie prin periodi
itate sa e a
operita ^ntreaga axa reala. Este
evident faptul
a regimul sinusoidal este un
az parti
ular al regimului periodi
. Ca si ^n
azul regimului sinusoidal toate sursele de
^amp trebuie sa e fun
tii periodi
e
u perioda
T
omuna. Utiliz^and dezvoltarea ^n serie Fourier se
onstata
a e
are marime s
alara
periodi
a este
ara
terizata de un sir de armoni
i sinusoidale (de
i o multime numarabila),
urm^and
a armoni
ile superioare sa aiba o importanta tot mai mi
a.
Ultimul mod de variatie ^n timp este
el tranzitoriu, ^n
are solutia x(t) este o fun
tie
denita pe intervalul t 2 [0; 1. Pentru
a o astfel de problema sa poata rezolvata
este ne
esara
unoasterea modului ^n
are variaza ^n timp sursele de
^amp pe a
elasi
interval semimarginit de timp
are ^n
epe la momentul ^nitial ales
onventional t = 0.
Spre deosebire de
azul regimului sinusoidal ^n
are nu sunt ne
esare
onditii la limita
^n domeniul timpului, ^n
azul regimului periodi
(la t = 0 si t = T ) pe
^and ^n regim
tranzitoriu este ne
esara pre
izarea unor
onditii initiale, la momentul t = 0. Conditiile
initiale reprezinta modul de variatie a surselor de
^amp ^nainte de momentul initial, pe
intervalul t 2 [ 1; 0. Conditiile initiale permit determinarea starii
^ampului (impli
it a
energiei a
umulate) la momentul t = 0. Spre deosebire de
elelalte tipuri de variatie ^n
azul regimului tranzitoriu fara sa e impusa ni
i o restri
tie asupra modului de variatie
a surselor de timp nu este su
ienta o multime numarabila de valori pentru a
ara
teriza
evolutia ^n timp a solutiei. Totusi din pun
t de vedere ingineres
,
unoasterea solutiei intrun numar nit destul de mare de momente de timp din intervalul [0; tmax este su
ienta.
A
easta aproximare geometri
a, aparent naturala poate ridi
a probleme referitoare la
tratarea mu
hiilor si
olturilor, modelul geometri
ideal ind nepotrivit pentru determinarea, spre exemplu, a soli
itarilor diele
tri
e. Datorita efe
telor de mu
hie,
^ampul
ele
trostati
este nemarginit pe mu
hiile unui paralelipiped
ondu
tor. Iata de
e ^n a
est
az trebuie luate ^n
onsiderare razele de
urbura reale ale ra
ordurilor ^ntre fete. ^In
s
himb, apar di
ultati da
a blo
ul este diele
tri
sau da
a intereseaza spre exemplu,
urentul turbionar indus ^n blo
ul paralelipipedi
,
azuri ^n
are se poate adopta modelul
geometi
ideal.
a
h
y = f (x; y; z ):
Da
a una din dimensiuni, de exemplu a este mult mai mi
a de
^at b si
, blo
ul devine
o pla
a. Da
a grosimea pla
ii este neglijabila, se poate poate
onsidera a ! 0,
are
orespunde modelului din gura 6.2, ^n
are blo
ul este modelat printr-o folie dreptunghiulara
(geometri
printr-o suprafata).
Da
a ^n s
himb a este mult mai mare de
^at b,
sau h blo
ul devine o bara. Da
a bara
este foarte lunga, atun
i adopt^and a ! 1 ea este modelata printr-un
ilindru innit
u
se
tiune dreptunghiulara (gura 6.3).
61
b
h
1111
0000
0000
1111
c
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
h
o
y = f (y; z );
are nu depinde de variabila spatiala x. Se spune
a s-a adoptat un model bidimensional
plan{paralel (2D), deoare
e solutia are a
eeasi forma ^n toate planele paralele x =
t.
Trebuie remar
at
a ^n modelul 2D s-au neglijat efe
tele de
apat,
are apar la ^n
eputul
si sf^arsitul barei.
O dis
utie similara poate fa
uta ^n fun
tie de parametrul b, ^n s
himb da
a
! 1,
atun
i modelul obtinut nu este unul plan{paralel. Da
a doi dintre
ei trei parametri a,
b,
au valori mult mai mi
i de
^at al treilea si de
^at h, atun
i bara de lungime nita se
poate modela printr-un r. De exemplu, aleg^and b =
! 0 se obtine un r paralel
u
planul de baza (gura 6.4).
Da
a lungimea rului a ! 1, atun
i modelul geometri
obtinut este plan { paralel
(2D).
^In s
himb, da
a a = b ! 0, atun
i rul este perpendi
ular pe planul de baza (gura
6.5). ^In a
est ultim
az datele problemei si solutia ei pot admite fata de sistemul de
oordonate
ilindri
e
are are rul plasat pe axa o reprezentare de forma:
y = f (r; z )
Se spune
a s-a adoptat un model spatial bidimensional axi-simetri
(2,5D).
62
a
h
h
r
y = f (z );
de
i dependenta de o singura variabila spatiala. A
easta este un model plan{paralel dupa
doua dire
tii, de
i unidimensional (1D).
63
z
c
h
x
o
y = f (r );
depinde doar de variabila radiala. ^In a
est
az se spune
a problema are dimensiunea
1,5D,
um se ^nt^ampla ^n gura 6.4, da
a lungimea rului a ! 1, dar si distanta h ! 1,
obtin^andu-se ^n nal doar un r innit lung. Tot ^n
ategoria 1,5D se pot
onsidera
problemele
u simetrie sferi
a (axiala dupa doua axe diferite).
^In
on
luzie, problemele de
^amp pot
lasi
ate ^n fun
tie de tipul de simetrie ^n
lase
ara
terizate prin numarul
onventional de dimensiuni spatiale
a ^n tabelul 6.1.
Tabela 6.1: Clasi
area problemelor de
^amp ele
tromagneti
Dimensiunea problemei Date si solutie
1D
f(x)
1,5D
f(r)
2D
f(x, y)
2,5D
f(r, z)
3D
f(x, y, z)
^In urma modelarii geometri
e, prin idealizarea dimensiunilor
orpurilor apar urmatoarele
tipuri de obie
te degenerate:
folii;
re;
orpuri pun
tiforme.
ara
terizarea
^ampului din interiorul foliei. De exemplu, o folie
ondu
toare de grosime
g realizata dintr-un material liniar
u
ondu
tivitatea , s
ufundata ^ntr-un izolant va
avea o relatie de material de forma:
Js = s Et
(6.4)
^n
are Et este
omponenta tangentiala a intensitatii
^ampului ele
tri
. A
easta relatie
este obtinuta prin integrarea pe grosimea g a legii
ondu
tiei (J = E) proie
tata pe
planul tangent la folie. Consider^and grosimea g foarte mi
a, variatia
^ampului ^n dire
tia
transversala este neglijabila, rezulta urmatoarele
ara
teristi
i ale foliei
ondu
toare:
Js
dr
C=S
i=
Js ndr
(6.5)
R
obtinuta prin tre
erea la limita a relatiei
lasi
e i = S JdA, si ^n
are C este interse
tia
dintre S si planul de se
tiune , iar n este normala la .
^In mod asemanator se obtin relatiile de material spe
i
e foliilor diele
tri
e si respe
tiv
magneti
e:
Ds = s Et ; Bs = s Ht
(6.6)
^n
are Et si Ht sunt
omponentele tangentiale ale intensitatii
^ampului ele
tri
, respe
tiv
magneti
si:
65
'=
DS ndr;
(6.7)
BS ndr:
(6.8)
Chiar da
a grosimea reala g a foliei nu apare ^n modelul nal (a
easta ind reprezentata
de o suprafata
u \grosime" nula), ea joa
a un rol important ^n modelarea zi
a, at^at
pentru
al
ulul parametrilor super
iali de material
^at si pentru interpretarea densitatilor
p^anzelor de
ux.
tg1 =
Dt1 1Et
=
;
Dn1 Dn
tg2 =
de i
Dt2 2 Et
=
Dn2 Dn
tg1 1
= ;
(6.9)
tg2 2
deoare
e
onform
u legea indu
tiei Et1 = Et2 = Et si
onform
u legea
uxului ele
tri
Dn1 = Dn2 = Dn .
66
D2
n12
1
B2
n12
J2
n12
1
Sd
Sd
2
2
0000000000000
1111111111111
00000000000000
11111111111111
2
Sd
2
00000000000000
11111111111111
1111111111111
0000000000000
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
0000000000000
1111111111111
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
1
1
1
2
2
D1
2
B1
a)
2
J1
b)
c)
1111111
0000000
0000000
1111111
0000000
1111111
0000000
1111111
0000000
1111111
0000000
1111111
111111
000000
000000
111111
111111111111111111
000000000000000000
000000
111111
000000
111111
000000
111111
000000
111111
=0
a)
b)
Figura 6.10: Spe
trul
^ampului ^n ve
inatatea
orpurilor
u proprietati ideale: a) C^ampul
D, B, J pentru , , respe
tiv = 0; b) C^ampul D, B, J pentru , , respe
tiv 1:
sub a
tiunea a
estuia sar
ina se redistribuie si se separa la suprafata sa sar
ini numite
de in
uenta
are au valoare totala nula si
are fa
a ^n interior E sa se anuleze. Pentru a
ara
teriza starea starea de ele
trizare super
iala se deneste marimea s
alara s
masurata ^n [C=m2 si numita densitate super
iala de sar
ina. Sar
ina totala a
orpului
se obtine prin integrare pe suprafata:
q=
s dA:
(6.12)
^In a
este
onditii, legea
uxului ele
tri
are urmatoarea forma pe suprafte de dis
ontinuitate:
n12(D2 D1 ) = s
(6.13)
sau e
hivalent divs D = s . Componenta normala a indu
tiei are salt nul (\se
onserva")
doar da
a suprafata nu este ele
trizata.
Problema determinarii distributiei de sar
ina pe suprafata ele
trozilor
ondu
tori este
str^ans legata de problema fundamentala a ele
trostati
ii. O data determinat
^ampul ^n
izolant, prin apli
area relatiei (6.13) rezulta s = nD = Dn .
^In gura 6.11 a se reprezinta modul ^n
are este distribuita densitatea de sar
ina la
suprafata unui ele
trod plan-paralel
are are o mu
hie
u raza de
urbura r. Se
onstata
a
ea mai mare densitate de sar
ina smax = Dnmax are lo
pe mu
hie, a
olo unde
ampul
este maxim. A
easta valoare maxima
reste puterni
o data
u s
aderea razei de
urbura,
urm^and
a valoarea sa sa e nemarginita atun
i
^and r = 0. A
easta
omportare este
unos
uta sub numele de efe
t de mu
hie.
^In gura 6.11 b este prezentata variatia densitatii smax ^n funtie de r,
al
ulata
u un
model simpli
at (metoda imaginilor
u sar
ini e
hivalente distribuite liform
u densitatea l ), ^n
are:
V0 =
l
r
ln ;
20 2a
68
(6.14)
11111111111111
00000000000000
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
00000000000000
00
11
0000
1111
011111111111111
1
01
1
01
01
01
01
0 1
000
111
1111
0000
0
1
0
0
1
00000000000000
11111111111111
00
0000
1111
0 1
1
01
01
01
01
01
01
0 1
0 1
0 11
000
111
0000
1111
000
111
0
1
0
1
0
1
0000
1111
0
1
000
111
0 0000000000000000000
1
1111
0000
1111111111111111111
11111111111111111
00000000000000000
s max
oVo
2a
V=Vo
V=0
0,5
0,1
a)
r / 2a
b)
Dmax =
de
i
l 1 1
( + );
2 r 2a
smax = Dnmax =
(6.15)
1
0V0 2a
( + 1) r :
2a r
ln 2a
Folosind a
elasi tip de rationament se
onstata
a ^n
azul v^arfurilor si al interse
tiilor
de mu
hii, densitatea super
iala de sar
ina si
^ampul maxim tind si mai rapid
atre
innit pe masura
e raza de
urbura r a v^arfului tinde
atre zero:
smax = Dnmax =
0 V0 2a
( + 1):
2a r
(6.16)
Js = s (Et + Eit );
Ds = s Et + Ppt ;
Bs = s Ht + 0 Mpt
^n are:
Mpt = gMp [C=m este omponenta tangentiala a magnetizatiei permanente super iale
Foliile pot polarizate sau magnetizate nu numai tangential,
i si normal,
az ^n
are
se utilizeaza ve
torii orientati normal la suprafata Ppn [C=m si Mpn [A obtinuti prin
integrare de-a lungul grosimii g a ve
torilor Pp si Mp si numiti polarizatie, respe
tiv
magnetizatie super
iala normala. Pro
ed^and asemanator
uEi se obtin Ein masurat ^n
[V
are reprezinta saltul de potential intre fetele foliei
az ^n
are apare un dublu strat
de sar
ina.
Adun^and
ele doua
omponente se obtine:
Densitatea super
iala de sar
ina s reprezinta o alta sursa de
^amp spe
i
a foliilor
ele
trizate, mai ales ^n
azul foliilor diele
tri
e (izolante), la
are ele
trizarea de obi
ei de
natura neele
tri
a, obtin^andu-se de exemplu prin fre
are. ^In
azul foliilor
ondu
toare
sar
ina totala q este sursa de
^amp, ^n s
himb se poate
onsidera
a distributia sar
inilor
induse s perturba doar
^ampul asigur^and e
hipotentialitatea foliei.
La traversarea foliilor
^ampul ele
tromagneti
sufera salturi (dis
ontinuitati) ale unor
omponente. A
estea sunt date de forma legilor
^ampului pe suprafete de dis
ontinuitate
imobile:
n12(D2 D1) = s () divs D = s ;
(6.17)
n12(B2 B1 ) = 0 () divs B = 0;
(6.18)
Bs
Bs
()
rots E =
;
(6.19)
n12 (E2 E1) =
t
t
D
D
n12 (H2 H1 ) = Js + s () rots H = Js + s ;
(6.20)
t
t
s
s
()
divs J =
:
(6.21)
n12(J2 J1) =
t
t
Firele se reprezinta geometri
prinn
urbe, nu neaparat drepte (de exemplu, un ar
de
er
sau o linie poligonala), dar au ^n plus proprietati diele
tri
e, magneti
e sau de
ondu
tie. Denitoriu pentru un r este faptul
a diametrul transversal este mult mai mi
de
^at lungimea sa, astfel ^n
^at^n se
tiunea transversala de arie A,
^ampul si parametrii
de material au variatie neglijabil', iar rul se reprezinta prin
urba sa mediana si este
ara
terizat lo
al ^n
azul ^n
are este liniar prin relatii de forma:
i = Gl Et ;
= Rdl Et ;
sau e hivalent
' = Rml Ht
(6.22)
Et = Rl i;
Et = dl ;
Ht = ml '
(6.23)
^n
are Et [V=m si Ht [A=m sunt
omponentele tangentiale ale intensitatii
^ampului ele
tri
, respe
tiv magneti
, iar
70
Gl = 1=Rl = A este
ondu
tanta linei
a [Sm egala
u inversa rezistentei linei
e
[
=m;
Rdl = 1=dl = A este relu
tanta diele
tri
a linei
a [F m egala
u inversa permeantei
diele
tri
e linei
e [1=F m;
Rml = 1=ml = A este relu
tanta magneti
a linei
a [Hm egala
u inversa
permeantei magneti
e linei
e [1=Hm.
Relatiile (6.22) si (6.23) se obtin prin integrarea relatiilor de material pe se
tiunea
transversala de arie A, de
i i, si ' reprezinta
urentul,
uxul ele
tri
si
uxul magneti
^n se
tiunea
urenta a rului.
Firele pot surse de
^amp, da
a ele sunt el
trizate, polarizate, magnetizate sau sediul unor
^ampuri ele
tri
e imprimate. Pentru
ara
terizarea a
estor surse se utilizeaza
marimile zi
e obtinute prin integrarea marimilor
ara
teristi
e surselor pe se
tiunea
transversala a rului de arie ve
toriala
A = nA:
u ex
eptia tensiunii linei
e imprimate eil = Ei n,
are se obtine doar prin proie
tarea
^ampului imprimat pe dire
tia tangentiala.
Intergr^and relatiile ??? re de material pe suprafata de arie A se obtin formulele lor
lo
ale pe re:
= Rdl Et + Ppl ;
' = Rml Ht + 0 Mpl ;
(6.24)
i = Glt (Et + eil ):
Not^and
u Et = ul tensiunea linei
a, ^n
azul relor
ondu
toare relatia de material
are forma ul + eil = Rl i,
are integrata de-a lungul rului
ondu
e la relatia
lasi
a a lui
Joubert din teoria
ir
uitelor ele
tri
e liforme.
Corpurile de dimensiuni neglijabile sunt reprezentate ^n modelarea ele
tromagneti
a
prin \pun
te materiale". Spre deosebire de folii si re
orpurile pun
tiforme
u proprietati de material diferite nu modi
a spe
trul
^ampului ele
tromagneti
, de exemplu
o impuritate
ondu
toare s
ufundata ^ntr-un izolant perturba
^ampul
u at^at mai putin
u
^at diametrul ei este mai mi
. ^In s
himb,
orpurile pun
tiforme pot in
uenta puterni
^ampul ele
tromagneti
atun
i
^and sunt surse ale
^ampului. Pentru a
ara
teriza
alitativ a
este surse de
^amp se utilizeaza:
Se
onstata
a toate a
este marimi se obtin prin integrarea marimilor lo
ale
orespunzatoare pe volumul V al
orpului, si deoare
e a
esta este neglijabil prin ^nmultirea
u
a
est volum.
Forma globala a legilor
^ampului ele
tromagneti
trebuie sa tina
ont de prezenta foliilor, relor si pun
telor materiale:
sar
ina totala
are intervine ^n legea
uxului ele
tri
sau ^n
ea a
onservarii sar
inii
are expresia:
Z
Z
Z
n
X
(6.25)
q = dv + s dA + l dr + qk
D
Sd
Cd
k=1
obtinuta prin suma
ontributiilor
orpurilor de volum nenul D, foliilor Sd, relor
Cd si
orpurilor pun
tiforme k = 1; n.
urentul de ondu tie are intervine ^n legea ir uitului magneti sau ^n ea a onservarii sar inii este:
iS =
JdA +
\Sd
Js ndr +
k=1
ik
(6.26)
C =S \Sd
k=1
uxul magneti are intervine ^n legea uxului magneti sau ^n legea indu tiei este:
'S =
C =S
n
X
uxul ele
tri
are intervine ^n legea
uxului ele
tri
sau^n legea
ir
uitului magneti
este:
Z
Z
n
X
(6.27)
D
ndr
+
DdA
+
=
k
s
S
S
BdA +
C =S \Sd
Bs ndr +
n
X
'k
(6.28)
iEt dr
(6.29)
k=1
P=
JEdv +
Sd
Js EdA +
Cd
obtinuta prin suma integralelor din densitatea de volum a puterii, densitatea super
iala a puterii disipate ^n folii si densitatea linei
a a puterii disipate ^n re
ondu
toare.
semnalul sa nu se modi
e,
hiar la fre
vente ^nalte sau
^and a
estea sunt foarte
rapid variabile ^n timp;
dispozitivul sa nu produ
a perturbatii ele
tromagneti
e ^n jurul sau;
semnalul transmis sa nu e perturbat de
^ampuri ele
tromagneti
e exterioare.
^In regim stationar (
.
.) sau la fre
vente joase,
urentul ele
tri
produs de sursa de la
intrare strabate longitudinal
ondu
torul
entral,
onsumatorul si se ^ntoar
e prin mantaua exterioara, astfel ^n
^at ^n
onditiile ^n
are izolantul este perfe
t (fara
urenti de
pierderi)
urentul din sursa este egal
u
el din
onsumator.
Rc
R e l/2
Rs
L e l/2
R e l/2
e(t)
L e l/2
Rs
Ce l
Rn
a)
1111110000
00000000000
11111
1010 1111
1010
1010
b)
RL , L e , Ce
e(t)
Z(s)
Rs
Z(s)
E(s)
c)
Y(s)
Rs
d)
Figura 6.13: Modele ale
ablului
oaxial. a) Model stationar; b) Model
u parametrii
on
entrati;
) Model
u parmetrii distribuiti; d) Model operational.
fenomenului de propagare si determinarea vitezei de propagare a frontului de unda (semnalul ele
tri
), a timpilor de ^nt^arziere, pre
um si a dispersiei datorate pierderilor sau a
re
exiilor la
apetele liniei.
Utiliz^and domeniul fre
ventei modelele prezentate anterior au reprezentarea operationala
din gura 6.13 d,
ara
terizata de impedanta longitudinala Z (s) si de admitanta transversala Y (s). ^In
azul modelelor
u parametri
on
entrati, fun
tiile de
ir
uit Z (s) si Y (s)
sunt fun
tii rationale
u un numar nit de poli si zerouri, de exemplu ^n
azul modelului
6.13 b Z (s) = (Rl + sLs )l=2; Y (s) = sCl l. ^In s
himb ^n
azul modelelor
u parametri
distribuiti fun
tiile de
ir
uit Z (s) si Y (s) au o innitate de poli si zerouri.
Un efe
t important, spe
i
regimului
vasistationar,
are apare si ^n
ablul
oaxial
este efe
tul peli
ular. Curentul ele
tri
de
ondu
tie
e par
urge
ondu
toarele
ablului
produ
e un
^amp magneti
variabil ^n timp, da
a si
urentul variaza ^n timp. C^ampul
ele
tri
indus de a
est
^amp magneti
perturba distributia initiala de
urent, urm^and
a
rul
entral sa e strabatut de
urent variabil
are se distribuie de preferinta super
ial,
la periferia a
estuia. ^In
onse
inta rezistenta linei
a ^nt^ampinata la tre
erea unui
urent
alternativ
reste odata
u fre
venta, aria aparenta prin
are tre
e
urent ind tot mai
mi
a. Pentru a
ara
teriza
antitativ a
est efe
t este ne
esara analiza
ablului
oaxial ^n
regim
vasistationar, de tip anele
tri
^n interiorul
ondu
toarelor si tip amagneti
^nh
izolant. ^In nal se obtine o s
hema e
hivalenta
a
ea din gura 6.13 d, dar
u expresii
mai
ompli
ate pentru Z (s) si Y (s).
Seria modelelor posibile pentru
ablul
oaxial nu este ^n
heiata, modelele mai
ompli
ate put^and lua ^n
onsiderare unul sau mai multe dintre urmatoarele efe
te:
urenti de
pierdere prin izolantul imperfe
t, efe
tele de
apat (unde
^ampul ele
tri
nu mai este ^n
mod ne
esar plan-paralel), imperfe
tiunile geometri
e at^at
ele longitudinale (modi
area
74
diametrului rului),
^at s^
ele transversale (abateri de la forma
ir
ulara perfe
ta), et
.
Pentru a analiza efe
tul a
estor perturbatii este ne
esara rezolvarea unor probleme de
^amp
are de obi
ei nu admit solutie analiti
a si
are pentru a obtine rezultate utile la
fre
vente foarte ^nalte sunt formulate ^n regim general variabil.
Iata de
i
a din pa
ate analiza unui singur model pentru un dispozitiv nu permite
stabilirea a
uratetii sale. De
i pentru a delimita domeniul de apli
abilitate al unui model
a
esta trebuie studiat
omparativ
u un model mai
ompli
at al a
eluiasi dispozitiv.
^In gura ??? se prezinta variatia fa
torului de transfer ^n tensiune la mers ^n gol
fun
tie de fre
venta printr-un
ablu
oaxial de impedanta
ara
teristi
a Z
= 50
. A
est
fa
tor a fost
al
ulat
u patru modele diferite:
1
!2LC )2 +!2 C 2 )
Pentru
azul parti
ular
onsiderat, fre
ventele de separtie pentru
ele patru modele
sunt:
f1 =???
f2 =???
f3 =???
da
a eroarea a
eptabila este de 1% si respe
tiv:
f1 =???
f2 =???
f3 =???
76
Capitolul 7
Apli
atii
7.1 Cablu
oaxial
Se va analiza
ablul
oaxial des
ris anterior ^n urmatoarel ipoteze simpli
atoare:
Se neglijeaza efe
tele de
apat
are apar la ^n
eputul si sfr^arsitul
ablului;
Se
onsidera diele
tri
ul neele
trizat liniar, izotrop, omogen si fara pierderi (D =
E; = 0);
Se
onsidera
ablul imobil si
a marimile nu variaza ^n timp.
S
opul analizei este de a determina
apa
itatea linei
a Cl si indu
tivitatea linei
a Ll .
Pentru primul parametru se va
onsidera
ablul alimentat la o sursa de tensiune
onstanta
u iesirea ^n gol. Firul
entral si mantaua
ondu
toare reprezinta
ei doi ele
trozi
ai unui
ondensator. Ei sunt ele
trizati
u sar
ini egale, dar de semn opus si produ
^n
diele
tri
un
^amp ele
tri
radial. Regimul
^ampului ^n
are va determinat parametrul
Cl este
el ele
trostati
,
u e
uatiile: divD = , rotE = 0 si D = E.
Pentru
al
ulul indu
tivitatii se va
onsidera
ablul
u iesirea ^n s
urt
ir
uit si alimentat
u os ursa de
urent dat,
onstant ^n timp. Curentul
e strabate rul
entral si se ^ntoar
e
prin manta produ
e un
^amp magneti
onstant ^n timp,
e va ^n
onjura rul
entral.
Pentru determinarea parametrului Ll se va
onsidera regimul magneti
stationar,
u
e
uatiile: divB = 0, rotH = J si B = 0 H.
sfert dintr-o
oroana
ir
ulara (gura 7.1). Deoare
e diele
tri
ul este neele
trizat, sursele
interne de
^amp sunt nule, iar
^ampul ele
trostati
ind produs ex
lusiv de sar
inile
distribuite la suprafata
elor doi ele
trozi ( = 0, s 6= 0). El se datoreaza unor surse
externe domeniului de
al
ul (reprezentate prin
onditii de frontiera nenule).
y
E t=0
D =0
n
x
Dn=+
D =0
u=
AB
Edr;
DdA;
2
C q 4
= =
= s
l lu lu
u
Problema
al
ulului
apa
itatii s-a redus astfel la problemna fundamentala a ele
trostati
ii. Dintre
ele doua alternative exi
itatie a ele
trozilor s-a ales varianta ^n
are este
unos
uta sar
ina si trebuie
al
ulata tensiunea prin integrarea
^ampului. Datorita simetriei
axiale sar
ina se distribuie uniform pe
ei doi ele
trozi s1 = q=(2al), s2 = q=(2bl).
Pentru r = b se poate impune
onditia Et = 0,
are este preferabila
onditiei Dn = s2 .
Marimile globale
e
ara
terizeaza
ablul ^n regim magneti
stationar sunt:
i=
JdA;
Wm =
78
wdv;
i ind
urentul
e tre
e prin rul
entral de se
tiune S al
ablului, iar Wm este energia
magneti
a obtinuta prin integrarea densitatii de energie wm = BH=2 = 0 H 2 =2 pe un
sfert din domeniul
ablului. Deoare
e
ondu
toarele sunt masive este indi
at sa se evite
al
ulul indu
tivitatii
u formula liniara si se prefere metoda energeti
a. Energia totala
este 4Wm = Li2 =2, iar indu
tivitatea linei
a are expresia:
L 8Wm 4 Z
20 Z
2
Ll = = 2 = 2 wm rdr = 2
H (r)rdr:
l
il
i 0
i 0
Problema
al
ulului indu
tivitatii se redu
e la problema determinarii
^ampului magneti
produs de o distributie data de
urent.
Mediile sunt ma ros opi imobile iar marimile sunt onstante ^n timp.
Fenomenul fundamental este distributia
urentului de
ondu
tie ^n
uva,
urent
are
genereaza transferul de masa (ele
troliza).
Deoare
e nu intereseaza distributia
^ampului magneti
analiza va fa
uta ^n regim
ele
tro
ineti
stationar, folosind e
uatiile:
divJ = 0; rotE = 0; J = E:
79
(7.1)
Se va nota
u a; b si
lungimea
elor trei laturi ale
uvei. Diametrul ele
trodului
entral
este d iar distanta dintre axa sa si
atod este h = b=2.
Problema are
ara
ter plan { paralel (2D) (gura 7.2),
onguratia
^ampului ind
a
eiasi ^n diferite se
tiuni orizontale. Datorita simetriei fata de planul yOz se poate studia
doar jumatate din dreptunghiul de laturi a b. Domeniul de
al
ul este dreptunghiul
(0; a=2) (0; b) din
are s-a eliminat semi
er
ul
u diametrul d si
entul ^n x = 0; y = b=2,
orespunzator se
tiunii prin anod. Domeniul supus analizei este al
atuit ex
lusiv din
ele
trolit omogen si are
ondu
tivitatea .
y
oo
1111
0000
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
Jn= 0
-a/2
a/2
oo
u=
CAB
Edr; i =
J dA
(7.2)
tensiunea ele
tri
a u
al
ulata pe o
urba CAB
e uneste ele
trozii si
urentul i
al
ulat
pe o suprafata S , transversala fata de
urent (de exemplu, pe suprafata unui ele
trod).
Parametrul
el mai important al
uvei este rezistenta sa ele
tri
a R = u=i, pentru a
arui determinare trebuie rezolvata problema fundamentala a ele
tro
ineti
ii. Vom prefera
formularea ^n
are ele
trozii au e
are
ara
ter e
hipotential (Et = 0)
u densitatea
de
urent Jn ne
unos
uta, ^n s
himb este
unos
uta tensiunea u ^ntre ele
trozi. Dupa
determinarea distributiei de
urent J se determina
urentul total prin integrare.
Densitatea
uxului de masa transferata prin ele
troliza se determina
u ajutorul formulei lo
ale a legii transferului de masa:
= kJ;
urm^and
a masa spe
i
a depusa pe unitatea de suprafata [kg=m2 sa e:
S =
dm
= n t = kJn t;
dA
80
(7.3)
(7.4)
^n
are Jn este
omponenta normala a densitatii de
urent la suprafata ele
trodului iar t
este timpul
^at dureaza pro
esul de ele
troliza. Grosimea g a stratului depus se
al
uleaza
prin ^mpartirea lui S la densitatea [kg=m3 a materialului depus:
g = kJn t=:
(7.5)
Iata de
i
a problema se redu
e la determinarea densitatii de
urent la suprafata ele
trozilor. Folosin forma integrala a legii ele
trolizei m = kit se poate determina masa
totala depusa, dar grosimea stratului si neuniformitatea a
estuia se poate determina doar
folosind forma lo
ala a legii si solutia problemei de
^amp ele
tro
ineti
.
oo
oo
Se neglijeaza imperfe
tiunile tehnologi
e (
otele sunt exa
te, fara tolerante iar suprafetele
perfe
te, fara rugozitate);
Armaturile sunt onsiderate liniare, izotrope si omogene din pun t de vedere magneti , si pentru a simpli a modelul vor onsiderate feromagneti e ideale ( ! 1);
^In
onse
inta pentru analiza
elui mai simplu model al ele
tromagnetului se va adopta
regimul magneti
statioar, ^n
are
^ampul este
ara
terizat de e
uatiile:
divB = 0; rotH = J; B = H:
(7.6)
Datorita simetriei axiale a problemei, a
easta are dimensiunea 2,5D si este su
ient
studiul
^ampului ^ntr-un semiplan
e tre
e prin axa de simetrie. Domeniul de
al
ul va
redus doar la bobina si aerul din jurul ei, in
lusiv din ^ntreeruri, ex
luz^andu-se piesele
feromagneti
e ideale. ^Inreerul radial va trebui marginit superior de o frontiera
tiva
(
are poate plasata la nivelul superior al armaturii xe da
a se neglijeaza efe
tul de
um
are a liniilor de
^amp). ^In
onse
inta, ^n ^ntreg domeniul de
al
ul, materialul este
nemagneti
,
u = 0 i.
C^ampul magneti
este produs ex
lusiv de surse interne, respe
tiv de
urentul din bobina. Pe frontiera feromagneti
a a domeniului Ht = 0 (deoare
e = 0) iar pe frontiera
superioara a ^ntreerului radial Bn = 0 (deoare
e nu exista surse externe de
^amp).
Marimile globale
e
ara
terizeaza a
est sistem sunt:
= ni =
JdA; 'f =
nZ
' dA
A S f
(7.7)
^n
are n este numarul de spire, i este
urentul prin bobina, solenatia bobinei de
se
tiune S , 'f
uxul fas
i
ular pe o spira S a bobinei (dependent de
oordonatele r si
z ), '
uxul total obtinut prin produsul dintre numarul de spire si
uxul fas
i
ular mediu
pe suprafata S .
Indu
tivitatea bobinei
L=
'
i
(7.8)
!m
!m i2 L
F=
= +
=
;
(7.9)
'
i 2
^n
are s-a notat
u ^ntreerul prin
ipal (axial). Iata de
i
a pentru a
al
ula forta este
ne
esara determinarea variatiei L( ).
Pentru a studia
omportarea ele
tromagnetului
atun
i
^and bobina a
estuia are la borne
p
o tensiune alternativa data u(t) = U 2 sin(!t + 'u ), vom utiliza
el mai simplu model
bazat pe rezultatele din regim stationar. Datorita liniaritatii,
urentul absorbit de bobina
este tot sinusoidal
U
;
R2 + (!L)2
^n
are R este rezistenta bobinei si L este indu
tivitatea sa. Inlo
uind
urentul instantaneu ^n expresia fortei se obtine o variatie ^n timp de fre
venta dubla suprapusa peste o
omponenta medie a fortei:
Fmed =
I 2 L
:
2
(7.10)
^In a
est fel variatia indu
tantei L( )
al
ulata ^n regim stationar poate folosita si ^n
regim armoni
.
Urmatorul model al ele
tromagnetului ar putea in
lude^n domeniul de
al
ul si armaturile
u o permeabilitate nita,
u o
ara
teristi
a de magnetism neliniara si/sau
u o
ondu
tivitate nenula pentru a modela
urentii turbionari din miez.
rotorul este al
atuit dintr-un material magneti
dur (magnet
u pam^anturi rare)
u
o
ara
teristi
a de magnetizare
e se poate aproxima prin B = H + 0 Mp , ^n
are
Mp este magnetizatia permanenta iar Br = 0 Mp este indu
tia remanenta;
bobinele sunt realizate din upru si se neglijeaza neuniformitatea distributiei urentului ^n stru tura transversala;
se neglijeaza efe
tele de
apete (
uxul de dispersie frontala) si se presupune
^ampul
distribuit similar ^n toate planurile transversale;
Conform a
estor ipoteze regimul
^ampului este
el magneti
stationar, problema ind
plan { paralela (2D), dar spre deosebire de ele
tromagnetul studiat anterior
ara
teristi
a
neliniara (ana) a materialelor magneti
e este esentiala ^n fun
tionarea dispozitivului.
E
uatiile
^ampului au forma lo
ala:
divB = 0; rotH = J; B = H + 0 Mp :
(7.11)
C^ampul magneti
nu are surse externe dar are
a surse interne
urentul din bobina si
magnetizatia permanenta a rotorului.
Pentru
al
ulul
uplului
e se exer
ita asupra rotorului rotit
u unghiul se poate folosi
e teorema fortelor generalizate:
Z
Wm
C=
(7.12)
u Wm = !m dv;
i
D
^n
are !m = BH B 2=2 (expresia densitatii de energie valabila ^n interiorul materialelor
ane) sau
uplul tensiunilor maxwelliene:
(7.13)
C = int R (T n)dA
al
ulat prin integrarea pe o suprafata ^n
hisa (sau pe o
urba ^n
hisa, ^n
azul problemelor 2D)
e tre
e prin aer si ^n
onjoara rotorul. Este de preferat
ea de-a doua
metoda deoare
e ea se poate apli
a fara modi
ari ^n
azul ^n
are se ia ^n
onsiderare
neliniaritatea magneti
a a statorului.
85
, J
miezul este al
atuit dintr-un material magneti
liniar, izotrop si omogen si fara
pierderi prin histerezis dar
u
ondu
tivitatea ;
nu exista surse externe de ^amp ele tromagneti are sa perturbe fun tionarea transformatorului.
! 1), de i urentul
^In a
este
onditii
^ampul ele
tromagneti
din transformator se a
a ^n regim
vasistationar
indu
tiv (anele
tri
), e
uatiile ind:
divB = 0; rotH = J; B = H; divJ = 0; rotE =
B
; J = E + Ji :
t
(7.14)
urm^and
a toate marimile lo
ale sa varieze sinusoidal ^n timp,
u a
eiasi fre
venta.
Cele trei subdomenii din
are este al
atuit domeniul transformatorului sunt:
Datorita existentei unui plan verti
al de simetrie se poate studia doar jumatatea din
dreapta a transformatorului. Antisimetria fata de planul orizontal
entral permite studiul
doar al unui sfert.
Singura sursa de
^amp este
urentul imprimat Ji ^n bobina primara, urm^and
a pe
frontiera dreptunghiulara a domeniului sa nu se \inje
teze"
^amp magneti
exterior (Bn =
0).
86
'f =
n1 Z
' dA;
A1 S 1 f
n2 Z
'2 = n2 '2med =
' dA;
A2 S 2 f
d'
d'
u1 = 1 ; u2 = 2 ;
dt
dt
^n
are 'f este
uxul fas
i
ular al unei spire (dependent de pozitia spirei), '1 este
uxul total al bobinei primare, egal
u numarul de spire n1 ^nmultit
u
uxul fas
i
ular
mediat pe suprafata transversala S1 a bobinei primare de arie A2, '2 este
uxul bobinei
se
undare iar u1 si u2 sunt tensiunile induse ^n
ele doua bobine.
Puterea instantanee pierduta ^n miezul magneti
este
P=
p dv =
JEdv;
(7.15)
000
111
000
111
111
000
000
000111
111
111111111
000000000
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
,
0
Regimul ^ampului ele tromagneti este ^n a est az el general variabil ^n medii omogene. C^ampul ele tromagneti satisfa e ^n a est regim e uatiile lui Maxwell:
B
D
; rotH = J +
; B = 0 H; D = "E; J = E:
t
t
(7.16)
Domeniul supus analizei are doua feluri de materiale:
Problema este tridimensionala (3D), dar datorita existentei a doua planuri de simetrie
ortogonale (
e se inter
aleaza pe axul ghidului de unda) se poate analiza doar un sfert
din
ubul de latura a prelungit
u
ilindrul de raza r.
88
^In afara de sursa de
^amp de pe S pe
are este
unos
ut Et (unda transversal ele
tri
a)
sursele interne si externe sunt nule, iar pe restul frontierei
ubului si
ilindrului Et =
0, datorita peretilor supra
ondu
tori. Deoare
e problema este liniara si sursa de
^amp
sinusoidala solutia
autata are tot variatie sinusoidala ^n timp.
Puterea instantanee si
ea a
tiva disipate ^n diele
tri
au expresiile:
P (t)
p dv =
JEdv =
E 2 dv;
1ZT
P (t)dt;
T 0
^n
are poate ^n
orpora prin e
hivalenta si pierderile prin histerezis.
P=
89
(7.17)
(7.18)
90
Capitolul 8
Con
luzii referitoare la modelarea
zi
a
Modelarea zi
a este o pro
edura de identi
are a marimilor si fenomenelor esentiale ^ntrun dispozitiv si neglijarea
elor
are nu in
uenteaza substantial fun
tionarea a
estuia. ^In
onse
inta, modelarea zi
a presupune ^ntelegerea perfe
ta a felului ^n
are fun
tioneaza
un dispozitiv pre
um si identi
area s
opului analizei dispozitivului: prevederea
omportarii si
al
ulul
ara
teristi
ilor de performanta, determinarea soli
itarilor, a
area
limitelor de fun
tionare normala, efe
tul perturbatiilor externe sau al imperfe
tiunilor
onstru
tive asupra fun
tionarii, optimizarea
onstru
tiei sau reproie
tarea ^n vederea
^mbunatatirii respe
tiv modi
arii
ara
teristi
ilor tehni
e sau a pretului de
ost.
Ca urmare a pro
edurii de modelare zi
a trebuie da rezulte:
o lista de ipoteze simpli atoare ( orespunzatoare unor fenomene sau efe te neglijate) si o lista de efe te (fenomene) onsiderate ^n modelare;
regimul
^ampului ele
tromagneti
, ^n
are va analizat dispozitivul si e
uatiile
^ampului ele
tromagneti
^n a
el regim, spe
i
^andu-se modul de variatie ^n timp a
marimilor;
tipul de material din
are este al
atuita e
are parte
omponenta a dispozitivului
si
onstantele
ara
teristi
e de material;
dimensiunea (1D { 3D) si simetria problemei de
^amp;
sursele de
^amp ele
tromagneti
, at^at
ele interne
^at si
ele externe dispozitivului;
lista marimilor zi
e
e
ara
terizeaza lo
al si respe
tiv global starea
^ampului,
orpurile, dispozitivul dar si efe
tele de
^amp sau parametrii
ara
teristi
i
are prezinta
importanta ^n apli
atia respe
tiva.
Trebuie remar
at
a ^n fun
tie de ipotezele simpli
atoare, a
elasi dispozitiv are mai
multe modele zi
e
u grade diferite de realizare. De obi
ei modelele de mare a
uratete
orespund unor liste
u mai putine ipoteze simpli
atoare dar ele au o
omplexitate
91
sporita fata de modelele de a
uratete s
azuta. Fie
are model zi
are domeniul sau
de apli
abilitate. ^In stiinta si inginerie trebuie adoptat modelul potrivit e
arei apli
atii,
are
orespunde unui
ompromis optim ^ntre simplitate si a
uratete. Din a
est motiv
se poate arma
a modelarea zi
a este nu numai o stiinta
i si o arta al
arui rezultat
depinde de experienta si ingeniozitatea personala.
92
Capitolul 9
Reprezentarea matemati
a a
marimilor zi
e
Pentru reprezentarea matemati
a riguroasa a unei pronbleme de
^amp trebuie stabilit
adrul fun
tional, respe
tiv trebuie indi
at domeniul si
odomeniul e
arei fun
tii
are
intervine ^n problema respe
tiva, e
a data, e
a solutie, pre
um si
lasa de fun
tii
(spatiul) din
are a
ea fun
tie fa
e parte. ^In fond, pentru reprezentarea problemei trebuie
des
rise matemati
: domeniul problemei, proprietatile de material, sursele de
^amp si
solutia.
Da
a problema este plan paralela, atun
i prin restr^angere rezulta: sistemul
artezian
(x; y ), polar (r; ) si alte sisteme bidimensionale (g.....).
Tre
erea de la un sistem la altul se realizeza prin relatii de tipul:
x = r
os ;
y = r sin ;
93
r 2 [0; 1)
si
2 [0; 2 );
z
v
u
0
y
x
x
a) Sist. 2D curbiliniu
orizontal
b)Sistem cilindric
J
v
x
d) Sistem cartezian
e)Sistem polar
t =
, ^n
azul regimurilor stati
e sau stationare;
t =
[0; T ), ^n
azul regimurilor periodi
e,
u perioada T;
t =
[0; 1), ^n
azul regimurilor tranzitorii.
IR, ^n
azul problemelor unidimensionale (1D si 1,5D);
IR2, ^n
azul problemelor bidimensionale (2D si 2,5D);
IR3, ^n
azul problemelor tridimensionale (3D),
iar in
luziunea nu este in mod ne
esar stri
ta. ^In fun
tie de
ara
terul marginit sau nu al
domeniului, deosebim:
marginit, ^n azul problemelor u "frontiera ^n hisa", numite si probleme interne;
nemarginit, ^n
azul problemelor
u "frontiera des
hisa", numite si probleme
externe.
Un
az limita de problema
u frontiera des
hisa este
el ^n
are domeniul se extinde la
^ntreg spatiul
IRn .
^In stabilirea modelului matemati
al domeniului zi
exprimat ^n
oordonatele alese, intervin nu numai e
uatiile frontierei domeniului dar si suprafetele (sau
urbele) de separatie
^ntre subdomenii
u proprietati de material diferite (partile
omponente ale dispozitivului
industrial ^n modelul zi
). Cel mai adesea, domeniul spatial este al
atuit din mai multe
and proprietati de material diferite.
porti disjun
te
= [m
k=1
k , e
are av^
Dupa
um se va
onstata ulterior, domeniile multiplu
onexe trebuie tratate
u deosebita atentie, motiv pentru
are ordinul de
onexiune (numarul de taieturi
are fa
e
a domeniul sa devina simplu
onex) trebuie determinat ^n
a de la ^n
eputul modelarii
matemati
e.
^In medii liniare, omogene si izotrope sunt su iente trei onstante reale si nenegative
("; si ), da
a
este omogen pe portiuni, atun
i
= [m
atuit din m
k=1
k este al
subdomenii,
ar
terizarea ind fa
uta prin ve
torii m { dimensionali
u
omponente
nenegative:
" = ["1; "2; ::::; "mT 2 R ! IR;
= [1 ; 2 ; ::::; mT 2 R ! IR;
= [1; 2; ::::; mT 2 R ! IR:
^In medii liniare,omogene si anizotrope,
ara
terizarea este fa
uta de trei tensori
reprezentati prin matri
e simetri
e si pozitiv denite
u dimensiuni nn, dependente
de dimensiunea problemei:
"
2 Rnxn;
95
2 Rnxn ; 2 Rnxn:
(9.1)
^In medii omogene, anizotrope u surse permanente sunt ne esare pentru e are tip
de ara terizare: diele tri a, magneti a si de ondu tie un tensor si un ve tor:
"; ; 2 Rnxn ; Pp ; Mp ; Ei
2 Rn :
^In medii omogene, neliniare si izotrope se utilizeaza pentru e are tip de ara -
terizare o fun
tie reala de variabila reala nenegativa (
e indi
a dependenta ^ntre
modulele marimilor de
^amp):
D = D^ (E );
u D^ : R+ ! R+ ;
ara
teristi
a diele
tri
a;
B = B^ (H );
u B^ : R+ ! R+ ;
ara
teristi
a de magnetizare;
J = J^(E );
u J^ : R+ ! R+ ;
ara
teristi
a de
ondu
tie,
urm^and
a D = D^ (E )E=E; B = B^ (H )H=H; J = J^(E )E=E:
^In medii omogene, neliniare si anizotrope e
are
ara
teristi
a de material este o
^ (E);
u D
^ : Rn ! Rn ;
D=D
^ (H);
u B
^ : Rn ! Rn ;
B=B
J = J^ (E);
u J^ : Rn ! Rn:
^In medii liniare, izotrope si neomogene ei trei tensori ara teristi i sunt fun tii
denite pe
:
D = "(r)E; de
i " :
! R+ ;
B = (r)H; de
i :
! R+ ;
J = (r)E; de
i :
! R+ :
^In medii liniare, anizotrope si neomogene ei trei tensori ara teristi i sunt fun tii
denite pe
:
D = "(r)E;
u " :
! Rnxn ;
B = (r)H;
u :
! Rnxn;
J = (r)E;
u :
! Rnxn :
Pp :
! Rn ; Mp :
! Rn; Ei :
! Rn:
Mediile neliniare, izotrope si neomogene sunt ara terizate de fun tii denite pe
R R+ :
D = D^ (r; E )
u D^ :
R+ ! R+ ;
B = B^ (r; H )
u B^ :
R+ ! R+ ;
J = J^(r; E )
u J^ :
R+ ! R+ :
96
Da
a mediile sunt neomogene, neliniare si anizotrope atun
i fun
tiile
ara
teristi
e
sunt denite pe Rn Rn:
^ (r; E)
u D
^ :
Rn ! Rn ;
D=D
^ (r; H)
u B
^ :
Rn ! Rn ;
B=B
J = J^ (r; E)
u J^ :
Rn ! Rn :
Trebuie remar
at
a unele medii pot avea
ele trei proprietati de material ^n
ategorii
diferite, de exemplu, un domeniu poate : diele
tri
liniar, izotrop si omogen; magneti
neliniar, anizotrop si omogen iar din pun
t de vedere al
ondu
tiei neomogen si
u surse
permanente.
^In
azul problemelor
u folii sau re se foloses
pentru
ara
terizarea materialelor fun
tii
denite pe suprafetele si
urbele respe
tive.
Sursele interne de
^amp sunt ^n general reprezentate prin fun
tii ve
toriale denite pe
polarizatia permanenta Pp :
t ! Rn;
magnetizarea permanenta Mp :
t ! Rn ;
^ampul ele
tri
imprimat Ei :
t ! Rn ,
um este spre exemplu ^n ele
trostati
a si respe
tiv regimul magneti
stationar. ^In
regimul
vasistationar amagneti
este solutie iar ^n regimul ele
tro
ineti
J este solutie
si nu sursa de
^amp.
Sursele externe de
^amp sunt reprezentate de
onditiile de frontiera,
are sunt fun
tii
denite pe frontiera
Rn
Rn
sau
^In mod uzual,
onditiile de frontiera se refera la a
ele
omponente ale
^ampului
are
se
onserva la tre
erea prin frontiera
um sunt
omponentele normale ale indu
tiilor si
densitatilor de
urent sau
omponenta tangentiala a intensitatii
^ampului.
^In
azul
onditiilor hibride, frontiera poate partajata ^n parti disjun
te
= [m
k=1 Sk ,
urm^and
a pe e
are ^n parte Sk sa e impusa alt tip de
onditie de frontiera.
Trebuie mentionat
a ^n
azul domeniilor multiplu
onexe pot interveni si un numar de
surse s
alare egal
u ordinul de
onexiune al domeniului.
Solutia problemei de
^amp este al
atuita din unul sau mai multe
^ampuri ve
toriale
D :
t ! Rn ; E :
t ! Rn ; B :
t ! Rn ; H :
t ! Rn :
Deoare
e solutia problemei trebuie sa satisfa
a e
uatiile
^ampului ele
tromagneti
spunem
a ea este o solutie tare (^n sens
lasi
), da
a este
ontinua, derivabila si satisfa
e
formele lo
ale ale legii ^n ori
e pun
t din domeniul de
al
ul pre
um si
onditiile de frontiera ^n ori
e pun
t de pe frontiera. ^In
onse
inta solutiile
lasi
e se
auta ^n spatiile
fun
tiilor de
lasa C 1(
t ; Rn). Dupa
um se va vedea ulterior, problemele pot reformulate astfel ^n
^at solutiile (numite slabe) sa e
autate ^n
lase mai largi de fun
tii.
Deoare
e sursele de
^amp nu intervin sub derivate spatiale sau temporale,
hiar ^n
forma
lasai
a, ele pot elemente ale unor spatii de fun
tii mult mai largi. ^In mod uzual
ele se
onsidera de patrat integrabil, de
i din
lasa L2(
t ; Rn ). Densitatea de sar
ina
apartine de
i, e
lasei C 1(
t ; R) sau L2 (
t ; R) dupa
um ^n fun
tie de regim este solutie
sau respe
tiv sursa.
98
(x; y; z; ) = q (x x0) (y y0 ) (z
z0);
^n
are este fun
tia generalizata a lui Dira
(derivata fun
tiei treapta unitate Heaviside
h(x) = 0 pentru x < 0 si h(x) = 1 ^n rest).
Fun
tia Dira
(x) are suportul ^n origine iar, integrala sa pe ori
e interval
are
uprinde
originea este unitara:
Z 1
(x)dx = 1:
1
Un r ele
trizat linei
si
u densitate l si suprapus pe axa Ox are densitatea de volum a
sar
inii:
(x; y; z ) = l (x) (y ) (z );
iar planul de e
uatie z = z0 ele
trizat super
ial are densitatea de sar
ina:
(x; y; z ) = s (x; y ) (z
z0 ):
Da
a se
onsidera z0 (x; y ) e
uatia parametri
a a unei suprafete, atun
i sar
ina va distribuita super
ial pe a
ea suprafata si nu pe plan.
^Intr-un sistem
urbiliniu de
oordonate ortogonale (u; v; w), un
orp pun
tiform ele
trizat
u sar
ina q si plasat ^n pun
tul de
oordonate (u0; v0 ; w0) are densitatea de sar
ina:
q
(u u0)(v v0)(w w0) ;
(u; v; w) =
h1 h2 h3
^n
are h1 ; h2 ; h3 sunt parametrii Lame ai sistemului de
oordonate ^n pun
tul r0 . Sar
ina
unui domeniu
are in
lude pun
tul r0 este:
q=
dV =
Z Z Z
1
1
1
1
1
1
99
100
Capitolul 10
Formularea
ore
ta a problemelor
^ampului ele
tromagneti
^n diferite
regimuri
Problema fundamentala a analizei
^ampului ele
tromagneti
^n diferite regimuri se redu
e
din pun
t de vedere matemati
la rezolvarea unor e
uatii diferentiale
u derivate partiale.
Pentru
a astfel de probleme sa e
ore
t formulate este ne
esar
a:
A
este proprietati ale solutiei sunt asigurate de demonstrarea unor teoreme de existenta,
uni
itate si respe
tiv
ontinuitate.
Da
a importanta existentei si uni
itatii este evidenta (^n
onditiile ^n
are se lu
reaza
u modele idealizate, valabile ^n anumite ipoteze simpli
atoare, ipoteze
are nu sunt
riguros respe
tate ^n realitate), importanta
ontinuitatii a fost evidentiata relativ t^arziu
prin exemplul lui Hadamard,
are pentru o e
uatie Lapla
e ^ntr-un semiplan,
u
onditii
Cau
hy a obtinut o solutie
e nu depinde
ontinuu de
onditia de frontiera (sursa de
^amp). Deoare
e ^n majoritatea apli
atiilor pra
ti
e datele unei probleme nu sunt
unos
ute
u a
uratete maxima,
i sunt a
eptabile mi
i variatii ale datelor, datorita erorilor
de masura sau
hiar de reprezentare ^n
al
ulator (de rotunjire a numerelor), da
a solutia
este dis
ontinua, atun
i se pot obtine variatii mari, ne
ontroate ale ei
hiar si ^n
azul
unor mi
i variatii ale datelor.
Toate
ele trei
onditii
e trebuie impuse solutiei prezinta importanta teoreti
a si pra
ti
a, totusi teorema de uni
itate este pe departe
ea mai importanta ^n pra
ti
a.
A
easta deoare
e da
a a fost obtinuta o solutie numeri
a aproximativa (
u
al
ulatorul)
a problemei de
^amp, poate veri
ata masura ^n
are a
easta satisfa
e e
uatiile si
onditiile de frontiera si prin experimente numeri
e poate evaluata
hiar si stabilitatea
numeri
a. ^In shimb, da
a solutia nu este uni
a, a
est lu
ru nu poate veri
at
^and avem
la dispozitie doar una din solutiile posibile. A
ea solutie s-ar putea sa nu e solutia
u
semni
atia zi
a pe
are o
autam.
101
Din pun
t de vedere ingineres
, formularea
ore
ta a unei probleme de
^amp presupune demonstrarea
el putin a unei teoreme de uni
itate pentru solutia problemei. Din
feri
ire teoremele de uni
itate se demonstreaza relativ usor fata de
elelalte teoreme. ^In
ontinuare, vor prezentate
^ateva teoreme de uni
itate pentru
^ampul ele
tromagneti
^n diferite domenii. Ele se bazeaza pe rationamente de tip \redu
ere la absurd", presupun^and
a exista doua solutii distin
te. Teoremele prezentate a
opera o larga
lasa de
probleme ^nt^alnite ^n pra
ti
a.
Da
a totusi o problema de
^amp nu este un
az parti
ular al a
estor teoreme este ne
esara demonstrarea uni
itatii (de obi
ei folosind
a model demonstratia teoremei
lasi
e).
Demonstrarea sau identi
area teoremei de uni
itate este un pas esential ^n modelarea
matemati
a a problemelor de
^amp ele
tromagneti
.
minate subdomeniile
ondu
toare si
ele anele
tri
e), fun
tia
ara
teristi
a de material
D^ (^n parti
ular, ^n
azul diele
tri
ilor
u surse permanente este data permeabilitatea ")
si polarizatia permanenta Pp ^n ori
e pun
t din domeniu si distributia de sar
ina ^n
interiorul domeniului
.
Ne
unos
utele problemei sunt
^ampurile ve
toriale D si E,
are satisfa
e
uatiile: divD =
(D^ (E2 )
D^ (E1 ))(E2
E1 ) > 0;
^n parti
ular " este pozitiv denit si este ^ndeplinita una din urmatoarele
onditii de
frontiera:
^n
Dn dA =
dv ;
102
G(r; F2 ))(F1
F2 ) > 0;
GFdv =
GgradV dv =
Gn V dA = 0
Gn = 0 pe
;
Et = 0 pe
, de
i V = 0 pe
;
Gn =R 0 pe
SER si Et = 0 pe SPE = SR k ; de
i V = Vk pentru e
are parte
n V
and Vk = 0 rezulta, din
Sk si
GFdv = SE Gn VR dA =
k=1 k Sk Gn RdA; aleg^
onditiile impuse e k = Sk Gn dA = 0; e Vk = Ck1 Edr = 0
eea
e
ontravine
ipotezei (nu poate realizat de
at da
a F1 = F2 si G1 = G2 ).
S
GFdv =
G^ (r; F2))(F1
F2 )dv =
FFdv = 0
eea
e
ontravine ipotezei, (nu poate realizat atun
i de
^at da
a F1 = F2 si G1 = G2).
Conditia de frontiera hibrida este destul de des utilizata. De exemplu, pentru
al
ulul
apa
itatii ^ntre doi ele
trozi
ondu
tori, Et = 0 pe a
estia, de
i m = 2 (SE ind reuniunea
elor doi
ondu
tori), ^n
onse
inta mai trebuie
unos
ut pentru uni
itatea
^ampului e
tensiunea u dintre
ei doi ele
trozi, e
uxul ele
tri
pe unul dintre ei (sar
ina q ^n
are
este ^n
ar
at). ^In mod similar se trateaza problema a m
ondu
toare s
ufundate ^ntrun diele
tri
, pentru e
are
ondu
tor,
u ex
eptia unuia de referinta trebuie
unos
uta
e valoarea sar
inii totale (nu si distributia a
esteia) e valoarea potentialului. Trebuie
remar
at
a ^n domeniile nemarginite,
= Rn ,la
are domeniul este extins la intreg
spatiul,
onditia de frontiera este ^nlo
uit
a de o
omportare la innit a solutiei,
are pe o
R
sfera de raza R ! 1 sa asigure Dn V dA ! 0.
Se veri
a usor
a ^n
azul mediilor diele
tri
e a
tive (
u polarizatie permanenta) solutia
(D; E) depinde liniar de sursele de
^amp interne si externe (; Pp ; Dn ; Et ; ; u), put^and
al
ulata prin superpozitie, de
i e
are tip de sursa poate studiata independent de
elelalte,
u
onditia
a domeniul si
onstantele de material " sa nu se modi
e.
103
nate subdomeniile feromagneti
e ideale
at si
ele amagneti
e) si fun
tia
ara
teristi
a de
material B^ (^n parti
ular, ^n
azul nediilor
u magnetizare permanenta se
unos
tensorul
permeabilitatii si magnetizatia permanenta Mp ^n ori
e pun
t din
). Ne
unos
utele
problemei sunt fun
tiile ve
toriale B si H,
are satisfa
e
uatiile:
divB = 0;
rotH = 0;
B = B^ (H)
sau ^n parti
ular B = H + 0 Mp :
(B^ (H2)
B^ (H1)(H2
H1 ) > 0;
^n parti
ular ^n
azul mediilor liniare sau ane tensorul este pozitiv denit (are valori
proprii stri
t pozitive) si da
a este ^ndeplinita una din
onditiile de frontiera:
Da
a domeniul este multiplu
onex, atun
i sunt ne
esare
onditii de uni
itate suplimentare, si anume pentru e
are "gaura" ^n domeniu trebuie pre
izata e tensiunea magneti
a
^n jurul ei, e
uxul magneti
pe o suprafata de taieturi
e elimina gaura respe
tiva.
Teorema de uni
itate a regimului magnetostati
este un
az parti
ular al teoremei de
uni
itate din regimul magneti
stationar.
^In
azul mediilor liniare si a
tive (
u mgnetizatie permanenta), solutia (B; H) depinde
liniar de sursele interne si
ele externe de
^amp (Mp ; Bn ; Ht; '; Um ), put^and
al
ulata
prin superpozitie,
u
onditia
a domeniul
si
onstanta de material sa nu se modi
e.
104
(J^(E2)
J^(E1)(E2
E1 ) > 0 ;
^n parti
ular ^n
azul mediilor liniare si al
elor a
tive tenorul este pozitiv denit si
este ^ndeplinita una din
onditiile de frontiera:
Teorema de uni
itate este un
az parti
ular al teoremei generale demonstrate ^n
azul
regimului ele
trostati
. De altfel e
uatiile ele
tro
ineti
ii sunt similare
u forme parti
ulare ale e
uatiilor ele
trostati
ii (pentru = 0).
Ultima
onditie de frontiera,
ea hibrida este utilizata ^n
al
ulul rezistentei rezistoarelor. A
estea au
ele doua borne disjun
te e
hipotentiale (Et = 0) iar suprafata laterala
este suprafata de
^amp (Jn = 0). ^In
azul rezistoarelor multipolare
u m borne, suprafata
SE este al
atuita din m parti
onexe, ^n parti
ular m = 2 ^n
azul rezistoarelor bilare.
Pentru
a problema de
^amp
e trebuie rezolvata pentru determinarea rezistentelor sa e
ore
t formulata va trebui
a pentru e
are borna (
u ex
eptia
elei de referinta aleasa
^n mod
onventional) sa se
unoas
a e
urentul inje
tat e tensiunea fata de borna de
referinta.
minate subdomeniile feromagneti
e ideale si
ele amagneti
e), fun
tia
ara
teristi
a de
magnetizare B^ (^n parti
ular, ^n
azul mediilor liniare tensorul iar ^n
azul
orpurilor
u
ara
teristi
a de magnetizare ana se
unoaste si magnetizatia permanenta Mp ) si
distributia
urentului de
ondu
tie J ^n domeniul
.
105
Ne unos utele problemei sunt ^ampurile ve toriale B si H, are satisfa e uatiile:
divB = 0;
rotH = J ;
B = B^ (H)
sau ^n parti
ular B = H + 0 Mp :
Se
onstata
a e
uatiile regimului magnetostati
sunt o parti
ularizare a e
uatiilor regimului magneti
stationar, obtinuta pentru J = 0.
u m=i
R \
um=0
J
um= 2i
SG Gn V dA
Gn V dA =
GFdv =
R
R
Pm
Pq
j =1 Vk Tj Gn Vj dA =
k=1 Vk Sk Gn dA
Sm
SF Gn V dA
Pn 1
k=1 Vk k
T0
Pq
T 00 Gn V dA
j =1 Uj j ;
deoare
e Gn = 0 pe SG =
SF S
; SF = k=1 SS
a Sk , Et = 0
k , iar pe e
areSsuprafat
m
m
m
0
0
0
0
de
i V = Vk =
onst.,
u Vk = 0; T = j =1 Tj ; T = j =1 Tj ; T 0 = j =1 T 0j ; ^n
are Tj0 si
T 00j ,sunt
ele doua fete ale suprafetei Tj .
106
S-a notat u
V = Vj =
Fdr
Yj
B
;
t
rotH = J;
rotE =
B = B1 B2 = B^ (H1) B^ (H2); J = E
si
onditia initiala nula B (r; 0) = 0.
^Inmultind prima e
uatie ^n produs s
alar
u H si a doua
u E si apoi s
az^andu-le,
rezulta relatia:
Z
Z
Z
B
(H E)dA = H dv + E(E)dv:
t
RB
Rt
Not^and: w = 0 H tB dv = 0 H^ (B )dB > 0, rezulta
Z
Z
w
dv + E(E)dv = (Ht Et )dA;
t
Da a Et sau Ht sunt nule, si tin^and ont a E(E) > 0, pentru > 0 si E 6= 0; rezulta
w
dv < 0
t
si prin integrare ^n timp pornind de la t = 0 la
are w = 0, rezulta inegalitatea
Z
w(t)dv < 0;
Teorema 10.5.1 Problema regimului vasistationar indu tiv tranzitoriu formulata anterior are solutie uni a, da a:
! R+; ontinua,
ara
teristi
a de
ondu
tie de forma J = E + Ji, ^n
are este un tensor
u valorile
proprii pozitive;
108
fun
tia
ara
teristi
a diele
tri
a a domeniului D^ (^n
azul parti
ular al diele
tri
ilor liniari tensorul "; iar ^n
azul mediilor
u
ara
terist
a diele
tri
a ana ^n plus polarizatia
permanenta Pp ) si fun
tia
ara
teristi
a de
ondu
tie J^ (^n
azul
ondu
toarelor liniare
tensorul ; iar^n
azul mediilor
u
ara
teristi
a de
ondu
tie ana, ^n plus
^ampul ele
tri
imprimat Ei ).
Ne
unos
utele problemei sunt
^ampurile ve
toriale E; D, J si
^ampul s
alar
are sa-
tisfa e uatiile:
rotE = 0;
D
rotH = J + ;
t
divD = ;
D = D^ (E) sau ^n parti
ular D = "E + Pp ;
J = J^(E) sau ^n parti
ular J = (E + Ei )
Trebuie remar
at
a folosind relatia D E si legea
uxului ele
tri
din
onditia initiala
se determina distributiile initiale at^at ale indu
tiei ele
tri
e D0 = D^ (E0 )
^at si a sar
inii
0 = divD0.
ara
teristi
a diele
tri
a este ana si tensorul " are valorile proprii pozitive;
ara
teristi
a de
ondu
tie a mediului din
este ana si tensorul are valori proprii
nenegative;
Pentru demonstratie se
onsidera
a exista doua solutii diferite iar (E; D; bfJ; ) este
diferenta lor,
are satisfa
e e
uatiile:
rotE = 0;
D
rotH = J + ;
t
divD =
D = "E si J = (E); si
onditia initiala E(r; t) = 0 si
onditii de frontiera tot nule, Et = 0
si Ht = 0:
109
Teorema energiei ele
tromagneti
e pentru a
est
^amp diferenta are urmatoarea forma
lo
ala:
div (H E) = E
si urmatoarea forma globala:
D
+ JE;
t
w
dv;
t
u w = DE=2 = (E"E)=2 > 0. Deoare
e
^ampul diferenta are
onditii de frontiera nule,
ve
torul Poynting S = E H are
omponenta normala nula: Sn = nS = n(E H) =
n(Et Ht) = 0.
^In
onse
inta, ^ntre puterea P disipata ^n
ondu
toarele domeniului si energia a
umulata
^n
^ampul ele
tri
exista relatia:
R
R
>
0
s
i
W
=
P + dW
EEdv
=
0
;
u
P
=
wdv > 0:
dt
Prin integrare ^n timp rezulta:
Z
(H E)dA =
EEdv +
W (t) W (0) =
P (t)dt 0;
^n
are W (0) = 0; deoare
e E (0) = 0, de
i energia
^ampului ele
tri
are este pozitiv
denita este ^n mod ne
esar nula W (t) = 0: A
est lu
ru este posibil doar da
a E = 0,
D = 0,
eea
e impli
a J = 0, = 0. ^In
onse
inta, deoare
e diferenta
elor doua solutii
este nula, ele sunt egale ^ntre ele, de
i solutia problemei de
^amp este uni
a.
Da
a se doreste determinarea unui
^amp magneti
uni
(B; H) se poate apli
a teorema
de uni
itate de la regimul magneti
stationar, de
i adaugarea e
uatiilor:
divB = 0; B = 0 H
si
onditii la frontiera referitoare la B , ^n pun
tele ^n
are este dat Et , presupun^and
a
pun
tele ^n
are este dat Ht, al
atuies
o suprafata
onexa.
fun
tia
ara
teristi
a diele
tri
a D^ (^n parti
ular pentru diele
tri
i liniari tensorul " si
110
eventual Pp ^n medii polarizate permanent), fun
tia
ara
teristi
a de magnetizare B^ (^n
parti
ular ^n mediu liniar magneti
tensorul si eventual Ip = 0 Mp ^n medii magnetizate
permanent) si fun
tia
ara
teristi
a a
ondu
tiei (^n parti
ular, ^n medii
ondu
toare
liniare este dat tensorul si eventual Ji = Ei , ^n medii
u
^amp diele
tri
imprimat).
Ne
unos
utele problemei sunt
^ampurile ve
toriale E; D, B; H; J si
^ampul s
alar
are
satisfa e uatiile:
B
;
t
D
rotH = J + ;
t
divD = ;
rotE =
rotE =
111
B
;
t
D
;
t
divD = ;
rotH = J +
P = P +
^n
are:
P =
div (H E)dv =
P=
pdv =
w
t
(H E)dA =
JEdv =
(Ht Et )dA = 0;
E(E)dv > 0;
1Z
DE BH
+
)dv =
[E("E)dv + H(H)dv > 0:
2
2
2
Integr^and ^n timp pe intervalul (0; tm ) si tin^and
ont
a energia initiala este nula W (0) = 0,
rezulta:
W=
W (t) =
tm
P (t)dt 0;
ele
trostati
, ele
tro
ineti
respe
tiv magneti
stationar ^n
onditiile de frontiera spe
i
e,
are au fost prezentate anterior.
^In
azul elementelor
u parametrii distribuiti analiza trebuie efe
tuata ^n regimul
vasistationar
sau general variabil, deoare
e elementul de
ir
uit
u efe
te de
^amp aste
one
tat ^n exterior
u un
ir
uit ele
tri
u parametrii
on
entrati, des
ris de e
uatiile lui Kir
hho si
nu de e
uatiile lui Maxwell,
onditiile de frontiera des
rise anterior referitoare la Et si Ht
nu unt potrivite ^n a
est
az.
Ar trebui introduse
onditii de frontiera
are sa se refere la un numar nit de marimi
s
alare denite astfel ^n
^at
on
eptele de borna (terminal),
urent prin borna si potential
al bornei sa aiba sens. A
est lu
ru este realizat prin
on
eptul de element ele
tromagneti
de
ir
uit ele
tri
,
are este un domeniu spatial
, a
arei frontiera
este al
atuita din n
S
parti disjun
te S1; S2 ; :::; Sn numite borne si suprafata externa bornelor Sl =
nk=1 Sk
numita si suprafata tensiunilor la borne, si pe
are sunt ^ndeplinite urmatoarele
onditii
de frontiera:
n
[
k=1
Sk : (C)
Et (r) = 0 pentruori e
Sl:
Ex
itatia unui element ele
tromagneti
de
ir
uit este realizata ex
lusiv prin bornele
sale, de
urentii si potentialele a
estora denite de:
ik =
Hdr; Vk =
Ck
Edr; pentru k = 1; 2; : : : n;
Teorema 10.9.1 Teorema de uni itate pentru elementul ele tromagneti de ir uit ele tri .
Problemele determinarii
^ampului ele
tromagneti
variabil ^n regim
vasistationar sau
general variabil, formulate anterior au solutie uni
a, da
a:
tensorul " are valori proprii stri
t pozitive (sau este nul ^n regimul
vasistationar
anele
tri
);
tensorul are valori proprii stri
t pozitive (sau este nul ^n regimul
vasistationar
amagneti
);
sunt ^ndeplinite onditiile de frontiera (A), (B) (C) sau (A') ^n azul domeniului
Pentru demonstratia a
estei teoreme se va folosi din nou
^ampul diferenta a doua solutii
diferite, ^n maniera asemanatoare
elei utilizate ^n demonstrat
ia teoremei anterioare
^n
R
R
onditii nuleRde frontiera. Puterea transferat
a prin R
este:
(E HR)dA =
(Et
R
V
rotHdA
(
gradV
H
)
dA
=
Ht )dA =R
t
rot(V HdA) = Sl V nrotHdA +
R
Pn 1
Pn
Pn
k=1 vk Sk nrotHdA = k=1 vk k =Sk Hdr = k=1 vk ik
si se anuleaza pentru Vk = 0 sau ik = 0,
u k = 1; 2; 3::::; n 1. ^In
onse
inta, solutia
problemei de
^amp este uni
a.
Sa presupunem
a primele m < n terminale sunt ex
itate
u potentialele va = [V1 ; V2 ; :::; VmT
iar diferenta lor n m terminale
u
urentii ib = [im+1 ; :::; inT . Dupa
e a fost determinat
^ampul se poate
al
ula prin integrare pe
urba de pe frontiera
urentii ia = [i1; i2; :::; imT
prin terminalele ex
itate ^n tensiune si potentialele vb = [Vm ; Vm+1 ; :::; Vn T ale terminalelor ex
itate ^n
urent. Utiliz^and operatorii hibrizi de admitanta y , de impedanta z , de
transfer ^n tensiune si de transfer ^n
ir
uit ,
are leaga semnalele de ex
itatie de
ele
de raspuns, rezulta:
#
#
"
#
"
"
va
yaa ab
ia
(10.1)
= i :
z
v =
b
ba
bb
^In
azul elementului ele
tromagneti
liniar
u
onditii initiale nule, operatorii de
ir
uit
astfel deniti sunt liniari. Din a
est motiv
omportarea elementului ^n a
este
onditii
este
ara
terizata de (n 1)2 fun
tii indi
iale,
are reprezinta raspunsul unui terminal
la ex
itatie treapta a altui terminal, ^n
onditiile ^n
are
elelalte terminale au ex
itatie
nula.
115
116
Capitolul 11
Analiza
^ampului ele
tromagneti
^n
domeniul fre
ventei
11.1 Reprezentarea^n
omplex a e
uatiilor
^ampurilor
sinusoidale
Cel mai des ^nt^alnit si ^n a
elasi timp mai simplu regim periodi
permanent al
^ampului
ele
tromagneti
este regimul sinusoidal, ^n
are variatia ^n timp a marimilor zi
e
ara
teristi
a
^ampului este de forma:
x(t) = X 2sin(!t + x )
^n
are x este valoarea instantanee, t 2 ( 1; 1) este variabila timp, X este valoarea
efe
tiva, ! = 2f = 2=T este pulsatia, f fre
venta si T perioada iar x este faza initiala.
^In regimul de variatie sinusoidala (numita si armoni
a) toate marimile unei probleme au
fre
ventaa
omuna de variatie, e
are marime s
alara av^and spe
i
doar doi parametrii
reali valoarea efe
tiva X si faza initiala x . Din a
est motiv putem aso
ia e
arei fun
tie
x : [0; t ! IR
u variatie sinusoidala (x 2 S -
lasa fun
tiilor sinusoidale de pulsatie ! )
^n mod biunivo
un numar
omplex X 2 C si denit de relatia X = Xe j'x ^n
are j este
unitatea imaginara, j 2 = 1.
Reprezentarea ^n
omplex a marimilor sinusoidale este o transformata C : S ! C
u
urmatoarele proprietati remar
abile:
p
C este bije
tiva, iar C 1 : C ! S este denita de C 1[X = 2Im[Xej!t;
C este un operator liniar, ind valabila relatia
C [1x1 + 2x2 = 1C [x1 + 2C [x2;
^n
are 1 ; 2 2 R iar x1 ; x2 2 S ;
C transforma operatiile diferentiale ^n operatii algebri
e,
onform relatiei:
= j! C [x;
C [ dx
dt
Prin
ipalul avantaj al reprezentarii
omplexe
onsta ^n faptul
a e
uatiile diferentiale
^n variabila timp se transforma ^n e
uatii algebri
e (este adevarat
omplexe), dar ^n
are
variabila timp nu intervine (e
uatiile au un
ara
ter stationar). Din a
est motiv, analiza
^ampurilor
u variatie temporala sinusoidala tehni
a este fa
uta aproape ex
lusiv prin
reprezentare
omplexa.
Primul lu
ru
are trebuie remar
at este faptul
a un sistem se poate a
a ^n regim
armoni
, doar da
a e
uatiile sale au un
ara
ter liniar. ^In
azul
^ampului ele
tromagneti
,
a
esta presupune
a toate
ele trei relatii de material sunt liniare: D = "E; B =
H; J = E: ^In
az
ontrar, da
a un
^amp dintr-o relatie de material este sinusoidal
(de exemplu intensitatea
^ampului), atun
i
elalalt (de exemplu indu
tia) nu va mai avea
variatie armoni
a ^n timp.
Sa
onsideram o problema 2D
omponenetele intensitatii
^ampului magneti
u variatie
sinusoidala:
H(r; t) = iHx(r; t) + jHy (r; t) = iHx 2sin(!t + '1 ) + jHy 2sin(!t + '2):
Prin reprezentarea ^n
omplex a a
estor
omponente se obtine:
satisfa
urmatorele e
uatii obtinute din e
uatiile lui Maxwell pirn apli
area transformatei
^n
omplex C si tin^and
ont de proprietatile a
esteia:
rotE = j!E;
118
rotH = J + j!D;
D = "E;
B = H;
J = E + Ji :
Da
a intereseaza si distributia de sar
ina, atun
i se
al
uleaza
^ampul s
alar
omplex:
= divD
^In a
est regim legea
uxului magneti
divB = 0 este satisfa
uta automat,
a o
onse
inta
a legii indu
tiei ele
tromagneti
e. Constatam spre deosebire de regimul tranzitoriu, ^n regimul sinusoidal nu sunt ne
esare
onditii initiale.
Prin parti
ularizari ale
onstantelor de material se obtin diferite regimuri ale
^ampului
armoni
:
Cei trei tensori de material sunt simetri
i si au
omponente reale, iar valorile proprii
sunt si ele reale. Un arti
iu interesant de modelare
onsta ^n
onsiderarea unor
onstante
de material
u
ara
ter
omplex, de exemplu " = "0 + j"0 0, = 0 + j0 0
u parti imaginare
"0 0 si sau 0 0 nenule. Efe
tul a
estor parametrii
onsta ^n aparitia unor
i
luri elipti
e de
histerezis pentru
omportarea ele
tri
a, respe
tiv magneti
a. Din pun
t de vedere al
omportarii ^n domeniul timpului, a
est model
orespunde unor relatii de material
u
ara
ter dinami
. De exemplu, D = ("0 + j"00)E este reprezentarea ^n
omplex a e
uatiei:
"00 dE
:
! dt
tensorul " are valori proprii pozitive (sau este nul ^n regim anele
tri
);
tensorul are valori proprii pozitive (sau este nul ^n regim amagneti
);
tensorul are valori proprii pozitive;
^n e
are pun
t de pe frontiera este
unos
uta
omponenta tangentiala e a intensitatii
^ampului ele
tri
Et e a
elui magneti
Ht .
Ultima onditie poate ^nlo uita u onditiile de frontiera spe i e elementului ele tromagneti de ir uit:
119
pe suprafetele bornelor Et = 0;
pentru e
are borna
u ex
eptia
elei de referinta este
unos
uta e valoarea potentialului
omplex V k e a
urentului
omplex I k
e strabate borna.
Pentru demonstratia a
estor doua teoreme vom demonstra pentru ^n
eput forma
omplexa a teoremei energiei ele
tromagneti
e ^n regim armoni
(a nu se
onfunda
u reprezentarea ^n
omplex a teoremei energiei ele
tromagneti
e). ^In
azul unui element
ele
tromagneti
de
ir
uit ele
tri
, membrul st^ang al egalitatii este:
Z
(E H)dA =
nX1
V k I k
k=1
H rotE = j!B H ;
ErotH = E J
j!E D :
div (E H ) = E J + j! (B H
E D)
(E H)dA =
E J dv + j! (B H
E D)dv:
Trebuie remar
at
a ^n
azul mediilor fara histerezis E J = EE este un numar real
nenegativ
are reprezinta densitatea de volum a puterii a
tive disipata de
orpuri , a
arei
integrala este puterea a
tiva masurata ^n W:
P=
1
E J dv =
iar
P (t)dt
! (B H E D ) = ! (HH E"E)
este tot un numar real
are reprezinta densitatea de volum a puterii rea
tive disipate de
orpuri, a
arei integrala este puterea rea
tiva, masurata ^n VAr. ^In
onse
inta, S = E
H reprezinta ve
torul Poynting
omplex,
e
ara
terizeaza puterea transferata super
ial,
partea sa reala referindu-se la puterea a
tiva [W=m2 iar partea imaginara la puterea
rea
tiva [V Ar=m2 :
Sa
onsideram a
um
a problema fundamentala are doua solutii distin
te. Diferenta lor
va satisfa
e a
eleasi e
uatii dar
u
onditii de frontiera nule. Din a
est motiv
omponenta
normala a ve
torului Poynting
omplex pentru
^ampul diferenta este nul: Et Ht = 0;
at^at pentru prima teorema de uni
itate
^at si pentru
ea
orespunzatoare elementului
120
ele
tromagneti
de
ir
uit. Din forma
omplexa a teoremei energiei rezulta
a at^at puterea
a
tiva (partea reala)
^at si puterea rea
tiva (partea imaginara) sunt nule:
P=
E J dv = 0; Q = !
(B H
E D )dv = 0:
(E H )dA =
E Jdv + j! (B H)dv:
(E H )dA =
E J dv
j! (E D dv
Anularea partii imaginare impli
a E = 0, da
a Re[" > 0,
eea
e determina uni
itatea
solutiei,
hiar si ^n
azul domeniilor integral izolante.
Trebuie remar
at
a ^n
azul elementului ele
tromagneti
de
ir
uit relatiile^ntre
urenti
si potentiale au forma:
"
#
"
#
"
#
I a = Y aa B ab = V a
(11.1)
Vb
Aba Z bb
Ib
^n
are I = C [i; V = C [v , forma obisnuita prin reprezentarea ^n
omplex a relatiei
instantanee spe
i
e elementului
u ex
itatie hibrida. ^In forma
omplexa Y reprezinta
admitanta
omplexa, Z impedanta
omplexa, A fa
torul
omplex de transfer ^n tensiune
iar B reprezinta fa
torul
omplex de transfer ^n
urent. Partea reala si
ea imaginara a
impedantiei
omplexe: Z = R + jX reprezinta rezistenta si respe
tiv rea
tanta de
urent
alternativ.
^In multe situatii pra
ti
e prezinta interes determinarea rezistentei si rea
tantei (sau
eventual partile reale si imaginare ale altor fun
tii
omplexe de
ir
uit) la o fre
venta
data sau determinarea modulului ^n
are a
esti parametrii depind de fre
enta. Dupa
um
s-a aratat puterea
omplexa transferata pe la borne de un element multipolar de
ir
uit
este:
S = P + jQ =
nX1
k=1
V k I k = ZIb2 + Y Va2 + (A + B )V a I b :
x(t) = x(t + T );
^n
are T este perioada,
omuna pentru toate marimile problemei. Din a
est motiv,
fun
tia x : ( 1; 1) ! IR se poate restr^ange doar la o singura perioada x : [0; T ) ! IR si
prelungi ulterior prin periodi
itate pe toata axa timpului.
Fun
tiile periodi
e admit dezvoltari ^n serie Fourier, de forma:
x(t) = a0 +
k=1
1
1X
(a2 + b2 );
2 k=1 k k
x2dt = a20 +
x(t) = Re[
k=0
F este liniara:
C ke
jk!t ;
D :
! l2(ICn ); E :
! l2 (ICn ); J :
! l2(ICn );
B :
! l2 (ICn ); H :
! l2(ICn ); :
! l2 (ICn );
e ???
omplex al
^ampului.
Problema fundamentala a regimului general variabil periodi
permanent are
a date: do-
meniul spatial
, tensorul permitivitatii ", tensorul permeabilitatii si al
ondu
tivitatii
^n ori
e pun
t din
si eventual transformata Fourier a
urentului ele
tri
imprimat
Ji :
! l2(ICn ). Ne
unos
utele problemei sunt
^ampurile ve
torial-
omplexe (
u o innitate de armoni
e) E, D, B, H si J,
are satisfa
urmatoarele e
uatii (obtinute prin
transformata Fourier dis
reta a e
uatiilor lui Maxwell),
rotEk = jk!Bk ;
rotHk = Jk + jk!Dk ;
Dk = "Ek ; Bk = Hk ; Jk = Ek + Jik ;
pentru armoni
ele k = 1; 2; : : :.
Prin parti
ularizarea
onstantelor de material se obtin diferite regimuri ale
^ampului
ele
tromagneti
:
^In
azul elementului ele
tromagneti
liniar de
ir
uit ele
tri
este su
ient sa se determine felul ^n
are variaza
u fre
venta fun
tiile de
ir
uit de regim armoni
Z bb (k! ),
Y aa (k! ), Aba (k! ), B ab (k! ), urm^and raspunsul sa se
al
uleze ^n fun
tie de ex
itatie
u
formule de tipul:
123
1 (H))):
tensorul " este pozitiv denit sau este nul ^n regim anele
tri
;
tensorul este pozitiv denit sau este nul ^n regim amagneti
;
tensorul este pozitiv denit sau nenegativ ^n regim amagneti
;
^n e
are pun
t de pe frontiera este data transformata Fourier, dis
reta a
omponentei tanegentiale a
^ampului ele
tri
Et 2 l2 (ICn 1 ) sau a
^ampului magneti
Ht 2 l2 (ICn 1 ):
Ultima
onditie poate ^nlo
uita
u
onditiile de frontiera spe
i
e elementului ele
tromagneti
de
ir
uit:
pe suprafata bornelor Et = 0;
pe suprafata externa bornelor,
omponentele normale ale rotorului
^ampului magneti
si ele
tri
sunt nule:
nrotE = 0; nrotH = 0;
pentru e are borna, u ex eptia elei de referinta este unos uta transformata Fourier a potentialului V 2 l2 (IC) sau a urentului inje tat I 2 l2 (IC):
Pentru demonstratia a
estei teoreme este su
ient sa observam
a ^n
azul liniar solutia
problemei se obtine prin superpozitia
^ampurilor produse de diferite armoni
i ale ex
itatiilor
(surselor interne si externe de
^amp). Fie
are armoni
a ind sinusoidala problema se redu
e la una de regim armoni
.
124
are expresia:
x(t) = F
1 [X (j! ) =
1 Z1
X (j! )e
2 1
j!t
dt
F este liniara:
F [1x1(t) + 2x2(t) = 1F [x1(t) + 2F [x2(t);
F transforma operatia de derivare ^ntr-una algebri
a de ^nmultire
u j!:
= j! F [x(t)
F [ dx
dt
Transformata Fourier este folosita la analiza
^ampului ele
tromagneti
^n medii liniare, ^n regim tranzitoriu
u
onditii initiale nule. Prin apli
area a
estei transformari din
e
uatiile
^ampului se elimina variabila timp si toate derivatele fata de a
easta. E
uatiile
devin \stationare", dar
oe
ientii din a
este e
uatii de
i si solutiile lor au
ara
ter
omplex. ^In lo
ul variabilei \timp" apare o noua variabila \pulsatia", dar nu apar derivate
fata de a
estea. Din a
est motiv se spune
a analiza se efe
tueaza ^n domeniul fre
ventei
si nu ^n domeniul timpului.
Transformata Fourier a
^ampului ele
tromagneti
este identi
a formal
u e
uatiile
omplexe ale
^ampului ^n regim armoni
. ^In regim armoni
! este un numar xat (dat) pe
^and ^n regim tranzitoriu ! este o variabila reala simboli
a (independenta, nepre
izata).
Da
a sursele de
^amp sunt transformatele Fourier ale surselor interne (Ji = F [Ji (t)) sau
externe, reprezentate prin
onditiile de frontiera de tipul Et = F [Et(t) sau Ht = F [Ht (t),
atun
i solutia sistemului,
are este uni
a ^n baza teoremei de uni
itate din regimul armoni
, este
hiar transformata Fourier a solutiei tranzitorii, din domeniul timpului obtinuta
^n
onditii initiale nule. Spre deosebire de analiza ^n domeniul timpului, ^n
are at^at
ex
itatiile
^at si raspunsurile sunt fun
tii reale de timp, ^n analiza ^n domeniul fre
ventei
ambele semnale sunt fun
tii
omplexe ale fre
ventei.
Da
a ^n domeniul timpului operatorii de
ir
uit au un
ara
ter integral-diferential, ^n
analiza ^n fre
venta ei sunt fun
tii
omplexe de variabila reala: Z bb (! ), Y aa(! ), Aba (! ),
B ab (! ),
u parti reale si imaginare nenule,
ara
teristi
i de fre
venta ale elementului
ele
tromagneti
de
ir
uit.
125
Cunoasterea
ara
teristi
elor de fre
venta permite determinarea raspunsului ia; Vb ; generat ^n
onditii initiale nenule de o ex
itatie arbitrara Va ; ib :
"
ia = F
vb
""
Y aa (! ) B ab (! )
Aba (! ) Z bb (! )
#"
Va
Ib
##
(11.2)
Pentru analiza regimului tranzitoriu ^n sisteme liniare se utilizeaza o alta transformata
integrala, ^nrudita
u transformata Fourier. A
easta este transformata Lapla
e si este
denita de relatia:
Z 1
x(t)estdt;
X (s) = L[x(s) =
0
^n
are s 2 CI este o variabila
omplexa simboli
a, numita \fre
venta
omplexa".
Transformata Lapla
e are urmatoarele proprietati:
are expresia:
x(t) = L 1 [X (s) =
j1
+j 1
X (s)est ds;
x(0)
x(t);
x(0) = lim
t!0
t<0
D(r; s) = L[D(r; t) :
CI ! CI n ;
E(r; s) :
CI ! CI n ;
J(r; s) :
CI ! CI n ;
B(r; s) :
CI ! CI n ;
H(r; s) :
CI ! CI n ;
(r; s) :
CI ! CI :
Prin transformari Lapla
e e
uatiile lui Maxwell
apata forma:
rotE = sB + B0;
rotH = J + sD D0;
126
D = "B; B = H; J = E + Ji :
^In
onditii initiale nule, elementul liniar de
ir
uit ele
tri
este
ara
terizat de fun
tiile
operationale de
ir
uit Z (s); Y (s); A(s) si (s), obtinute ^nlo
uind variabila j! din fun
tiile
Fourier
u variabila s. Relatia
onstitutiva a elementului ele
tromagneti
de
ir
uit multipolar devine:
#
#"
#
"
"
Va
Ia = Yaa Bab
(11.3)
Ib
Aba Zbb
Vb
^n
are V (s) = L[v (t) si I (s) = L[i(t): Se
onstata
a, spre deosebire de analiza
^n domeniul timpului, ^n a
est
az
onditiile initiale fa
parte din e
uatii si nu sunt impuse separat. Pentru a satisfa
e legile
uxurilor va trebui totusi ^ndeplinite
onditia div
B0 = 0 iar = divD0 si reprezinta distributia initiala de sar
ina. Teorema de uni
itate
este similara
u
ea din domeniul timpului,
u deosebirea
a Et si Ht sunt ^nlo
uite
u
transformatele Lapla
e ale
omponentelor tangentiale ale intensitatii
ampului Et(r; s) si
respe
tiv Ht (r; s):
127
128
Capitolul 12
Formulari ^n potentiale pentru
e
uatiile
^ampului ele
tromagneti
12.1 Potentialul s
alar al
^ampurilor stati
e si stationare
irotationale
E
uatiile regimurilor ele
trostati
, magentostati
si ele
tro
ineti
stationar sunt similare:
divD = ;
divB = 0;
divJ = 0;
rotE = 0;
rotH = 0;
rotE = 0;
D = D^ (E);
B = B^ (H);
J = J^(E);
av^and toate
^ampul
u o intensitate irotationala. Se
onstata
a E este similar lui H iar
D, B si J sunt similare. Deoare
e divergenta indu
tiei este nenul'e 6= 0 doar ^n regim
ele
trostati
, va analizat a
est regim, rezultatele obtinute ind apoi parti
ularizate ^n
elelalte doua regimuri.
Ori
e
^amp irotational admite ^ntr-un domeniu simplu
onex
un potential s
alar
V :
! IR, astfel ^n
^at :
E = gradV:
Integr^and a
easta relatie pe o
urba C ,
are ^n
epe din pun
tul r si se termina ^n pun
tul
r0 se obtine:
Z
V (r) = V (r0) + Edr0 :
C
129
Potentialul s
alar este denit p^ana la o
onstanta aditiva C , urm^and
a V 0 (r) = V (r)+C
sa determine a
easi
^amp E
a si potentialul s
alar V (r). O metoda de a xa a
easta
onstanta este de a alege un pun
t r0, numit originea potentialului pentru
are potentialul
se
onsidera
onventional nul. Potentialul unui pun
t este de
i tensiunea ele
tri
a ^ntre
a
el pun
t si pun
tul de referinta. Tensiunea ele
tri
a este diferenta de potential:
U12 = V1
V2 ;
divPp):
div ("gradV ) = 0:
^In
azul mediilor omogene, la
are " nu depinde de pun
t, potentialul V satisfa
e e
uatia
Lapla
e:
V = 0:
^In
azul regimului magneti
stationar se utilizeaza potentialul magneti
s
alar Vm denit
astfel ^n
^at:
H = gradVm ;
130
Vm (r) =
Hdr:
Prin utilizarea potentialului s
alar problema fundamentala a ele
trostati
ii are distributia
de sar
ina totala t :
! IR
unos
uta, iar
a ne
unos
uta '
^ampul s
alar V :
! IR.
Dupa determinarea potentialului s
alar intensitatea
^ampului ele
tri
si indu
tia sa se
determina prin relatiile:
E = gradV;
D = D^ (E):
^In medii liniare si izotrope densitatea de energie a
^ampului ele
trostati
are expresia:
DE "E 2 "
=
= (gradV )2 > 0;
2
2
2
0
iar dublul energiei ele
trostati
e din domeniul
este:
we =
2W =
EdD =
"(gradV )2 dv =
DgradV dv =
gradV dv
V Dn dA;
DE:
^In
azul parti
ular ^n
are m
orpuri
ondu
toare sunt s
ufundate ^ntr-un diele
tri
neele
trizat, innit extins, rezulta:
Z
m
m q V
X
1X
1Z
k k
;
V
dv
=
V
dA
=
W=
k
S
3
2 IR
2 k=1
k
k=1 2
^n
are qk si Vk sunt sar
ina si respe
tiv potentialul
ondu
torului k .
Utiliz^and superpozitia, rezulta
a sar
ina unui
ondu
tor este o
ombinatie liniara a
potentialelor tuturor
ondu
toarelor:
qk =
m
X
j =1
Ckj Ukj ;
unde Ukj = Vk Vj , iar
apa
itatile partiale Ckj = kj pentru k 6= j , expresii
unos
ute
sub numele de relatiile lui Maxwell pentru
apa
itati.
De obi
ei
ondu
torul referinta de potential pentru
are V = 0 este eliminat dintre
orpurile
onsiderate, astfel ^n
^at din
ele m + 1
orpuri, doar m pot avea potential
otant.
date;
Teorema este o
onse
inta dire
ta a teoremei de uni
itate pentru
^ampul ele
trostati
,
unoasterea potentialului (
hiar si p^ana la o
onstanta aditiva) pe SD permite
al
ulul
omponentei tangentiale a intensitatii
^ampului ele
tri
, iar
unoasterea dervatei
potentialului dupa normala la suprafata permite ^n medii liniare si izotrope
al
ulul
omponentei normale a indu
tiei.
Da
a E si D sunt nule, atun
i V este determinat p^ana la o
onstanta arbitrara a
arei
valoare rezulta din faptul
a pe SD 6= exista
el putin un pun
t ^n
are potentialul este
unos
ut. Conditia de frontiera satisfa
uta de potential pe S1 SD se numeste
onditie
Diri
hlet iar
ea referitoare la derivata dupa normala a potentialului, se numeste
onditie
Neumann. Problema determinarii potentialului ^n
onditii Neumann (SD = ;
= SN )
nu are solutie uni
a. ^In
azul a m
ondu
toare s
ufundate ^ntr-un diele
tri
,
unoasterea
potentialelor pentru unele
ondu
toare si a sar
inilor
elorlalte
ondu
toare, permite determinarea univo
a a
^ampul ele
trostati
. Potentialul ele
trostati
este determinat univo
doar da
a valoarea sa este data (prin
onditie de frontiera de tip Diri
hlet)
el putin
^ntr-un pun
t.
E
uatiile satisfa
ute de potentialul magneti
s
alar Vm si de
el ele
tro
ineti
s
alar V
au pentru diferite
ategorii de medii formele:
Vm = 1 m ;
Vm = 1 j ;
Se
onstata
a efe
tul magnetizatiei permanente Mp ,
ara
terizata prin ve
toul polarizatiei
magneti
e permanente Ip = 0Mp ; poate simulata din pun
tul de vedere al potentialului
s
alar Vm = 0 si al
^ampului H (dar nu si din
el al indu
tiei B = H + Ip )
u prezenta
unor sar
ini de polarizatie magneti
a
e au densitatea m = divIp = 0divMp .
Efe
tul
^ampului ele
tri
imprimat Ei ,
ara
terizat de densitatea de
urent ele
tri
imprimat Ji = Ei poate simulat, din pun
t de vedere al potentialului ele
tro
ineti
V
^ntr-un mediu liniar (dar nu si din
el al densitatii de
urent J = (E + Ei ) = E + Ji ,
are este un
^amp solenoidal)
u prezenta unor sar
ini ele
tri
e
tive,
e au densitatea
j = divJi = div (Ei ). ^In
onse
inta, toate proprietatile observate ^n regim ele
trostati
(in
lusiv teorema de uni
itate) se transpun usor in regimurile magnetostati
si
ele
tro
ineti
. Da
a mediul este liniar si izotrop, ^n regim magnetostati
energia magneti
a este Wm satisfa
e relatia:
2Wm =
BHdv =
(gradVm )2 dv =
BgradVm dv =
!
Vm Bn dA > 0
iar puterea transferata de ^amp orpurilor ^n regim ele tro ineti este:
P=
JEdv =
(gradV )2 dv =
JgradV dv =
V Jn dA > 0:
!
Da
a vom
onsidera
un element de
ir
uit magneti
, respe
tiv ele
tri
,
u m +1 borne
^n regim stationar, atun
i energia magneti
a este:
Wm =
Z
n
1Z
1Z
1X
BHdv =
Vm Bn dA =
Vmk Bn dA =
2 !
2 !
2 k=1
Sk
n
X
'k Vmk
;
2
k=1
P=
JEdv =
!
V Jn dA =
n
X
k=1
Vk
Sk
Jn dA =
n
X
k=1
Vk ik :
Da
a sensurile de referinta pentru 'k si ik vor s
himbate spre interior pentru a ^n
a
ord
u sensul
onventional pentru putere, atun
i :
iar
Wm =
P=
'k Vmk
2
Vk ik :
C^ampul magneti
(respe
tiv
el ele
tri
) se obtin ^n mod univo
, da
a pentru e
are
borna este
unos
ut potentialul magneti
(respe
tiv ele
tri
) sau
uxul magneti
(respe
tiv
urentul). Ori
are dintre a
este doua marimi poate
onsiderata ex
itatie (sursa a
^ampului) iar
elelalte rezulta prin rezolvarea problemei fundamentale,
a raspuns.
Apli
^and teorema superpozitiei rezulta:
Pm
j =1 kj Vj
! Vmj =
133
Pm
Pm
j =1 Ckj Vj
! Vj =
Pm
k=1 Rjk ik ;
"1
V1
n
"2
V2
= s ;
n
V1 = V2 ;
ontinuitatea potentialului ind data de
ontinuitatea
omponentei tangentiale a
^ampului,
u
onditia
a
el putin ^ntr-un pun
t V2 sa e egal
u V1 . A
est lu
ru se ^nt^ampla la
frontiera suprafetei Sd sau
hiar si ^ntr-un pun
t intern, deoare
e:
V1 V2 = alim
!0
Edr = lim0g
Dn
s 1
Dn
dr = alim
(
)
med g = (Dn1 + ) :????V ezimanus
risul
!0 "
"
2 "
Da
a unul din medii, de exemplu 2 este
ondu
tor omogen (g b),
u E2 = 0; atun
i
Et = 0 iar
onditiile pe frontiera domeniului izolant sunt:
V
" = s ; V =
t;
r
134
u valoare nula a potentialului
onstant, atun
i
^and
ondu
torul este referinta potentialului.
Da
a pun
tul de referinta al potentialului nu se a
a pe a
el
ondu
tor, atun
i el are un
potential
otant ne
unos
ut. Spre deosebire de
orpurile izolante la
are s este dat,
^n
azul
orpurilor
ondu
toare s si D 2 sunt ne
unos
ute, sar
ina, s redistribuindu-se
astfel ^n
^at
orpul
ondu
tor sa e e
hipotential.
Da
a vom
onsidera o folie
ondu
toare omogena de grosime g foarte mi
a (g b), atun
i
pe
ele doua fete ale foliei
ondu
toare se vor separa sar
ini
u densitatile:
s1 = "1
V
V1
; s2 = "2 2 ;
n
n
Trebuie remar
at
a dublul strat de sar
ina are efe
t nul atun
i
^and grosimea g ! 0 si
gs1 ! 0, prezenta lui are rolul de a anula
^ampul ^n spatiul de grosime g si de a asigura
e
hipotentialitatea ^ntre
ele doua fete.
Exista totusi situatii ^n
are potentialele
elor doua fete ale foliei
ondu
toare nu sunt
egale. De exemplu, ^n
azul ^n
are folia este sediul unor
^ampuri imprimate orientate
normal Ein , atun
i saltul de potential este:
V2
V1 =
Edr = Ein g 6= 0:
Prezenta
^ampului orientat tangential fa
e
a diferite pun
te ale foliei
ondu
toare sa
aiba potentiale diferite (dar egale de-o parte si de alta a foliei):
V (r) = V (r0 ) =
r0
Ei dr:
De exemplu, doua folii sudate de-a lungul unei mu
hii
omune si realizate din
ondu
toare diferite au de-a lungul \liniei" de sudura C un
^amp imprimat orientat tangential
la suprafata foliei dar normal pe
urba C ,
are fa
e
a
ele doua
ondu
toare sa aiba
potentiale diferite, multimea pun
telor de dis
ontinuitate al
atuind
urba C 2 Sd . Cele
doua extremitati ale
urbei C da
a a
easta este des
hisa sunt pun
te de dis
ontinuitate
majora (
^ampul este nemarginit).
O alta situatie extrema are lo
atun
i
^and ^ntr-un diele
tri
este s
ufundata o folie sau
este pra
ti
ata o sura anele
tri
a. ^In a
est
az ^n interiorul surii D = 0, de
i da
a ea
nu este ele
trizata rezulta
a pe ambele fete Dn = 0 si impli
it:
V1
V2
= 0;
= 0:
n
n
135
Da
a sura este orientata de-a lungul unei suprafete de
^amp, atun
i aparitia ei nu perturba
^ampul anterior si V1 = V2 . ^In
az
ontrar, da
a sura apare de-a lungul unei
suprafet'e e
hipotentiale, modi
area spe
trului este majora, deoare
e noile linii de
^amp
vor o
oli sura, iar V1 6= V2 . C^ampul din sura
reste invers proportional
u grosimea
a
esteia. Pentru a modela o folie diele
tri
a, purtatoare a unei p^anze de
ux, vom apli
a
legea
uxului ele
tri
pe o suprafata
ilindri
a de ^naltime g ! 0,
R
= DdA = D divDdv =
D div2Ddv +
R
R
D1 )dA = S S dA.
S [div2DS + n(D2
D
D n n dv
gdiv2DdA+ S n
Rg
D
0 n dA
div2DS + divS D = S
si tin^and
ont de relatiile de material DS = "S Et +Pps , D1 = "1 E1 +Pp1 , D2 = "2E2 +Pp2 ,
^n
are E = gradV , rezulta urmatoarea expresie a
onditiei de tre
ere:
V2
V
"1 1 ) = S + div2Pps + divS Pps ;
n
n
^n
are indi
ele 2 de la operatorii diferentiali div si grad indi
a derivarea spatiala doar ^n
planul tangential al suprafetei Sd .
Potentialul este
ontinuu V1 = V2 , da
a polerizatia permanenta a foliei este orientata
ex
lusiv tangential.
Da
a folia este polarizata permanent,
u orientare normala, astfel ^n
^at Ppsn = ngPp 6=
0 , atun
i sar
inile de polarizatie vor
reea un strat dublu
u densitatile de sar
ina:
div2 ("S grad2 V ) + n12 ("2
V2
Dn = S = "En ;
g P
V1 = En g = S 2 = ps :
"
"
Ppsn
:
"
Da
a ^n relatiile (...) si (....) se
onsidera S si " ! 1, atun
i se obtin relatiile de tre
ere
spe
i
e foliei
ondu
toare:
V1 = V2 si V =
t (gradV = 0).
Da
a ^n s
himb se presupune " ! 0 din (..) se obtin relatiile de tre
ere pe suprafetelede
dis
ontinuitate
e nu sunt p^anze de
ux (
asi
um "S = g" ! 0, se datoreaza limitei
g ! 0 si nu " ! 0).
Da
a se doreste modelarea unui r diele
tri
e urmareste
urba C si este purtator
de
ux, atun
i legea
uxului ele
tri
pe un
ilindru
e ^n
onjoara un segment de r de
lungime l ! 0 si are raza r ! 0 , rezulta:
V2
V1 =
136
divlD =
Sl
D div2Ddv
Rl
D
0 A l dr
Sl
DdA =
DdA:
V
+ Ppl
l
D = "E = "gradV;
rezulta relatia satisfa
uta de potentialul pe r si ^n ve
inatatea sa:
Z
V
P
("l ) + "grad2 V dA = l + pl ;
l l
l
Sl
^n
are s-a notat
u "l = A", Ppl = Pp tA, iar grad2 reprezinta derivata spatiala ^n plan
normal la r.
Da
a "l = 0 si l 6= 0 sau Ppl 6=
t , atun
i pe
urba C at^at
^ampul
^at si potentialul sunt
nemarginite. ^In s
himb, da
a rul este neele
trizat si nepolarizat, dar poate transporta
ux nenul el are potentialul marginit, astfel ^n
at:
V
(("l ) + divl ("gradV ) = 0:
l
l
Pentru modelarea relor polarizate transversal
u momentul dipolar linei
:
Pl =
Pn dA
unde S este suprafata transversala a rului, se poate apli
a modelul
oulombian al sar
inilor de polarizatie distribuite linei
, sar
ini avand densitatea linei
a l si l , plasate la
distanta d ! 0; astfel ^n
^at limd!0 l d = pl .
Curba C este o
urba de dis
ontinuitate esentiala, pe
are at^at potentialul
^at si
^ampul
sunt nemarginite. Energia
^ampului ele
trostati
W , ^ntr-un domeniu liniar
u suprafete
de dis
ontinuitate Sd este :
2W
=
Sd
Cd
DEdv =
+
deoare
e :
Z
Sd
DS EdA =
Sd
Sd
DEdv +
S V dA
DS grad2 V dA =
Z
Sd
V (Dn2
Sd
Sd
Z
Sd
V dv
V Dn dA+
V DSn dl;
V div2 DS dA =
Dn1 )dA
DS EdA =
Sd
Sd
V DSn dl =
Sd
S V dA
V DSn dl;
urm^and
a integrala pe Sd din V Dn2 si V Dn1 sa se redu
a
u termenii
orespunzatori din
integrala produsului V Dn pe
.
A
easta expresie a integralei de energie pune ^n evidenta sursele interne ale
^ampului
si anume:
137
Pentru
a potentialul
orpurilor pun
tiforme si al relor ele
trizate sa e marginit (sa
aiba sens
lasi
) a
estea sunt
onsiderate suprafete sferi
e respe
tiv
ilindri
e de raze
foarte mi
i (neglijabile dar nenule).
Folosind similitudinea ^ntre
^ampurile ele
trostati
e si
ele magneti
e, respe
tiv ele
tro
ineti
, rezultatele obtinute se transpun usor ^n
elelalte doua regimuri.
divB = 0;
rotH = 0;
B = B^ (H);
8
>
<
>
:
divJ = 0;
rotE = 0;
J = J^(E);
8
>
<
>
:
divB = 0;
rotH = J;
B = B^ (H);
138
'=
BdA =
rotAds =
S
Adr:
Potentialul magneti ve tor este denit p^ana la gradientul unei fun tii s adere arbitrare:
A0 = A(r) + grad
determin^and a
eiasi indu
tie
a si A(r) deoare
e rot(grad) = 0 pentru ori
e . O
metoda de a xa fun
tia este de a impune divergentei potentialului ve
tor o valoare
onventionala (printr-o relatie de etalonare), de exemplu :
divA = 0;
unos
uta sub numele de
onditie de etalonare Coulomb.
^In a
est
az, potentialul magneti
ve
tor este determinat p^ana la gradientul unei fun
tii
armoni
e. A
easta fun
tie este univo
determinata ^n
, da
a se impun
onditiile de
frontiera, de exemplu de tip Neumann,
eea
e este e
hivalent
u a impune
omponenta
normala An = nA a potentialului magneti
ve
tor pe
. Conditia de tip Diri
hlet este
e
hivalenta
u a impune
omponenta tangentiala At = n (A n) pe
.
Exprim^and ^n e
uatiile regimului B si H ^n fun
tie de A se obtine e
uatia diferentiala
de ordinul doi satisfa
uta de potentialul magneti
ve
tor:
rotH^ (rotA) = J;
^n
are H^ : IRn ! IRn este inversa fun
tiei: B^ = H^ 1 .
^In
azul
ara
teristi
ii de magnetizare de forma: B = H + Ip
u Ip = 0 Mp ; rezulta
a at^at B^
^at si H^ sunt ane:
H^ = (B Ip ) = B + Mp ;
^n
are = 1 ; Hp = Ip = 0 1 Hp : ^In a
est
az e
uatia potentialului magneti
ve
tor este:
rot(rotA) = J rotHp
^n
are Jm = rotHp = 0 rot( 1 Mp ) este densitatea
urentului e
hivalent de magnetizare. A
esta este un
urent virtual, dar
are produ
e a
elasi efe
t magneti
a si
el de
ondu
tie, astfel ^n
^at
urentul total Jt = J + Jm se poate
onsidera
a sursa a
potentialului ve
tor.
Da
a mediul este omogen, atun
i rot(rotA) = rotrotA = (graddivA A) =
A, de
i
A = Jt;
potentialul ve
tor satisfa
^and e
uatia Poisson ve
toriala.
^In regim magnetostati
si da
a mediile nu sunt polarizate permanent, nu exista surse
interne de
^amp, iar potentialul satisfa
e e
uatia Lapla
e ve
toriala generalizata:
rot(rotA) = 0;
139
i=
JdA =
S
Tdr;
urm^and a e uatiile sa aiba, ^n fun tie de tipul ondu torului una din urmatoarele forme:
i
JS = Alim
= 0;
!0 d
^n
are i este
urentul
e strabate suprafata S .
Da
a se noteaza
u B1 , H1 si A1 , respe
tiv B2 , H2 si A2 indu
tia, intensitatea
^ampului
si potentialul ve
tor ^n regim stationar, din
ele doua medii (mai exa
t limitele a
estor
marimi ^n pun
te
are apartin
elor doua medii
atre un pun
t
omun de pe suprafata
Sd ), atun
i formele lo
ale ale legilor
uxului magneti
si
ir
uitului magneti
sunt:
divS B = 0
rotS H = 0
! n12 (B2
! n12 (H2
B1) = 0
H1 ) = 0
! Bn1 = Bn2;
! Ht1 = Ht2:
Deoare e
u = 1=, rezulta:
'=
B dA =
S
At dr = 0:
A easta onditie este ^ndeplinita da a At este irotational, de exemplu onstant sau nul.
141