Dreptul afacerilor

dna Cristina Martin

examen scris
01 septembrie 2016
Tema 1: Introducere n dreptul afacerilor i izvoarele dreptului afacerilor
1.1.Noiunea dreptului afacerilor
1.2.Obiectul dreptului afacerilor
1.3.Istoria dreptului afacerilor
1.4.Izvoarele dreptului afacerilor
1.5.Principiile dreptului afacerilor
1.6.Tendinele moderne ale dreptului afacerilor
BIBLIOGRAFIE:
-Manualul dreptul afacerilor- Roca N., Baie S., ediia din 2011 (info nvechit)- pentru teme
teoretice
-Gabriel Mrgineanu, Dreptul Afacerilor din 2004
-Dreptul afacerilor n scheme, Roca N., Baie S.
-Kaleinik, Komerceskoe pravo
-la romni- Stanciu Crpinaru- Drept comercial romn, Tratat de drept comercial;
Turcu Ion
Georgescu
-Comentariu la Codul Civil
-la rui: Dmitri Guin, Dmitriev, Anohin- Predprenimateliskoe pravo
-acte normative: Codul Civil, Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi, Legea privind
principiile de baz ale activitii de ntreprinztor, Legea cu privire la nregistrarea de stat a
ntreprinderilor i organizaiilor nr. 220, Legea cp la Societile pe Aciuni, Legea cp la SRL, Lega
insolvabilitii, Legea cp la investiii n activitatea de ntreprinztor, Legea privind reglementarea
prin liceniere a activitii de ntreprinztor, Legea privind reglementarea prin autorizare a activitii
de ntreprinztor, Legea privind implementarea ghieului unic n desfurarea activitii de
ntreprinztor, Legea privind controlul de stat a activitii de ntreprinztor, Legea cp la patenta de
ntreprinztor, Legea cu privire la ntreprinderea de stat, Legea cp la cooperativele de producie,
Legea cp la cooperativele de ntreprinztor, Legea pv gospodriile rneti, legea pv susinerea
sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii, Legea contabilitii, Legea concurenei din 2012
Scurt introducere n dreptul afacerilor- origine, scop, obiective, importan
Dr afacerilor ca disciplin de studiu- din 1992- dreptul comercial
Premise economice, juridice, tiinific-teoretice (didactice)
1.1.Noiunea dreptului afacerilor
Dreptul afacerilor este:
1. disciplin de studiu
2. subramur a dreptului privat,
cine? Statutul jur al ntreprinztorului
format din norme juridice
ce? Relaiile economice efectuate de ctre ntreprinzt
ntre cine? ntre ntreprinztori
ntre ntreprinztori i organele statului
Dreptul afacerilor este succesorul dreptului comercial!
Definiie N. Roca- Dreptul afacerilor reprezint un ansamblu de norme juiridice care

reglementeaz relaiile patrimoniale i nepatrimoniale, ce apar ntre persoane n legtur cu

desfurarea activitii de ntreprinztor, precum i relaiile care apar n cazul interveniei statului n
aceast activitate.
Corelaia cu alte denumiri: Dreptul afacerilor, dreptul comercial, dreptul antreprenoriatului,
dreptul economic, drept comercial al afacerilor.
Dreptul afacerilor include totalitatea operaiunulor, de la producere pn la consumator, i ar
echivala cu denumirea de comer n sens larg al acestuia.
Afacerea- operaiuni social-utile de extragere, creare sau dobndire de bunuri cu scopul de a fi
comercializate.
Afacerea include prestarea de servicii, astfel ca suma sau mijloacele primite ca i rezultat al
acestor comercializri s acopere cheltuiala i s rmn un surplus, adic un profit.
n tot cadrul juridico-legal al RM exist o singur definiie a afacerii, i anume n Codul Fiscal,
art. 5: Activitate de ntreprinztor (afacere) este orice activitate care, conform legislaiei, cu
excepia muncii efectuate n baza contractului de munc, desfurat de ctre o persoan, avnd
drept scop obinerea venitului(!!!) sau, n urma desfurrii creia, indiferent de scopul activitii,
se obine venit (!!!)- doar n sens fiscal, nu i n sensul dreptul afacerilor!
Nu este afacere- contractul individual de munc, activitatea de avocat, activitatea de mediator, de
executor judectoresc, de notar.
Dreptul comercial- termenul de comer este mai restrns dect cel de afacere. Include circulaia
bunului, schimbul de bunuri.
Dreptul comercial este acea parte a dreptului privat care are ca obiect reglementarea relaiilor
juridice, care provin din exercitarea comerului ntre persoane i ntre acestea i bunuri. (Cezar
Levante)
Dreptul comercial este cel ansamblu de norme juridice aplicabile raporturilor juridice izvorte din
svrirea actelor juridice, operaiunilor i faptelor juridice care au caracter de comer, precum i
acele raporturi juridice la care particip comercianii. (Stanciu Crpinaru)
Dreptul economic este specific spaiului ex-sovietiv- Ucraina, Rusia .a.
Mai este i hozyaistvenoe pravo.
Dreptul antreprenorial- antreprenoriat.
Locul dreptului afacerilor n sistemul de drept- este o subdiviziune a dreptului privat.
Subiect- persoana fizic sau juridic, cu caracterul special de ntreprinztor
Obiect- vezi! Pct. 1.2
Metod de reglementare- egalitatea juridic a prilor
Dreptul afacerilor- ramur autonom sau nu?
Nu este o ramur distinct, este o subramur de drept.
Sistem unitar al dreptului privat- n RM
Corelaia cu alte ramuri- desinestttor
1.2.Obiectul dreptului afacerilor
Pe de o parte, sunt acele raporturi patrimoniale i nepatrimoniale care snt legate de desfurarea
activitii de ntreprinztor, pe de alt parte sunt raporturile juridice:

1. aferente dobndirii, meninerii i ncetrii statutului de ntreprinztor;

2. ntre ntreprinztori n legtur cu desfurarea activitii;
3. ntre ntreprinztori i autoriti.
n dreptul comparat, avem:
1. sistem subiectiv de calificare a obiectului dreptului afacerilor- aplicat n rile n care
legea comercial, normele juridice aplicabile, se aplic situaiilor cnd persoana este
nregistrat ca i subiect al activitii de ntreprinztor;
2. sistem obiectiv de calificare a obiectului drepturlui afacerilor- chiar dac nu eti
nregistrat n calitate de ntreprinztor, dar ai efectuat o operaiune calificat drept activitate
de ntreprinztor, aceste raporturi juridice vor fi calificate ca obiect al dreptului afacerilor.
n RM este aplicabil sistemul subiectiv- Legea cp la antreprenoriat i ntreprinderi
1.3.Istoria dreptului afacerilor
Desinestttor!
1.4.Izvoarele dreptului afacerilor
n sens material i formal
Sens material- monedele, vasele de lut amd.
Formal- sistemul de acte normative plus manualele, monografiile amd.
Ierarhia Actelor: Constituia------- actele corporative
Uzana comericial, practica, doctrina???
1.5.Principiile dreptului afacerilor
Desinestttor!!!
1.6.Tendinele moderne ale dreptului afacerilor
Desinestttor!!!

Tema 2: Activitatea de intreprinzator

Activitatea umana totalitatea actiunilor fizice, intelectuale, morale , ele-s indreptate spre :
*pentru a obtiune un profit, *non profit (o satisfactie morala, asa cum e obiceiul).
Cu profit- activitati comerciale .
Activitatea de intreprinzator : - o activitate economica, de producere , circulatie si repartitie a
bunurilor care au drept scop satisfacerea anumitor necesitati, cerinte de consum neintrerupt ale
omului pt asigurarea existentei lui
.
Activitatea de intreprinzator : - un proces de creare a ceva nou (o valoare noua , daca ceva se
schimba deja e ceva nou ) ,proces care care consuma : timp si forte , care presupune responsabilitate
financiara si morala, care aduce ca rezultat un beneficiu material , satisfactie personala si bucurie
de propriile succese .
In activitatea de intreprinzator e exclus consumul .
CONDITII: *economice(cerere-foerta), *sociale(necesitatile societatii) , * juridice (reglementarea
juridica , locatiunea tre sa fie reglementata juridic )

Cod fiscal , art 5 -orice activitate conform legislatiei cu exceptia muncii efectuate in baza
Contractului de munca desfasurata de o persoana avand drept scop obtinerea venitului sau indiferent
de scop obtinerea venitului.
Din legea cu privire la andreprenoriat si intrepeinderi : ACTIVITATEA DE PRODUCERE /
FABRICARE A PRODUCTIEI, DE EXECUTARE A LUCRARILOR , DE PRESTARE A
SERVICIILOR DESFASURAT DE CETATENI SAU ASOCIATIILE ACESTORA IN NUME
PROPRIU , IN MOD INDEPENDENT , DIN PROPRIA INITIATIVA SUB RISCUL PROPRIU,
SUB RASPUDNEREA LOR PATRIMONIALA IN SCOPUL ASIGURARII UNEI SURSE DE
VENITURI PERMANENTE !!!! (de tiut )
Activitate de :
-fabricare a productiei ( transformarea materiei prime intr-un bun cu o valoare econoica mai mare depunderea unui effort considerabil(din lemn se fac geamuri, din stofa rochii, din piele-manusi) )
-executarea lucrarilor ( )
-prestarea serviciilor ( satisfacerea necesitatilor curente a populatiei )
(genuri)
-COMERCIALIZAREA (nu e inclus in legislatie, dar profa considera ca e necesar)( legiuitorul a
omis sa il nominalizeze deoarece inca era conceptia sovietica in care era interzis ca alte persoane
decat cele care produc sa comercializeze)) LEGEA PRIVIND COMERTUL INTERIOR). In
majoritatea tarilor , nu se numesc GENURI ci acte si fapte de comert.
Faptele de comert = actele+ actiunile care e efectuata in legatura cu desfasurarea activitatii
comerciale .
Faptelle de comertt:
-fapte obiective (prin esenta sa sunt calificate prin fapte comerciale , operatiunile de productie,
conexe de interpunere in legislatia rom)
-faptele subeictive (care-s executate de un comerciant si automat devin fapte de comert ). Daca
acest fapt e efectuat de un comerciant in raport cu alta persoana aceast fapt e de comert si fata de
cealalta persoana care nu e comerciant.
Cum se deosebeste un gen de altul? ( )
Desfasurata de:
-cetateni / asociatiile lor
Intreprinzatorul individual, gospodaria taraneasca , patenta de intreprinzator are propriul cod
fiscal , unde toate actiunile comerciale se inregistreaza acolo
Asociatiile de cetateni : SC, intrepreinderile, COO,
PROFESIILE LIBERALE?
ONG???
UNIUNE,CONCERN???
-In mod independent ( intreprinzatrul nu are organ ierarhic superior, nimeni nu ii indica ce,cand
,unde sa faca? Nu tre de confundat : fondatorul nu e intreprinzator (agentul economic e subiectul
inregistrat). Fiecare antreprenor are Vointa proprie (la pj vointa la inceput e formata prin :
fondator, sau adunarea generala (organul suprem de decizie-ia decizii privind activitatea societatii,
strategia ,politica, genurile de activitate, pe cine numeste administrator,auditor, actele de constituirece tine de aspecte majore, importante pt societate). Aceasta vointa e exteriorizata prin
administrator(sau conducator ) organ executiv (executarea hotararilor organului suprem ).
Administratoul pe langa hotararile importante adoptate de AGA, mereu incheie contracte de munca,
comerciale,adica administreaza activitatea curenta a societatii )
PATRIMONIU PROPRIU e un calificativ al independentei societatii ( el nu apratine cuiva, ci e al
lui. Prin vointa fondatorului e administrat acest patrimoniu )
-Din propria initiativa ( Nu a fost impunere de a practica aceasta activitate. )
-In nume propriu ( ne duce gandul la denumire, caci ea trebuie sa fie unicala . Exceptiile de la

principiul unicitatii denumirii (daca se schimba forma de organizare juridica se considera ca

denumirea e alta ) . Pt a suplini acest nume propriu vine Codul Fiscal , IDNO-cod unic de
identificare .
Numele propriu prevede si stampila , IDNO)
-Raspundere patrimoniala proprie ( o consecinta a survenirii riscului obiectiv sau subiectiv.
Trebuie de facut diferenta intre raspunderea limitata si nelimitata.
LIMITATA - limita patrimoniul propriu / se limiteaza la patrimoniul societatii (fondatorul rs doar in
limita aportului adus )SRL, SA, membrii cooperativelor, intreprinderileo de stat
NELIMITATA limita patrimoniului propriu si al fondatorului (fondatorul raspunde cu tot
patrimoniul sau pe langa ceea ce a depus in patrimoniul societatii comerciale))
-Riscul propriu ( Activitatea daca nu e asociata cu un risc ea nu e activitate de intreprinzator . Riscul
poate fi atat obiectiv(calamitati, secete, caderea cursului valutar) cat si subiectiv (neatentia,
neexecutarea sau executarea necurespunzatoare a obligatiei).
Atat in cazul riscului obiectiv si subiectiv survine raspunderea . Doar ca in cazul riscului obiectiv
raspunderea survine prin lege, trimitere se face la fortele majore(facandu-se trimitere l asimpplul
fapt confirmat de antreprenor nu e deajuns, mai trebuie de prezentat un certificat eliberat de organul
competent (Camera de Comert si Industrie ) pentru a confirma aceasta ) , )
-Scopul de a obtine o sursa permanenta de venit ( nu se limiteaza doar la scopul de a obtine UN
venit, caci nu e doar activitate de intreprinzator .
Scopul deosebeste in pj cu si fara scop de profit, Scopul determinadaca-s comerciale sau nu.
Sursa permanenta de venit situatia trebuie privita in ansamblu, si scop si
initiativa,independenta.Punand accentul pe regularitate. Romanii zic ca ei la calificare activitatii
de intreprinzator legale sau ilegale, ei insumeaza toate veniturile obtinute si daca mai mult de
jumatate din ele, sunt din activitatea presupusa ilegala pai ea e ilegala , dar daca )
(elementele activitatii de intreprinzator )
CODUL PENAL stabileste ca e activitate ilegala atunci cand nu e inregistrata , nu are codul unic de
identificare , peudoactivitatea , practicarea activitatilor interzise si neutilizarea marcilor comerciale
si de fabrica cand e cerut de legislatie, activitatea fara licenta
ANGLIA:
activitati de :
-extragere
-prelucrare
-de punere in circualtie a bunurilor materiale
ELEMENTELE ACTIVITATII DE INTREPRINZATOR
2.
Dreptul de a desfasura activitatea de intreprinzator e un dr fundamental , tine de capacitatea de
exercitiu a pj si pf.
PF- 18 ani ,emancipare, casatorie
PJ data includerii in registru de stat a intreprinderilro si organizatiile , cand se primeste extrasul
din registru sau data cand a expirat termenul necesar pentru inregistrarea societatii.
DR DE ADESFARUA ACTIVITATEA DE INTREPRINZATOR : cand apare la pf si pj
capacitatea de exercitiu si folosinta .
PF- 18 sau 16 ani
PJ : inregistrarea
Procedurile postinregistrarea : in cazurile in care pt practicarea anumitui gen se cere licenta, pai nu
se poate practica activitatea pana nu se obtine licenta, autorizatii , sa deschida cont bancar (ca daca
nu are cont bancar pai nici la fisc nu e la evidenta )
Practicarea oricarui gen de activitate neinterzis de lege :

nu e neaparat ca in actul de constituire sa fie incluse toate genurile de activitate . Daca nu sunt
incluse pai tot se paote practica . (art 60 Cod Civil) . DAR anumite genuri de activitate chiar daca
nu-s indicate in actul de constituire trebuie sa fie practicate in conditii specifice (forma, capitalul
social al societatii ).
CONTINUTUL DR DE A DESFASURA ACTIVITATE DE INTREPRINZATOR :
-de a incheia contracte
-comercializa
-de a trage investitii
-de a produce
-de a angaja
-de a lua credite
-de a obtine subventii
-de a avea profit
-de asociere
-de a participa la patronate
La continut dr de intreprinzator exista libertate
Art 6 din Legea cu privire la Antreprenoriat si Intreprinderi (gasim drepturile).
LIMITELE SI INTERDICTIILE
LIMITELE activitatea supusa licentierii anumitor genuri de activitate, pt anumite genuri sunt
limite legate de capitalul social, anumite forme de organizare juridica, numarul de asociati ,;
interddictii ale codului contraventional si penal, activitatile care nu pot fi desfasurate de oricare
intreprinzatori caci e un monopol natural sau de stat , pt cumularea genurilor de activitate
(financiar-bancar..doar ce tine de activitatea financiara)
MONOPOL DE STAT - statul prin anumite relgementari ale sale limiteaza gentii economici de a
activa , deoarece presupune un risc sporit , si un control direct asupra intreprinderii care practica
acest gen de activitata
MONOPOL NATURAL- se formeaza de la sine. Datorita circumstqantelor ecologice, naturale,
economice se formeaza sit cand un anumit gen de activitate se practica de un nr determinat de
agenti economici (gari aeriene, gari feroviare). Tehnologic nu e avantajos sau e imposibil de a mai
activa cineva in asemenea mod.(deszapezire si colectarea gunoiului).
PROFESIUNILE LIBERALE
Inainte , aceste activitati erau specifice oamenilor liberi (arte libere). Cu timpul acestea au devenit
profesii. ( aceasta nu se invata la scoala, e ceva ce se depreinde liber in alta parte decat scoala).
Avand aceste deprinderi, in perioada cand nu se putea face bani pe aceste profesiuni a fost data
posibilitata acestei profesii de a primi onorarii pe aceste activitati.
(inainte oameniii erau sanctionati care incercau s avand picturietc) pt aceasta s-au pus
onorariile . Primesc o plata cu ocazionala care se achita unor aptitudini legata de profesia sa care e
exercitata liber (nu in raport cu angajatorul).
- E vorba de o activitate intelectuala , tine de un aspect al muncii intelectuale
- Aceste activitati nu sunt subordonate (omul e liber , decide singur cce sa faca ,ce sa cante,sa
dseneze .
Medicul , pe timpuri , avea propria sa metoda de tratament.
- Nu are scop de a obtine profit(se face din palcere)
- E subordonata anumitor grupuri , caste ce-au organe de autoreglementare .
- Nu se pun in circuit bunuri (doar cunostinte)
- Nu e suportat riscul

Se practica personal(nu poate fi cesionata)

E practicata de o persoana pe cont propriu fara a fi angajata
Profesia liberala nu e activitate de intreprinzator . E o exceptie, cand se obtine un venit si e raportat
la fisc iar din punct de vedere al fiscului acesta e calificat drept intreprinzator.
Ceva timp in urma a fost introdusa o notiune in Codul Fiscal : profesie libera.
Din punctt de vedere a dr fiscal, orice prsoana(liber perofesiunost) care obtine un venit, onorariu e
obligata sa obtina de la stat un cod fiscal (nu ca intreprinzator) separat petru a achita impozite .
Pe de-o parte e liberala, pe de alta parte , politicile promovate la nivel UE vorbeste despre business
activity. Se face referire la dezvoltarea businessului mic si mediu pe baza liberilor profesionisti.
Datorita acestui fapt e tendinta de a califica , de a diviza liber profesionistii ca activitati care
niciodata nu pot fi practicate de intreprinzatori ( expres e prevazuta in lege: avocat, mediator ) si
alte activitati : medicina, arhitectii, ingineri, designerii, contabilii .
Acum e o perioada de tranzitie a libre profesionistilor intr-o categorie de liber profesionisti care
practica de activitate de intreprinzator.

Tema 3: Reglementare juridica a activitatii de intreprinzator

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Obligatia intreprinzatorului de a obtine licenta

Particularitatii licentieirii diferitelor activitati de intreprinzator
Obligatia intreprinzatorului de a tine contabilitatea
Obligatia intreprinzatorilor de a exercita activitatea in limita concurentei licite
Obligatia intreprinzatorilor de a plati impozitele
Obligatia intreprinzatorilor de protectie a mediului (singuri luam)
Obligatia intreprinzatorilor de a respecta standartele(luam singuri)

Cod Civil
Legea cu privire la AI
Legea c u privire Principiile de baza a activitatii de intreprinzator
Legea privind implimentarea ghiseului unic in activit de intreprinzator+hot Guv privind
unele masuri de implimentare a ghiseului unic (nr 778 din 2013)
Legea privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator
Ordinul ministerului economiei in cumul cu camera din licentiere ( din 2006 ) conditiile de
licentiere pt fiecare gen de activitate de trecut vizual
Lgea contabilitatii
Legea cu privire la autorizarea activitatii de intreprinzator (nr 160)
Legea concurentei din 2012
Codul fiscal
Legea privind protectiamediului inconjurator
Legea orivind legea condumatorului
Legea cu privire la standartizarea nationala (2016)
1.
Statul impune anumite reguli de activitate in diferite domenii , reguli de comportament pe piata si
stabileste niste drepturi si obligatii(de a obtine licenta, de a tine evidenta contabila, de a pastra
mediul, de a plati impozitele, de a exercita activitatea in limita concurentei legale, de a te conforma
anumitor standarte).
Licentierea , autorizarea - contactul intreprinzatorului cu autoritatile adm publice e reglementat prin
mecanismul ghieului unic . (e implimentat la ft putine autoritati ale APC)
GHISEUL UNIC acel mecanism ccare permite intreprinzatorului sa aiba un singur contact cu
organele APC sau APL. Scopul e de a facilita , imbunatati fluxul circuitului documentelor care au
legatura cu activitatea de intreprinzatpr desfasurata de agentul economic.

Intreprinzatorul vine o data ,depune documentele apoi vine sa le ia .

In toata lumea , acest ghiseu unic presupune nici o vizita, ci doar un singur contact cu autoritatea
(doar se expediaza documentele mai mult nu se face nimicdeja se primeste prin mail fie refuzul,
fie anexarea uni act lipsa, ..)..
La noi , ca si termen a fost preluat , insa ca si mecanism inca nu
La multe autoritati care au platforme deszvoltate IT e posibila depunerea doc prin ghiseul unic
electronic(camera de licentiere, camera inregistrarii de stat, agentia nationala pt reglementarea de
comnuicatii electronice si tehlonogia informatiei ).
LICENIEREA (sunt 44 de genuri de activitate, dar de fapt sunt 48 )sunt acte normative care
vad conditii speciale de licentiere .
Organul care e responsabil pt politica in domeniul licentierii e Ministerul Economiei .
Scopul ,semnificatia licentei :
Licenta e un ACT PERMISIV , esenta acestuia e de a permite de a desfasura un anumit gen de
activitate . Pana nu se are licenta la mana e interzis de a practica acest gen de activitate , deoarece
statului ii pas de sntatea oamenilor . Scopul : de a proteja sanatatea , mediul , investitiile ,
siguranda si securitatea statului .
Licenta e o hartie care daca e gestionata corect afacerea ea costa foarte mult (permisiunea ,dreptul
de a practica acest gen de activitate are valoare patrimoniala inclusa in bilantul contabil) .O
companie care a re licenta pt acest ge n de activitate costa mai mult decat cea care nu are licenta .
PRINCIPIILE DE BAZ
LICENA(notiune) : un act administrativ cu caracter permisiv eliberat de autoritatea de
licentiere care acorda dreptul de a desfasura un anumit gen de activitate indicat in licenta pentru
o perioada stabilita in conditiile stabilite in licenta
(de stiut elementele toate )
LICENIEREA un proces . totalitatea procedurilor de eliberarea , prelungire , suspendare,
retragere, reperfectare , si reluare a valabilitatii licentei . (definitie legala)
Conform doctrinei : e o institutie a dreptulu icivil prin care se asigura protectia dr si intereselor
cetatenilor , respectarea ordinii publice si a bunurilor moravuri.
COONDITII DE LICENTIERE - totalitatea cerintelor stabilite de legi a caror respectare e
obligatorie pt obtinerea licentei si mentinerea valabilitatii ei .
E-licentiere platforma electronica pt aplicarea in practica a licentierii ca proces .
Licena e un document de stricta evidenta (anexa la licenta- conditiile pe care tre sa le respecte
agentul economic pt a mentine valabilitatea licentei licenta contine 2 pagini,, una nu e valabila
fara alta)
AUTORITATILE DE LICENTIERE:
- Camera de Licentiere
- Banca Nationala a Moldovei (pt moneda electronica )
- Consiliul Coordonator al Audiovizualului
- Comisia Nationala a Pietei Fiannciare
- Agentia Nationala pt reglementarea in energetica
- Agentia nationala pentru reglementarea in Cominicatii Electronice si Tehnologia Informatiei
Toate genurile de activitate : art 8 din Lege (48 genuri de activitate)

CRITERIILE de DETERMINARE A GENURILOR DE ACTIVITATE SUPUSE LICENTIERII:

- Sa nu dubleze o alta procedura de autorizare ( sa nu fie autorizat , controlat, verificat,
impuse conditii de catre altcineva )
- Fie sa implice utilizarea anumitr resurse limitate ale statului (frecvente , radio, apa, energi
termica , ) , fie acest gen de activitate e pasibila de a prejudiciaa drepturile , interesele
legitime, sanatate cetatenilor, a mediului inconjurator si a securitatii statului.
Procedura licentierii pentru obtinerea licentei se depune DECLARATIE (nu cerere) + la aceasta
declaratie semnata sunt anexate doc indicate in ordin.
DECLARATIa e depusa :
-fie personal,
-fie prin scrisoare recomandata ,
-fie prin spin serviciul e-licentiere ,
-fie prin posta electronica .
Datele din declaratie se verifica conform principiul ghiseului unic.
Declaratie se inregistreaza duap care se elibereaza un borderou cu indicarea actelor receptionarii,
data si persoana care a receptionat.
Dupa receptionare ar putea fi situatia ca organul de licetiere sa refuze aceasta receptionare
instiintand solicitantul de licenta despre motivele refuzului inregistrarii declaratiei de licenta ( fie nu
e semnata de persoana competenta , fie a fost incalcata procedura de inregistrare(s-a constatat ca
plicul nu a fost cu aviz de recomandare )) .
In termen de 3 zile se instiinteaza despre temeile de refuz.
SE adopta decizia in termen de 5 zile de la data inregistrarii declaratiei, decizia de eliberare sau de
refuz de eliberare a licentei. (acceptarea tacita )
Se elibereaza decizia , se achita taxa pentru licentiere (in termen de 30 zile) si dupa achitarea taxei
se perfecteaza licenta .
PROCEDURA:
1. Depunerea declaratiei + anexele : fie e respinsa(in 3 zile se anunta), fie e acceptata
2. Daca e acceptata :e elaboreaza decizia care se ia in 5 zile
3. Achitarea 30 zile(max)
4. Perfectarea (3 zile din data achitarii(au intrat banii in contul Camerei de Licentiere)
TAXA PENTRU LICENTIERE :
Pentur marea majoritate a genurilor de activitate: 3250 lei .
Sunt si exceptii :
-pt farmacii rurale : 2340 lei(daca farmacia e cu specific veterinar : 390 leidaca e cu specific
veterinar in localitate -GRATIS)
-taxele eliberate pt genurile de activitate strategige pt bugetul statului: jocuri de noroc( mai mult de
jumatate de milion de lei pentru o masa . La acestea se achitai n fiecare an, nu ca la celelalte ) ,
productie alcoolica, productie petroliera
SCUTIRI : 2 categorii:
- daca societatea solicita licenta pe parcursul a 1 an din moment ce a fost inregistrata statul
ofera 50 % reducere la taxa de licenta (nu e aplicabila la
- 100% ce tin de depozitarea cerealelor (nu exista cum) si activitatea farmaceutica veterinara
in localitati rurale.
Pt genurile de activitate prevazute in legi speciale (audit, asigurare , bancare) taxele sunt stabilite
in legi speciale , nu in aceasta generala.
REPERFECTAREA LICENEI -schimbarea oricaror date incluse in licenta . ( o exceptie : nu va fi

necesara reperfectarea in cazul cand se schimba datele cu privire la mijloacele de transport incluse
in Anexa de licenta in genul de activitate :Transport cu plata)
Obligatia de adepune cererea apare din data ce apare acest temei , dar nu mai tarziu de 10 zile .
Adoptarea deciziei : in termen de 10 zile lucratoare . Se aplica principiul acceptarii tacite.
In cazul reperfectarii termenul nu se extindee.
Licenta neperfectata , care contine alte date decat cele de facto se considera nevalabila si survin
consecintele pt practicare ilegala a activitatii de intreprinzator.
Taxa pentru reperfectare : 10 % din taxa pt licenta dar nu mai mult de 585 lei . ( la jocuri de noroc :
16000 lei )
SUSPENDAREA :
-cererea titularului licentei
-neachitarea la timp a taxei
-nerespectarea termenului de depunere a cererii de eliberare a dublicatului
-desfasurarea genului de activitate de o subdiviziune a acesteia fara a avea o copie autorizata a
licentei
Decizia de suspendare se aduce la cunostinta : 3 zile din data suspendarii.termenul maximal nu
paote depasi 2 luni
RETRAGEREA : aca e retrasa : taxa nu se restituie , trebuie sa se obtina alta licenta
-cererea titularului
-decizia cu privire la anularea inregistrari ide stat aprobata de instanta sa u Camera de Inregistrare
-Depistarea numitor date neveridice in doc prezentte
-Transmiterea licentei altuia
-neinlaturarea a termenulu istabilit a incalcarilor care au dus la suspendare
-nerespectarea a doua oara a prescripriilor privind anularea incalcarilor
-neachitarea semestriala , trimestriala a taxei
TITULAR DE LICENTA : solicitant de licenta:
-pf sau pj indiferent de for a de organizare juridica ,
-pf sau pj indiferent de tipul de proprietate (publica sau privata ) ,
-rezident al RM + persoanele fizice care in temeiul unor altor acte speciale au dr de a solicita
licenta (liber profesionistii ?..)
Titularii patentei de intreprinzator nu au cum sa obtina licenta !
ACTIUNEA LICENTEI IN SPATIU:
Actioneaza pe intreg teritoriul RM dar si in afara teritoriului cand RM are tratate de colaborare cu
alte tari ( avem doar in domeniul constructiilor cu Rusia ) sau licenta limiteaza spatiul geografic de
actiune a acestuia la un anumit punct comercial, o anumita adresa juridica .
Cele mai deseori, probleme se intampla in recunoasterea licentelor strainilor in RM (sunt multe
companii straine fac treaba noastra , businessul hotelier, restaurantele , in sistemul ed invatamant ,
domeniu medical si farmaceutic)
2.
Licenta e o autorizatie .
1. Autorizatia include in sine orice act cu caracter permisiv , inclusiv licenta .
2. Legea 160 , cu privire la autorizarea activitatii de intreprinzator stabileste
nomenclatorul actelor permisive necesare de obtinut in activitatea de
intreprinzator . Acest nomenclator e o lista exhaustiva, autoritatile adm publice
nu au dreptul sa solicite alte acte ..acesta se modifica ft des . Anul acesta , 2016 ,
au fst excluse 104 acte cu caracter permisiv , dar , au fost incluse altele 30 .
Licenta e un act cu statut juridc special reglementat de legea cu rpivire la licentiere.

Autorizatiile se prevad in nomenclator : denumire, pret, peridiocitate .

3.
Contabilitate
E tinuta in limba de stat si in moneda nationala .
Ea e destinaata / e aplicabila pf sau pj care practica activitatea de intreprinator + reprezentantele si
filialele nerezidentilor inregistrate in RM indiferent de : forma de organizare juridica si tipul de
proprietate .
E interzis ca entitatile sa detina , cu orice titlu, orice active, orice mijloace fara ca acestea sa fie
inregistrate in contabilitate . In contabilitate se indica daca bunul se afla in proprietatea sa sau nu .
Pentru tinerea evidentei contabile e responsabil administratorul . In SRL : conducatorul,
SRN(nelimitata) : asociatii sau partenerii , intreprinzatorul individual proprietarul .
CONTABILITATE un sistem de
1. colectare ,
2. identificare ,
3. grupare ,
4. prelucrare,
5. inregistrare si
6. generalizare a elementelor contabile
ELEMENT CONTABIL activele , capitalul prorpiu, datoriile, imprumuturile , cheltuielile,
veniturile ,
FAPT ECONOMIC o actiune , tranzactie , o operatiune , un eveniment care modifica sau pot
modifica elmentul contabil .
DOCUMENT PRIMAR / JUSTIFICATIV - in temeiul caruia se naste obligatia , justifica faptul
economic o confirmare documentara fie pe suport de hartie, fie in format electronic care justifica
efectuarea unei operatiuni economice.
RAPORT ANNUAL include situatiile financiare , raportul conducerii si raportul auditorului sau
cenzorului (organul de control).
CARTEA MARE registru generalizator al conturilor intocmit in scopul controlului corectitudinii
inregistrarii in conturile contabile si intocmirii rapoartelor financiare. E registrul in care-s
sintetizate cifrele din toate celelalte registr(r. salarial, al activelor, al pasivelor) si se suprapun cifrele
pt ca ulterior sa ne da aceeasi cifra atat la activa cat si al pasive.
LEGea din 2007 stabileste 2 tipuri ale contabilitatii:
- Financiara : acel sistem de colectare , prelucrare etc a informatie care se face in scopul
raportarii catre organele publice
- De gestiunii : sistem de colectare a elementelor contabile necesare pt intocmirea rapoartelor
necesare de prezentat conducerii societatii si cenzorilor pe intern, care ne ajuta sa planificam
gestiunea si administrarea societatii .
Tipuri de sisteme contabile :
- Contabilitate in partida simpl (sistem contabil in partida simpla): care reflecta inregistrarea
unilaterala a operatiunilor economice (intrat sau iesit , achitare, )
E necesara in cazurile : intreprinzator individual, gospodarie taraneasca . Rapoartele ,

situatiile financiare nu se prezinta.

In aprtida dubla : care reflecta faptele economice in baza dublei inregistrari (adica actiunile
sunt inregistrate atat la activ cat si la pasiv
veniturile vor fi calculate : activ-activ = venit
E obligatoriu sa se faca in urmatoarele cazuri: nr mediu personalului nu mai putin de 9 pers,
vanzarile pe mediu nu mai mic de 3 mln lei, valoarea de circuit nu depaseste 3 mln lei
annual . cu situatie financiare simplificata .
E cu situatii financiare:
- simplificate(se prezinta in cazurile cand cumulativ sunt intrunite acele 3 conditii) si
- complete (Jocuri de noroc, asigurari, fonduri de investitii, companii fiduciare, org de
microfinantare, organizatii de imprumut, case de schimb valutar) .

Etapeele de tinere a evidentei contabile :

1. Intocmirea documentelor primare si centralizatoare :
nu e acceptat spre evaluare daca are stersaturi, corectari can u e admis in a
doua etapa. Toate formularele justificative trebuie sa fie unice / de stricta
evidenta .
Coca-Cola emite facturi pe forma sa de factura , Green Heels , Union
Fenosa , Apa Canal .
Completarea acestor doc justificative nu se permite a se face cu cerneala
colorata , cidoar albastra sau violeta. In limba romana se intocmesc .
2. Evaluarea acestora si recunoasterea elementelor contabile:
se face in temeiul standardelor internationale de raportare financiara sau in
stadarele nationale. RM e in procesul .. de la international la nationa.
3. Reflectarea informatiilor in conturile contabile:
entitatea care aplica sistemul de evidenta dubla e obligat sa tina evidenta
tuturor elem contabile in registrele contabile in baza anumitor conturi
contabile .- facem apel la standardele nationale sau internationale
4. Intocmirea registrelor contabile :
registrele sunt obligatorii(cartea mare, balanta de verificare.. pe suport de
hartie sau electronic) si facultative.
Inventarierea doc contabile:
de reoreganizare sau incetare a activitatii.
Intocmirea Cartii Mari a balantei de verificare si a rapoartelor financiare :
sunt semianuale si anuale (in tocmite numai pt entitatile de interes public iar
suplimentar mai prezinta si raportul conducerii si auditorului).
Continutul difera in dependenta daca situatia financiara e simpla sau
completa (se prezinta pe langa bilant .situatia fluxuriloe in numerar, si notele
la situatia financiara)
4.
Art 26 Constitutie RM , Legea 145 din 1992 art 7,8, Legea privind protectia concurentei din 2012
(nu din legea din 1992 privind lim activ monopol si dezv concurentei si nici Legea din 2000 cu
privire la prtect concturentei)
Organul de reglementare e Consiliul Concurentei :
Reglementeaza si supravegheaza protectia concurentei pe piata RM
CINCURENTA : rivalitate economica existentea sau potentiala intre 2 sau mai multe intreprinderi
independente pe o piata relevanta cand actiunile lor limiteaza efectiv capacitatea de a influenta
unilateral circulatia produselor pe piata respectiva , stimuleaa progresul tehnic, stiintific, si creste
bunastarea consumatorilor .

ELEMENTe:
-rivalitate
-intre inreprinderi independente (2 si mai multe)
-rivalitate existenta sau potentiala
-piata relevanta
- actiunea de influentare unilaterala
(rivalitate care limiteaza capacitatea intreprinderilor sa influenteze unilateral circulatia produselor )
-stimuleaza progresul tehnic stiintific si creste bunastarea consumatorilor
Concurenta - Confruntarea intre agentii economic pentru castigarea si conservarea clientelei precum
si in scopul propriei rentabilizari (Stanciu Carpinaru)
Birsan : concurenta- o libera competitie intre agentii economici care ofera pe o piata determinata
produse sau servicii identice sau asemanatoare desfasurat in scopul de a extinde .
CARACTERISTICILE:
- E un element care poate aparea doar intre intreprinderi agenti economici care ofera produs
identic sau similar
- Mereu e o competitie libera , oamenii vor,agentii economici vor sa concureze
- Are loc doar pe o piata determinata (piata determinata- e un factor determinant in
dependenta de diferite criterii.
In linii mari , aceasta e locul unde se intalneste cererea cu oferta.
Sau e acel mecanism de interactionare a consumatorului cu furnizorul. )
- E o stare continu (nu e stare de moment ) . In analiza acordurilor anticoncurentiale aceste 4
elemente se iau la baza
CONDITII PENTRU EXSTENTA CONCURENTEI :
- Sa fie liberalizata activitatea de intreprinzator (alege genul de activitate care il doreste )
- Liberalizarea preturilor si tarifelro (fiecare agent economic tre sa fie liber in stabilirea
pretului cu propria marja de rentabilizare a preturilor sale )
- Existenta unui nr de agenti economici suficient pt a avea concurenta
MONOPSON- mai multi agenti economici si un singur consumator
- Asigurarea cadrului legal (toate treaba cu protectia concurentei e foarte interpretabila . In
general, concurenta e o materie de apreciere : e cocurenta sau nu e intre 2 agenti, exista un
acrod anticoncurential sau nu , exista abuz de situatia dominanta a agentului economic la
toate aceste intrebari care au efect de sanctiune pecuniara trebuie sa dea rs Consiliul
Concurentei.
Dupa anumite investigari , acesta poate da raspunsuri .
Mult depinde de juristul care merge in instanta si argumenteaza . Specialisti in domeniul
concurentei sunt ft putini.
Cel mai important in a stabili o practica anticoncurentiala e de a dovedi, a proba aca exista efect
negativ. Cand Consiliu Concurentei probeaza ca acest acord are efect negativ asupra pietei atunci
e o practica anticoncurentiala .
FUNCIILE :
- Formarea preturilor
- Reglarea cererii si ofertei
- Imbunatatirea produsului
- Distribuirea , repartizarea masei baneste intre agentii economici
ACTIUNI INTERZISE:
- Acordurile anticoncurentiale : regula generala : ele sunt de drept nule .

EXCEPTII:
*Tre sa intruneasca 4 conditii :
1. Are dr scop dezvoltarea progresului tehnico-stiintific
2. Asigura consumatorului o parte echitabila din beneficiul obtinut
3. Nu impun intreprinderii anumite restricti
4. Nu ofera intreprinderilor posibilitatea de a elimina prin acest acord concurenta
*ACORDURI DE IMPORTANTA MINORA
Daca acese acoruri sunt pe orizontala, atunci cota pe piata a acestor participanti
(impreuna)nu tre sa depaseasca 10% din 100.
Daca e vorba de veritciala, atunci nu paote depasi 15% cota pe piata a fiecarui agent
economic participan. Daca acest acord e in aceste limite, pai se considera ca e de importanta
minora si nu dauneaza.
EXCEPTAREA ACORDURILOR DEI MPORTANTA MINORA :1 prin ele se stabileste
pretul la bun, 2 se imparte piata ,3 se falsifica licitatie

Acordul anticoncurenta paote fi atat pe verticala(produsul final depinde de cel care

face..unul produce, altul vinde ) cat si pe orizontala(aceeasi activitate ) .
Acorduri de a cumpara sau nu de la concurenti, stabilirea unor conditii ilegale ,
acorduri trucate(cele mai dese cazuri se intalnesc la licitaii . Sunt 2 feluri trucuri : agentul
economic ca agent economic care participa simuleaza (prin acordcu alt agent preia
experienta sa si datorita acesteia castiga la lciitatie ), oferta trucata se demonstreaza atunci
cand o companie mare mai are companii mai mici: se anunta licitatie , si participa acestea
mici, si castiga tot una din ele in final,adica nu au fost concurenti ))
Abuzul de situatia dominanta pe piata : HOT PLENULUI CONSILIULUI
CONCURENTEI CU REFERIRE LA INVESTIGAREA PIETEI FARMACEUTICE
pozitie dominanta pozitia de putere economica a intreprinderii care ii permite acesteia sa
limiteze influentarea preturilor , terifelor sau alte chestiuni ce tin de circulatia bunului pe
piata . Agentul are pterea de a putea unilateral sa schimbe regulile de joc (nu ii pasa de
ceilalti).
Conform legii noi , daca agentul ocupa 50% si mai mult pe cota de piata e considerata ca
intreprindere ce ocupa o pozitie dominanta pe piata.
Ocuparea pozitiei dominante pe piata nu e ceva ilegal. Ilegal e a face abuz de acesta pozitie
dominanta pe piata .
factorii de care tre sa tina cont Consiliul Concurentei daca e sau nu dominanta :
-marja de 50 %
-gradul de expansiune si nielul de intrarre pe piata a concurentilor
-puterea compensatorie a cumparatorilor.
Situatii cand legile le califica ca si abuz de situatie dominanta(lista ilustrativa):
*impunerea anumitor preturi
*limitarea producerii, vanzarilor
*impunerea anumitor limite la spatiul de comercializare, teritoriul de comercialziare
*stabilirea unor conditii ilegale ai agentilor economici
*conditionarea incheierii contractelor
Restrangerea publica a concurentei (acordurile dintre agentii economici si organele publice :
favorizarea anumitor actiuni ) :
vointa org publ in restrictionarea concurentei
favorizarea anumitor agenti economici
limitarea numitor intreprinderi
stabilirea anumitor cerinte discriminatorii
Concurenta neloiala :
*compararea produselror (fara expertize medicinale)

*utilizarea aproxim a ainceleiasi marci

*inform defaimatoarete
CONCENTRAREA ECONOMICA :
Sunt 3 cazuri :
- Preluare : X+Y= X cu putin Y
- CREARE : X+Y=Z
- Fuziune : X+Y=XY
Ele erau independente, s-au unit/ concentrat. Concurenta e afectata, sau poate fi afectata . Consiliul
Conucdrentei trebuie sa constate ,de aceea toate cazurile de concentrare economica tre sa fie
notificata Ccondiliului Concurentei .
E supusa notificarii concentrarea economica care are urmatarele pragur :
1. Cifra totala a intreprinderilor implicate , cumulativ , e de 25 mln lei (fata
de toti ) si cifra a fiecarui agent economic participant la concentrare e de
10 mln lei .
Sunt exceptii : cand detinerea partilor sociale e cu titlu profesionist
PROCEDURA :
4 etape de avizare a concentrarii :
1. consultari de prenotificare
2. Notificare tranzactiei (fiecare notificare tre sa fie facuta pana la
semnarea tranzactiei)
3. Prima faza de investigre ( consiliul investigheaza daca poate fi admisa
aceasta concentrare economica sau nu )
4. A doua faza de investigare : consiliul a ajuns la concluzia ca e
necesara a doua faza de inchestigare (nu e clar daca doc prezentate de
societati ar fi considerata ca si o concentrare abuziva sa nu )
Apoi consiliul emite decizia : se respinge sau nu concentrarea
economica

TEMA 4 : SUBIECTELE DREPTULUI AFACERILOR

1.
2.
3.

Intrepinzatorii subiecte a dr afacerilor

Intreprinzatorul persoana fizica
Persoana juridica ca subiect a dr afacerilor

Cod Civil
Legea cu privire la inregistrarea de stat a pj si a intrepr individual
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi
Legea cu privire la patenta de intreprinzator
Legea cu privire la gospodariile taranesti
Hot Guv privind integistrarea gospodariilor taranesti
Legea privind comertul interior
1.
Subiecti : pf, pj , statul prin intermediul organelor sale
Raport juridic : apare intre pf(intrepr individual(gosp taraneasca ), patenta )sau pj si organele
statului .
Antreprenor avem in legea cu privire la antreprenor si antreprenoriat (practica orice gen de
activitate neinterzis de lege --- e mult mai larga ); ca parte a contractului de antrepriza (cel care

executa niste lucrari).

Agentul economic include si antreprenorul , avocat (platile impozitelor), in legea
contabilitatii(toti sunt agenti economici care duc contabilitatea) toti care practica o activitate
economica sunt agenti economici.
COMERCIANT e mai ingusta caci presupune doar actul de comercializare(legea privind
comertul interior) , in sensul larg nu e doar cel care vinde ci si cel care prodce (caci are scop de
vanzare)
INTREPRINDERE devine sub de dr din momentul inregistrarii ei (e veche reglementarea ) , e
sub de dr , insa are si un alt sens : obiect de drept . Mai intai de toate e un obiect , un complex
patrimonial unic ce cuprinde totalitatea dr si oblig ce le detine o persoana juridica . Cand devine
subiect de drept, nu e obiectul. Ea paote fi vanduta , donata, impartita, vanduta pe parti si cu
privire la ea vointa si-o manifesta pj care o detine .
PERSOANA FIZICA : art 26 Cod Civil pf are dr sa practice activitatea de intreprinzator fara a
constitui o persoana juridica din momentul inregistrarii ei in calitate de intreprinzator individual ..
CONDITIILE :
-capacitatea de exercitiu : 18 sau 16 ani
Detinerea functiilor incompatibile a activitatii de intreprinzator : functionarii publici(vamesi,
inspectorii fiscali), deputatii, procurorii, judecatorii . In legea cu privire la avocatura avocatilor li
se permite sa practice activitatea de intreprinzator . CONTRAVINE eticii proesiei de avocat, e o
profesie nobila ce presupune un anumit comportament . insa nu impiedica sa detii cu titlu de
proprietate anumite actiuni , parti sociale la o anumita societate pe actiuni.
Spre deosebire de asociatii SRL , SNC(in nume colectiv) si SC(in comandita ) sunt considerati
intreprinzatori.
SNC I pana la 20 persoane care poarta rs nelimitata : SPECIFICUL: decid sa se asociee, sa creeze
aceasta societate si sa practice toti , nu societatea , aceasta activitate de intreprinzator. Toti au dr
de administrarea si reprezentare a societatii (incredere reciproca intre asociati) .
SC: 2 catedorii de asociati , una se aseamana cu asociatii din SNC (comanditati raspund
nelimitat ) , cealalta categorie de asociati au acelasi statu ca si cei din SRL (comanditari raspund
limitat in limita aportului adus, ei sunt finantatorii societatii) . Comanditati au dr
deplin.comandiatarii au dr de a reprezenta daca sunt delegati. E bazat pe incredere insa o parte
dau doar banii pentru ca cealalta sa ii dirijeze, are inceredere deplina in ei .
Si SNC si SC nu se bucura de popularitate in RM . AU fost create deoarece oamenii puteau ceva
sa faca , o activitate indinspensabil legata de persoana , asociat ca : pictura (se paote de desenat
insa nu se avea resurse financiare ; coaserea hainelor pt vindere (cu cat mai mult se lucreaza cu
atat mai mult se castiga) .
La SC cand se are inceredere ca se coase ft bine si se depun eforturi maximale insa pt asta nu
sunt finante . Nici pt un moment nu exista dubiul ca banii se vor cheltui aiurea .
La SRL presupune munca proprie : ei muncesc, desfasoara aceasta activitate.
La SA habar nu se are de strategiile, bussines planurile , care e procesul de producere, cati
salariati sunt, cine e director . S-a cumparat 10 actiuni e investitie in capitalul social. Nu se
face nimic ca acea societate sa practice activittea de intreprinzator , dar exista dreptul de a vota .

SRL : societati de tip hibrid : pe de-o parte au elementul de persoane, pe de alta parte : elementul
de capital. ( in literatura de specialitate).
IN realitate : nu se are nimic cu elementul de persoane , deoarece lumea infiinteaza societatea
SRL , numeste un administrator si practica activitatea de intreprinzator societatea , el primeste
doar beneficiul.
O teorie : in cazul in care SRL are un singur fondator, iar el e si administrator atunci aceasta
persoana de parca ar practica activit de intreprinzator, deoarece vointa pf coincide cu vointa pj.
MICII COMERCIANTI : lege cu privire la comertul inteior , art 17 cu indecele 8/ 9 (nu demult
inclus in lege) , stabileste o notiune noua in reglem juridica a activit de intreprinztor.
Micii comercianti sunt pf care nici macar nu necesita inregistrare si nici nu necesita vre-o
evideta la oricare organe de stat . Conditia e ca acestia sa comercializeze doar productia proprie si
doar in spatiile special amenajate pt aceasta (pietele) .
Acum li s-au dat regim juridic separat , nu li se cere sa se inregistreze si nici sa obtina patenta .
PERSOANA JURIDICA : statul , administrativ-teritoriale alte aut publice- nu au activitate de
intreprinzator , si nu desf activit de intrepr in nume propriu. Dar ele pot participa la raporturile
juridi de dr afacerilor prin :
- Fondarea intreprinderilor municipale si de stat
- Interventia sa in activit de intreprinzator prin reglementari juridice
PJ de dr privat poate fi sub de dr afacerilor fie ca e cu scop lucrativ sau nu .
INTREPRINZATORUL INDIVIDUAL : pf poate fi sub al dr afacerilor .
Denumirea trebuie sa fie neaparat numele persoanei intreprinzatorului individual .
nu toate genurile de activitate pot fi desfasurate de inttreprinzatorul individual (n u pot fi companii
de asigurare , companii de audit )
Codul Civil , art 14 din legea 845 (antrepren si intrepr ), art 28 din legea privind inregistrarea pers
juridice .
Interprindere individuala- intreprinderea ce apartine persoane cu dr de propr privata sau membrilor
acestuia se echivaleaza cu intreprinzatorul individual . Parca se creaza o dublare ( pf ii apartine
statutul sau de comerciant ) definitia nu e reusita dupa profa . caci intrepr individual e o calitate
obtinuta de cetatean odata cu inregistrarea ( I se atribuie un cod fiscal ) , achita impozite in baza
aceleasi declaratii de venituri nu putem dubla aceasta pf in intreprinzato si neintreprinzator, mai
ales avand in vedere ca rs pt activitatea practicata de intreprinzatorul individual e nelimitata (rs cu
tot patrimoniul sau pt obligatiile intreprinzatorului individual ) . Patrimoniul intreprinzatorului
individual e inseparabil de patrimoniul cetateanului.
Pf paote practica act de intreprinzator numai dupa ce se inregistreaza cu exceptia micilor
intreprinzatori si titularilor patentei de inreprinzatori.
ORGANIZAREA INTERNA : intrepr individual are dr sa numeasca un administratot , director pt
administrarea activitatii desfasurate de intreprinzatorul individual . AVANTAJE : E tinerea
evidentei contabile simplificate , si la lichidare e tot e procedura simplificata comparativ cu pj .
INCETAREA ACTIV INTREPRINZATORULUI INDIVIDUAL :
- Decesul
- Hot instantei de judecata care stabileste radierea intreprinzatorului individual
- Cererea intreprinzatorului individual cu conditia ca nu are restante la buget
GOSPODARIA TARANEASCA : in agricultura exista un singur tip de intreprindere individuala
(gospodaria taraneasca ) e aceeasi intreprindere individuala in domeniul agricol . E o lege separata
ce reglementeaza statutul lor juridic ce stabileste niste prevederi specifice .

Gospodaria taraneasca intreprindere individuala bazata pe propr privata asupra terenurilor

agricole si asupra altor bunuri pe munca personaala a memvrilor agricolo cu scopul obtinerii.
E posibila si luarea in arenda (dar neaparat sa avem si in propritate privata ) , si munca persoanal
PARTICULARITATILE G: (lege cu privire la gospodariile taranesti din 2000, Hot guvernului cu
privire la inregistrarea gosp taranesti-a doua e optionala)
-denumirea gospodariei tre sa contina numele fondatorului in denumire
-specificul achitarii impozitelor
-genul de activitate e in exclusivitate in domeniul agricol
-fondatorul G tre sa detina cu dr de proprietate privata terenul prelucrat in cadrul gospodariei
taranesti
-in cadrul G , munca fondatorului si a membrilor G tre sa constituie 50 % din totalul muncii
efectuate de catre aceste persoane
-scopul: preponderent prelucrarea pamantului in scopul comercialziarii propriei productii agricole
-inregistrarea : la unit administrativ teritoriale de nivem I in a carui hotare se afla terenul care
apatine fondatorului
-pe langa numele fondatorului G tre sa fie si sintagma GOSPODRIE RNEASC
-conducator a G e persoana care a implinit varsta de 18 ani , comparativ cu alt membru care poate
avea 16 ani
-se admite sa fie contractata munca salariala ca si la intreprindere individuala
PATENTA DE INTREPRINZATOR :
Legrea cu rpivire la reglementarea prin patenta din 1998
- Seamana mult cu o licenta la chip
- E un certifi cat de stat nominativ (e o permisiune data unei persoane care atesta dr acesteia
de a practica genul de activitate indicat in patenta in locul indicat in patenta pe o anumita
perioada de timp . Durata patetei nu e indicata (ea e eliberata fara indicarea duratei))
exista original si dublicat care ramane la organul care o elibereaza. Dublicatul e fix ca si
originalul , insa exista un compartiment care contine cupoane , si in baza acestuia el se
achita si pe patenta in original se inscrie pt cat timp s-a achitat
Pt a obtine patenta se merge la inspectoratul fiscal teritorial (sau unde e domiciliul permanent
sau unde se desfasoara activitatea) e o modalitate de evidenta a veniturilor .
Patenta poate fi solicitata de orice cetatean al RM . si strainul daca are domiciliul permanent in
RM. El trebuie sa aiba dreptul de a adesfasura activitatea de intreprinzator.
Sunt anumite genuri de activitate ca : predarea muzicii, limbilor straine , sectiile sportive,
masaj , veterinarii unde e necesar de prezentat dovada faptului ca se poseda cunostinte .
Obiecte interzise pt comercializare: bunurile supuse accizarii, mobila , bunurile imobile peste 30
m2 .
Se poate de detinut mai multe patente cu diferite genuri de activitate, sau acelasi gen de
activitate dar in mai multe locuri .
E interzis ca titularul patentei de intreprinzator sa incheie contracte cu interprinderea individuala
( aceeeasi persoana) , deoarece e posibil de rs o singura data cu patrimoniul detinut.
INLESNIRI SI GARANTII :
Persoanele pt care legea acorda privilegiid e ordin financiar : doscount din 15-40% din
marimea taxei pt petenta . 15 %- pers care stau la evidenta oficiului fortei de munca, 40% - pt
persoanele care au la intretinrere 10 membri ai familiei . Studentii , invalizii de gradul I si II au
20% .
EXISTA un ghid al intreprinzatorilor

Persoanele juridice
1. Notiunea ,clasificarea , constituirea

Persoana juridica mecanism juridic creat de oameni prin semnarea unui statut, contract , act.
Prin intermediul acestui mecanism , oamenii tind spre anumite scopuri comerciale, necomerciale.
Art 55 Cod Civil , pj :
- Organizatie: organizare proprie ceea ce e asemeni unui organism viu ( cu vointa
- Patrimoniu: mereu e separat de patrimoniul persoanei fizice chiar si in cazul in care
asociatul rs si cu patrimoniul sau pt obligatiile SC sau SNC al carui comanditar este .
- Scop : cu scop lucrativ obtinere profit
- Raspundere : rs cu tot patrimoniul sau. Rs civila, penala , contraventionala. La rs tre sa
exista prejudiciul, fapta ilicita , legatura cauzala
- Capacitatea de a avea dr si de a asuma obligatii si capacitiatea de a fi reclamant si parat
Clasificarea :
Persoane jruidice cu scop lucrativ dupa forma de organizare :
- Societate comerciala: SRL, SA , SNC, SC
- Cooperative : de intreprinzator si de productie
- Intreprinderi : de stat, municipale
Dupa tip : societate de pers(SNC,SC) , capital(SA), hibrid (SRL intruneste elementul de persoane si
elementul de capital)
Persoana juridica cu scop nelucrativ :
Dupa numarul de persoane sau membri:
-unipersonale : intreprinderea de stat, intreprinderea municipala
-colective : SNC si SC (pot avea nu mai putin de 2 persoane , si nu mai mult de 20)
Dupa nationalitate :
- Cu capital autohton : SC XXX
- Cu capital strain : CS XXX SRL
- Cu capital mixt : M XXX SRL
Dupa sursa de provinienta a patrimoniului:
- Public/Privat
- Autohton/strain
Dupa structura capitalului social:
- Unitar ( S , M ,)
- Divizibil (la restul) : pe cote parti(restul) si pe actiuni ( numai SA)
Dupa nr salariatilor si volumul de afaceri : egea din 2006 cu privire la protectia sectorului mic si
mijlociu : clasificarea e necesara pt a fi sustinute de stat intr-o oarecare masura (impozite)
- Micro : nr salariatilor mai mare de 9, volumul : 3 mln
- Mici : nr 49 , V 25 mln
- Mijlocii : nr 249 , V 50 mln

Dupapozitia ocupata pe piata :

-monopoliste
-dominanta
-concurente
Duap posibilitatea emiterilor vvalorilor mobiliare :
-Care emit : SA (emite obligatiuni(atesta faptul unui imprumut acordat societatii care e reintors la
termenul stabilit+procente; cel care imprumuta nu risca ) si actiuni (atesta dr de creanta asupra
patrimoniului societatii: nu e garantat venitul)). Aceeasi persoana poate fi si actionar si obligationar.
-Care nu emit
CONSTITUIREA PERSOANEI JURIDICE
4 ASPECTE :
Societati comerciale = pj cu scop lucrativ
Etape:
1. Negocierea : o etapa neformala ,nu e documentata
2. Elaborarea actului de constituire :
3. Formarea capitalului social
4. Inregistrarea societatii
FONDATOR : pf, pj, unit adm teritoriale , pers care constituie , fondeaza societatea comerciala.
Ulterior ,statutul sau se schimba (se poate procura partea sociala a societatii dar nu a participat la
fondarea acesteia)
DENUMIREA fondatorului difera de la forma de organizare juridica la alta : asociati (la SA ,
fondatorul e ACTIONAR numit, la COOPERATIVE: membru, la intreprinderile municipale :
FONDATOR )
PF poate fi fondator la toate formele de organizare juridica cu exceptia , intreprinderii de stat,
municipale, si cooperativa de intreprinzator(caci pot fi fondatori doar pj care practica activitate de
intreprinzator).
CAPACITATEA DE EXERCITIU : la cooperativa de productie pot fi fondatori persoanele de la 16
ani , cu exceptia functionarilor publici , si o persoana fizica poate fi fondator doar la o societate cu
raspundere nelimitata .
PJ nu pot fonda intreprinderi individuale, G, nu pot lua patente de intreprinzator dar pot fi
fondatori la SC;SNC etc cu exceptia cooperativei de productie .
Intreprinderea de stat si municipala, fondatorul are statu special : doar unit adm teritoriala
(primaria ), unit adm centrala(minister, departament , o parte a guvernului).
E interzis (nu e expres dar interpretarea normelor conduce la ) constituirea SA cu un singur fondator
care vor constitui alte societati.
SNC , SC pana la intrarea in vigoare a Codului Civil , odata cu aparitia lui, regulile privind
fondatorii acestora s-a uschimbat , caci SNC era fondata numai de persoane fizice . La SC era
comanditarul, dar comanditatul (care purta rs nelimitata ) putea fo doar pf . Acum ambele pot fi
constituite atat de pf si pj.
NU poate fi fondator nici persoana juridica la mai multe SC sau sa alta calitatea de comanditar la
mai multe societati in comandita .
2 ACTUL DE CONSTITUIRE - o regula cu prevederi asurpa carora se expun fondatorii cu privire
la functionare , etc. E ca o lege interna .
Actul de constituire reprezinta vointa asternuta pe hartie a fondatorilor cu privire la constituirea
precum si reguli cu privire la functionarea si lichidarea persoanei .

In diferite legi , acte normative se mentioneaza diferite denumiri de acte constitutive : STATUT(la
SRL cand e un asociat, Intreprinderile de stat si municipale ), CONTRACT DE
CONSTITUIRE(SNC,SC deoarece-s 2 si mai multe persoane, SRL-cand sunt mai multi asociati ),
DECIZIE A FONDATORULUI , ACT DE CONSTITUIRE
CARE-S ACTELE DE CONSTITUIRE LA SA ? : STATUT , CONTRACT DE
ASOCIERE/DECLARATIA DE CONSTITUIRE,art 92
CoNTR DE CONSTITUIRE E MANIFESTARE DE VOINTA A ASOCIATILOR PRIVIND
CONSTIUIREA SOCIETATII COMERCIALE , IAR STATUTUL REGLEMENTEAZA MODUL DE
FUNCTIONAE SI LICHIDAREA(CUM VA ACTIVA SOCIETATEAA)
CARACTERELE JURIDICE ALE ACTULU IDE CONSTITUIRE :
- Caracter oneros (scop de profit)
- Caracter comutativ (partile , la momentul semanrii contractului, cunosc intinderea
obligatiilro sale si rezultatele nu depinde de un eveniment incert)
- Caracter comercial
- Act translativ de proprietate (transmiterea societatii aportului soacial cu titlul de proprietate)
CONDITII DE VALABILITATE A ACTULUI DE CONSTITUIRE:
- Conditii de fond
- Capacitatea
- Consimtamantul
- Obiectul (sa fie licit , in circuitul civil, determinat/determinabil)
- Cauza ( licita, reala )
- Conditii de forma (in toate cazurile actul de constituire tre sa aiba forma scrisa),Actul de
cosntituire , obligatoriu sa fie autentificat notarial(registratorul de la Camera de Inregistrare
are atributia de notar la autentificare ).Actul de constituire , mereu , tre de efectuat in limba
de stat .
- Aprobarea de organul competent : la intreprinderea de stat tre aprobat de organul ierarhic
superior al fondatorului.
CONTINUTUL ACTULUI DE CONSTITUIREA:
- Clauze obligatorii sunt :
- individualizarea persoanei juridice ( denumire )
- individualizarea fondatorilor
- obiectul de activitate(genurile de activitate. Poate practica orice gen de activitate chair
daca nu e inclus. Genurile de activitate se indica cu cifru ldin clasificatorul activitatii
economice din RM)
- durata activitatii(de regula , se fondeaza pe o perioada nedetermianta de timp, dar poate fi
constituita pt un proiect)
- clauze cu privire la capitalu lsocial(valoare lui si partea sociala a fiecarui asociat care
formeaza totalitatea capitalului social atat in marime baneasca cat si in cota procentuala )
- drepturile si obligatiile fondatorilor
- structura ,atributiile, modul de constituire si functionare a organelor , modul de
reprezentare a societatii (adminstratorul fara procura reprezinta societatea)
- claueze privind reorganizarea , dizolvarea , lichidarea societatii
- clauze cu rpivire la filialele si reprezentantele societatii (Camera inregisttrari ied stat , cere
ca de fiecare data cand se deschide o filiala, acest fapt sa fie indicat in actul de constituire )
- Alte clauze , facutlative (fie genul de activitate e tare specific , )
FORMAREA CAPITALULUI SOCIAL:
Una din obligatiile de baza a asociatiilor, cand nu e prevazut in actul de constituire altfel, el se

prezuma ca va fi mereu in bani, dar in cazul in care nu e prevazut ca aportul e in natura el mereu e
in bani. Legea prevede ca aporturiel sa fie si in natura (bun din circuitul civil- trebuie evaluate
(raport de evaluare), munca asociatilor nu e pravazut in cod civil . Toate aporturile in natura tre sa
fie aprobate de organul suprem de decizie , ) .
IN lege scrie ca aportul exprimat in bani precum si capitalul social sunt exprimte in valuta nationala
. (da bataie de cap la constituirea societatii comerciale cu capital strain.)
Aportul la caputalul social poate fi transmis cu titlu de proprietate sau folosinta ( daca se transmite
mobila, un spatiu ca aport capital social , atunci acesta se poate transmite in proprietate sau
folosinta. Daca nu e scris cum e transmis , atunci aceasta e proprietate).
Cand contribuie cu dr de folosinta a bunului, acesta se evalueaza de Compania de Evaluare si se
stabileste suma de bani .
Termenul maximal de depunere a mijloacelor ca aport e de 6 luni.
CONSECINTELE NEVIRARII APORTULU IIN TERMEN : excluderea asociatuului si
pierdereadr de proprietate asupra aportului.
INREGISTRAREA SOCIETATII :
LEGEA CU PRIvire la inregistrarea de stat a pj si intreprinzatorilor individual legea 220 din 2007.
Semnificaatia inregistrarii : capacitatea apare din momentul inregistrarii .
Nu e certificat de inregistrare e extras din registrul pf si intreprinzatorilor individuali care
confirma inregistrarea .
Organul : CAMERA INREGISTRARII DE STAT .
ACTELE NECESARE PT INREGISTRARE :
- Persoana fizica merge doar cu buletinul .
PJ mai e necesara si hotararea fondatorului persoanei juridiced privind constituirea pj .
Daca e vorba de SA mai e nevoie si de aviz de la Comisia Nationaal Piata Financiara
pt straini : actul de constituire a prsoanei juridice carefondeaza si extras din registrul lor .
- Administratorul pj care intentioneaza a fi constituita tre sa se prezinte in fata registratorulu
ipt a depune specimenul semnaturii .
TERMENUL :
POATE fi intregistrat si in 4 ore .
Lichidarea : cel putin 1 an.
Decizia privind inregistrarea : doc eliberat de registrator ce confiram inregistrarea , si ca a
autentificat actul de cosntituire, capacitatea persoanelor care participa. Din acest moment ,
societatea , in principiu, ar putea sa activeze . Dupa aceasta e nevoie de deschis cont bancar !
Banca se leaga cu inspectoratul fiscal pt ca contul provizoriu sa devina permanent . Nu e un termen
pt ca contul sa fie luat la evidenta .
PROCEDURILE POSTINREGISTRARE , OBLIGATORII SUNT :
- deschiderea contului bancar
- Inregistrarea fiscala (nu doar societate se inregistreaza , ci si fiecare subdiviziunea si fiecare
punct comercial)
- Inregistrarea la CNAM
- Inregistrarea la CNAS
- Daca e SA inregistrarea la Comisia Nationala pt Piata Financiara , si inregistr actiunilor
emise la constituire + incheierea constractelro cu inregistratorul
ATRIBUTE DE IDENTIFICARE :
- IDNO (codul )

Deumirea de firma
Sediul
Condtul bancar
Codul fiscal (regula generala e ca IDNO=Cod fiscal, sunt situatii cand societatea se
inregistreaza doar la FISC)
Capital social
Emblema
Marca comerciala
Posta electronica ,telefonul ,faxul

Tema 6 : Funcionarea persoanei juridice

1. Obligaiile participanilor la pj cu scop lucrativ
2. Drepturile participanilor(asociati, membri, actionari, fondatori ) la pj cu scop
lucrativ
3. Structura de organizare a pj
de tiut : dr si obligatiile participantilor , care e structura de organizare interna a
unei pj ,
BIBLIOGRAFIE:
- cod civil
Legea srl, sa, is,
Hotararea model a intreprinderii municipale
1.
FUNCIONAREA PJ- totalitatea raporturilro juridice care au loc n interiorul pj.
Avem, 3 categroii:
- Dr si obligatiilor participantilor
- Activitatea organelor ce asigura functionarea activitatii pj
- Regimul juridic al patrimoniului
DREPTURI :
- Cu caracter patrimonial : dr universal : dr de creanta : dreptul de a cere ca pj sa I dea o
parte din veniturile pe care le obtine ca rezultat al activitatii, de a cere ca pj in cazul cand se
lichideaza sa-I transmita o parte din patrimoniul care a ramas dupa satisfacerea creantelor
tuturor creditorilor, are dr sa participe la activitatea financiara a pj cu scop lucrativ .
Primele 2 dr , participantul
- Cu caracter nepatrimonial : dr de a participa la adunarea generala a asociatilor, de a lua
decizii, de a participa la votarea lor, de a candida la numite functii (administrator, cenzor ,
membru al organului de supraveghere,) de a alege candidaturilor propuse, dr la informare
cu privire la activitatea societatii ( fie ca se solicita de la administrator, fie ca in cadrul AG
anuale face cunostinta cu rapoartele prezentate de organul executiv si de control..si are dr sa
puna intrebari, sa supuna analizei informatiei), are dr sa propuna anumite chestiuni pt
ordinea de zi al AG a asociatiilor .
OBLIGAII:
- De baza : depunerea partii sociale in capitalul social (daca nu , e temei de excludere)
(asociatul are dovada faptul ca a depus in capital), sa nu divulge informatie ce constituie
secret cmercial(este o lege veche: pt a fi catalogata astefel ea trebuie sa fie expres prevazuta
ca resprezinta secret comercial ,) / confidentiala (asa e si la confidentialitate, in codul muncii
e prevazut putin despre confidentialitte). Cand se cere repararea prejudiciului tre de
demonstrat dovada cauzarii prejudiciului, si cel care invinuieste rtebuie sa dovedeasca ca cel

care a divulgat stia despre aceasta .

IN structurile mai avansate , sunt aprobate regulamnete in care e indicat modul de aducere la
cunostinta celorlalti ca o anumita informatie e confidentiala . (pt a da plus-valoare acestui
fenomen) .
Nu e secret comercial/confidential chiar de e indicat expres : datele despre adimistrator,
datele despre sediu, care-I limita financiara a tranzactiilor aprobate de AGA, actul de
constituire .
Sa informeze persoana juridica despre modificarea datelor de identificare : pt a fi asigurat
dr la informare

ORGANELE CE ASIGURA FUNCTIONAREA PERSOANEI JURIDICE :

- Organe obligatorii
Mereu avem :
- organ surpem de decizie : Adunarea Generala a asociatilor/ a actionarilor , SAU (poate fi
colectiv sau unipersoanl) unipersonal: FONDATORUL, UNICUL ASOCIAT , ACIONAR
Actele de constituire : acte care stabilesc un organ suprem de decizie colectiv
Ca esenta a organului suprem de decizie : el e manifestarea de vointa a pj.
ATRIBUTII: adoptarea celor mai importante chestiuni ce tin de activitatea societatii (orice
modificarea actului de constituire modificarea se face prin hotararea organului suprem de
decizie : modificarea sediului, atributiile AG, ), numirea administratorului, numirea
cenzorului, aprobarea rapoartelor de activitate anuale a administratorului si a cenzorului ,
aprobarea bilantului contabil a rapoartelor financiare, repartizarea beneficiilor, acoperirea
pierderilor, deschiderea de filiale, reprezentante, participarea la contiruirea altor organizatii
comerciale , reorganizarea sau lichidarea societatilor comerciale ).
Cand e un asociat : regulile de convocare conform legi sunt aceleasi, dar in practica sunt
simplificate , in special in cazul cand fondatorul si administratorul sunt aceeasi persoana .
edinele AG sunt :
*ordinarea : conform legii se convoca o data pe an , uneori e indicata si perioada de
convocare(sf lunii ianuarie si inceputul lunii martie : caci anul financiar e de la 1 ianuarie
1 decembrie. Administratoul si organul de control au posibilitatea ca in ianuarie sa faca
raportul de activitate pt anul urmator si sa il prezinte in februare asociatiilor pt informare,
aprobare, destribuirea beneficiilor, inclusiv devidentele, acoperirea pierdeleor, dupa care e
aprobat se achita impozitele (pana pe 31 martie)).
Se discuta si se aptroba , obligatoru rapoartele financiare , bilantul economic, raportul
comisiei de cenzori si raportul
*extraordinare : sunt convocate ori de cate ori e necesar . E imposibil de stabilti
periodicitatea acestor edine .
INITIATIVA DECONVOCARE : regula generala : Organul Executiv . Administratorul
decide data , locul , ora si ordinea de zi a edintei adunarii generale . E regula generala pt
sedintele ordinare.
La sedintele extraordinare , depinde :
-daca e o chestie de modificare a actului de consituire , aceasta paote fo convocata de
administrator, dar de cele mai deseori, sedintele extraordinare sunt convocate de asociati
(cer administratorului convocarea . Acesta e obligat sa convoace adunarea generala, insa
sunt cazuri cand nu convoaca, atunci asociatii au dr sa convoace adunarea in lipsa deciziei
de convocare a administratorului. In acest caz, cheltuielile de convocare (inchirierea salaii
etc ) le suporta cei care au avut initiativa de convocare, si ele pot fi restituite in cazul in care
se demonstreaza ca adunarea a avut un impact pozitiv asurpa scietatii.
Cand ascoaitii au voie sa ceara convocarea AG a actioonarilo , vorbim de volumul partii
sociale (cat de grea e partea sociala a asociatului pt a aconvoca AG :

la SRL : asociatii care detin cel putin 10 % din valoarea capitalului social
la SA : 25 %
LA C 20 %
Cooperative de productie , intrepinzator , in cazurile strict stabilite de lege si organul de
control are dr sa ceara convocarea adunarilor extraordinare : depistarea anumitor probleme
de ordin financiar in cadrul companiei (al doilea an consecutiv : activele societatii sunt mai
mici decat valoarea capitalului social, sau o sit care ar genera solvabilitatea societatii).
Atunci cand se ia decizia de convocare a AG , ca si anexa la decizia de convocare a AG tre
sa fie ORDINEA DE ZI (nu e posibila convocarea AG fara asti ce se va discuta la sedinta- o
cerinta de valabilitate ). Dupa ce e aprobata decizia de convocare e intocmita ordinea de zi,
aceasta inf e adusa cunostinta asociatiilro prin cai ce poate fi demonstrata receptionarea a
acestei informatii .
Fiecare asociat are dr sa ceara modificarea ordinii de zi, includerea/excluderea unor
probleme, administratorul e in drept sa modifice ordinii de zi cu conditia ca-s informatii toti
asociatii in termenul stabilti de lege pt a fi convocata AG .
Unica sit cand paote fi modificata ordinea de zi de catre asociati in cadrul sedintei :
adunarii daca toti asociatii/actionarii voteaza pro-modificare .
DESFASURAREA SEDINTELOR stabilti de lege :
1- cu prezenta : la locul(sediu sau alt loc ) stabilit, data si ora stabiltia asociatii se prezinta .
Asigurarea prezentei : inregistrarea acestora (e obligat sa se inregistreze in lista celro
prezenti ,fie personal , fie prin reprezentant (nu poate fi reprezentantul : administratorul).
Inregistrarea : pt cvorum (pt a vota) . Cand nu e cvorum exista procedura stabiltia de lege,
convocarea AG repetate (se schimba doar data si ora).
DR LA VOT : hotararea pt a fi considerata aprobata e necesar de a fi intrunite un anumit nr
de voturi (sunt cazuri cand e necesara unanimitatea voturilor ), sunt cazuri si : 2/3, 50+1
(depide ce se voteaza) .
Se intocmeste procesul-verbal: cati sunt prezenti, se alege presedintele,secretarul sedintei,
hotararile aprobate. P-V se semneaza de presedintele sedinteisau in companiile serioase :
notarul (partea neutra).P-V cu privire la : data , locul ,ora , prezenti la adunare (cine e
prezent) si ce atributie are cu societate si cat de tine in societate , fiind convocati la AGA
prin decizia administratorului din, cu ordinea de ziau fost adoptate urmatoarele hotarari:
a fost supsu la vot : pro : conrta : respeciv , sediul se schimba sau nu.
P-V se pastreaza la administrator .
2- prin corespondenta
3- forma mixta (unii vin , altii nu)
In practica, s-a impus situatia de a mai aparea feluri de convocare :
4-cu aplicarea tehnologiilor informationale (skype, teleconferinte)
Unica problema la aceste sedinte e : autentificarea procesului-verbal(obligator persoana
neutra e invitata (notar, cenzor)sa autentifice acest proces verbal si aceste inregistrari sa fie
pastrate o anumita perioada .
- organ executiv:
EXECUTARE hotararilor AGA .
El asigura functionarea pj : face actiunile pe care le-a decis AGA.
Insa sut situatii cnad AGA nu le decide, insa administratorul tre sa le indeplineasca :
administrarea si gestionarea activitatii : semnarea contractelor cu contragentii , contracte de
angajare,actele la banca, ordinile de demisie . Administratorul e reprezentantul pj cu terii .
Acest organ paote fi unipersonal sau colectiv(fiecare are domeniul sau de
activitate..modalitate de a imbunatati calitatea lucrului administratoruluisi in cazul
companiilor mixte : )

Poate fi orice cetatean al RM , apatrid, strain. Aceasta tre sa fie inregistrata neaparat la
CIS(camera inregistratii de stat ) si depus si specimenul semnaturii.
In cazul cand se decide modificare /schimbarea administratorului , noul admiminstrator se
prezinta la CIS , cu specimenul semnaturii.
Hot instantei i-a interzis,functionarul public - nu pot fi administratori.

Administratorul poarta raspundere pentru prejudiciul cauzat din culpa .

Art 76 din legea SRL
Organe facultative: Consiliul Societatii (organ de supraveghere)- e numit cand sunt mai
multi asociati si pt ca sa nu fie in situatia de ase convoca des pt diferite probleme ce apar in
legatura cu schimbarea actelor de constituire, a activitatii, atributiile/o parte din atributiile
AGA sunt delegate acestui consiliu care , de regula, e alcatuit din 3 persoane(sunt numite de
catre asociati, actionari-e o modalitate de a simplifica activitatea AGA). Desi, decele mai
deseori cand acesta e un rgan facultativ, sunt cazuri cand legea obliga sa fie acest Cosiliu ,
de ex la SA cand sunt mai mult de 50 actionari
Organulde Control : poate fi unipersonal sau colectiv : comitet de cenzori, comisie de
cenzori , in anumite cazuri legea obliga societatea sa aiba un comitet de cenzori , ex : SRL
cu mai mult de 15 asociati e obligatoriu.
E interesul persoanei sa numeasca organu lde control pt a verifica si de a raporta cum
activeaza administratorul,contabiltiatea etc .
Legea permite , si in cazul executiv si de control , asociatii sa recurga la companii terte care
presteaza servicii de administrare a afacerii sau companii de verificare a activitati financiare
a pj.(campanii ca : Companiile de Audit servicii de administrare a afacerii).
In asa cazuri, acel angajat al societatii prestator de servicii depunde specimenul de semnaturi
si numele lui figureaza .
La prestarea serviciilor de control , des se recurge la serviciile profesionistilor .
Se intampla situati cand se recurge la serviciile a 2 companii de audit e tare calitativ
raportul(datorita concurentei). Sau companiile mari recurg la controale semestriale la o
companie de audit si annual la alta companie de audit .

Tema 7: Patrmoniul PJ cu scop lucrativ

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Notiunea de patrimoniu
Componenta patrimoniului
Sursele economice ale intreprinzatorului
Mijloacele economice ale intreprinzatorului
Bunuri incorporale
Capitalul social
Capitalul de rezerva

Diferenta
1.
Art 284(1) CC: Patrimoniul e totalitatea de dr si obligatii cu aracter economic a pj. (totalitatea
activelor si pasivelor).
CARACTERELE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI:
- E universalitate juridica si nu de fapt : e imposibil de enumerat toate din patrimoniu
- Numai pj sau pf pot avea patrimoniu
- Persoana poate avea un singur patrimoniu
- E unic : o pers nu paote avea decat un singur patrimoniu
- Poate fi impartit in mai multe mase de bunuri (fiecare masa de bunuri poate avea regim
juridic diferit )
- E inalienabil (nu poate fi intrainat patrimoniu caci e inseparabil de persoana)

FUNCIILE:
- patrimoniule baza materiala a persoanei
- constituie gajul general al creditorilor
- satisface cerintele si nevoile societatii in activitatea acesteia
- patrimoniul face posibil,permite societatii sa participe la circuitul civil
Ca terminologie :
activ toate resursele societatii , atat cele materiale cat si cele banesti
capital social- dotarea materiala efectuata de catre asociati (e gresit cand se zice ca e dotarea
initiala..e modificat cel mai des)
Aport- o contributie cu care vine asociatul la constituirea capitalului social
CLASIFICAREA BUNURILOR :
Dupa modul de percepere :
- corporale : susceptibile apropierii
- incorporale: nu pot fi susceptibiel apropierii
Dupa criteriu financiar economice :
-mijloace economice: fixe, circulante
-surse economice : capital propriu si capital atras
_ mobile
_imobile
MIJLOACE FIXE/ACTIVE FIXE: bunuri corporale care iau parte la mai multe circluri de
producere ele consumandu-se treptat si valoarea lor treptat fiind transferata asupra rezultatului,
consecintei , produselro aparate ca rezultat al folosirii lor (acel bun care poate fi folosit de mai
multe ori la producere : utilajul,computere, scaune, mese , cladiri) . E hotarare d e guvern ce
enumera activele fixe pt contabilitate . Pt fiecare bun e stabilit un termen de amortizare .
Dupa natura activitati ieconomice :
- active fixe productive
- active fixe neproductive (pt nevoi culturale, eeducative, sanatate nu se folosesci n
producere)
dupa caracter si destinati:
- cladiri
- utilaje
- mijl de transport
Dupa apartenenta :
- mijl economice proprii
- mijl econmice inchiriate
MIJLOACELE CIRCULANTE : bunurile care se consuma integral in fiecare ciclu de productie,
transfera valaorea sa integrala la roductia finita
-

active circulante materiale (combustibil, semifabricate , ambalaj)

active circulante banesti (sume de bani din casieria societatii, in conturile din banci , in
obligatiuni)
active ciruclante in decontare (mijl economice de prductie sau banesti, avqnsate de societate
altor intreorinderi sau pf care urmeaza a fi decontate ulterior)

e o hotarare de guvern cu lista bunurilor atribuite la mijloace fixee.

DENUMIREA:
- SocietateComerciala,Cooperativa, OM/CS ,OA/ntrepr Mixta) + denumire + forma
organizatorica.
- Odata inregistrata, denumirea e permanenta pana nu e modificata.
- E inalienabila nu poate fi vandutadar daca denumirea e inregistrata ca marca atunci
poate fi vanduta ..si respectiv firma isi schimba denumirea
Functii:
- Are functia de publicitate
- De concurenta
Principii:
- Statorniciei
- Alegerii libere
- Statornicitati
- Exclusivitatii
Restrictii:
- Denumiri existente
- Cuvinte ce contravin ordinii publice si bunelor moravuri
- Nume notorii ,doar daca nu e acordul persoanelor
Inregistrarea / modificarea denumirii de firma(oricarui element din denumire) :
- Tre sa fie anuntata in monitorul oficial, caci denumirea e publica
EMBLEMA :
Art 24 (5) din legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi. directioneaza la mrci , dar daca
nu e inregistrata ca marca.
Nu exista o claritate ce inseamna emblema.
EMBLEMA reprezentarea grafica a denumirii firmei (cuvinte, simbol, desen) dar nu e inregistrat
la AGP. Daca e inregistrat e marca.
E un element facutlativ. Poate include , spre deosebire de denumire si simboluri grafice . NU poate
fi utilizata separat de denumirea de firma. Denumirea de firma poate fi si emblema (pot coincide).
Poate fi folsotie pe facturi, scrisori, publicatii, panouri La noi nu e tratat din punct de vdere
juridici.
MARCA orice semn susceptibil de reprezentare grafica care serveste la deosebirea produselor,
serviciilor a unui producator de alt producator.
Denumirea si emblema deosebesc persoana.
Marca individualizeaza un produs, serviciu.
Pt a fi protejata trebuie inregistrata la Agentia pt protectia intelectuala. Termenul- 10 ani cu
posibilitatea de prelungire.
TIPURI:
In dependenta de destinatie economica:
- Marci de fabrica : Lavazza, Nescaffe
- Marci de comert : Carrefour (poate cumpara cafea lavazza si sa o ambaleze ca si carrefour,
Lidl).
Dupa obiect:
- De productie
- De serviciu : taxi limon
Dupa titularul marcii:
- Individuale
- Colective
Dupa continut:

- Marci verbale
- Marci figurative (montana,)
- Combinate (animal + puma)
- Tridimensionale (ambalajul sticla , borcanul de la nescaffe , nutella)
- Muzicale (coca-colla)
- Colorate (coca-colla)
Duap nnivel de cunaostere:
- Notorii
- Defensive (de rezerva)
- Autohtone (nationale : Cricova, Aroma, Barza cu strugurii )
CLIENTEL VADUL COMERCIAL bun incorporabil
Nu avem reglementari, din pacate.
Profa a preluat din legislatia rom, fr, germana, unde:
Clientala are o valoare in fondul de comert al intrerinzatorului.
La noi, ea poate fi estimata la vanzarea afacerii, dar nu se cunosc criteriile de estimare ,
In strainatate , clientela e un bun incorporal definit clar .
ClientelA totalitatea pers care au obisnuinta de a procura de la acelasi agent economic, acelasi loc,
acelas produs . De aceea , clientela e atat la clientela vanzatorului cat si a producatorului .
Clientela e indispensabil legat de Vad Comercial, sunt inseparabile.
VAD- e acea obisnuinta .
Clientela fara vad nu exista, si inveers. Obisnuinta costa scump .
Producatorul de ex, a depus effort de a crea obisnuinta la client.
CLASIFICARE:
- Permanenta
- Ocazionala (obisnuinta trecatorilor de a trece pe langa un asemena magazin , obisnuinta a
trecatorilor datorita mirosuluimasa organizata de oameni are obisnuinta de a se opri si a
cumpara ocazional-fara a avea intentia de a cumpara de acolo, obisnuiesti sa te opresti acolo
si sa cumperio masa imprevizibila dar constanta : casele de schimb valutatr)
CAPITALUL SOCIAL: CCA IN ART 112 , stabileste ca Cap social e minimul activelor in cadrul
societatilor. Nu poate fi capitalul social mai mic decat active in societate.
Capitalul social- expresia valorica a tuturor aporturilro asociatilor .Cap social se formeaza din
aporturile depuse de fondatori exprimate in lei (chiar daca aporturile sunt depuse in bunuri)
Capitalul social reprezinta baza , temelia patrimoniului. De la el se incepe formarea patrimoniului.
Capital statutar,nominal,social.
Patrimoniul cuprinde capitalul social .
ACTIVE (dr) PASIVE(oblig).
CAPITALUL popriu suprinde capitalul social, capitalul de rezerva si bunurile . Capitalul propriu
cuprinde activele .
FUNCTIILE
- E baza materiala a pj
- Reprezinta o garantie a creditorilor : cand se da un imprumut si se doreste o garantie se ia
in consideratie capitalul social.(deoarece activele pot fi vandute .deoarece egea obliga ca
valoareaactivelor sa fie egala cu valoarea) capitalului social .
Cum se formeaza capitalul social: se depun aporturi la fondarea societatii .
Marimea , ordinea , termenele de depunere sunt in actul de constituire. La data inregistrarii tresa fie
depuse aporturi in proportie de 40% .
Termenul de transmitere a aportului: 6 luni.
Capitalul social poate fi modificat , la majorare nu e obligatoriula reducere- se face informatie

publica in MO privind reducerea capitalului social .

MAJORAREA : se reevalueaza aporturile initiale , din contul beneficiilor nerepartizate , din contul
dividentelor , din contul noilor aporturi de catre asociatii existenti, sau a altor asociati .(in acest caz
se schimba cota procentuala la majorare)
In 2015 - + 210 miliardari in lume , dintre care 150 au pornit afacerea de la 0 ca intreprinzatori
individuali .
Apple 173 mlrd dolari cel mai scump brand, locul II google , locul III Coca-Cola
Tema:REORGANIZAREA PJ CU SCOP LUCRATIV
1. Notiunea de reorganizare. Tipurile
2. Formele de reorganizare (fuziune , dezmembrare, transformare, forme
mixte)
1.
Reorganizarea- transmiterea prin succesiune a drepturilro si obligatiilor de la o pj existenta la o
persoana succesoare care exista sau care ia nastere ca si rezultat al reorganizarii .
Tipuri:
- Voluntara
Caracteristic e hotararea organului suprem de decizie pt a avea loc organizarea voluntara
unde hot se aproba cu majoritatea calificata de voturi(de cele mai deseori)
- Forat
Caracteristic: hot instantei de judecata ca, de ex, in cazul insolvabilitatii sau in cazul in care
consiliul concurentei constata o concentratie economica pe piata si dispune reorganizarea
prin divizare sau separare a societatii .
2.
Formele :
- Fuziunea are 2 subforme :
+contopire A+B=C(A si B lichidate si radiate , C se inregistreaza si detine un nr de
identificare nou)
+absorbtie A+b=A (A-societate absorbanta, b-societate absorbita ,b-e radiata,se dizolva din
registrul de stat a pj, A- ramane cu acelas nr de identificare unic , nu e exclus ca la ea s-ar
majora activele sau pasivele)
- Dezmembrarea: are 2 forme:
+divizare : A=B si C (A-dispare )
+separare : A = A+ B ( o parte din dr si obl a entitatii A se trec prin succeseiune entitatii B)
- Transformarea : SA se transforma in SRL, I- SRL
PROCEDURA DE REORGANIZARE :
Etapa pregatitoare, apoi :
1. Convocarea AGA sau decizia fondatorului : adoptarea hotararii de reorganizare
2. NOTIFICAREA CAMERII DE INREGISTRARI : Inregistram hot de reorganizare (in 3 zile
sunt obligati sa ia decizai de reorganizare)- e o notifocare a camerii de inregistrari-se face
inscriptia in dreptul societatii- IN PROCES DE REORGANIZARE pt ca oricine acceseaza
registrul public sqa cunoasca acest lucru si sa isi puna intrebari . (termen pt notificare e 30 zile
de la AGA)
3. Dupa notificarea camerei se merge la MO . Se publica anuntul si aceasta e considerat ca public
se notifica creditorii care pot inainta creante in timp de 1 luna . (notificare se face in termen de
15 zile de la data ce se adopta AGA).
Odata cu etapa 3 , legea cere ca creditorul sa fie informat in scris .
4. Satisfacerea creantelor creditorilor (spre deosebire de dizolvare si lichidare, aici, creditorii pot
5. cere satisfacerea creantelor numai in masura in care ei demonstreaza ca reorganizarea

pericliteaza interesele lor )

6. Inregistrarea reorganizarii : divergente in lege : CC- 2 luni de la data publicarii in MO , Legea
cu priv la inregistr : 1 luna .
OPERATIUNILE IN CADRUL FUZIUNII:
1. Negocierile si elaborarea proiectului contractului de fuziune
2. Aprobarea contractului de fuziune
3. Notificarea CS
4. Informarea creditorilor si publicarea avizului in MO
5. Satisfacerea creantelor creditorilor / garantarea drepturile lor
6. Prezentarea acteor necesare fuziunii
7. Inregistrarea CS
CONTINUTL CONTRACTULUI DE FUZIUNE :
- Denumirea companiilor implicate in fuziune
- Prin ce forma a fuziunii se reorganizeaza
- Care-s avantajele fuziunii / motivul
- Drepturile si obligatiile care urmeaza a fi transferate
- Datele de identificarea a asociatiilro societatilor implicate in fuziune
- Data la care urmeaza sa fie elaborat si semnat actul de transmitere (in practica nu e posibil)
- Datele de identificare a noii pj in cazul in care aceasta se formeaza
- Numele candidatului la functia de administrator
Contractul de fuziune tre sa fie aprobat la AGA
PROTECTIA CREDITORILOR IN CADRUL FUZIUNII:
- Se notifica CS
- Senotifica fiecare creditor in scris,individual
- Se publica anuntul in MO
- Salariati (creditori ce beneficiaza de o protectie speciala : in cazul schimbarii proprietarului
societatii nu e temei de concediere.Dar se poate intampla ca in rezultatul fuziunii sa fie
lichidata societatea si in caz de lichidare a ei Codul Muncii prevede o procedura separata de
garantare a dr salariatilor ca creditori ai comapaniei : o notificare a salariatilor creditori in
termenul stabilit de CC ca va fi lichidata societatea, li se acorda 1 zi pe sapt sa caute de lucru
platita, si 3 luni ca si plata /indemnizatii de disponibilizare ..daca nu a gasit un loc de
munca, e omer)
LA CS SE DEPUN URM DOC :
- Cererea de inregistrare
- Contr de fuziune
- Actul de constituire a noii pj
- Actele de constituire / modificarile la actele de constituire a pj existente (absorbtie)
- Copia de pe avizul publicat in MO
- Actele ce demonstreaza garantarea drepturilor si satisfacerea creantelor creditorilor
- Autorizatia de fuziune acordata de Consiliul Concurentei(in tapa dintre MO si CS).
Conform legii, nici nu trebuie de inceput negocierile fara aprobarea Consiliului . (caz :
contractul de intentii de a fuziona a fost sanctionat de consiliu)
- Dovada de plata a taxei de inregistrare
CS elibereaza decizia actul de constituire a societatii absorbante, radierea societatii absorbite, sau
inregistrarea societatilor aparute ca rezultatul contopirii.
REORGANIZAREA PRIN DEZMEMBRARE : operatiune de reorg prin care pj se imparte in 2 sau
mai mmulte pj independente

Obligatoriu , daca la fuziune acte obligatorii sunt pe langa hot AGA : bilantul de transfer si contr de
fuziune, la dezmembrare sunt obligatorii:
- Proiectul de dezmembrare/planul de dezmembrare
- Bilantul de repartitii
PLAN DE DEZMEMBRARE CONTINUT:
- Denumirea , sediul : date ce identifica pj participante la dezmembrare
- Forma desmembrarii
- Cauza si eficienta dezmembrarii
- Denumirea si sediul pj care apare ca rezultat al demzmembrarii
- Partea din capitalul social, dr si obligatiile care trec la fiecare pj nou-creata ca si rezultat al
dezmembrarii
- Datele de ideintificare a asociatilor societatilor participante la procesul de dezmembrare
precum si informatia privind trecerea / volumul dr si obligatiioro caretrec la pj nou-create
- Marimea participatiunii detinute de asociati la pj existenta , precum si la cele nou-create
- Data elaborarii si semnarii bilantului de repartitie
Se aproba prin hot AGA .
PROTECTIA CREDITORILOR ca si la fuziune
ACTELE NECESARE PT INREGISTRAREA DEZMEMBRARII LA CS:
- Plan de dezmembrare
- Bilantul de repartitie
- Celelalte sunt ca la fuziune
REORGANIZAREA PRIN TRANSFORMARE :
Se face cu vointa asociatiilor cu exceptia cand legea expres prevede pt anumite genuri de activitate
o anumita forma de organizare juridica .
Operatiunile in cadrul transformarii : aceleasi.
-

FORMELE MIXTE DE REORGANIZARE :

Separarea prin absorbtie : se reorganizeaza 2 subiecti dar nu apare o entitate nou
Divizarea prin absorbtie

LA SFARSIT , pana la inregistrarea reorganizarii la CS :SE Distruge stampica, se inchidecontul

bancar, se incheie contractul cu arhiva (toate contractele nu se distrug ci se dau la arhiva nationala) .
Codul Fiscal prevede : in termen de 15 zile dupa initierea procedurii de reorganizare (initierea dupa
primirea deciziei de notificare a CS) trebuia d e anuntat FISCUL si se anunta despre procedura de
organizare : pt efectuarea neplanificata a unui control fiscal .Acest control poate dura foarte mult .
Trebuie sa existe administrator, contabil , sediu etc . NU e stabilit un termen in lege cand are
obligatia sa vina sa faca controlul fiscal .
Acum CS notifica FISCul
In lege
REORGANIZARE CALIFICATA: Ca rezultatul controalelor FISCul emite act de calificare, prin
care se determina reorganizarea ca calificata cand nu au depistat motive ascunse de evaziune fiscala.
REORGANIZARE NECALIFICATA: daca asemenea riscuri sunt constatatea de FISC atunci se
califica reorganizarea necalificata .
TEMA : DIZOLVAREA SI LICHIDAREA PJ CU SCOP LUCRATIV
Dizolvarea pj cu scop lucrativTemeiurile Inregistrarea
dizolvariiConsecintele dizolvarii
2.
Notiunea de lichidare
3.
Lichidatorul pj
1.

4.
5.
6.

Operatiunile lichidatorului
Radierea pj din registrul de stat
Redeschiderea lichidarii

Art 109 : 3 luni daca actul de constituire nu prevede altfel

Hot AGA e la baza infiintarii societatii, si tot ea e la decesu lacesteia (benevol), instanta de judecata
(daca e fortat).
Mereu omul e cel care decide nasterea si moartea pj , doar ca tre de inteles ca acel care decide
fondarea ,crearea , dizolvarea ,lichidarea pj si pj creata de el au vieti separate .
MERCEDES ,COCA-COLA 1868
578- cea mai veche Compania de constructii (din Japonia )
19si ceva- FORD
Purcari= 185 aniuna din cele mai vechi compani din RM
FAZELE INCETARII:
1. Dizolvare: temeiuri: sunt stabilite in CCRM,art 86.
Conform acestuia :
- exiprarea termenului
-atingerea scopului sau imposibilitatii atingerii lui
-a hotararii organului ei competent
-hot instantei de judecata
-insolvabilitatii
-faptul ca pj nu are nici un participant .a prevazute de actul de constituire(in practica profa nu
a vazut alte cazuri)
2. Lichidare: totalitate de operatiuni juridice si economice ce tin de satisfacerea creantelor
creditorilor ,incasarea datoriilor de la debitori, distribuirea activelor intre
asociati/actionari/membri,radierea pj din registrul de stat a pj.
Dizolvare benevola:
- daca expira termenul in actul de constituire
-atingerea scopului propus.
-imposibilitatea atingerii scopului propus(certuri intre asociati si din cazua lor nu e posibil de
dezvoltat asociatia)
-hot AGA . Pt a fi valabila aceasta cu privire la dizolvare tre sa fie aprobata cu majoritatea calificata
de voturi prevazute de lege pt fiecare forma .
Ar putea fi necesara lichidarea societatii omerciala, cans asociatii nu doresc s-o dizolve dar legea
stabileste anumite temeirui cand asociatii sunt obligati sa dizolve societatea: cand valoarea cap
social e mai mult de 2 ani consecutiv mai mica decat valoarea activelor .
Pt a fi un temei valabil, scopul trebuie sa fie unul ft cert si bine-determinat .
Obligatoriu, la procedura initierii procedurii de lichidare , se numeste persoana care va fi
responsabila de procedura de dizolvare. De regula, aceasta e administratorului.
In practica : lichidatorul : conform legislatiei poate fi o pers ce are cetatenia RM .
Art 87 CCRM : temei de dizolvare fortata :
- Constituirea societatii e viciata
- Actul de constituire nu corespuinde prevederilor legii
- Nu se incadreaza in prevederele legale cu privire la forma juridica (ex:capitalul social la SRL
trebuie sa fie divizibil la 1 leunu poate fi cu banuti la SRL sau nr asociatilor depaseste
limita prevazuta de lege,sau nu ajunge la ea)
- Activitatea contravine ordinii publice
- Nu a depus in decurs de 12 luni dari fiscaleetc
- Capitalul social e sub limita minima prevazuta de lege (la SA mai cu seama )

Poate cere in instanta dizolvarea:

- Asociatul
- procurorul
- Organul fiscal
Instanta poate acorda un anumit termen pt a inlatura temeiurile care duc la dizolvarea societatii
comerciale . Daca in termnul stabilit se inlatura temeiul dispare motivul dizolvarii societatii .
Dizolvarea de jure incepe din momentul inregistarii la CS a initierii procesului de dizolvare.
Pt a inregistra la CS sunt necesare urmatoarele acte :
- hotararea AGA privind initierea dizolvarii, unde in mod obligatoriu e numit si lichidatorului
societatii.
-in cazul cand lichidatorul e o alta pers decat administatorul se depune specimenul semnaturii
lichidatorului.
CONSECINTELE lichidarii:
- Pe toate actele emise de societate sta inscriptia : in proces de dizolvare (identic cu
reorganizare)
- Toate actiunile ,activitatea ,sunt indreotate spre lichidarea societatii . Din acel moment, are
capacitate restransa de exercitiu. Are dr sa incheie contracte dar in vederea lichidarii
societatii.
ETAPELE :
1. Aprobarea hot AGA privind initirea procesului de lichidare. In aceasta hot e indicata pers
lichidatorului. Cand nu e indicata, administratorul devine automat lichidator.
2. Inregistrarea initierii procedurii de lichidare la CS
3. Intrarea lichidatorulu iin functie si primirea in act de primire-predare de la administrator
a patrimoniului societatii. Primirea se face in temeiul unui act de
inventariere(transmiterea de la adm la lichidator)
4. Lichidatorul e obligat sa informeze toti creditorii despre initierea procedurii de
lichidare : 1 publicarea anunturlui in MO(o data) ; 2 informarea prin scrisoare cu aviz de
confirmare, de receptionare fiecare creditor ; 3 CS publica anuntul in buletinul oficial
al CS
5. Inaintarea creantelor in termen de 2 luni de la data in care a fost publicat anuntul in MO
daca hot AGA nu prevede un termen mai mare (nu mai mic de 2 luni cand creditorii cer
satisfacerea creantelor si nu mai mult de 4 luni(max))
6. Intocmirea bilantului contabil provizoriu : lichidatorul e obligat sa-l intocmeasca in
termen de 15 zile dupa expirarea termenului de depunere a solicitarii creantelor .
Lichidatorul intocmeste acest bilant provizoriu in care include : 1valoarea totala a
creantelor receptionate spre satisfacere ; 2 suma totala a creantelor recunoscute spre a fi
satisfacute 3 valoarea creantelor nevalidate sau care-s in litigiu.
Tot aici, se intocmeste tabelul de creante .Acesta presupune o aranjare a creditorilor pe
categorii . In primul rand sunt satisfacute creantele celor care au 1creante legate de
cauzarea prejudiciilor sanatatii,integritatii corporale la locul de munca , sau chiar
cauzarea mortii (art 95 CCRM), 2 salariatii, 3 imprumuturile acordate de ministerul
finantelor 4 ate creante a altor creditori (creditori garantati si chirografari).
Dupa ce lichidatorul intocmeste bilantul contabil si tabelul de creante le prezinta
asociatilor pt aprobare. AGA aproba aceste acte cu titlu de acte provizorii pt ca cifrele
din aceste acte s-ar putea schimba .
7. Se satisfac creantele ,se valorifica activul (convertirea in bani:se vand bunurile, se
lichideaza pasivul,)

8. se ntocmeste bilantul de lichidare definitiv .Iar se prezinta AGA,acesta aproba bilantul

definitiv , se intocmeste planul de repartitie (impreuna cu bilantul de lichidare definitiv).
Bilantul de repartitie: in dependenta ce a ramas, ce urmeaza sa ramna, lichidatorul
repartizeaza pe harrtie cat si carui asociat ii revine . Daca e vorba doar de bani,se ia cota
procentuala si e simplu. Insa in practica oamenii tind sa nu valorifice bunurile ci sa le
lese si sa se achite acctivele ca si procent din patromoniul societatii ramas dupa
lichidare. E complicat ca lichidatoru lsa repartize inre asociati (un bun la 3
asociati)..luand in vedere ca mai sunt alte bunuri. Se ajunge la un contract intre ei ca sa
repartizeze bunurile altfel decat e prevazut in actul de constituire (nu 50:50) .
9. strangerea tuturor documentelo de la toate autoritatilro ca nu sunt datorii, ca s-a distrus
stampilele, ca s-au inchis conturile bancare, ca nu-s TVA nerestituite, ca nu-s relatii
neterminate cu Serviciul Vamal
10. dupa aceasta cu blinatul de repartitie , cu hot AGA care au aprobat acest bilant, si cu
certificatul care atesta lipsa datoriilor se prezinta la CS .
11. Gratis se elibereaza aextrasul privind radierea pj din registrul de stat al pj.
Obligatoriu in prcedura de reorganizare si lichidare se efectueaza controale fiscale . CS informeaza
inspectoratul fiscal ca a fost initiata procedura de lichidare. Insa societate trebuie sa sune, sa se vada
daca s-a receptionat informatia ca s-a lihcidat, cand e planificat controlul, cum se urgenteaza acest
control..- in practica
PRINCIPIILE LICHIDARII:
- Personalitatea juridica subzista nevoilor, necesitatilor societatii lichidate.
Sunt 3 elemente ale pj : organizarea proprie, scopul , patrimoniul,dar ele functioneaza
intru lichidarea societatii . ..majorarea patrimoniului poate fi spre lichidarea
societatii..depinde de motive, schimbarea sediului)
- Se face in interesul membrilor societatii. Niciodata nu tre de utiat scopul lucrativ,de obtinere a
beneficiilro pj create. Nu mereu in rocesul lichidarii, lichidatorul tre sa tina minte,caci de
cele mai deseori ,lichidatorul cand e numit vrea sa lichideze patrimoniul, rar isi aminteste ca
nu el e cel care beneficiaza in urma lichidarii patrimoniului, ci asociatii. El tre sa valorifice
activele asa ca asociatii isa aiba cat mai mult
- Lichidarea e obligatorie : nu putem initia procedura de lichidare si activa in acelasi tip . Daca
e initiata procedura de dizolvare/lichidare ea trebuie finisata.
PRINCIPALELE MODIFICARI CE INTERVIN IN STATUL(nu ca act) PJ, PRINCIPALELE
MODIFICARI :
- Obiectul si scopul pj
- Administratorul e inlocuit cu lichidatorul
- Gestiunea si administrarea societatii se face de lichidator
LICHIDATORUL :
Pf ,cetatean al RM, cu domiciliul permanent in RM care e numit de organul care initiaza dizolvarea,
fie AGA,asociatul, fie instanta de judecata.
Instanta cere ca lichidatorul sa fie cu studii speciale in domeniu(economice si juridice) sau de
administrare a afacerii + calitatea de intreprinzator individual.
Lichidator poate fi ,fie administratorul fie o terta persoana si ca in cazul similar numirii
administratorului, paote fi numit si lichidatorul.adica societatea care e in prices de lichidare paote
incheia un contract de administrare a lichidarii cu o companie , care va delega o persoana pt
indeplinirea functiei de lichidator. Acea pers va fi inclusa in registru lde stat al pj .
Lichidatorul e inregistrat la CS in termen de 3 zile din data numirii sale (paradox: odata ce e numit
prin hot AGA, si odata ce e termenul de 30 din adoptarea hot AGA de a inregistra la CS, e termenul
de 3 zile ,ireal termen, pt a inregistra la camera).

Obligatoriu, la CS se depune specimenul si obligatoriu vrifica domiciliul .

Lichidatorul are aceleasi imputerniciri ca si administratorul in vederea gestioonarii si administrarii
patrimoniului societatii .
OPERATIUNILE LICHIDATORULUI:
1. Preia patrimoniul si doc pj de la administrator
2. Asigura pastrarea acestora
3. Se ocupa de informarea creditorilor privind dizolvarea
4. Intocmeste proiectul bilantulu ide lichidare si a tabelului de creante
5. Satisface creantele creditorilor
6. Valorifica activele
7. Transforma in bani bunurile pj
8. Concediaza/angajeaza personalul
9. Repartizeaza intre asociati activele ramase
10. Colecteaza actele necesare radierii si le prezinta la CS in vederea radierii societatii
Dupa radiere, lichidatorul e obligat sa predeaactele ramase- la arhiva de stat .(nu doar actele de
constituire ci si contractele de munca, toate contractele cu furnizorii, cu clientii : pe un termen de 5
ani).
Toate actiunile lichidatorulu itre sa fie inregistrate intr-un registru operatiunilor lichidatorului
sepcial unde-s inregistrate in ordine cronologica(fiecare actiune, operatiune: data ,semnatura).
CS verifica suplimentar publicarea in MO. SE lichideaza in 3 zile.
Procedura de lichidare inchisa poate fi redeschisa la soclicitarea oricarei persoane interesate :
- Daca mai apare un creditor
- Daca se constata existenta anumitor active