Paralizia de plex brahial

Plexul brahial este o formatiune nervoasa, alcatuita din fibrele nervoase

ale radacinilor de la C5 la T1, la care se adauga fibre care vin, pe de o parte
de la radacina C4 si, pe de alta parte, de la radacina T2. Din ramurile C5 si
C6 ia nastere trunchiul superior al plexului, din C7 ia nastere trunchiul
mijlociu, iar din C8 si T1 ia nastere trunchiul inferior.
Trunchiurile se unesc la nivelul si in grosimea muschilor scaleni. Din fiecare
trunchi va lua nastere o radacina anterioara si una posterioara.Aceste
radacini se dezvolta la nivelul fosei supraclaviculare.
Paralizia de plex brahial este o paralizie de tip periferic a membrului
superior produs n timpul naterii prin ntinderea nefireasc sau ruptura
uneia sau a tuturor rdcinilor care alctuiesc plexul brahial.Ea apare ca o
monoparez sesizabil de la natere sau n primele zile i n cazuri rare apare
bilateral .Este o afeciune relativ rar i ea atinge un nou-nscut la
aproximativ 3000 de nateri, provenita dintr-o natere dificil pe un bazin
distocic (mecanism de comprimare)sau prin mecanismul traciunii, respectiv
prin creterea brusc i forat a distanei acromiomastoidiene, ceea ce va
elonga plexul. Aceast elongare poate merge pn la smulgerea rdcinilor
cervicale anterioare (C5 C8) i a primei toracale din care este alctuit
plexul brahial.
Deficitul motor al membrului superior afectat este mai mult sau mai puin
vizibil n funcie de teritoriul i numrul rdcinilor (C5 C6 C7 C8
T1) plexului brahial afectate.Cele mai adesea prinse sunt rdcinile C5, C6
i aceasta se vizualizeaz asupra umrului i braului i rar dar grav, sunt
prinse toate rdcinile, form care se nsoete de micorarea fantei
palpebrale de partea leziunii: sindromul Claude Bernard Horner (mna
nacest caz este total plegic).

Paralizia plexului brahial poate prezenta patru tipuri topoclinice:

1. Tipul superior (tipul Duchenne Erb) cel mai frecvent ntlnit datorit
lezrii trunchiului superior al plexului, se evideniaz clinic prin paralizia
deltoidului, bicepsului, brahialului i lungului supinator precum i prin
pareza supra- i subspinosului, marelui dinat, marelui dorsal, romboidului,
subscapularului, micului i marelui pectoral (parial) i a tricepsului.
Tulburrile de sensibilitate sunt minore, iar cele vasculotrofice, absente.
Mna rmne neafectat.
2. Tipul mijlociu (Remak) ca urmare a lezrii trunchiului mijlociu se
evideniaz prin paralizia tricepsului, ptratului i rotundului pronator, a
extensorilor lungi ai minii i degetelor. Exist tulburri de sensibilitate pe
antebra i degetele II IV. Acest tip apare mai rar singur, de obicei fiind
asociat cu cel superior sau inferior.
3. Tipul inferior (tip Dejerine Klumpke) urmare a lezrii trunchiului
inferior determin paralizia flexorilor degetelor, muchilor intrinseci,
muchilor tenari i hipotenari (zona cubitalului i a medianului). Tulburrile
de sensibilitate sunt prezente.
4. Tipul total prin lezarea ntregului plex se traduce clinic prin paralizia
ntregului membru superior. Este prezent i sindromul Claude Bernanrd
Horner.
Programele de recuperare se vor alcatui in functie de stare clinica a fiecarui
pacient,insa exista unele obiective general valabile care trebuie avute in
vedere in alcatuirea programelor:
. Prevenirea redorilor articulare i a poziiilor disfuncionale
Stimularea tonusului musculaturii paralizate
Meninerea tonusului musculaturii sntoase
Prevenirea i tratarea fenomenelor vasculotrofice
Reeducarea musculaturii reinervate
Rectigarea funcionalitii i abilitii membrului superior

 Reeducarea sensibilitii
Exemplu:
1.DATE PERSONALE SI MOTIVELE INTERNARII
-Copil sex feminin
-Prima consultatie la 10 zile de viata
- Absenta miscarilor spontane in articulatia umarului si cotului stang (dupa
imobilizare gipsata pentru fractura de clavicula stanga si luxatie de cap
humeral stang prin traumatism obstetrical)
2. ANTECEDENTE SI ISTORIC
- Fat macrosom G.N.=4035 gr.
- Apgar=7-8-8 (coloratie-tonus-reflexe)
- Prezentatie craniana
- Travaliu diskinetic si expulsie dificila si prelungita
- Fractura clavicula stanga
- Luxatie cap humeral
- Absenta miscarilor la nivelul umarului si cotului stang (membrul superior
stang balant) cu exceptia pumnului si degetelor
- 7 zile imobilizare in bandaj Dessault in maternitate
- S-au administrat 7 doze de B1 si B6 I.M.
- 11 zile imobilizare in aparat gipsat in abductie de brat si rotateie externa,
cu cotul in flexie de 90 grade ( la indicatia ortopedului)
3. EXAMEN CLINIC
La 10 zile:
- Atitudine particulara membrul superior stang balant, umarul coborat,

extensie de cot, pronatie de antebrat, flexie de pumn si degete, mentine capul

rotat spre dreapta
- Mobilitate pasiva exagerata la nivelul membrului superior stang
- Mobilitate activa-absenta la nivelul umarului si cotului stang, prezenta doar
distal, in rest relatii normale
- Tonus muscular-diminuat la nivelul membrului superior stang, in rest usor
crescut, in limite normale pentru varsta
- Reactii de postura asimetrice
- Tulburari trofice-hipotrofie de deltoid
4. DIAGNOSTIC
PARALIZIE OBSTETRICALA DE PLEX BRAHIAL STANG TIP
SUPERIOR DUCHENNE-ERB
5. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
a) al tipului topographic
1. Paralizia totala (sunt interesate fibrele C5-T1) se exclude prin prezenta
tonusului si miscarilor active la nivelul mainii si prin absenta atrofiilor
musculare (care apar rapid in tipul total, pe tot membrul superior)
2. Tipul mijlociu (afectarea fibrelor din C7). Diagnosticul diferantial este
mai greu de facut. Clinica tipului mijlociu se aseamana cu paralizia de
radial, adica nu se poate face extensia de cot, mana si degete, precum si
pronatia pentru ca sunt interesati tricepsul brachial, patratul pronator,
rotundul pronator, extensori lungi ai mainii si degetelor.
In cazul nostru mana si degetele in flexi ear putea preta la confuzie dar
pronatia accentuata, extensia de cot si prezenta reflexului tricipital exclude
tipul mijlociu.
In evolutie se confirma tipul superior prin aparitia extensiei de pumn si de
degete inaintea flexiei de cot.

De altfel se cunoaste ca tipul mijlociu rar apare izolat, acesta fiind de obicei
asociat tipul superior sau inferior.
3. Tipul inferior (cand sunt afectate fibrele C8-T1). Sunt paralizati flexorii
degetelor si muschii intriseci ai mainii.In cazul nostrum singurele miscari
prezente sunt tocmai aici la nivelul degetelor si mainii.
b) Diagnostic diferential al tipului anatomoclinic (Seddon)
In privinta anatomoclinic al leziunii nervoase: neurotmezis, axonotmezis,
neurapraxie, diagnosicul diferential este retrospectiv si in cazul nostru,
intervalul de peste un an scurs de la debut exclude:
- neurotmezisul prin evolutie favorabila
- neurapraxia prin evolutia lent favorabila cu aparitia primelor miscari active
la nivelul umarului la 5 luni de la debut.Prin urmare in cazul nostru este
vorba probabil de axonotmezis.
5. TRATAMENT
Porneste de la urmatoarele obiective:
a) Pe termen lung: obtinerea controlului motor la nivelul membrului superior
afectat trecand prin cele patru etape: mobilitate, stabilitate, mobilitate
controlata, abilitate.
b) Pe termen scurt:
- evitarea aparitiei deformarilor articulare si atitudiniilor vicioase prin
retractura flexorilor
- evitarea atrofiei musculaturii paralizate
- castigarea imaginii kinestezice a membrului superior afectat
TRATAMENT FIZICAL KINETIC
1. Posturare corectiva in repaus cu mana umarul in abductie de 45, cot in
flexie de 90, mana in pozitie intermediara, degetele in extensie si policele in
abducie

2. Terapia Vojta(terapeutul aplic pacientului, aflat n decubit ventral, dorsal

sau lateral, o presiune intit, pe anumite zone ale corpului) inceputa de la
18 zile de viata si continuata cu mici perioade de intrerupere pana la 1an si 3
luni.
3. Miscari pasive articulare pe toata amplitudinea de miscare la toate
articulatiile membrului superior afectat. Rolul acestora este de a mentine
amplitudinea articulara, de a declansa ,,tretch-reflexul, de a mentine
troficitatea tesuturilor si ami ales de a forma imaginea kinestezica pentru
segmental respective prin informatia proprioceptiva primita de la receptorii
articulari si periarticulari.
4. Masaj cu ulei caldut de 3 ori pe zi cate 5 minute pentru efectul trofic si de
facilitare a circulatiei de intoarcere veno-limfatice.
5. Ionogalvanizari cu vitamina B1 pe masa deltoidului sip e masa flexorilor
antebratului pentru efectul metabolic (regenerativ)
6. EVOLUTIA SUB TERAPIE
La 10 saptamani (dupa 6 saptamani de terapie Vojta)
- apare tonus in musculatura rezomelica (semnul fularului diminuat)
- schiteaza extensie de degete (predominant police-index)
- intoarce capul si spre membrul paralizat
- nu face flexie de cot si extensie, de pumn si degete
La 5 luni:
- face - abductie de umar pana la 30, flexie de brat 10
- rotatie externa de brat-antebrat pana in pozitie intermediara
- extensie de degete cu pumnul in flexie
La 8 luni:
- face - flexie de brat 90

- flexie de cot 90
- extensie de mana si degete
- prinde jucariile
- se rostogoleste
- se sprijina in 3 puncte si incepe tararea
La 1 an si 3 luni:
- merge independent
- isi foloseste membrul paralizat cu usoara limitare a abduciei si flexiei de
umar.
Bibliografie
Sbenghe,Tudor, Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare,
Editura Medicala, Bucuresti, 1997.
https://www.scribd.com/doc/59275114/Capitolul-7-Paralizia-obstetrical
%C4%83-a-plexului-brahial
https://www.scribd.com/doc/106226359/Paralizie-de-Plex-Brahial
http://cristiankinetoterapy.blogspot.ro/2011/07/pareza-obstetricala-de-plexbrahial.html#.WB8-S1V97IU