Proiect

Sinteza Acetatului de Fentin

Student:

Velnazarov Myrat

Specializare:

CISOPC IV

Professor indrumator:

Gaina Luiza

Cuprins:

1.
2.
3.

Introducere
Clasificarea pesticidelor
Acetat de fentin
3.1 Proprietati fizico-chimice
3.2 Datele spectrale
3.3 Aplicatii
3.4 Toxicitate si bioactivitate
4.
Studiu de literatura
4.1 Metode de sinteza acetatului de fentin
4.2 Sinteza acetatului de fentin prin reactia intre hidrura de trifenil stanui si acid acetic
4.2.1 Sinteza in laborator
4.2.2 Schema bloc si flux tehnologic
4.2.3 Schema tehnologica

1.Introducere
Pesticide- sunt produse chimice folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si produselor agricole
stocate, precum si combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului si animalelor. Pesticide au fost utilizate deja
din 1000 i.H. Arseniu a fost utilizat ca si insecticid de gradina in China in 900 e.n. pesticide sintetice au fost
utilizate in scala larga in anii 1940. [1] Pesticidele sunt substane sau amestecuri de substane ce conin
ingrediente biologic active mpotriva duntorilor. Ingredientele biologic active sunt, n general, substane
toxice cu potenial de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice i pentru om. Din aceste motive

producerea, ambalarea, depozitarea, transportul i utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege.
2. Clasificarea pesticidelor. [2]
Pesticidele se clasifica in functia de organismul tinta combatut:
Acaricide- pentru paianjeni
Algicide- pentru alge
Bactericide- pentru bacterii
Fungicide- pentru ciuperci, mucegai
Herbicide- pentru plante
Insecticide pentru insecte
Piscicide- pentru pesti
Termicide- pentru furnici si termiti
Pesticidele se comercializeaza in forma de amestec din 3 componenti: pesticidul chimic in sine, ingredientul
activ si aditivul, care imbunateste amestecarea si diluarea in apa sau in ulei si eliberarea sau livrarea
materialului toxic dupa ce a fost aplicat. [3]
3. Acetat de fentin.
3.1 proprietati fizico-chimice
Denumirea chimica- trifenil-acetat de staniu.
Nume IUPAC (acetoxy)(triphenyl)stannane
Alte denumiri : Trifenilacetat de staniu(Triphenyltin acetate); acetat de trifenilstannil(Triphenylstannyl acetate);,
acetat de trifenilstannil(Acetic acid tri(phenyl)stannyl ester).
Numar CAS 900-95-8

Structura - (C6H5)3Sn-OC(O)-CH3

Sn
O

Physical Form: White Powder

Formula chimica C20H18O2Sn
Masa moleculara 409 g/mol
Presiunea de vapori la 30oC 1.33x10-6torr [4]
Solubilitate in apa la 20oC

28mg/l [5]

Factori de risc:
R: 24/25-26-37/38-40-41-48/23-63-50/53
S: 26-28-36/37/39-45-60-61 [6] [7]
Numele comun este acetatul de Fentin. A fost descoperit in 1954.Nume traviala este Brestan.[8] Se formeaza
cristale albe, inodore care se topesc la 122-124oC. Solubil in apa, greu solubil in solventi organici. Este stabil
cand este uscat dar, usor hidrolizeaza cu apa la hidroxid si formeaza solid alb, care se topeste la 118-120oC.
hidroxidul format este practic insolubil in apa, dar este solubil in mai multi solventi organici. [9]
3.2 Datele spectrale
3.2.1 RMN
1H RMN spectrum (in CDCl3): =1.95 [10] or 2.12 (CH3), 7.45 (C6H5) , si 7.73 (OH) ppm [11]
119

Sn RMN spectrum: 6=121 ppm [12]

3.2.1 IR spectrum

Figura 1. Spectrul IR Fentin acetat [13]

3.2.2 Mass spectrum

119

Sn Mossbauer spectrum (in mm/ s): =-1.02 (-Sn), =2.70 [14], =1.20, =3.17
(77K) [15], =1.26, =3.34 (80K) [16], =1.27, =3.40 (80K) [17], [18], =1.28, =3.36
(80 K) [19], =1.32, = 3.35 (77 K) [20]

Figura 2. Spectrul de masa Fentin acetat [21]

3.2 Aplicatii
Se foloseste ca si fungicid pentru cartofi, telina, fasole si alte culturi. Produsul tehnic este de puritate 9095%. Este formata din pudra hidrofila de concentratie de 20-60%. Se aplica aproximativ 160-260g
substanta activa per hectar. [22]
A fost utilizat cu succes ca si regulator de alge in campuri de orez.[23] [24] [25]
Este utilizat ca substan toxic n vopsele antivegetative.[26]
S-a folosit ca si substanta conservanta pentru lemn [538, 540].
Se foloseste ca si agent bacteriostatic in sapunurile si sampoane[541].
Ca fungicid pe plci de agar nutritiv [542]
Ca agent de legare pentru mortar si beton [543,544,545]
Este un catalizator bun pentru reactia itre alcooli si izocianati [27]; si pentru prepararea aldehidelor prin
hidroformularea olefinelor[551]
3.3 Toxicitate si bioactivitate

3.3.1 Toxicitatea pentru animale de laborator

Sobolani otraviti de o singura doza de acetat de Fentin arata tembelism, unsteadiness, diaree moderata
anorexie, pata sangeroase in jurul nasului si ochilor, si respiratie suieratoare. Klimmer (1964) a constatat c
70% dintre obolanii crora li s-o dozat prin tubul de stomac cu rata zilnica 50ppm, au murit de infecie
secundar ntr-o medie de 26,6 zile.
Tabel 1. Toxicitatea acetatului de Fentin

specia
sobolan
Soarece,M
Porc Guinea

ruta
dermic
oral
oral

LD 50(mg/kg)
450
81.3
21

Referinta
Klimmer(1964)
Stoner(1966)
Klimmer(1964)

Este efectiv impotriva algelor verde(DL50=0.67ppm[462]) , albastru-verde si silico-alge.[462, 463]. Toxicitatea

asupra plantelor este dependenta de:
concentratia de component,
condiitile meteo(temperatura, umiditatea si lumina) [134, 464]
pH ul solutiei aplicata [465]
grad de distributie [134, 466]
Atacul de compus de staniu cauzeaza de obicei frunze deformate i / sau arse, sau de asemenea,
schimbari in alte parti ale plantei.
Fentin acetat este foarte toxic pentru pesti. Concentratia de cca. 0.4 ppm este destul pentru a omori Anguilla
anguilla [345], Carassius auratus [26, 341, 345], pentru peste Lebistes reticulatas DL50= 0.034ppm [118].
Modul de actiune.
O singur doz n intervalul fatal produce iritarea membranelor mucoase i ucide din cauza respiratory failure.
3.3.2 Toxicitatea pentru om.
Otrvirii a doi piloi i trei mecanici au urmat la aplicarea aeriana la culturile de cmp dintr-un amestec de acetat
de fentin i mangan ethylene di thiocarbamate fr observaie strict a regulilor de siguran. Piloii au fost

grav bolnavi. Iritaia gastro-intestinala a fost principala problem, ficatul a fost afectat. Imbolnavirea
mecaniciilor a fost si mai rau. (Horacek i Demcik, 1970).
4.Studiu de literatura
4.1 Metodele de sinteza acetatului de Fentin.
In literatura de specialitate sunt mentinute urmatoarele metodele de sinteza:
1)

Hidrura de trifenil staniu+ acid acetic 27

SnH

Sn

O
Hidrura de trifenil staniu

2)

acid acetic

trifenilacetat de staniu

Hidroxid de trifenil staniu+ acid acetic [28]

Sn

CH3COOH

Sn
O

OH

Hidroxid de trifenil staniu

3)

acid acetic

trifenilacetat de staniu

Hidrura de trifenil staniu+ R3PbOOCCH3 (R = C2H5, C4H9) [12] page106

SnH

R3PbOOCCH3

Sn
O

O
Hidroxid de trifenil staniu

4)

????

trifenilacetat de staniu

Clorura de trifenil staniu. Randament 91.5%

Cl

Sn

+ NaOOCCH3

Sn

H2O

O
Clorura de trifenil staniu

5)

acetat de sodiu

trifenilacetat de staniu

Iodura de trifenil staniu+ acid acetic. Randament 47.3%

Sn

reflux 12h in toluen

Sn
O

6)

Ester t-Bu-trifenil-staniu+ anhidrida acetica. Randament 95%

Sn

(CH3CO)2O

Et2O

Sn
O

O
O

O
C4H9

7)

Trifenil staniu etilenamina+acid acetic+nitrit de sodiu. Randament 81%

Sn

CH3COOH

NaNO2

0oC

Sn
O

H2N

8)

Sn
S

+ Hg(OOCCH3)2

C2H2OH

Sn
O

4.3

Sinteza acetatului de Fentin prin reactia intre hidrura de trifenil stanui si acid acetic
4.3.1 Partea experimentala.

SnH

CH3COOH

Sn
O

Metoda A
10 g(0.0285 mol) solutie de hidrura de trifenil staniu si 3.42g(0.0570mol) acid acetic a fost reactionat la 70oC
timp de 30 de min. Solidul a fost separat simultan cu degajarea gazului inflamabil(H2). Dupa extractia cu
250ml de eter ramane reziduu ceros, iar dupa distilarea eterului si recristalizarea din benzen da 1.9g solid cu
p.t=122-124oC. Randament 17%
Metoda B
20g(0.0570 mol) solutie de hidrura de trifenil staniu si 1.71g(0.0285mol) acid acetic a fost refluxat in heptan
timp de 2h. Solventul a fost eliminat prin distilare si rezidiul a fost extras cu 250 ml de eter, dupa extractia
ramane reziduu in forma de pasta. Prin distilarea eterului si dublu recristalizarea din din benzen da 9.6g
fentin acetat cu p.t=123-124.8oC. Randament 85%

Autor, jurnal(italic), an, volum(issue), pagina,

1 Paul C. Jepson. Encyclopedia of Biodiversity Editia I, 2001, p 692-702.

2 Paul C. Jepson. Encyclopedia of Biodiversity Editia I, 2001, p 692-702.
3 Paul C. Jepson. Encyclopedia of Biodiversity Editia I, 2001, p 692-702.
4 Robert I. Kreiger Handbook of Pesticide Toxicology Second eddition, 2001, volum 1, p1386
5 Robert I. Kreiger Handbook of Pesticide Toxicology Second eddition, 2001, volum 1, p1386
6 https://au.vwr.com/store/product/7724442/triphenyltin-acetate-97
7 http://www.msds-europe.com/id-485-r_s_phrases.html
8 Robert I. Kreiger Handbook of Pesticide Toxicology Second eddition, 2001, volum 1, p1386
9 Robert I. Kreiger Handbook of Pesticide Toxicology Second eddition, 2001, volum 1, p1386
10 A. J. Bloodworth, A . G. Davies,

J. Chem. Soc. 1965 6245/9 .

11 G. Domazetis, R. J. Magee, B. D. James, J . Organometal. Chern. 141, 1977, 57/69.

12 W. McFarlane, R. J. Wood, J . Organometal. Chem. 40, 1972, C17/C20
13 http://sdbs.db.aist.go.jp/sdbs/cgi-bin/direct_frame_top.cgi
14 V.I. Goldanskii, V. V . Khrapov, O . Yu . Okhlobystin, V. Ya. Rochev Chemical Application of MoessbauerSpectroscopy, New York, 1968, p. 336/76.

15 P. J. Smith Organometal. Chem . Rev. A 5 , 1970, 373 /402.

16 R. C. Poller, J . N. R. Ruddick, B. Taylor, D. L. B. Toley , J . Organometal. Chem . 24, 1970, 341 /6.
17 B . F. E. Ford, B. V. Liengme, J. R. Sams, Chem . Commun, 1968, 1333/4.
18 B. F. E. Ford, B. V. Liengme, J. R. Sams, J. Organometal. Chem. 19, 1969, 53/65.
19 B. F. E. Ford, J. R. Sams, J. Organometal. Chem. 31 ,1971, 47/54.
20 E. J. O'Brien, C. P. Monaghan, M. L. Good, Organometal. Polym. Symp., New Orleans, 1978, pp. 207/18.
21 http://sdbs.db.aist.go.jp/sdbs/cgi-bin/direct_frame_top.cgi
22 Robert I. Kreiger Handbook of Pesticide Toxicology Second eddition, 2001, volum 1, p1386
23 S. K. Mukherji, B. K. Ray, Z. Pflanzenkrankh. Pflanzenschutz 73, 1966 35 from 100
24 S. K. Mukherji, World Crops, 1968, from 100

25 J. A. Batalla, Levante Agricola 7, 1968, 33 from 100

26 Ekkehard Fluck, Gmelin Handbook of Inorganic Chemistry 8th Edition, 2001, 123
27
28