Sunteți pe pagina 1din 210

10

Provocarea

lui Aristotel

A trebuit să aştept pînă acum pentru ca recolta ştiinţifică să fie suficient de bogată ca să scriu această carte. Aceste puncte de vedere vin atît de tîrziu, în parte pentru că locul sentirnentelor în viaţa mintală a fost surprinzător de neglijat de către cercetă­

tori de-a

gol

emoţiile asemeni unui continent

neexplorat

s-au grăbit să apară o mulţime de cărţi pline de intenţii bune, cu sfaturi bazate pe păreri dovedite clinic, dar lipsite de orice bază ştiinţifică. În prezent, ştiinţa este în sfîrşit capabilă să aibă o vo­

ce autoritară în privinţa acestor întrebări insistente şi complica­ te despre părţile cele mai iraţionale ale psihicului şi să realizeze o hartă de o anumită precizie a sufletului omenesc.

provocare pentru cei

lungul anilor, lăsînd

la nivelul

psihologiei ştiinţifice.

În

acest spaţiu

Această realizare

a hărţii este

o

mare

care subscriu unei viziuni înguste în privinţa inteligenţei, susţi­

- coeficient de inteli­

genţă} este un dat genetic ce nu poate fi schimbat în funcţie de experienţa de viaţă şi că destinul nostru este în mare măsură de­

terminat de această aptitudine. Acest argument ignoră proble­

ma cea mai provocatoare: ce

copiii noştri să le fie mult mai bine în viaţă? Ce factori sînt în joc, de exemplu, atunci dnd o persoană cu un IQ mare se zbate din greu, în vreme ce o alta, cu un IQ modest, se descurcă surprin­ zător de bine? Aş susţine că diferenţa constă cel mai adesea în

schiinba pentru a-i ajuta pe

nînd că IQ-ul [de

la Intelligence Quotient

putem

capacitatea numită

controlul,

Toate

copiilor, fapt care le va acorda o şansă mai mare, de potenţialul intelectual primit pe linie genetică.

necesitate

morală presantă. Acestea sînt vremuri în care structura societă­ ţii pare a se desdlci cu o viteză mai mare ca niciodată, acum cînd egoismul, violenţa şi sărăcia spiritului par să îşi aibă rădăcinile

în bunătatea vieţii noastre comune. Iată un argument pentru im­

portanţa

mai

dintre

multe dovezi că aptitudinile fundamental etice din viaţă îşi au originea în capacităţile emoţionale pe care le au la bază. Pentru unii, impulsurile sînt emoţii de nivel mediu; sămînţa impulsuri­ lor este o dorinţă arzătoare de exprimare prin acţiune. Cei care

sînt sclavii impulsurillor - aşadar, cei lipsiţi de autocontrol - au mult de suferit din punct de vedere moral. Capacitatea de a

aici inteligenţă emoţională,

şi capacitatea

care include auto­

de

automotivare.

le pot fi insuflate

independent

o

zelul, perseverenţa

aceste aptitudini,

de

această

aşa cum vom vedea,

posibilitate, se

Dincolo

desluşeşte

inteligenţei

emoţionale,

element

esenţial

al legăturii

sentimente,

caracter

şi instincte

morale.

Există tot

Provocarea

lui Aristotel

11

c ? n :

s1m1lar, r

rola impulsurile stă ţa baza voinţei şi a caracterului. în mod

!truismului se găseşte în empatie, în capacita­

rlalţi: a nu simţi nevoia sau disperarea

-

d

ăcina

tea ea

l ilalt mseamna o hpsa de afecţiune. Şi dacă există două atitu­

d1n1 nlorale de care tintpurile noastre ar avea nevoie, ele sînt cu

c

1h emoţ : 1le

_

el

siguranţă autoînfrînarea şi compasiunea.

CĂLĂTORIA NOASTRĂ

În această carte eu sînt călăuza într-o călătorie ce va scoate la

ive

m �

existenţa noastră şi a lumii care ne înconjoară. Sfirşitul călătoriei

constă în înţelegerea a ceea ce înseamnă - şi a felului cum -- să

dăm inteligenţă emoţiilor

în sine

poate ajuta într-o oarecare măsură; cunoasterea acestui tărîm al sentime :1- telor are un efect similar cumva �u aceia al impactului pe care 11 are un observator la nivel cuantic în fizică, modificî:nd

ceea oe e de observat.

Călătoria noastră începe în Partea întîi cu noi descoperiri de­

spre arhitectura emoţional

care oferă o explicaţie

pentru momentele cele mai nefavorabile din viata noastră ace­

l

si

frică

lul �

leşesc raţiunea. Înţeleg�rea inter�cţiu­

nn structunlor cre1erulu1

mai complicate din

ebănuite despre emoţii - un voiaj ce are ca scop o

lă id

1 buna

:

i

:1

mţelegere a

momentelor

noastre.

celor

Această înţelegere

a creierului,

cînd se

timent

le co

l:

care sau de pasiune şi bucurie - dezvăluie multe despre f�­

comandă momentele de

furie

care dobîndim obiceiurile emoţionale ce pot submina cele

a

:nme inte ţii, pre

um şi ceea ce putem face pentru a ne stă­

pn 1 1mpulsunle emoţionale cele mai distrugătoare şi mai demo­

rahz to :1- rre. C reaza ca ar

suge­

pentru

formarea ob1ceiunlor emoţionale ale copiilor.

Partea a

doua a acestei cărţi, constă în a vedea felul în care datul neuro­ logic joacă un rol esenţial în flerul fundamental de a trăi numit

de exemplu, faptul că sîntem capabili să ne

stapm1m un impuls emoţional; să ghicim sentimentele cele mai ascunse ale celuilalt; să tratăm cu cel mai mare tact o relatie -

sau c

c1.un

ris 5 ot�l, capacitatea rară „să te înfurii p� cine

trebuie, cit trebuie,

trebuie." (Cititorii care nu sînt atraşi de detaliile neurologice s-ar putea să dorească să treacă direct la acest capitol.)

� l mai important este că datele neurologice

x1

ta

o

.

adevă ată

fereastră de

oportunităţi

popas

important din

călătoria noastră,

Următorul

in

el

g �

nţă em

:1-

m

?

ţională:

punea

cmd

trebuie, pentru

ceea ce

trebuie si

12

Provocarea lui Aristotel

Acest model lărgit a ceea ce înseamnă să fii „inteligent" pu­ ne emoţiile în centrul aptitudinilor necesare pentru viaţă. Partea a treia examinează dt:eva diferenţe-cheie pe care le generează această capacitate: felul în care aceste calităţi pot întreţine cele mai de preţ relaţii ale noastre sau cum inexistenţa lor le poate coroda; felul în care forţele pieţei care remodelează stilul nostru de muncă pun un preţ fără precedent pe inteligenţa noastră emoţională, pentru că de ea depinde succesul la slujbă; şi cît de otrăvitoare pot fi emoţiile noastre atunci cînd ne pun în pericol sănătatea fizică, de exemplu fumatul ţigar,ă de la ţigară, sau cum ne poate ajuta echilibrul emoţional să ne apărăm sănătatea şi bi­ nele personal. Moştenirea genetică îl înzestrează pe fiecare dintre noi cu o serie de emoţii care determină temperamentul. Circuitul creieru­ lui presupune însă o maleabilitate extraordinară; te1nperamen­ tul nu este un destin. Aşa cum se arată în Partea a patra, lecţiile emoţionale pe care le învăţăm în copilărie, acasă şi la şcoală, mo­ delează circuitele emoţionale, făcîndu-ne mai uşor adaptabili - sau inadaptabili - la fundamentele inteligenţei emoţionale. Aceasta înseamnă că adolescenţa şi copilăria sînt ferestre de oportunitate pentru a forma obiceiurile emoţionale esenţiale ca­ re ne vor domina întreaga existenţă. Partea a cincea explorează hazardul care îi aşteaptă pe cei ce au eşuat în stăpînirea domeniului emoţiilor - felul în care defi­ cienţele de inteligenţă emoţională sporesc spectrul de risc, ceea ce duce la depresii sau violenţă ori la tulburări de alimentaţie sau consum de droguri. De asemenea, sînt prezentate date con­ crete în legătură cu primele şcoli care îi învaţă pe copii ce în­ seamnă capacităţile emoţionale şi sociale de care au nevoie pen­ tru a rărnîne pe calea cea bună în viaţă. Poate că lucrul cel mai tulburător din întreaga carte este son­ dajul efectuat asupra unui mare număr de părinţi şi profesori şi care indică tendinţa mondială a generaţiei actuale de copii de a avea mai multe probleme emoţionale decît în trecut: sînt mai singuri şi mai deprimaţi, mai furioşi şi mai nestăpîniţi, mai emo­ tivi şi mai înclinaţi să se îngrijoreze din orice, mai impulsivi şi mai agresivi. Dacă există într-adevăr un rentediu, eu cred că el constă în felul în care îi pregătim pe tineri pentru viaţă. În prezent, lăsăm la întîmplare educaţia emoţională a copiilor noştri, ceea ce duce la rezultate şi mai dezastruoase. O soluţie ar fi o nouă viziune în

şi mai dezastruoase. O soluţie ar fi o nouă viziune în Provocarea lui Aristotel 13 privinţa
şi mai dezastruoase. O soluţie ar fi o nouă viziune în Provocarea lui Aristotel 13 privinţa
şi mai dezastruoase. O soluţie ar fi o nouă viziune în Provocarea lui Aristotel 13 privinţa
şi mai dezastruoase. O soluţie ar fi o nouă viziune în Provocarea lui Aristotel 13 privinţa
şi mai dezastruoase. O soluţie ar fi o nouă viziune în Provocarea lui Aristotel 13 privinţa

Provocarea lui Aristotel

13

privinţa a ceea ce pot face şcolile spre a forma complet elevii, punînd la treabă în acelaşi timp mintea şi sufletul. Călătoria noastră se sfîrşeşte prin vizitarea unor şcoli unde se ţin cursuri inovatoare, ce vizează să le ofere copiilor datele esenţiale referi­ toare la inteligenţa emoţională. Eu prevestesc că va veni o zi cînd învăţămîntul va include în programa sa obişnuită studierea acestor calităţi umane incalculabile cmn ar fi conştiinţa sine, autocontrolul şi empatia, precum şi arta de a asculta, de a rezol­ va conflictele şi de a coopera. În Etica nicomahică, Aristotel îşi pune întrebări filozofice refe­ ritoare la virtute, caracter şi o viaţă mai bună, provocarea sa constînd în stăpînirea prin inteligenţă a vieţii noastre emoţiona­ le. Pasiunile noastre, atunci cînd sînt bine exercitate, sînt înţe­ lepte; ele ne călăuzesc gindirea, valorile şi supravieţuirea. Din păcate, pot însă să o ia razna cu uşurinţă, ceea ce se şi întîmplă deseori. Aşa cum constata şi Aristotel, problema nu constă în existenţa emoţiilor, ci în felul în care adecvăm emoţiile şi expri­ n-tarea lor. Întrebarea este cum putem să dăm inteligenţă emoţi­ ilor noastre - şi să readucem civilizaţia pe străzi şi afecţiunea în viaţa comună?

dăm inteligenţă emoţi­ ilor noastre - şi să readucem civilizaţia pe străzi şi afecţiunea în viaţa
dăm inteligenţă emoţi­ ilor noastre - şi să readucem civilizaţia pe străzi şi afecţiunea în viaţa
dăm inteligenţă emoţi­ ilor noastre - şi să readucem civilizaţia pe străzi şi afecţiunea în viaţa
PARTEA INTII A A Creierul em.otional ,

PARTEA INTII

A

A

Creierul em.otional

PARTEA INTII A A Creierul em.otional ,

,

420 0 . , Un ult im cuvînt Anexa Anexa Anexa E. Anexa F. Note
420
0
.
,
Un ult im cuvînt
Anexa
Anexa
Anexa E.
Anexa F.
Note
Mul ţ umiri

Orarul e1notional Sincronizar�a este totul Alfabeti zarea emoţională ca mijloc de preveni re Regîndi rea şcolilor: predarea pri n puterea exemplului. Comunităţi cărora le pasă O misiune extinsă pentru şcoli Oare alfabetizarea emotionaiă contează?

Caracterul moralitatea si arta den'locratiei

.

Anexa A. Ce este emoţia? Anexa B. Peceţile minţii emoţionale

C. Circuitul neuralal fricii D. Consorţiul W. T. Grant: componente active

ale programelor de prevenire

Programa Ştiinţei Sinelui Învăţarea sodală-şi emoţională: rezultate

Tipografi� MULTI.PRINT, Iaşi Calea Chişinăului, nr. 22, Iaşi Tel. 0232 I 211225 Fax 0232 / 211252

Edit or: GR. ARSENE

CURTEA VECHE PUBLISHING str. arh. I on Mi ncu 11, Bucureşti tel./fax: (021)22257.26, (021)222.47.65 e-mail: arsene@kappa.ro ·web: www.curteaveche.ro

327

330

332

335

336

337

342

343

345

348

355

359

361

363

369

413

CURTEA VECHE PUBUSHING arh. fon Mincu 11, Bucureşti telJfax: (021) 222 57 26,222 47 65; e-maH: arsene@kappa .r,o; internet: www. curteaveche. J

Talon de comandă

V \'{l oferă prin acest ta]on cilrţi cu reducer� de aproxi1r1ativ 1.S''.·!, şi taxe poştale gratuitt!. Co111plc·

corespunzătoare titlului pe care doriţi sil-1 comandaţi cu nun,ărLtl de exen1plare dorite, indicnţi apoi dat şi trin1iteti talonul pe. adresa uiiturii. Plata se face rnffl.bors în n-ioff1entu) prinUrii coletu]

Edi tura îşi rezervădreptul de a modifica preţurilecărţilor.

CĂRŢI CHEIE TITLU

PRE

(redt1

100.00

100.00

100.00

AUTOR

Dale Carnegie

Napoleon Hill

David J. Schwartz

Seaetele succesului De la idee la bani

Puterea magică a gîndului

John Chaffee Walter Anderson David Reuben

MaxwellMaltz Norman Vincent Peale Steven K. Scott Les Giblin Henriette Am1.e Klauser William Glasser Zig Ziglar

Dale Carnegie Alan Loy McGinnis Gary Chapman Zig Ziglar Robert T. Kiyosaki Dale Carnegie Glenn Van Ekeren SpencerJohnson Allan Pease OgMandino

Og Mandino

Burke Hedges Norman Vincent Peale K. Blanchard, S. Johnson Daniel Goleman John C. Maxwell M. Scott Peck Jinnv S. Ditzler Og fv1andino Zig Zigla r

O

călăuză sigură

100.00

Curs practic de încredere Tot ce ai vrnt să ştii despre sex*

8-5.00

* Dar ţi-a fost teamă să întrebi TM

120.00

Ps

ihocibernetica

100.00

Forţa gîndirii pozitive

100.00

Paşi simpli către vise imposibile

100.00

Arta dezvoltării relaţiilor interumane

100.00

Notează si actionează

8:5.00

Cum să alegem fericirea

Cel mai vestit vînzător din lume

100.00

Putem creşte copii buni într-o lume negativă!

100.00

Lasă grijile, începe să trăieşti

120.00

Importanţa prieteniei

8:5.00

Cele cinci limbaje ale iubir ii

100.001

Dincolo de vîrf

100.001

Tată bogat, tată sărac

100.001

Cum să vorbim în public

100.001

Drumuri spre fericire

85.00I

Cine mi-a luat Cascavalul?

8.5.001

Întrebările sînt, de·fapt, răspunsuri

85.001

Al doisprezecelea înger

85.0CH

85.00I

Afirmă-te sub propria firmă

85.00(

Spune „pot" şi vei putea

100.00(

Manager la l'vlinut

85.00(

Inteligenţa emoţională

120.00(

Cum să devii popular

85.00(

Drumul către tine însuti

100.00(

Cel mai bun am

·, 85.000

Alegerea

8S.OOO

Motive pentru a zîmbi

85.000