https://www.scribd.

com/doc/260412555/CentraleTermoelectrice-Si-de-Termoficare-in-Romania
https://www.scribd.com/doc/70768655/termoficare-1
https://www.scribd.com/document/291336090/AnalizaBilantului-Energetic-Al-Unei-Centrale-de-Termoficare
https://www.scribd.com/document/336066747/SuplEnergie
http://elth.ucv.ro/student1/Cursuri/Dinu%20Radu
%20Cristian/Distributia%20energiei
%20termice/Distributia%20energiei%20termice%20%20Suport%20de%20curs.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Termocentral%C4%83

Termocentral
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Centrala termoelectrica Progresu, Bucureti.

Termocentrala Mohave pe crbune, de 1580 MW, lng Laughlin, Nevada.

O central termoelectric, sau termocentral este o central electric care produce curent
electric pe baza conversiei energiei termice obinut prin arderea combustibillilor.[1] Curentul
electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbine cu gaze, sau,
mai rar, cu motoare cu ardere intern.[2]
Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (crbune, deeuri sau biomas), lichizi
(pcur) sau gazoi (gaz natural).
Uneori sunt considerate termocentrale i cele care transform energia termic provenit din alte
surse, cum ar fi energia nuclear, solar sau geotermal, ns construcia acestora difer
ntructva de cea a centralelor care se bazeaz pe ardere.
Atunci cnd centrala furnizeaz i cldur consumatorilor casnici sau industriali, vorbim despre
termoficare.

Cuprins

1 Clasificare

2 Funcionare

3 Descriere

4 n Romnia

5 Note

6 Bibliografie

7 Vezi i

Clasificare
Dup destinaie, termocentralele se clasific n:

Centrale termoelectrice (CTE), care produc n special curent electric, cldura

fiind un produs secundar. Aceste centrale se caracterizeaz prin faptul c
sunt echipate n special cu turbine cu abur cu condensaie sau cu turbine cu
gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc avnd la baz un ciclu
combinat abur-gaz.

Centrale electrice de termoficare (CET), care produc n cogenerare att

curent electric, ct i cldur, care iarna predomin. Aceste centrale se
caracterizeaz prin faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur cu
contrapresiune.

Funcionare
De obicei termocentralele funcioneaz pe baza unui ciclu Clausius-Rankine. Sursa termic,
cazanul, nclzete i vaporizeaz apa. Aburul produs se destinde ntr-o turbin cu abur
producnd lucru mecanic. Apoi, aburul este condensat ntr-un condensator. Apa condensat este
pompat din nou n cazan i ciclul se reia.
Turbina antreneaz un generator de curent alternativ (alternator), care transform lucrul mecanic
n energie electric, de obicei la tensiunea de 6000 V i frecvena de 50 Hz n Europa, respectiv
60 Hz n America de Nord i mare parte din America de Sud.

Descriere
Schema clasic a unei termocentrale bazat pe crbune

1. Turn de rcire

10. Ventile de reglare ale

turbinei

19. Supranclzitor

2. Pompa circuitului de
rcire al condensatorului

11. Turbin cu abur de

nalt presiune

20. Ventilator de aer

3. Linie electric de nalt

tensiune

12. Degazor

21. Supranclzitor
intermediar

4. Transformator ridictor de 13. Prenclzitor de joas

tensiune
presiune (PJP)

22. Priza de aer

necesar arderii

5. Generator electric de
curent alternativ

14. Band de alimentare cu

crbune

23. Economizor

6. Turbin cu abur de joas

presiune

15. Buncr de crbune,

eventual cu turn de uscare

24. Prenclzitor de aer

7. Pomp de joas presiune

16. Moar de crbune

25. Electrofiltru pentru

cenu

8. Condensator

17. Tamburul cazanului

26. Exhaustor
(ventilator de gaze
arse)

9. Turbin cu abur de medie

presiune

18. Evacuarea cenuii

27. Co de fum

n Romnia
n perioada comunist, apartamentele din orae erau nclzite de centrale electrice de termoficare
(CET-uri). Dup 1990 ns, multe orae mari din Romnia au rmas fr CET-uri, att datorit
debranrilor n mas (consumatorii i-au instalat central de apartament) n unele orae, ct i
intrrii n faliment a firmelor care administrau respectivele centrale, n alte orae.[3]

Note

http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Descrierea-CET-si-aserviciilo299.php

Descrierea C.E.T si a serviciilor proprii

1.1. Consideratii generale
Pe masura ce societatea avanseaza necesitatile energetice apar tot mai importante. Asadar
progresul societatii si conditiile de viata ale oamenilor
depind de posibilitatea de asigurare a energiei si evolueaza in acelas ritm.
Datele statistice ale dezvoltarii economiei nationale confirma Aceasta teza , astfel ca in
intervalul 1950-1990 productia globala de energie a crescut de peste 40 de ori.
Politica de utilizare a resurselor de energie in tara noastra urmareste asigurarea bazei
energetice necesara dezvoltarii economiei nationale si in ritmul cerut de aceasta.
Valorificarea rationala a diferitelor resurse a luat forme multiple datorita faptului ca
dispunem de resurse energetice primare variate dar limitate cantitativ: carbune, titei, gaze
naturale,resurse hidroenergetice si nucleare precum si resurse in curs decercetare in vederea
valorificarii lor in perspectiva la o scara mai semnificativa (energie solara, eoliana, geotermala,
mareica, etc.)
Un rol deosebit de important in energetica il are ramura energiei electrice si trebuie
aratat ca evolutia productiei de energie electrica cat si dezvoltarea capacitatii unitare de
productie din centralele electrice precum si a capacitatii de transport a retelelor electrice s-a
situat intr-o
continua crestere atingandu-se in prezent puteri unitare de 330 MW in CTE, 660 MW in CNE
si 200 MW in CHE iar capacitatea unitara de transport pe LEA de 400 kV si 420MVA pe un
singur circuit.
Randamentul net al CTE cu condensatie este plafonat superior la valori de 3239%, in
functie de combustibilul folosit cat si de parametrii
aburului utilizat. La centralele de termoficare, randamentul realizeaza valori de doua ori mai
bune, intrucat caldura care s-ar fii evacuat cu apa de racire este folosita in termoficare sau in
procese tehnologice.
Dezvoltarea centralelor electrice de termoficare reprezinta principala cale de urmat, pentru
cresterea in viitorul apropiat a randamentului centralelor termoelectrice.
Noile centrale de termoficare vor fii echipate cu grupuri de 50MW pentru cele urbane si de
150MW pentru cele industriale.
Realizarea circuitului termic al centralei de termoficare tine de prezenta a doua surse de
caldura, una calda care cedeaza caldura Q1 si una rece careia agentul ii cedeaza caldura Q2.
Tipul de turbina utilizat in centrala electrica de termoficare este unul de condensatie si cu
prize reglabile.
1.1.1. Principalele elemente componente ale centralei
A. Generatorul de abur reprezinta un complex de instalatii care realizeaza transformarea
energiei chimice a combustibililor in caldura, sub forma de abur sau apa calda pe care o
furnizeaza unui consumator.

Generatorul de abur se mai numeste si cazan de abur. Transformarea energiei chimice a

combusibililor in caldura se realizeaza prin procesul de ardere al acestora in urma careia se
degaja caldura, care la randul ei se transfera apei care circula prin tevile cazanului
transformandu-se in abur.
Dupa modul de realizare a circulatiei prin cazan, acestea se clasifica in :cazane cu
circulatie naturala , cazane cu circulatie fortata unica , cazane cu circulatie fortata multipla sau
cu recirculatie.
Principalii parametrii ai cazanelor de abur sunt :
-debitul nominal Dn
-presiunea nominala Pn
-temperatura nominala
B.Morile de carbune
Morile de carbune reprezinta consumatori importanti de energie electrica , motoarele
de actionare avand puteri nominale cuprinse intre 200 si 1000 kW in functie de tipul si
capacitatea de macinare.
Tensiunea de alimentare a motoarelor este de 6 kV si sunt de tipul asincron cu rotorul in
scurtcircuit de constructie capsulata datorita conditiilor in care acestea lucreaza, intr-un
mediu cu praf si umiditare .
Ansamblul morii impreuna cu linia de actionare sunt fixate pe o fundatie masiva din beton
armat stuata la baza cazanului de abur.
In functie capacitate cazanului , de necesarul de carbune preparat tipul morilor aceste sunt
in numar de 4 sau 6 mori.
Morile de preparare a prafului de carbune au multiplu rol si anume :
-macinarea carbunelui pana la obtinerea de praf cu finetea dorita
- uscarea prealabila a carbunelui
- recircularea gazelor de ardere de la partea superioara a cazanului la partea inferioara.
Pentru fiecare cazan si tip de carbune apare o finete de macinare optima, care conduce la
minimizarea pierderilor de energie prin nearse si lucru mecanicde macinare.
Uscarea carbunelui are loc atat in moara propriuzisa cat si intr-o instalatie aferenta morii
numita tub de prelevare ,montata in amonte.
In functie de tipul si calitatea carbunelui se intalnesc mai multe tipuri de mori :
-mori lente de tipul morilor cu tambur si bile sau moara cu platou si bile.

- mori rapide ca cele cu coicane sau ventilator sau moara cominata cu ciocane si ventilator.

C. Ventilatoare
Ventilatoarele ce asigura la un cazan de abur circulatia aerului, a gazelor de ardere,
recircularea gazelor de ardere si a amestecului aer praf din morile de carbune sunt de doua
tipuri:
- radiale (centrifugale)
- axiale (tip elice).
Ele se caracterizeaza prin debite de agent vehiculate relativ mari si cresteri de presiune mici.
Puterea absorbita de ventilator este:

Tinand cont ca:

, puterea ventilatorului se mai poate scrie:

Unde:
Vg debitul de fluid in m3/s;
Dg debitul masic de fluid in Kg/s;
H inaltimea de refulare in m coloana de gaz;
- inaltimea totala de refulare in N/m2;
- randamentul ventilatorului
- masa specifica a fluidului [Kg/m3];
g acceleratia gravitationala m*s2.
Randamentul ventilatoarelor depinde de calitatea constructiei si de starea de uzura a
paletajuli.

D.Pompe de hidroamestec
Zgura rezultata din arderea combustibililor solizi este extrasa din cazan pe la parte
inferioara a cazanului, cu ajutorul unui transpotor tip banda cu racleti ,este racita , concasata si
evacuata din sala cazanelor in stare umeda.
Pentru toate instalatiile actuale din cauza volumelor mari de transportat se utilizeaza
transportul hidraulic.
Din bazinul care colecteaza in mod continuu ,hidroamestecul este pompat catre depozitul
de cenusa cu ajutorul unor electropompe speciale de hidroamestec numite Pompe Bagger
Aceste electropompe in functionare au o uzura rapida a rotoarelor,avand in vedere
proprietatile abrazive ale fluidului pompat,iar inlocuirea rotoarelor trebuie prevazuta dupa o
anumita perioada.
In statiile de pompare de regula se prevad reserve de electropompe cu mai multe conducte de
evacuare a hidroamestecului.
Parametrii caracteristici ai unei electropompe sunt :
-puterea nominala a motorului de actionare Pn [kV]
-debitul maxim refulat Dn [mc/h]
-inaltimea maxima de refulare

Hmax [mca]

-N numarul de rot/min.
H. Virorul

Virorul este instalatia cu ajutorul careia se invarte rotorul la pornire, inainte de a se

introduce abur in turbina si la oprirea ei.
Cuplul de invartire poate fi dat de:
- un motor electric actionand printr-un demultiplicator si un angrenaj
asupra rotorului;
- un camp electric rotativ creat de un bobinaj creat in jurul uneia din cuplele rotorului care
functioneaza cu un motor electric asincron cu rotorul in scurtcircuit cu un numar foarte
mare de poli;
- o turbiona hidraulica actionand in capatul rotorului si folosind ca

mediu de actionare ulei sub presiune din sistemul de ungere.

In functie de turatia rotorului cuplarea si decuplarea virorului se poate face automat.
Turatia obisnuita data de viror este cuprinsa intre 210 rot/min.
Atunci cand actionarea se face hidraulic, aceasta turatie poate fi mai mare.
G. Pompe de alimentare

Pompele de alimentare au rolul de a ridica presiunea apei din circuitul termic la cea necesara
introducerii in cazan. Aceste pompe sunt de tip centrifugale multietajate de presiune mare si
functioneaza la temperatura ridicata, aspirand apa din reezrvorul degazorului termic, unde in
majoritatea cazurilor temperatura este de 140-180oC.
Prin puterea absorbita si prin functia pe care o indeplinesc, aceste pompe constituie cel mai
important consumator de servicii interne intr-o centrala termoelectrica.
Pompele de alimentare se dimensionalizeaza cu rezerva numerica si cu rezerva in ceea ce
priveste sursa de energie.
In cazul centralelor electrice cu alimentarea cazanelor prin bare colectoare, rezerva
pompelor de alimentare se determina in comun pentru intreaga centrala.
In cazul instalatiilor sistem bloc, rezerva pompelor de alimentare este realizata individual pe
bloc.
Pentru unitatile de putere mijlocie antrenarea pompelor de alimentare se face cu motor
electric .
Antrenarea electrica a pompelor este limitata de consecintele puterii unitare a motoarelor
electrice (marirea aparatajului puterii de rupere din instalatiile de servicii interne).
Antrenarea pompei cu turbina se impune la puteri peste 400MW.
Numai in cazuri exceptionale, la puteri mari, pompa poate fi antrenata de doua motoare electrice.
Numarul electropompelor nep este fata de numarul cazanelor nc nep=nc+1

F. Condensatorul

Condensarea aburului destins in turbina are loc in condensatoare, construite cu aparate de

schimb de caldura de amestec - racite cu apa, de suprafata recite cu aer sau de suprafata racite
cu apa.
Condensatorul turbinei racit cu apa are doua pompe principale:
- pompele de condensta principal;
- pompele de apa de racire.
Aceste pompe sunt servicii interne principale fiinca fara ele grupul nu poate functiona.
Pompa de condensat extrage apa condensata din condensator si o refuleaza in circuitul de
preincalzirepana la degazor.
Puterea pompei de condensat este data de relatia:

unde:
D = debitul pompat de pompa de condensat [Kg/s]
H = inaltimea totala de refulare a pompei de condensat [m]
= randamentul pompei
In cazul unui degazor lucrand la presiunea de 6 bar, inaltimea de refulare a pompei este de
100120 m.
Pompele de apa de racire asigura circulatia apei de racire prin condensator, racitorii de
ulei si racitorii generatorului.
Putera acestor pompe este mai mare decat puterea pompelor de condensat, ele fiind
antrenate de motoare de putere ridicata la tensiunea de 6 KV.
Obisnuit aceste sunt motoare asincrone cu oi singura turatie sau cu doua turatii, asigurand
astfel un reglaj al debitului in doua trepte.
E. Turbina cu abur
Turbina cu abur reprezinta instalatia in care aburul generat de cazan se destinde pana la
presiunile si temperaturile reduse corespunzatoare prizelor reglabile si condensatorului in
vederea obtinerii de lucru mecanic.
Din punct de vedere al tipului turbinelor utilizate in centralele industriale se disting:

a) turbine cu contrapresiune;
b) turbine cu condensatie si prize de abur;
c) turbine cu condensatie.
In turbine cu contrapresiune, aburul furnizat de la cazan la presiuni inalte se destinde la
presiunea necesara de lucru pentru procesele tehnologice , rezultand o putere mecanica transmisa
generatorului electric de circa 2030% din puterea termica. Exista turbine cu contrapresiune
simpla si turbine cu contrapresiune si prize reglabile cand sunt necesare doua circuite de abur la
presiuni diferite.
In turbine cu condensatie si prize de abur, aburul furnizat de cazan este trecut printr-o
treapta de inalta presiune unde se destinde de la 90 sau 140 bar la 1-2 bar. O parte a aburului este
dirijata spre procese tehnologice, iar alta spre o treapta de joasa presiune si condensator.
In turbine cu condensatie, aburul furnizat de cazan este utilizat numai pentru producerea
de energie electrica, caldura reziduala rezultata la iesirea din turbina avand un nivel de
temperatura prea scazut pentru utilizarea in instalatii tehnologice.
1.2. Structura si calculul circuitului termic al centralei de termoficare

Structura circuitului termic al centralei trermoelectricecu abur, depinde de mai multi factori si
anume:
- de tipul centralei (regimul de functionare);
- de puterea nominala a grupurilor turbogeneratoare;
- de tipul turbinelor cu abur;
- de conditiile referitoare la circuitul hidrotehnic si de apa de adaos.
Pentru calculul termic se utilizeaza relatiile de calcul din [5].
Intrucat se cunoaste puterea unitara PB=50MW iar centrala este de termoficare in
condensatie cu priza urbana se alege din [5] tabelul 1.1., schema 3b cu parametri corespunzatori:
- parametri initiali:
P0 presiunea abur viu: 180 bar
t0 temperatura abur viu: 565oC

PURB presiunea la priza urbana: 2,2 bar

PB puterea unitara: 50 MW
Schema de principiu a C.T.E. de termoficare in condensatie:

Un grup dintr-o centrala de termoficare cuprinde in principiu urmatoarele iunstalatii:

- cazanul a in care se genereaza abur cu presiune si temperatura ridicata;
- conductele b de transport al aburului viu;
- turbina c care destinde aburul generat de cazan pana la presiunile si temperaturile reduse
corespunzatoare prizelor reglabilesi condensatorului e;
- generatorul electric d, antrenat de turbina de abur prin intermediul caruia 3540% din
caldura introdusa in ciclu prin cazanul de abur este transformata in energie electrica
livrata in S.E.E.
- instalatia de condensare e care elimina spre mediul ambiant caldura neutilizata pentru
producerea energiei electrice;
- prizele reglabile f in care aburul este destins pana la o preiune intermediara intre cea a
cazanului si cea a instalatiei de condensare;
- grupul de preincalzire a apei de alimentare h (joasa presiune) si k (inalta presiune);
- degazorul i;
- pompa de abur j.
1.2.1. Stabilirea parametrilor caracteristici ai circuitului termic

a) presiunea de condensare PC.

Temperatura de condensare a aburului:
unde:
= temperatura apei de racire 21.5oC
= incalzirea optima a apei din condensator

=(810)oC

= diferenta terminala de temperatura a condensatorului

=(35)oC

b) presiunea de supraincalzire intermediara

PSii=(0.180.26)P0
PSii=0.22*180=39.6bar
c) temperatura apei de alimentare
tal=(0.660.75)ts
tal=0.705*356.96=251.65oC
d) estimarea cresterii de entalpie pe pompa de alimentare
- presiunea in degazor PDEG=48bar
PDEG=6bar
- presiunea de refulare a pompei de alimentare
Pal=(1.21.25)P0
Pal=1.225*180=220.5bar
- randamentul hidraulic al pompei de alimentare

- V(PDEG) se citeste din tabelele lui A. Leca si Prisecaru Proprietati termofizice si

termodinamice.
V(PDEG)=0.0011009 m3/Kg

e) stabilirea pierderilor de presiune si temperatura in circuitul termic

i2=i1
i1=f(p1,t1)=3460Kj/Kg din diagrama i-s
f) evaluarea randamentelor interne ale corpurilor turbinei
- randamentul mecanical grupului turbina-generator la puterea nominala se poate aproxima cu
relatia:

- randamentul generatorului are o valoare preliminara prin relatia:

1.2.2. Calculul circuitului termic

Schema circuitului termic la o turbina de termoficare in condensatie cu prize reglabile
corespunzatoare alimentarii consumatorilor urbani devine urmatoarea:

Fig. 2. - entalpia aburului la priza echivalenta B.

- entalpia condensatorului secund al preincalzitorului echivalent

ial=f(tal;pal)=1090.7Kj/Kg
- entalpia condensatorului returnat de condensatorul urban:

- ecuatia de bilant termic

1.2.3. Consumul de abur

In functie de putere se apreciaza

si

- Randamentul intern
Din diagrama i-s se determina caderea teoretica Ht si caderea interna

- Se determina punctul A la intersectia p1 cu t1

- Se coboara verticala ABt pana la intersectia cu izobara
Pe=0.05 si rezulta Ht=i1-ici
Ht=3460-1980=1480Kj/Kg
Hi=0.816*1480=1207.68Kj/Kg
ic=3460-1207.68=2252.52Kj/Kg
-entalpia aburului la priza echivalenta C.

- entalpia condensatului secundar al preincalzitorului echivalent C

- ecuatia de bilant termic

ic=f(Pc)=137.77Kj/Kg
Debitul de abur al condensatorului turbinei in cazul condensatiei pure (DURB) este

- debitul de abur la intrarea in turbina in acest regim este:

D1=(1+ac)Dc=29.0852Kg/s
1.2.4. Calculul indicilor specifici

- debitul specific de abur

- consumul specific de caldura al grupului turbogenerator pentru producerea energiei electrice in

condensatie.

1.3. Dimensionarea echipamentelor aferente salii cazanelor

1.3.1. Productia nominala de abur a cazanului

Alegerea cazanelor se face pentru debitul maxim de abur necesar pe bara.

Pentru o CET cu patru grupuri se utilizeaza bare colectoare debitul de abur aferent
cazanului este:

KD factor de supradimensionare = 1.03

nT numarul de turbine din centrala

Se alege cazan cu

folosit pentru grupurile cu contrapresiune

1.3.2. Consumul de combustibil

Morile de carbune
Debitul nominal de combustibil consumat in cazan se determina cu expresia:

unde:
= debitul nominal de combustibil [t/b]
q0 =puterea termica specifica primita de agentul apa-abur in cazan [Kj/Kj, abur viu]
=randamentul brut al cazanului [%]
= puterea calorica inferioara a combustibilului [Kj/Kg]
Se ia:
=9848Kj/Kg

=7.77 t/h
Debitul de carbune macinat de o moara se calculeaza cu relatia:

B
nmf=numarul de mori in functiune
Bn=9,7125t/h
Pentru centrala debitul macinat este:
B=Bn*4=9,7125*4=38,85t/h.
Se alege in functie de debitul de carbune macinat si tipul morii puterea motorului de
antrenare:
Pem=630KW.
1.3.3. Dimensionarea pompelor de alimentare
a)Deditul masic - oror al unei pompe este:

Dh=

unde:
=debitul nominal al cayanului in t/h.

ncaz=numarul de cazane pe grup.

Kp=factor de supradimensionare(Kp=1,2)
Npf=numarul de pompe in functiune in regim nominal.
Dh=1,2*420=504t/h
b) Determinarea inaltimi de pompare
Inaltimea de pompare se determina cu relatia:

unde:

Pr=presiunea in refularea pompei de alimentare

Rezulta
Pr=1,225*Pa=220,5 bar
Pa=presiunea de aspiratie a pompei si se poate considera in mod preliminar, egala cu cea din
degazor
Pa PDEG= 6 bar
=densitatea medie a lichidului in pompa[kg/m3]
g=acceleratia gravitationala(g=9,81m/s2)

H
i=numarul de etaje
Ht=inaltimea pe treapta

i=
Debitul volumic pompat este:

Q=
Dh=debitul masic orar al pompei in t/h.
=densitatea lichidului in pompa
In functie de debitul volumic pompa si inaltimea de pompare,calulate,se alege pompa de
alimentare cu urmatoarele caracteristici:

- debitul volumic pompa Q=0,161[m3/s]

- inaltimea de pompare H=2030m.
- puterea mecanica la cupla=3590kw.
Puterea motorului electric de antrenare este data de relatia:

PEPA=
randamentul cuplei de legatura
pentru cuplaj rigid.
randamentul motorului electric
Se ia:

PEPA=
Se alege motorul cu PEPA=3800KW
1.3.4. Dimensionarea ventilatoarelor de aer si de gaze de ardere
Debitul volumic de agent vehiculat de un ventilator se determina cu relatia:
-pentru ventilatoare de aer(V.A)

-pentru ventilatoare de gaze (V.G).

unde:

QVA=debitul volumic de aer vehiculat de un ventilator m3/s;

QVG=debitul volumic de gaze de ardere vehiculat de un ventilator m3/s;
= debitul nominal de combustibil efectiv ars in cazan Kg/s;
= volumul teoretic de aer umed necesar arderii unitatii de combustibil m3N/Kg;
= volumul teoretic de gaze de ardere umede rezultat in urma arderii unitatii de combustibil
m N/Kg
3

= excesul de aer in aspiratia V.A.

= excesul de aer in aspiratia V.G.
ta= temperatura aerului in aspiratia V.A. oC
tga= temperatura gazelor de ardere in aspiratia V.G. oC
Pa= presiunea aerului in aspiratia V.A. bar
Pga= presiunea gazelor de ardere in aspiratia V.G. bar
HQ= factor de supradimensionare a debitului
= numarul de V.A. respectiv V.G. in functiune.
nVA=nVG=2; KQ=1.1 pentru
Debitul nominal de combustibil efectiv ars in cazan este:

qn reprezinta pierderea relativa datorata arderii incomplete: qm=1

Volumul teoretic de aer umed necesar arderii unitatii de combustibil solid:

Volumul teoretic de gaze de ardere umede rezultat in urma arderii unitatii de combustibil solid :

Excesul de aer se calculeaza cu relatia:

unde:
excesul de aer in focar;
excesul de aer in preincalzitorul de aer rotativ;
excesul de aer in sistemul de preparare a combustibilului;
excesul de aer in canalele de gaze de ardere ale cazanului pana la admisia in
V.G.
Sunt luate valorile lui
Parametrii de intrare ai aerului (
de functionare.
35C
Se alege

si

) se aleg pentru conditiile cele mai dezavantajoase

;
150C, iar

Cu datele de mai sus se determina

.
si

Puterea necesara antrenarii ventilatoarelor de aer si de gaze de ardere:

a) Puterea mecanica necesara la cupla este:
- pentru ventilatorul de aer:

- pentru ventilatorul de gaze de ardere:

unde:
factor supradimensionare al puterii;
cresterea de presiune in V.A. kPa;
cresterea de presiune in V.G. kPa;
randamentul ventilatorului de aer;
randamentul in V.G.
Din [5], tabelele 2.9 si 2.10 se ia

si

b) Puterea motorului electric ce antreneaza ventilatorul este:

respectiv:

Se alege puterea motorului electric de 800kw.

1.4. Surse de alimentare si consumatorii instalatiei de servicii proprii
Pentru antrenarea diverselor utilaje din cadrul unui grup energeic se folosesc de regula
motoare electrice.
Alimentarea de baza a serviciilor proprii se face de la generatorul grupului iar rezerva de
alimentare se face din sistemul la care grupul este conecrat.
Pentru alimentarea serviciilor proprii se prevad transformatoare coboratoare instalatii de
distributie si retele complexe de alimentare.
Ca surse auxiliare independente se folosesc baterii de acumulatori si grupuri Diesselelectrice cu pornire rapida.
Elementele ce sunt absolut necesare pentru o functionare sigura si economica a centralei
sunt : mecanisme de antrenare, motoare electrice, turbine cu abur, receptoare de energie electrica
de toate tipurile, retele electrice in cablu, instalatii de distributie, potectii prin relee, sisteme de
bare, transformatoare coboratoare, surse de energie independente de sistem, instalatii de
automatizare si comanda, etc.

Toate aceste elemente alcatuiesc sistemul de servicii proprii si are drept scop
alimentarea si siguranta in functionare a CET.
Transformatoarele de servicii proprii reprezinta principala sursa de alimentare pentru
instalatia de distributie de medie tensiune.
Pentru instalatia de joasa tensiune se considera ca sursa de alimentare transformatoarele
racordate la barele de medie tensiune precum si grupurile Diessel- electrice.
Pentru o functionare sigura a serviciilor proprii se folosesc doua surse de alimentare :
sursa principala care alimenteaza receptoarele in regim normal de functionare si una de rezerva

care preia total sau partial alimentarea receptoarelor in cazul iesirii din functiune a sursei
principale.
Consumatorii din cadrul serviciilor intene in functie de importanta lor, se impart in patru
categorii :
-categoria 0 sau vitala, include receptoarele a caror intrerupere mai mare de 1 s duce la
declansarea blocului energetic, turbinei sau cazanului, sau conduc la avarierea agregatelor din
centrala, accidentari de personal, explozii, etc. In aceasta categorie se incadreaza pompele de apa
racire generator, instalatia de racire cu H2
- categoria 1 la care intreruperea alimentarii duce la intreruperea proceselor tehnologice in flux
continuu, necesitand perioade fixe pentru reluarea activitatii la parametrii cantitavivi si calitativi
existenti in momentul intreruperii. In aceasta categorie se incadreaza moriile de carbune,
pompele de hidoamestec.
- categoria 2 include toate receptoarele la care intreruperea temporara nu afecteaza imediat
regimul de functionare.
- categoria 3 include toate receptoarele care nu influenteaza regimul de functionare al centralei.

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronic
a/Functionarea-unei-centrale-ter38.php

Functionarea unei centrale termoelectrice cu

turbine cu abur
Functionarea unei centrale termoelectrice cu turbine cu abur
Centralele termo electrice folosesc energia termica obtinuta prin arderea unor combustibili
solizi , lichizi sau gazosi . transformarea energiei termice in energie mecanica se realizeaza cu
ajutorul turbinelor (cu aprindere prin scanteie sau diesel). Dintre centralele termoelectrice , cele
mai raspandite si tot odata cele mai complexe sunt centralele cu turbine cu abur , care pot
produce si energie termica pentru termoficare industriala si urbana (incalzirea locuintelor).
Centralele termoelectrice se noteaza CTE , iar centralele electrice de termoficare se
noteaza CET.
Centralele termoelectrice produc in present cea mai mare parte din energia electrica a
sistemului nostrum energetic. Dintre centralele termoelectrice mai importante se pot cita: CTE
Pparoseni(300MW) , CTE Steaua Rosie(150MW, -in extindere pana la 250 MW) , CET
Borzesti(225MW-in extindere pana la 625MW) , CTELudus(600MW- in extindere pana la
800MW ), CET Craiova(330 MW in extinderepana la 900MW ), si CET Bucuresti-Sud(100
MW I extindere pana la 300 MW).
Elemente componente ale centralelor electrice reprezinta fiecare in parte aggregate
complexe. Principalele aggregate ale unei centrale cu turbine cu abur sunt: agregatul cazanului ,
agregatul turbina-generator si instalatia de distribute a energiei electrice.
Centralele electrice dispun de o serie de instalatii si utilaje auxiliare care asigura buna
functionare a agregatelor principale , cum sunt in instalatiile pentru alimentarea cu combustibil si

prepararea lui , instalatiile pentru alimentarea cu apa si prepararea ei , atelierele si laboratoarele ,

depozitele de materiale etc.

A.FUNCTIONAREA CENTRALEI CU TURBINE CU ABUR

1. Principiul de functionare
Principiul de functionare a centralei cu turbine cu abur poate fi inteles cu ajutorul
schemei circuitului termic din (anexa 1).
Cazanul C, in care se mentine o presiune ridicata , primeste o cantitate de caldura Q1 ,
rezultata din arderea unor combustibili. Apa din cazan se transforma in abur saturat , care este
supraincalzit in supraincalzitorul S. Aburul supraincalzit-cu continut de caldura marit si cu
presiune ridicata-trece in conducta de abur pentru a ajunge in turbine T. In turbina , aburul se
destined de la presiunea inalta (de intrare) la presiunea scazuta (de iesire), determinate de
presiunea din condensatorul Cd . In timpul acestei destinderi , aburul elibereaza o cantitate de
energie care se transforma in lucru mechanic la arboreal turbinei T. Dupa ce a produs lucru
mecanic in turbine , aburul intra in condensatorul Cd unde se transforma in apa numita
ccondensat.
Pentru favorizarea condensarii este necesar sa se mentina in condensator o
temperature scazuta si o presiune corespunzatoare. In acest scopes foloseste un circuit de apa de
racier in care lucreaza pompa de circulatie Pcirc. Ejectorul E1 are rolul de a extrage din
condensator aerul care a patruns prin neetanseitati sau care este continut in aburul venit de la
turbina.
Condensatul obtinut in condensator este reintrodus in circuitul termic , adica este
folosit din nou pentru alimentarea cu apa a cazanului. In acest scop condensatul este trimis de
pompa de condensate Pcond in rezervorul R si de aici este trimis in cazan cu ajutorul pompei de
alimentare Fal.
Centralele electrice cu turbine cu abur , care functioneaza dupa schema de
principiudin (anexa 1) , se numesc centrale de condensatie.
Circuitul termic deschis are un agent motor (sau de lucru) fluidul apa - abur , care
parcurge un circuit inchis , intre 2 surse una calda si una rece. In schema circuitului termic al
centralei , sursa calda este focarul in care arde combustibilul pentru a elibera o cantitate de
caldura Q1 , iar sursa rece este apa de racier , care extrage din aburul intrat in condensator o
cantitate de caldura Q2.

2. Randamentul centralei

Randamentul general al celei mai simple centrale de condensatie se exprima in functie

de randamentele instalatiilor componente , dupa cum urmeaza:

general = c cd t td m g tr
in care:
c este randamentul cazanului (75 90 %);
cd randamentul conductelor (circa 98 99 %);
t randamentul termic al circuitului termic (sub 50%);
td randamentul thermoelectric al turbinei (circa 62 82%);
m randamentul mechanic al turninei (circa 98 99%);
g randamentul generatorului (circa 94 98);
tr randamentul transformatorului (circa 98 99%);
Csi consumul serviciilor interne (circa 12 15%).
Tinandu-se seamade valorile randamentelor de mai sus , pentru randamentul general al
centralei rezulta valori cuprinse intre 25 si 30 % .
Prin perfectionarea instalatiilor si prin marirea puteri agregatelor s-a ajuns astazi la
randamente generale care se apropie de 40%.
Dintre randamentele enumerate se observa ca randamentul termic are valoarea cea mai
scazuta. Randamentul termic este randamentul circuitului termic , adica al ciclului transformari
prin care trece fluidul de lucru.
Randamentul ciclului termic se exprima prin raportul dintre calitatea de caldura (Q1
Q2) care se poate transforma in lucru mechanic si cantitatea de caldura Q1 cedata de sursa de
caldura.

Randamentul termic ramane in general scazut , la valori sub 50% , di cauza cantitati
mari de caldura Q2 cedate apei de racier.
Principalele metode pentru marirea randamentului centralelor sunt:

alegerea corespunzatoare a parametrilor aburului;

preancalzirea regenerative a apei de alimentare;

supraincalzirea intermediara a aburului;

producerea combinata de energie electrica si caldura (termoficare);

Primete 3 metode se refera la cresterea randamentului termic al centralei. Ultima

metoda se refera la cresterea randamentului general al centralei. Tot in vederea cresterii
randamentului general al centralei se utilizaza metode ca pulverizarea carbunelui sau
preancalzirea aerului de ardere.
3. Alegerea parametrilor aburului
Parametrii initiali ai aburului sunt presiunea si temperature la intrarea in turbine , iar
parametrii finali sunt presiunea si temperatura la iesirea din turbine.
Paramatrii finali nu pot fi alesi oricum , deoarece ei sunt limitati de presiunea din
condensator , iar aceasta , la randul ei , este determinata de temperatura apei de racire.
De obicei , presiunea din condensator este:
P = 0,04 ata ,in cazul instalatiilor de racire in circuit deschis , cu apa la temperatura medie de 15
grade Celsius (captata din rau).
P = 0,07 ata , in cazul instalatiilor de racire in circuit inchis , cu apa la temperatura de 27 grade
Celsius (apa este racita cu ajutorul turnurilor de racire).

Valorile optime ale parametrilor aburului

utilizate in practica

P(apa)

20

30

64

100

130

170

200

250

300

T(grade
)

320

380

400

450

500

520

550

600

600

350

420

450

500

520

550

580

625

650

In cea ce priveste parametrii initiali ai aburului , studiile teoretice si experimentele au

permis stabilirea unor perechi de valori optime , care sunt cuprinse in tabel.
4.Preancalzirea regenerativa a apei de alimentare
Preancalzirea regenerativa a apei de alimentare se intalneste in toate centralele
termoelectrice moderne , deoarece determina o crestere importanta a randamentului termic. In
acest caz o parte din aburul care a lucrat in turbina este preluat printr-o priza intermediara si
utilizat pentru preancalzirea apei de alimentare a cazanului (anexa 2).
Randamentul circuitului termic creste in acest caz , deoarece o parte insemnata din
caldura aburului , si anume caldura latenta de vaporizare , care s-ar pierde in apa de racire , este
folosita in mod util la preancalzirea apei.
Preancalzirea apei de alimentare se efectueaza in mod succesiv in mai multe
schimbatoare de caldura numite preancalzitoare. Debitele de abur a1, a2 , a3 , se destind numai
partial in turbine , deoarece sunt preluate pe rand prin prizele 1, 2 , 3. In fiecare preancalzitor ,
aburul adus la turbine cedeaza caldura apei de alimentare , se condenseaza si apoi este reintrodus
in circuit cu ajutorul pompelor auxiliare P1 , P2 si P3.
5.Supraincalzirea intermediara a aburului
Supraincalzirea intermediara a aburului are ca effect marirea randamentului general al
centralei cu 3-5%.
In (anexa3) , este reprezentata schema circuitului termic cu supraincalzire intermediara.
Aburul supraincalzit in cazanul C si supraincalzitorul S se deschide mai intai in primul corp de
turbina T1 , apoi este adus din nou in sala cazanelor la supraincalzitorul intermediary Si, de la
care se intoarce si se deschide in cel de-al doilea corp de turbina T2.
6. Producerea si combinatia de energie
electrica si caldura

S-a aratat ca pentru transformarea in lucru mechanic al unei cantitati de caldura Q1-Q2
este necesar sa existe 2 surse : una calda , care cedeaza caldura Q1 si una rece , care absoarbe
caldura Q2.
Estragerea din circuit a unei cantitati de caldura Q2 face ca randamentul circuitului
termic sa fie scazut. S-a gasit solutia de a face in asa fel , incat cantitatea de caldura Q2 , care

trebuie extrasa din circuit , sa nu se mai risipeasca in apa de racire a condensatorului , ci sa fie
folosita la incalzit in industrie si in locuinte. In acest fel s-a ajuns sa se construiasca centrale
electrice cu termoficare , care livreaza consumatorilor simultan energie electrica si caldura.
Caldura livrata consumatorilor poate fi obtinuta fie din apa care a servit la racirea aburului in
condensator , fie din aburul xtras de la prizele turbinei.
Metoda termoficarii nu modifica randamentul termic al ciclului termic , insa in schimb
ofera posibilitatea cresterii randamentului general al instalatiei.
In tara noastra functioneaza centrale electrice cu termoficare mixta (industriala si
urbana). Acestea trimit energia electrica in sistemul energetic si alimenteaza , in acelas timp , cu
caldura si energie electrica obiective industriale (rafinarii, combinate chimice etc.) si locuinte
(blocuri de locinte, camine studentesti etc.). Asa sunt sunt centralele electrice de termoficare
(CET) industriala si urbana Borzesti, Brazi, Grozavesti, Bucuresti-Sud si Craiova.
B. CAZANUL DE ABUR
Cazanul este un agregat prevazut cu toate dispozitiile necesare pentru arderea
combustibilului si transformarea calduri de la gaze de ardere la fluidul de lucru. Arderea
combustibilului are loc intr-un focar , iar transmiterea caldurii se realizeaza la suprafata unui
sistem de tevi. In interiorul tevilor circula apa sau abur , iar in exteriorul lor gazelle de ardere.
Tevile prin interiorul carora circula apa (care apoi se vaporizeaza ) poarta numele de tevi
fierbatoare si constituie sistemul fierbator. Tevile prin intermediul carora circula aburul care se
supraincalzeste poarte numele de tevi supraincalzitoare si constituie supraincalzitorul.
Selectarea cazanelor:
Tipul si numarul de cazane se alege din urmatoarele considerente:
1. sa fie acoperita sarcina maxima;
2. cazanele sa fie de acelasi tip;
3. numarul de cazane sa fie cit mai mic, dar nu mai mic de 2;
4. la asigurarea sarcinei minime cazanele sa functioneze in regim stabil si eficient (cu
productivitatea nu mai mica de 0.75 din nominala);
Numarul de cazane se calcula dupa productivitatea maxima a C.T. si cea unitara (
)a
cazanului ales din tab.A1 sau din [1]. Valoarea obtinuta se rotungeste in partea majora:
Dupa productivitatea maxima a C.T. este necesar de instalat 3 cazane de tip DE-6.5/14.
Dupa productivitatea minima a C.T. este necesar de instalat 1 cazan de tip DE-6.5/14.
Determinarea diametrelor conductelor:

Determinarea diametrului conductelor se efectuiaza, folosind valoarea ariei sectiunii transversale

calculate din ecuatia debitului:
unde: D este debitul masic al fluidului respectiv, in kg/s;
v- volumul specific al fluidului, in m3/kg, conform ;
w- viteza fluidului, in m/s, valoarile vitezei sunt urmatoarele:
pentru abur saturat - 1525 m/s,
pentru apa si condensat: in conductele de refulare - 12 m/s;
in conductele de admisie - 0,51 m/s;
Dupa valoarea obtinuta a ariei se calcula diametrul conductei si din literatura 2, cu considerenta
agentului termic si a presiunii acestuia, se selecteaza conducta respectiva.
Diametrele barelor colectoare de presiune inalta si joasa se calcula pentru jumatate din
productivitatea totala a C.T.:
CENTRALE ELECTRICE
14.1. CENTRALE TERMOELECTRICE
In centralele termoelectrice clasice , energia chimica a combustibililor se transforma in
energie termica , iar aceasta la randul sau se transforma in energie electrica prin intermediul
ciclurilor termici si folosirea energiei mecanice ca etapa intermediara a lantului de transformari.
Acest system de prducere a energiei electrice foloseste unul sau mai multe fluide purtatoare de
caldura in circuitele termice. Tipul de centrala electrica cea mai frecventaesta este centrala
termoelectrica cu abur cu combustibil classic , la care fluidul de lucru apa abur circula in
circuit inchis.
In termocentrale se transforma energie termica, rezultata prin arderea combustibililor. In
Romania, energie termica este produsa in proportie de cca. 77% de termocentrale, care folosesc
licnit, petrol si gaz. Termocentrala de la Turceni este una din cele mai mari termocentrale din
Europa, ca putere instalata (mai exista una asemanatoare in China). Functioneaza pe baza de
combustibil solid (carbune extras din bazinul carbonifer al Olteniei) si are 7 grupuri de cate 330
MW putere instalata.
Dupa anul 1990 uzinele electrice Turceni si Rovinari au fost retehnologizate, o importanta
deosebita fiind acordata protectiei mediului inconjurator.
Dupa destinatie, termocentralele se clasifica in:

Centrale termoelectrice (CTE), care produc in special curent electric, caldura fiind un
produs secundar. Aceste centrale se caracterizeaza prin faptul ca sunt echipate in special
cu turbine cu abur cu condensatie sau cu turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se
construiesc avand la baza un ciclu combinat abur-gaz.

Centrale electrice de termoficare (CET), care produc in cogenerare atat curent electric,
cat si caldura, care iarna predomina. Aceste centrale se caracterizeaza prin faptul ca sunt
echipate in special cu turbine cu abur cu contrapresiune.
14.1.1. Functionarea centralei cu turbine cu abur

a. Principiul de functionare. Principiul de funtionare a centralei cu turbine cu abur poate fi

inteles cu ajutorul schemei din (anexa 4).
Cantitatea de caldura corespunzatoare sursei calde este introdusa in circuitul termic in cazanul C
cu ajutorul fluxului gazelor de ardere. Ea este compusa din caldura Q1 data cazanului C si
supraincalzitorul S si caldura Q1 data supraincalzitorului intermediary S1. Aburul supraincalzit
in supraincalzitorul S se destined mai intai in corpul T1 de inalta presiune a turbinei , dupa care
este adus la supraincalzitorul intermediary S1 de la care se intoarce si se destined in corpul T2 de
joasa presiunde a turbinei.
Cu prilejul destinderii in turbine , energia cinetica a aburului actionand asupra paletelor
rotoarelor turbinei se transforma in lucru mechanic , punand aceste rotoare in miscare de rotatie.
Arborele turbinei este legat cu arboreal generatorului electric , care transforma lucrul mecaanic
de la arboreal turbinei in energie electrica.
Dup ace a iesit din ultima treapta a turbinei , aburul se condenseaza in condensatorul
Cd. Condensatul care rezulta este trimis din nou spre cazan , dup ace in prealabil este preincalzit
in preincalzitoarele P.
Pentru favorizarea condensarii este necesar sa se mentina in condensator o
temperatura scazuta si o presiune corespunzatoare . In acest scop se foloseste un circuit de apa
de racire care in condensator este incalzita prin absorbirea caldurii , puse in libertate prin
condensarea aburului destines in turbine. In apa de racire se pierde cantitatea de caldura Q2.
Deoarece in condensator in mod theoretic trebuie sa fie vid , ejectorul Ej are rolul de a extrage
din condensator aerul care a patruns prin neetanseitati , sau gazelle din aburul intrat in
condensator provenite din tratarea chimica a apei. Acest ejector functioneaza cu abur preluat din
priza turbinei T1.
In centralele termoelectrice echipate cu turbine cu condensatie cazanele se alimenteaza
, in principal , cu condensat , de la turbine (in proportie de 90 99%). Diversele pierderi trebiue
compensate cu apa de adaos (circa 10 %). In centralele electrice de termoficare si in centrale
termice , procentul de apa de adaos in apa de alimentare a cazanelor este mult mai mare (20
50%).

b. Cieluri termice . Pentru ca transformarea energiei sa fie continua , instalatiile

termoelectrice lucreaza cu cicluri. Cielul este o succesiune de transformari ale fluidului de lucru
(apa abur) prin a caror parcurgere aceasta revine la starea initiala . Aburul se obtine prin
vaporizarea apei prin absorptie de caldura.
Daca vaporizarea se efectueaza la presiunde constanta (volum variabil) atunci
temperatura aburului si a apei ramane constanta si se numeste temperatura de vaporizare ,
temperature de fierbere sau temperatura de saturatie (ts).
Intr-un volum datpot exista urmatoarele stari ale aburului :

aburul este saturat daca toata apa este transformata in abur , iar temperatura este egala
cu temperatura de saturatie la presiunea corespunzatoare;

aburul este saturat umed daca o parte din apa nu s-a vaporizat;

aburul este saturat uscat sau supraincalzit daca temperatura aburului este mai mare
decat temperatura de saturatie la presiunea corespunzatoare;

Cantitatea de abur uscat (in kg) dintr-un kilogram de abur umed se numeste titlul
aburului si se noteaza cu litera x. Din considerente functionale , titlul aburului la sfarsitul
destinderii este xe < 0,86.
Variatia energiei aburului pe kilogram de abur si grad de temperature se numeste
entropie si se noteaza cu S sau s , avand dimensiunea kj kg k.
Cantitatea de caldura consumata pentru incalzirea apei de la 0 grade C pana la o
anumita stare a apei sau aburului sub presiune constanta se noteaza cu litera I sau i , se
numeste entalpie si se masoara in kj kg. Entalpia apei la o grade C se considera egala cu
zero. Entalpia apei la temperature t este egala numeric cu temperature t grade C.
In centrala termoelectrica se realizeaza o varianta a ciclului Clausius- Rankine
(anexa5) . In ordonata se reprezinta temperature T , in K , iar in abscisa entropia s, in kj kg
k.
Dreapta 1 2 reprezinta o comprimare a apei inainte de introducerea sa in cazan ( in
pompele de alimentare ). Are loc incalzirea apei in cazan pe portiunea 2 3 . Primind
caldura de la sursa calda., apa din cazan se vaporizeaza la temperature si presiune constanta
de-a lungul dreptei 3 4 . Urmeaza supraincalzirea aburului de-a lungul curbei 4 5 . In
urma destinderii in turbina dupa adiabata 5 6 , aburul ajunge pana la presiunea din
condensator , cedand caldura sursei reci . Aburul se condenseaza de-a lungul dreptei 6 1.
Condensatul astfel obtinut este adus din nou la cazan si ciclul reincepe.
Prin urmare , netinandu-se seama de supraincalzirea intermediara si de
preancalzirea apei de alimentare , ciclul theoretic Rankine se reprezinta prin conturul 1 2

3 4 5 6 1 . Se observa ca ciclul contine izobarele 3 4 si 6 1 si si adiabatele 1 2

si 5 6 , precum si curbele 2 3 si 4 5 .
Intr-o transformare adiabatica entropia ramane constanta. De-a lungul partii de
contur 2 3 4 5 ciclul primeste caldura Q1 de la sursa calda , de-a lungul adiabatei 5 6
efectueaza lucru mechanic , iar de-a lungul izobarei 6 1 cedeaza caldura Q2 sursei reci.
Prin urmare , aburul dispune de o cantitate de caldura Q1 Q2 care se transforma
in lucru mecanic . In realitate , nu toata aceasta caldura se transforma in lucru mecanic ,
deoarece destinderea aburului in turbina nu este un proces adiabatic ( fara pierdere de
caldura ) , ci este un process politropie
( cu pierdere de caldura in mediul inconjurator) .
Deci , destinderea are loc defapt , nu dupa dreapta verticala 5 6 , ci dupa o dreapta
inclinata denumita politropa . Curba 1 2 3 3 k 4 4 6 delimiteaza zona
superioara a vaporilor supraincalziti , de zona interioara a vaporilor umezi si se numeste
curba de saturatie.
In diagrama T S numita si diagrama calorica , suprafata suprafata de sub curba
unei transformari cuprinsa intre ordonatele extreme si axa absciselor reprezinta caldura
schimbata cu sursa in timpul transformarii . Din aceasta diagrama randamentul apare ca un
raport de suprafete .
Perfectiunea ciclurilor reale se evalueaza cu ajutorul ciclului Carnol , al carui
randament este dat de relatia

Aplicandu-se relatia (14.1) si ciclului Rankine se observa din (anexa 5) ca :

aria suprafetei 1 2 3 4 5 6 7 8 1 reprezinta la o anumita scara de caldura

primita Q1 ;

aria suprafetei 1 6 7 8 1 reprezinta la o anumita scara caldura cedata Q2 ;

aria suprafetei 1 2 3 4 5 6 1 reprezinta la o anumita scara diferenta de

caldura Q1 Q2 .

Avandu-se in vedere aceste consideratii rezulta urmatoarele metode posibile pentru

marirea randamentului circuitului termic .
- prin marirea lui Q1 :
-

ridicarea parametrilor initiali ai aburului ;

supraincalzirea intermediara ;

ciclu de abur suprapus ;

ciclu de abur ( cu doua fluide ) ;

-prin misorarea lui Q2 :

reducerea presiuni la condensator ;

preancalzirea apei de alimentare ;

termoficarea .

14.1.2. Elemente constructive si

functionale ale centralelor termoelectrice
Instalatiile necesare pentru functonare centralei termoelectrice se pot clasifica in
urmatoarele grupe functionale :

instalatia de alimentare a combustibilului si evacuare a zgurei si a cenusii ;

instalatia de producere a aburului ( instalatia cazanului ) ;

instalatia de tiraj si de curatire a gazelor de ardere ;

instalatia pentru alimentare cu apa si tratarea ei ;

instalatia de producere a energiei electrice ( grupul turbogeneratoarelor);

instalatia electrica ( pentru livrarea energiei electrice) ;

instalatia pentru livrarea caldurii .

In cele ce urmeaza se prezinta succinct primele cinci grupe de instalatii , deoarece

ultimele doua grupe sunt prezentate in cadrul altor capitole .

a. Instalatiile de alimentare cu combustibil si evacuare a zgurei si cenusii.

Alimentarea cu combustibil a centralelor se realizeaza cu instalati mai simple sau

mai complicate , in functie de natura combustibilului gazos , lichid sau solid.
In (anexa 6) este reprezentata schema de alimentare cu carbine a unei mari centrale
termoelectrice , la care schimbul de transport este format din doua fire pentru carbunele destinat
salii cazanelor . Datorita punctelor ramificate de deversare de la o banda la alta exista numeroase
posibilitati de alegere a cailor de alimentare .
La instalatiile moderne intregul sistem de transport este comandat de la un punct central
de comanda si este prevazut cu un sistem electric de productie si blocaj , dupa cum urmeaza:

orice rupere de banda , avarie in system sau accident de munca ( caderea unui om pe
banda) opreste transportul ;

un system temporizat de blocaje opreste automat toate instalatiile din amonte de locul
defectului si mentine in functionare pe cele din aval , pentru a degaja instalatia de
transport de carbine ;

la pornire , pentru evitarea aglomerarilor de carbine si realizarea porniri in gol , ordinea

de pornire a instalatiilor este indversa fluxului de combustibil , respectiv pentru
exemplul dat , 7 6 5 4 3 2 1 .

Evacuarea zguri si a cenusii rezultate la arderea combustibililor solizi se face prin mai
multe procedee. La centralele mari , prevazute cu mijloace mecanizate , pentru evacuarea
zgurei si cenusii se aplica procedeul hidraulic (cel mai des intalnit) si procedeul pneumatic.
In procedeul hidraulic , zgura si cenusa sunt mai intai amestecate cu apa si apoi
amestecul este transportat pe conducte cu ajutorul pompelor. Procedeul este foarte igienic ,
insa necesita multa apa (aproximativ 10 16 parti de apa la o parte de zgura si cenusa).
In procedeul pneumatic , zgura si cenusa sunt impinse pe conducte cu ajutorul aerului
comprimat , obtinandu-se astfel o evacuare uscata.Dezavantajul acestui procedeu consta in
faptul ca necesita un consum mare de energie si provoaca uzura rapida a conductelor.
Procedeul prezinta insa importanta deoarece realizeaza o ecacuare uscata a zgurei , care
poate fi valorificata ca material de constructie.
b. Instaatia de producere a aburului. Cazanul de abur este un agregat prevazut cu toate
dispozitivele necesare prevazut pentru arderea combustibilului si transmiterea calduri de la
gazelle de ardere la fluidul de lucru. Arderea combustibilului are loc intr-un focar , iar
transmiterea calduri se realizeaza la suprafata unui system de tevi. In interiorul tcircula apa
sa abur , iar in exteriorul lor gazelle de ardere . Tevile prin care circula apa (care apoi se
vaporizeaza) numite tevi fierbatoare , constituie sistemul fierbator . Tevile prin care circula
aburul ce se supraincalzeste sunt numite tevi supraincalzitoare , care constituie
supraincalzitorul.

Cazanele cu circulatie naturala sunt cazanele la care circulatia apei in sistemul de

vaporizare se face datorita diferentei de greutate specifica intre faza lichida si emulsia de
apa abur . Aceasta diferenta se reduce cu cresterea presiunii , cea ce face ca ele sa se
construiaasca pentru presiuni nu prea inalte.
Prezenta tamburului si a colectoarelor ecranelor sistemului de vaporizare permite
efectuarea purjarii in punctele de concentrare maxima a salinitatii apei si deci corectarea
bilantului sarurilor din apa.
Cazanele cu circulatie fortata sunt cazanele la care circulatia prin tevi este accelerate
de pompe. Din aceasta categorie fac parte si cazanele cu trecere fortata , care nu au tambur ,
ci numai un system de tevi prin care se introduce apa si se obtine aburul.
Preancalzitoarele sunt suprafete auxiliare de transmitere a caldurii plasate spre
sfarsitul drumului gazelor de ardere , pentru a recupera o parte din caldura acestora , inainte
de a fi evacuate in atmosfera.