Optimizarea

ROMNIA
JUDEUL SLAJ
ORAUL JIBOU
PRIMRIA
Adresa: Oraul Jibou, str. 1 Decembrie 1918, nr. 4, jud.Slaj, cod 455200 Telefon: 0260/644558, Fax: 0260/641300, CF 4494926
E-mail : primaria_jibou@yahoo.com Web : www.primariajibou.ro
APROBAT,
PRIMAR,
Ing.Balanean Eugen
CAIETE DE SARCINI
Pentru extinderea si modernizare spatii verzi
I.
PEISAGISTICA
II.
ALEI
III.
RETELE APA/CANAL
IV.
RETELE ELECTRICE
V.
FANTANI ARTEZIENE
VI. MOBILIER URBAN
Intocmit,
Ing. Pop Mariana
Nota: In caietele de sarcini peste tot unde apar standarde, norme, normative, vor fi insotite
de mentiunea sau echivalent
1
Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou
I. Peisagistica
Caiete de Sarcini
2
PREVEDERI GENERALE
Vegetatia reprezinta unul din cele mai importante elemente din cadrul unui spatiu amenajat, avind
rolul de a contribui la marirea impresiei de spatiu si intindere a unui parc, de a permite dirijarea
perspectivelor, mascarea elementelor inestetice, armonizarea culorilor, etc. In cadrul Parcului
Central din Vatra Dornei este necesara refacerea vegetatiei de foioase si rasinoase existente.
STANDARDE SI NORME
Lucrrile de terasamente se execut n conformitate cu urmatoarele acte normative:
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificare i identificarea pmntului
STAS 5539 80 - Planuri de plantare pentru spatii verzi
STAS 11210 88 - Lucrri de drumuri. Plantaii rutiere. Prescripii de execuie.
3
1
ECHIPAMENT
SCULE, DISPOZITIVE
PEISAGISTICA
SI
UTILAJE
FOLOSITE
LA
LUCRARI
DE
AMENAJARE
In cele din urma sunt prezentate succint principalele mijloace de munca utilizate la lucrarile de
amenajare peisagistica.
3.1.1
Scule
Lopata se foloseste la incarcarea pamantului si a altor materiale afinate. Cazmaua se utilizeaza la

executarea sapaturilor in pamant mai moale si la desfacerea unui beton proaspat turnat.
Grebla se foloseste la amenajarea manuala a terenului si curatirea de corpuri straine.
Furca ajuta la trierea, incarcarea si descarcarea materialelor.
Causul este o lopata la care peretii laterali sunt ridicati pentru a se impiedica curgerea materialului in
laturi.
Tarnacopul foloseste la sapat pamanturi tari, la spargerea blocurilor de caramida sau betoane slabe.
Ranga serveste la scos scoabe, la ridicarea de greutati etc.
Ciocanul foloseste la spart pietre si la batut cuie.
Barosul se intrebuinteaza pentru desfacerea si sfaramarea de blocuri masive de beton tare.
Dalta si spitul ajuta la desfacerea blocurilor mari de beton sau a zidariei lucrate in mortar de
ciment.
Galeata se intrebuinteaza pentru dozarea si transportul apei, pentru transportul materialelor etc.
Stropitoarea se intrebuinteaza la udare.
Metrul se foloseste la masurarea lungimilor mici.
Ruleta poate fi de 10 m sau de 20 m de panza sau metalica si se intrebuinteaza la masurarea
lungimilor mari.
Roaba de forma triunghiulara asigura descarcarea rapida a materialelor si transportul.
Macaraua improvizata este un ansamblu compus dintr-un scripete si un troliu.
Macaraua triunghi este o marca perfectionata. Se compune dintr-o piesa verticala, care se poate
invarti in jurul axei ei. De aceasta piesa verticala este prins un brat in forma de triunghi. La capatul
bratului se afla un scripete. Macaraua triunghi are avantajul ca materialul odata ajuns sus, poate fi
lasat pe planseu prin invartirea triunghiului macaralei.
3.1.2
Utilaje
Concasorul este o unealta mecanica pusa in miscare de un motor si foloseste la spart pietre.
Exista doua feluri de concasoare:
-cu faloi
-giratoare.
Ciocanul perforator este intrebuintat la spargerea betoanelor intarite. Ciocanul se compune dintr-un
varf metalic rezistent, care este aruncat in beton cu mare forta de catre aerul comprimat introdus in
aparat. Manerul are un druncar pentru punerea in functiune si, respectiv, oprirea aparatului.
3
MATERIALE
Se vor achiziiona speciile de flori anuale si de arbori foioi i rinoi conform Listei de material
sditor, la dimensiunile i cu caracteristicile specifice:
Arbori foioi:
- circumferina trunchiului si inaltimea conform listei de material saditor
- trunchiul drept, nedeteriorat
- coroana tipic, bine conformat, echilibrat, fr ramuri rupte
Arbori rinoi:
- nlimea corespunztoare listei de material sditor
- forma de coroan caracteristic speciei
- coroana s nu fie degarnisit, s aib vrful intact
Pentru ambele categorii de arbori sistemul radicular trebuie s fie bine dezvoltat iar balotul de
pmnt s fie ntreg, compact, de dimensiuni corespunztoare mrimii arborelui.
Arborii s fie sntoi i viguroi, s nu prezinte urme de atacuri de boli sau duntori.
Seminele de gazon trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie proaspete, curate, s se
prezinte garania furnizorului pentru compoziia amestecului, pentru puritate i pentru facultatea
germinativ a fiecrei specii
5 TRANSPORT
Transportul se poate efectua cu autobasculante, bene, sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse.
Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se
evite modificarea caracteristicilor betonului.
6 CONDITII DE EXECUTIE
1
LUCRARI PREGATITOARE
6.1.1 CURAREA TERENULUI
Lucrarea const n degajarea terenului de corpuri strine i cuprinde:
defriarea vegetaiei ierboase i semilemnoase preexistente
curatarea coroanelor arborilor de ramuri uscate
eliminarea buturugilor existente
taieri arbusti pentru regenerare
tratamente fitosanitare impotriva bolilor si daunatorilor
adunarea manual sau mecanizat a resturilor vegetale i materiale existente pe suprafaa de
amenajat, respectiv: frunze, ramuri, rdcini, pietre, crmizi, resturi de materiale de construcii,
gunoaie, etc
evacuarea resturilor vegetale
Materialele rezultate vor fi strnse n gmezi, ncrcate i transportate la groapa de gunoi autorizat.
6.1.2 PREGTIREA SOLULUI
Pregtirea solului se execut mecanizat i manual.
Pregtirea mecanizat a solului se execut pe suprafee ntinse, largi, libere de plantaii care permit
accesul i manevrarea mijloacelor mecanice, n scopul asigurrii unui pat germinativ optim pentru
amenajarea peluzelor de gazon.
Lucrarea cuprinde:
artura solului
discuirea arturii
nivelarea solului
Pregtirea manual a solului se execut pe suprafee mici, greu accesibile sau cu vegetaie
existent.
Lucrarea cuprinde:
spatur manual cu cazmaua la adncimea de 20 cm
nivelarea solului dup sptur
n zonele de teren degradat, afectate de lucrrile de construcii, de amenajare a drumurilor de acces,
a parcrilor i trotuarelor i care sunt destinate plantrii cu arbuti se impune decopertarea solului pe
o adncime de 40 cm i completarea cu pmnt vegetal pe aceeai adncime, tinnd cont de
coeficientul de tasare.
4
Lucrarea cuprinde:
- sptur manual sau mecanizat de decapare a pmntului impropriu pe adncimea de 40 cm
- ncrcarea pmntului impropriu din decapare
- transportul pmntului impropriu din decapare
6.1.3 AMELIORAREA SOLULUI
Pentru ameliorarea solului pe zonele de teren decapate i n gropile de plantare se utilizeaza
pmnt vegetal.
Lucrarea cuprinde:
transportul pmntului vegetal n amplasament
aternerea pmntului vegetal
Pentru nfiinarea peluzelor de gazon este necesar aplicarea urmtoarelor lucrri:
- pregtirea terenului curarea terenului, arat, discuit, nivelat de baz
- administrarea ngrmintelor chimice
- mrunirea i nivelare terenului
- tvlugire
- ierbicidare
2
PLANTAREA PROPIU-ZISA
Etapele execuiei lucrrii sunt urmatoarele:
- pichetarea locurilor de plantare conform cu planul de plantare
- sparea gropilor de plantare cu dimensiuni corespunztoare mrimii balotului de pmnt
(de 1,5-2 ori mai mare dect diametrul balotului)
- aternerea unui strat de pmnt vegetal pe fundul gropii
- transportul arborilor la locul de plantare
- verificarea dimensiunilor gropilor fa de dimensiunile balotului i ajustarea gropilor
- transplantarea arborilor; poziionarea, centrarea, fixarea arborilor
- completarea gropii cu pmnt vegetal n straturi succesive urmat de tasarea pmntului; n
urma plantrii nu trebuie s rmn goluri de aer n jurul balotului
- administrarea ngrmintelor chimice la groap
- realizarea cuvetei de udare n jurul arborelui, cu diametrul de 1-1,5 m
- udarea individual a arborilor
- tutorarea arborilor foioi cu sistemul de stlpi dubli;
- ancorarea arborilor rinoi
- tratarea eventualelor rni cu masticuri cicatrizante
3
AMENAJAREA PELUZELOR
Perioadele optime pentru nfiinarea peluzelor prin semnat direct sunt:
primvara, cnd solul s-a ncalzit si s-a svntat (martie mai)
toamna (a doua decad a lunii august sfritul lunii septembrie)
SEMANAREA GAZONULUI
Se face manual sau mecanizat, prin mprtierea a jumtate din norma de semnat ntr-un
sens, iar cealalt jumtate distibuindu-se perperndicular pe prima direcie.
ncorporarea seminelor n sol la adncimea de 1,5 2,0 cm se face cu ajutorul greblei, prin micri
verticale, cu tvlugul stelat sau prin trecerea pe suprafaa gazonat cu o plas de greutate mare.
Contactul ferm ntre seminele de gazon i sol se asigur prin tvlugire.
Se efectueaz primul udat, prin aspersie fin, n ploaie.
4
5
LUCRARI DE INGRIJIRE APLICATE DUPA PLANTARE
6.5.1 Udarea plantaiilor
Apa este condiia esenial pentru asigurarea prinderii materialului sditor dup plantare.
Pe toat durata desfurrii lucrrilor de amenajare a spaiului verde se va sigura udarea
materialului plantat la intervale de timp i cu cantiti specifice n funcie de categoria de material
(arbori sau arbuti) i n funcie de condiiile climatice.
La speciile de conifere se va asigura pulverizarea periodic a frunziului, evitndu-se orele
cu insolaie puternic.
Metoda de udare:
Apa de udat se administreaza:
- cu furtunul de la hidranti pentru plantatii, n interiorul cuvetei de udare
- prin aspersiune pentru peluze
5
6.5.2
Tunderea maselor de arbusti

Pe suprafeele plantate cu arbuti n mas se va realizarea egalizarea exemplarelor prin
tundere cu foarfeca de gard viu. Materialul vegetal rezultat se va strnge n grmezi si se va
transporta la platforma ecologica.
6.5.3
Protejarea trunchiurilor arborilor

Se aplic arborilor de dimensiuni mari transplantai cu balot de pmnt pentru a reduce
transpiraia acestora.
Trunchiul se nvelete cu diferite materiale (pnz de iut, sfoar) care s permit i
ptrunderea aerului la nivelul scoarei. Se ud periodic pentru a menine turgescena trunchiului i
pentru a se reduce transpiraia.
6.5.4
Cosirea gazonului
Prima cosire se face mecanizat cand gazonul a ajuns la o inaltime de 12-15 cm. nlimea de
tundere a gazonului treuie s fie de cca 5-7cm.
Iarba rezultat n urma cosirii va fi transportat la platforma de compostare.
7 RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru receptia preliminara sau finala proiectantul va prezenta la cererea comisiei de
receptie nota prevazuta de reglementarile in vigoare, cuprinzand precizarile asupra aplicarii
proiectului, observatiile sale asupra calitatii lucrarilor, punctul sau de vedere asupra conditiilor in care
receptia poate fi admisa, confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normelor
folosiri si exploatarii ei.
Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe parcursul executarii
lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate anterior.
6
II. ALEI
Caiete de Sarcini
1. LUCRRI DE TERASAMENTE
1.1 Prevederi generale
1.1.1
Prezentul Caiet de Sarcini se aplica lucrarilor de terasamente pentru constructia

drumurilor publice si cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite pe parcursul
executiei terasamentelor in ce priveste excavarea, transportul, compactarea, nivelarea si
finisarea lucrarilor, precum si controlul de calitate si criteriile de receptie a lucrarilor.
1.1.2
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si
determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de
Consultant.In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte
prevederile standardelor si normelor in vigoare.
1.1.3
Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va
prezenta spre aprobare Consultantului, Tehnologia de Executie a terasamentelor, care va
contine, printre altele:
programul detaliat de executie a terasamentelor;
utilajele folosite pentru excavare, transport, imprastiere, udare, compactare si finisare;
gropile de imprumut si depozitele de pamant (temporare si permanente), inclusiv

metoda de lucru in acestea si caile de acces la fiecare din ele;
variantele provizorii pentru circulatia publica pe durata executiei lucrarilor;
Diagrama de Miscare a Pamantului.

1.1.4
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de compactare, Antreprenorul va
executa, pe cheltuiala proprie, sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatie vor fi stabilite
impreuna cu Consultantul.
1.1.5
Dupa executarea sectoarelor de proba, Tehnologia de Executie va fi completata
cu informatii privind tehnologia de compactare:
caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,

caracteristici de vibrare, viteza);
numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform

prevederilor prezentei Specificatii Tehnice;
grosimea stratului de pamant inainte si dupa compactare.

1.1.6
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate,
indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
1.1.7
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la
rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
2
Materiale
1.2.1 Stratul vegetal

Stratul vegetal considerat ca bun pentru vegetatie va fi folosit pentru acoperirea suprafetelor
care trebuie insamantate si plantate.
1.2.2 Pamanturi pentru terasamente
1.2.2.1 Categoriile de pamant folosite pentru executia terasamentelor, sunt indicate in Tabelele
1a si 1b.
1.2.2.2 Daca pamantul pe care urmeaza sa se execute lucrarile de terasamente este de
calitate rea sau foarte rea (vezi Tabelul 1b) acesta va fi inlocuit cu un pamant de calitate
corespunzatoare sau va fi stabilizat mecanic sau cu ajutorul liantilor (var nestins, cenusa de
termocentrala, etc.)
1.2.2.3 Inlocuirea sau stabilizarea pamantului se va face pe intreaga latime a platformei, pe o
adancime de minim 20 cm pentru pamantul de calitate rea si de minim 50 cm pentru pamantul
de calitate foarte rea sau pentru cel avand o densitate in stare uscata sub 1,5g/cm3.
1.2.2.4 Pamantul argilos,cat. 4d, va fi inlocuit sau stabilizat pe o adancime de cel putin 15cm.
1.2.2.5 Pamanturile argiloase de calitate mediocra, pot fi folosite, cu respectarea prevederilor
STAS 1709/1,2,3-90, cu privire la prevenirea degradarilor provocate de inghet-dezghet.
1.2.2.6 Este interzisa folosirea in ramblee a pamanturilor anorganice de calitate rea si foarte
rea, precum si a pamanturilor organice, maluri, namoluri, pamant vegetal, pamanturi de
consistenta scazuta (indice de consistenta sub 0,75) si pamanturi cu mai mult de 5% saruri
solubile in apa.
1.2.2.7 De asemenea este interzisa folosirea materialelor care:sunt inghetate;contin materii
organice in putrefactie (iarba, crengi, radacini, etc.).
1.2.2.8 Pamantul cu continut de sulfat solubil in apa peste 1,9 g/l (exprimat ca SO3), nu va fi
depozitat sau folosit ca umplutura la distanta mai mica de 1 m de lucrarile de beton.
Tabelul 1a - Categoriile de pamant (pamanturi necoezive)
Tabelul 1 b - Categoriile de pamant (pamanturi coezive)
1.2.3 Apa
Apa pentru compactarea lucrarilor de terasamente trebuie sa fie limpede si sa nu contina
suspensii organice sau anorganice.
3
Verificarea calitii pmnturilor
1.3.1 Inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va determina calitatea si va estima cantitatea

materialelor din gropile de imprumut, pe care le va supune aprobarii Consultantului.
1.3.2 Materialele folosite in executia terasamentelor vor fi supuse aprobarii Consultantului
inainte de inceperea lucrarilor.
Tabelul 2 - Testele de verificare a pamantului la sursa
Caracteristici
Frecventa minima
STAS
Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un
Granulozitatea
1913/5-85
test la fiecare 5000 m3.
Limitele
de Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un
1913/4-86
plasticitate
Caracteristici de
Pentru umpluturi in spatele lucrarilor de arta si pentru 1913/13-83
compactare
pamanturi in straturile de protectie, la fiecare strat
executat.
Coeficientul
de Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un
730-89
neuniformitate
Pentru umpluturi in spatele lucrarilor de arta si pentru
Umflarea libera
pamanturi in straturile de protectie, cel putin un test la 1913/12-88
fiecare 1000 m3.
Sensibilitatea la In terenul natural sub rambleu si la debleu, cel putin un test
1709/3-90
inghet-dezghet
la fiecare 250 m de drum.
Umiditatea
Zilnic sau la fiecare 500 m3.
1913/1-82
Densitatea
maxima in stare
1913/3-76
uscata
Nota
La aprobarea sursei de pamant este necesara si prezentarea testelor privind materiile

organice (conform STAS 7107/1-76), saruri solubile
(conform STAS 7107/3-74) si
compresibilitate (conform STAS 8942/1-84).
Antreprenorul poate supune Consultantului spre aprobare alte norme si metode de

incercare cu Agrement Tehnic in Romania.
4
Execuia terasamentelor
1.4.1 Trasarea lucrarilor

1.4.2 Consultantul va preda Antreprenorului reteaua de borne amplasate in afara amprizei
lucrarilor (cel putin 2 borne pe kilometru) si o lista cu coordonatele principalelor puncte ale
traseului si ale bornelor.
1.4.3 Inaintea inceperii lucrarilor, pe propria cheltuiala, Antreprenorul va restabili reteaua de
borne (daca este cazul) si va picheta sectiunile transversale.
1.4.4 In plus fata de marcarea axului lucrarilor Antreprenorul va materializa prin tarusi si
sabloane, urmatoarele:
inaltimea umpluturii;
punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural;
inclinarea taluzurilor.
1.4.5 Pe toata durata executiei lucrarilor, Antreprenorul va executa, pe propria cheltuiala,
intretinerea tuturor pichetilor, bornelor si reperelor, inclusiv restabilirea si re-amplasarea
acestora, daca este cazul.
1.4.6 In timpul pichetajului, toate instalatiile existente, in ampriza lucrarilor sau in imediata
vecinatate a acesteia, vor fi identificate si marcate vizibil, in vederea mutarii sau protejarii.
1.5 Lucrari preliminare
1.5.1 Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele:
defrisarea: doborarea si transportul tuturor arborilor si arbustilor (inclusiv scoaterea si
transportul radacinilor acestora) in locatii aprobate de Consultant;
inlaturarea frunzelor, crengilor, ierbii si buruienilor si transportul acestora in locatii

aprobate de Consultant;
inlaturarea si depozitarea pamantului vegetal in locatii aprobate de Consultant;
asanarea terenului;
demolarea constructiilor existente.

1.5.2 Pe sectoarele unde apele de suprafata pot curge catre ampriza lucrarilor, Antreprenorul
va executa, pe cheltuiala proprie, santuri de drenare pentru colectarea si evacuarea apei in
afara amprizei lucrarilor. Lucrarile de colectare si evacuare a apelor de suprafata vor fi
executate oriunde este necesar si vor fi prevazute cu mijloace adecvate de retinere inainte de
deversare.
1.5.3 Constructiile supraterane sau subterane existente in ampriza lucrarilor vor fi demolate
pana la 1,00 m sub nivelul terenului de fundare.
1.5.4 Dupa demolare, golurile ramase vor fi curatate si umplute cu material
corespunzator.Pamantul nefolosit, santurile, canalele colectoare, cablurile si conductele,
precum si orice imprejmuire, vor fi indepartate pana la cel putin 1,00 m de ampriza lucrarilor.
Drenurile, canalele si santurile existente in ampriza si care devin nefunctionale vor fi etansate in
vederea prevenirii patrunderii apei sub ampriza lucrarilor.
1.5.5 Materialele rezultate in urma demolarilor vor fi transportate in locatii aprobate de
Consultant.Orice gol (fantani, pivnite si gropi - inclusiv cele ramase dupa scoaterea radacinilor)
va fi deschis, curatat si umplut dupa cum urmeaza:
daca se afla in ampriza lucrarilor, cu material corespunzator pentru umpluturi si

compactat la gradul de compactare indicat in Tabelul 4;
daca se afla in afara amprizei lucrarilor, cu material similar terenului inconjurator si

compactat la gradul de compactare al acestuia.
1.5.6 Antreprenorul poate incepe lucrarile de terasamente numai dupa ce lucrarile preliminare
au fost verificate si aprobate de Consultant.
1.5.7 Antreprenorul va folosi numai metode si echipamente corespunzatoare materialelor de
umplutura folosite. El este responsabil de mentinerea in bune conditii a materialelor acceptate,
astfel incat atunci cand sunt puse in opera si sunt compactate, sa indeplineasca conditiile
stabilite in prezentul Caiet de Sarcini.
1.5.8 Executia lucrarilor de terasamente va fi intrerupta atunci cand conditiile cerute in
prezentul Caiet de Sarcini sunt compromise de vremea nefavorabila. Executia lucrarilor de
terasamente in conditii de vreme rece, sub +50C, poate fi realizata prin luarea unor masuri
speciale prevazute de normativele tehnice in vigoare (C16-84).
1.5.9 Se interzice executia umpluturilor atunci cand pamantul este inghetat, contine gheata
sau zapada, sau umiditatea nu este in limitele corespunzatoare compactarii optime.
1.6 Micarea terasamentelor
1.6.1 Unul din obiectivele miscarii pamantului este de a permite utilizarea materialului provenit
din excavatii pentru umplutura in ramblee. La executia lucrarilor, Antreprenorul va prezenta
Consultantului spre aprobare Diagrama de Miscare a Pamanturilor functie de sursele de
pamant aprobate.
1.6.2 Materialul in exces si pamanturile necorespunzatoare pentru executia umpluturilor, vor fi
transportate in depozite definitive, in locatii propuse de Antreprenor si aprobate de Consultant.
1.6.3 Daca volumul necesar pentru umplutura nu poate fi acoperit din deblee, materialul
suplimentar necesar va fi luat din gropile de imprumut propuse de Antreprenor si aprobate de
Consultant.
1.6.4 Daca in decursul lucrarilor, natura pamantului provenit dintr-un debleu sau o groapa de
imprumut devine necorespunzatoare pentru umpluturi, Antreprenorul va suspenda imediat
utilizarea pamantului respectiv in umpluturi si va informa cu promptitudine Consultantul.
1.6.5 In cazul unui debleu, lucrul poate continua cu transportarea materialului excavat intr-un
depozit aprobat; in cazul unei gropi de imprumut aprobarea de exploatare a gropii respective se
suspenda. Groapa de imprumut se supune aprobarii Consultantului urmand procedura initiala.
1.6.6 Transportul pamantului in ramblee sau alte zone de depunere va incepe atunci cand un
numar suficient de utilaje de imprastiere si compactare opereaza la locul de depunere.
1.7 Gropi de mprumut i depozite de pmnt
1.7.1 Amplasarea gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant, provizorii sau permanente,
va fi propusa de catre Antreprenor si supusa Consultantului pentru aprobare.
1.7.2 Propunerea va fi prezentata Consultantului cu cel putin 7 zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor respective si va fi insotita de:
raportul asupra calitatii pamantului din gropile de imprumut, insotit de rezultatele testelor
de laborator, analizelor si sondajelor efectuate;
cantitatea estimata (pentru gropi de imprumut);
programul de excavatii (in gropi de imprumut) sau de depunere (in depozite);
planul de amenajare a zonei, dupa incheierea lucrarilor;
acordul proprietarului cu privire la utilizarea depozitului sau gropii de imprumut;
acordul autoritatii de mediu;
alte avize sau acorduri necesare, dupa caz.

1.7.3 Proiectarea, precum si toate investigatiile, testele, chiriile si taxele necesare exploatarii
gropilor de imprumut sau a depozitelor de pamant, precum si a drumurilor de acces, vor fi
suportate de Antreprenor.
1.7.4 In timpul excavarii gropilor de imprumut, Antreprenorul va respecta urmatoarele:
stratul vegetal va fi indepartat si depozitat in depozite aprobate;
fundul gropii de imprumut nu va fi mai coborat decat fundul santului de scurgere a apei;
fundul gropii de imprumut va avea o panta transversala de 1-3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea apelor;
in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, cu o
bancheta de cel putin 4 m latime de la piciorul taluzului aleii;
taluzurile gropilor de imprumut amplasate de-a lungul aleilor vor avea o panta de 1:1,5
1:3; daca nu este nici o bancheta lasata intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de
imprumut, panta taluzului gropii de imprumut va fi de 1:3.
1.7.5 Sapaturile la groapa de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzurilor de debleu.
1.7.6 Depozitele de pamant vor satisface urmatoarele conditii:
in cazul depozitului atasat de rambleu, primii 5 m ai depozitul de langa rambleu, trebuie

sa indeplineasca aceleasi conditii ca pentru executia rambleului (compactare, nivelare, finisare);
inaltimea depozitului trebuie sa nu depaseasca inaltimea rambleului drumului;
amplasarea depozitelor va fi aleasa astfel incat sa se evite inzapezirea aleilor.

1.7.7 Gropile de imprumut si depozitele trebuie sa nu afecteze stabilitatea terasamentelor
existente si nici sa produca eroziuni sub efectul apelor de suprafata sau subterane.
Antreprenorul este responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse
proprietatii publice sau private, ca urmare a executiei acestor lucrari.
1.7.8 Consultantul poate refuza aprobarea executarii gropilor de imprumut sau depozitelor de
pamant in cazul in care acestea influenteaza negativ peisajul sau scurgerea apei.
1.8
Execuia debleelor
1.8.1 Sapaturile vor incepe frontal pe intreaga latime, inclusiv taluzarea la pantele proiectate
conform profilelor transversale.
1.8.2 Se va evita supra-adancirea debleului. Daca acest lucru se intampla totusi, debleul se va
umple pana la nivelul proiectat, pe cheltuiala Antreprenorului si conform cerintelor pentru
umpluturi din prezentul Caiet de Sarcini.
1.8.3 Sapaturile care necesita umplere vor fi inchise imediat ce stadiul lucrarilor in sectorul
respectiv permit aceasta.
1.8.4 Cand se excaveaza in pamanturi sensibile la umezeala, lucrarile vor fi executate
progresiv, asigurandu-se scurgerea si evacuarea rapida a apei de ploaie si evitandu-se
dereglarea echilibrului hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane.
1.8.5 Cand sapaturile descopera o combinatie de materiale corespunzatoare si
necorespunzatoare, daca nu este specificat altfel prin proiect, Antreprenorul va realiza
sapaturile de asa maniera incat materialele corespunzatoare sa fie excavate separat pentru
folosirea in lucrarile permanente, fara a fi contaminate de materialele necorespunzatoare.
1.8.6 Daca pamantul intalnit la nivelul proiectat nu prezinta calitatea necesara si capacitatea
portanta ceruta prin proiect, Consultantul poate hotari o solutie de imbunatatire a capacitatii
portante.
1.8.7 In cazul in care natura pamantului prezinta diferente semnificative fata de prevederile
proiectului, Antreprenorul poate inainta Consultantului spre aprobare, o propunere de modificare
a inclinarii taluzurilor.
1.8.8 Inclinarea taluzului pentru un debleu de maximum 12 m adancime este prezentata in
Tabelul 3- Inclinarea taluzurilor
Natura pamantului in debleu
Inclinarea taluzului
Pamant argilos: in general argile nisipoase sau
argile prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri 1:1,5
argiloase
Pamanturi marnoase
1:1. 1:0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi
1:0,1
loessoide)
Roci stancoase degradabile: inclinarea in functie de
1:1,5 1:1
gradul de alterabilitate si de adancimea debleului
Roci stancoase stabile (nealterabile)
1:0,1
1:0,1 pozitie verticala
Roci stancoase stabile cu stratificare favorabila
sau chiar in consola
1.8.9 Pentru deblee in pamant argilos cu adancimi mai mari de 12 m, sau in conditii
hidrologice nefavorabile (umezeala , infiltrari de apa, etc.) pentru orice adancime, declivitatea
taluzului va fi stabilita printr-o analiza de stabilitate.
1.8.10
Bulgarii de pamant, pietrele si fragmentele de roca instabile vor fi indepartate de
pe taluz si depozitate impreuna cu materialul rezultat din debleere.
1.8.11 Daca in timpul lucrarilor se observa pierderea stabilitatii lucrarilor, Antreprenorul va
suspenda imediat lucrarile, va instiinta Consultantul si va lua masuri de consolidare a acestora.
1.8.12
Fundul debleului va fi compactat pana la gradul de compactare Proctor Normal
de 100%, masurat la adancimea de 30 cm. Daca pamantul intalnit la cota proiectata nu are
calitatea necesara si portanta ceruta de proiect, Consultantul poate cere executia unui strat de
forma. In acest caz stratul superior al debleului sub stratul de forma se va compacta la un grad
de compactare Proctor Normal de 97%.
1.8.13
In timpul lucrarilor, taluzurile si zona de deasupra taluzurilor trebuie verificate in
mod frecvent, in special dupa explozii si ploi torentiale sau de lunga durata, pentru observarea
timpurie a oricarui semn de pierdere a stabilitatii.
1.8.14
Procedura de nivelare a patului drumului in teren stancos va fi propusa de
Antreprenor, Consultantului, spre aprobare. Nivelarea va fi executata pe cheltuiala
Antreprenorului.
1.8.15
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru prevenirea deteriorarii sau
inmuierii pamantului excavat din debleu, care urmeaza sa fie folosit in umpluturi.
1.9
Pregtirea terenului sub ramblee
1.9.1 Pamantul natural sub rambleu va fi compactat pana la gradul de compactare Proctor
Normal de 100%, masurat la adancimea de 30 cm.
1.9.2 Daca declivitatea terenului este mai mare de 20%, Antreprenorul va executa trepte de
infratire cu o inaltime egala cu grosimea straturilor pentru umplutura. Panta transversala de 4%
va fi indreptata spre exterior.
2.1
Execuia rambleelor
2.1.1 In cazul in care vremea nefavorabila compromite calitatea rambleului stabilita de acest
Caiet de Sarcini si de reglementarile in vigoare, lucrarile vor fi intrerupte. Lucrarile vor fi reluate
cu aprobarea Consultantului, dupa restabilirea conditiilor pentru executarea lucrarilor in
conformitate cu prezentul Caiet de Sarcini.
2.1.2 Rambleele vor fi executate in straturi uniforme, paralele cu linia proiectului, pe intreaga
latime a platformei si pe o lungime conform procedurilor de executie aprobate; se va evita
separarea, denivelarea si variatiile de umiditate.
2.1.3 In situatii deosebite, cu acordul Consultantului, latimea straturilor de pamant poate fi
redusa. In acest caz, rambleul va fi executat din mai multe benzi alaturate. Diferenta de inaltime
dintre doua benzi alaturate trebuie sa nu depaseasca grosimea unui strat.
2.1.4 Materialul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat la grosimea optima de
compactare, stabilita pe sectorul experimental, urmarind profilul longitudinal proiectat.
2.1.5 Suprafata terenului de fundare si a fiecarui strat, va fi uniforma si cu panta transversala
de 4% spre exterior.
2.1.6 Compactarea fiecarui strat va fi realizata conform parametrilor stabiliti pe sectorul
experimental, in functie de caracteristicile pamantului utilizat.
2.1.7 Prin alegerea echipamentului de compactare, Antreprenorul va asigura realizarea tuturor
cerintelor de compactare pentru fiecare strat si tip de pamant.
2.1.8 Valorile gradului de compactare Proctor Normal care trebuie realizat, sunt cele din
Tabelul 4 - Gradul de compactare
Pamant
Zonele in terasament
Pamant Coeziv
Necoeziv
Primii 30 cm de pamant natural sub rambleu, cu
inaltimea:
100
97
h 2,00 m
95
92
h > 2,00 m
b) In corpul rambleului, la o adancime sub patul
drumului:
100
100
h 0,50 m
100
97
0,50 < h 2,0 m
95
92
h > 2,0 m
c) In deblee, la 30 cm adancime sub patul drumului
100
100
2.1.9 Antreprenorul poate solicita receptia unui strat atunci cand in toate punctele masurate,
gradul de compactare este la nivelul sau peste nivelul cerut.
2.1.10
Frecventa minima a testelor va fi conform Tabelului 5 - Frecventa testelor
Test Frecventa minima
Observatii
Test
Frecventa minima
Observatii
Umiditatea
optima
de
Pentru fiecare tip de
La fiecare 5000 m3
compactare (Testul Proctor)
pamant
2
6 teste la fiecare 2000 m de
Umiditatea
Pe fiecare strat de pamant
platforma
6 teste la fiecare 2000 m2 de
Gradul de compactare
platforma
Umiditatea optima de compactare (Testul Proctor) La fiecare 5000 m3 Pentru fiecare tip de
pamant
Umiditatea
6 teste la fiecare 2000 m2 de platforma
6 teste la fiecare 2000 m2 de platforma
Pe fiecare strat de
pamant
2.2
Profile i taluzuri
2.2.1 Lucrarile vor fi executate astfel incat dupa compactare si curatare, taluzurile sa se
incadreze in tolerantele admise. Profilul taluzurilor trebuie realizat fara reumplere.
2.2.2 Inclinarea taluzurilor depinde de natura pamantului folosit in rambleu si natura si
capacitatea portanta a pamantului de sub rambleu.
2.2.3 Panta taluzurilor va fi de 1:1,5, cu inaltimea maxima, indicata in Tabelul 6.
Tabelul 6 - Inaltimea rambleului
Natura materialului din rambleu
H max. (m)
Argila prafoasa sau nisipoasa
6
Nisipuri argiloase sau praf argilos
7
Nisipuri
8
Pietris sau balast
10
2.2.4 Daca exista diferente intre materialele prevazute in proiect si cele prevazute in STAS
2914-84, Tabel 1a si 1b, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, o propunere
bazata pe investigatii in teren, de modificare a pantei sau inaltimii taluzului.
2.2.5 Profilul taluzului va fi verificat dupa compactare si finisare.
2.2.6 Rambleele pana la 12 m inaltime vor avea panta taluzului de 1:1,5 pentru inaltimea
aratata in Tabelul 6, de la patul drumului in jos, si de 1:2 pe inaltimea ramasa pana la baza.
2.2.7 Pentru ramblee mai inalte de 12 m si pentru cele situate in albiile majore ale raurilor, in
vai si in balti sau in mlastini, cu teren de fundatie alcatuit din pamanturi fine sau foarte fine,
inclinarea taluzurilor va fi stabilita pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1,3 1,5, conform STAS 2914-84
2.2.8 Ramblee din pmnturi sensibile la ap - n Tehnologia de Executie, Antreprenorul va lua
in considerare masuri speciale care trebuie luate in cazul pamanturilor sensibile la apa, printre
care:
asternerea si scarificarea pamantului;
tratament cu var;
executia de drenuri deschise.

2.3
Controlul execuiei lucrrilor
2.3.1 Controlul executiei lucrarilor de terasamente consta in:

verificarea trasarii lucrarilor;
verificarea calitatii, conditiei si pregatirii terenului de fundare;
verificarea calitatii si conditiei pamantului folosit in umplutura;
controlul caracteristicilor straturilor executate;
controlul caracteristicilor platformei drumului.

2.3.2 Antreprenorul nu va incepe executia nici unui strat inainte ca stratul inferior sa fie
terminat, verificat si receptionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuiala,
intretinerea straturilor receptionate pana la acoperirea cu urmatorul strat.
2.3.3 Receptia oricarui strat va fi refacuta atunci cand intre receptia initiala si acoperirea cu
stratul urmator, au trecut mai mult de 7 zile sau cand, in interiorul acestui interval, in opinia
Consultantului, stratul receptionat nu mai corespunde conditiilor pentru a fi acoperit.
2.3.4 Masuratorile deflectometrice vor fi efectuate cu deflectometrul cu parghie, conform

Normativului CD 31-94.
2.3.5 Frecventa minima a verificarilor gradului de compactare va fi conform Tabelului 5.
2.3.6 Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea parametrilor acestora, conform
Tabelului 2.
2.3.7 Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare folosirea unor metode
alternative de incercare.
2.3.8 Executia lucrarilor de terasamente poate incepe numai dupa ce trasarea lucrarilor a fost
verificata si aprobata de Consultant.
2.3.9 Tolerantele in pozitionarea elementelor pichetarii generale sunt de <50 mm.
2.3.10
Pentru verificarea calitatii terenului de fundare, se vor analiza probe de pamant
din amplasamentul lucrarilor, minim 3 probe la 100 m lungime de drum, distribuite astfel incat sa
acopere intreaga ampriza. Analizele si incercarile se vor face conform prevederilor Tabel1,2.
2.3.11 Masuratorile deflectometrice se vor face pe 6 fire (4 benzi de circulatie si 2 benzi de
oprire de urgenta) in sectiune transversala, oriunde se va considera necesar, dar cel putin in
fiecare profil transversal din proiect.
2.3.12
Capacitatea portanta a terenului de fundare se considera realizata daca
deformatia elastica masurata conform prevederile normativului CD 31-94, este mai mica decat
valoarea admisibila corespunzatoare din Tabelul 8 in cel putin 90% din punctele masurate si mai
mica de 600 1/100 mm in celelalte puncte masurate.
2.3.13
Uniformitatea executiei este considerata satisfacatoare daca coeficientul de
variatie este < 50%
Tabelul 8 Deformatia elastica admisibila a terenului de fundare
Deformatia elastica admisibila
Tipul de pamant conform STAS 1243-88
1
/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos
350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf
400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
450
nisipoasa, argila
2.3.4 Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face cu respectarea
prevederilor Tabelelor 4 si 5, si in corelatie cu punctele unde masuratorile deflectometrice indica
o capacitate portanta redusa.
2.3.15
Toleranta in latimea amprizei rambleului este de +50 cm.
2.3.16
Verificarea caracteristicilor straturilor executate - Pe straturile asternute si
compactate, se vor face urmatoarele determinari:
verificarea gradului de compactare pe fiecare strat, in profile transversale, in minim 6

teste la 2000m2 de strat, conform STAS 2914-84; in cazul pamanturilor coezive, in fiecare punct
vor fi prelevate 3 probe (suprafata, mijlocul si baza stratului) daca acesta are o grosime mai
mare de 25 cm si 2 probe (suprafata si baza stratului) daca grosimea este mai mica de 25 cm;
in cazul pamanturilor necoezive, va fi prelevata o proba din fiecare punct de la mijlocul stratului;
verificarea grosimii si pantei transversale a stratului pe fiecare strat;
masuratori deflectometrice la fiecare al treilea strat, dupa ploaie, la ultimul strat;

masuratorile se vor face in sectiuni transversale la maxim 25 m una de alta, pe 6 fire.
2.3.17
Valorile admisibile ale gradului de compactare sunt date in Tabelul 4.
2.3.18
Panta transversala a straturilor, dupa compactare 4%,cu toleranta de 1%.
2.3.19
Controlul caracteristicilor patului drumului consta din masuratori topografice,
deflectometrice la nivelul patului drumului si asupra gradului de compactare realizat.
2.3.20
Dimensiunile si cotele patului drumului se masoara oriunde se considera
necesar, dar cel putin in profilele transversale din proiect.
2.3.21
Tolerantele in dimensiunile si cotele patului drumului sunt dupa cum urmeaza:
Latimea:
5 cm de la axul drumului 10 cm pe toata latimea platformei;
Cotele:
intre +2,5 si 5,0 cm.
2.3.22
Deformatia elastica la nivelul patului drumului se masoara pe 6 fire in sectiune
transversala, oriunde se considera necesar dar cel putin in profilele transversale proiectate
2.3.23
Capacitatea portanta a patului drumului se considera realizata daca deformatia
elastica masurata are valoare mai mica decat valoarea admisibila corespunzatoare din Tab. 8.
2.3.24
Controlul caracteristicilor patului drumului va fi insotit de verificarea de ansamblu
a lucrarilor de terasamente executate: verificarea dimensiunilor si uniformitatii suprafetei patului
drumului si taluzurilor.
10
2.3.25
Tolerantele in uniformitatea suprafetei platformei drumului si a taluzurilor,
masurate sub lata de 3 m sunt conform Tabelului 9.
Tabelul 9 - Uniformitatea suprafetei
Tolerante
Profil
Roci compacte
Roci necompacte sau pamanturi
Platforma fara strat de forma
5 cm
3 cm
Platforma cu strat de forma (*)
10 cm
5 cm
Taluz neacoperit
10 cm
2.4 Receptia lucrarilor
2.4.1 Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii
Consultantului, inaintea asternerii stratului urmator.
2.4.2 Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, inaintea acoperirii lor, trebuie sa stabileasca
daca acestea au fost realizate conform proiectului si prezentului Caiet de Sarcini.
2.4.3 In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza
trecerea la faza urmatoare de executie.
2.4.4 Fazele de executie supuse receptiei sunt stabilite de Proiectant, prin Programul de
Receptii pe Faze de Executie, care insoteste Detaliile de Executie si se refera, fara a se limita,
la urmatoarele:
trasarea lucrarilor;
cota si profilul final in cazul sapaturii;
natura si compactarea terenului de fundare;
in ramblee, pentru fiecare strat asternut, dupa compactare.
3.0
STRAT DE BALAST
3.1
Prevederi generale
3.1.1 Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia straturilor de fundatie din balast din
structurile rutiere si cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite de materialele folosite,
prevazute in SR 662-2002 si de stratul de fundatie realizat, prevazute in STAS 6400-84.
3.1.2 Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile
cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant.
3.1.3 In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte
prevederile standardelor si normelor in vigoare.
3.1.4 Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor la stratul de fundatie, Antreprenorul va
prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Executie a statului de fundatie, care va
contine, printre altele:
programul de executie a stratului de fundatie;
utilajele folosite pentru producerea si transportul agregatelor;
utilajele folosite pentru producerea amestecului optimal;
utilajele folosite pentru transportul, imprastierea, udarea si compactarea amestecului;
sursele (balastiere, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de acces la

acestea.
3.1.5 Pentru definitivarea procedurii de executie, Antreprenorul va executa sectoare de proba,
a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.
3.1.6 Dupa executarea sectoarelor de proba, procedura de executie va fi completata cu
informatii privind tehnologia de asternere si compactare:
caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,

caracteristici de vibrare, viteza);
numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform

prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
numarul de sub-straturi in care se va executa stratul de fundatie (atunci cand gradul de

compactare cerut nu se poate realiza prin asternerea intr-un singur strat);
grosimea stratului (sub-straturilor) inainte de compactare;
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste

cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
3.1.7 Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele
obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
11
3.1.8 Antreprenorul va realiza verificari suplimentare, daca acestea sunt solicitate de

Consultant.
3.2
Materiale
3.2.1 Agregate naturale

3.2.2 Pentru executia stratului de fundatie din balast sau balast optimal, se va folosi balast
natural sau balast optimal obtinut din amestec de sorturi din agregate naturale, care respecta
caracteristicile din Tabelul 1.
3.2.3 Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau inghet si fara corpuri
straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale.
3.2.4 Fiecare sursa de agregate (balast natural sau sorturi pentru balast optimal) va fi propusa
de Contractor si supusa aprobarii Consultantului.
3.2.5 Propunerea va fi prezentata Consultantului cu cel putin 7 zile inainte de deschiderea
balastierei sau inceperea aprovizionarii, dupa caz, si va fi insotita de:
raportul asupra calitatii agregatelor, insotit de rezultatele testelor de laborator, analizelor

si sondajelor efectuate;
testele se vor face conform Tabelului 1 si a prevederilor SR 662-2002 (Tabelul 19);
analiza conformitatii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini;
cantitatea estimata;
programul de exploatare a balastierei, sau de aprovizionare, dupa caz;
ruta de transport;
planul de amplasare a depozitelor;
planul de amenajare a zonei, dupa incheierea exploatarii (in cazul balastierei) sau
lichidarea depozitelor;
acordul proprietarilor cu privire la ocuparea si exploatarea terenurilor;
acorduri, avize, autorizatii cerute de legislatia in vigoare.

3.2.6 Toate investigatiile, testele, chiriile si taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi
suportate de Contractor.
3.2.7 Balastierele si depozitele trebuie sa nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente si
nici sa produca eroziuni sub efectul apelor de suprafata sau subterane. Antreprenorul este
responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse proprietatii publice sau
private, ca urmare a executiei acestor lucrari.
3.2.8 Transportul si depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel incat
sa se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi
amenajate astfel incat sa se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.
3.2.9 Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevazute cu pante si rigole in
vederea drenajului apei. Amenajarea va fi de asa natura incat sa impiedice amestecul sau
contaminarea agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care sa
indice sursa si dimensiunea agregatului.
3.2.10
Antreprenorul trebuie sa asigure o zona de depozitare temporara a agregatelor
refuzate. In cazul exploatarii balastului de sub nivelul apei, A va asigura suprafetele necesare
pentru depozitare provizorie, pana la pierderea apei in exces.
3.2.11 Agregatele care depasesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca SO3) pe litru , nu vor fi
depozitate sau folosite ca material de umplutura langa lucrarile care contin ciment (beton, balast
stabilizat); distanta minima fata de acestea este de 1,0 m.
Tabel 1 - Caracteristicile agregatelor
Valori admisibile
Caracteristici
Sort
Balast
Balast optimal
0-63
0-63
STAS
-
12
Continut de fractiuni %: < 0,02 mm

< 0,2 mm
0 - 1 mm
0 - 4 mm
0 - 8 mm
0 - 16 mm
0 25 mm
0 - 50 mm
0 - 63 mm
Granulozitatea
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN), min.
Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max.
max. 3
3-18
4-38
16-57
25-70
37-82
50-90
80-98
100
Fig. 2
662
15
30
50
SR
max. 3
4-10
12-22
26-38
35-50
48-65
60-75
85-92
100
4606-80
Fig. 2 SR 662
4606-80
30
30
730-89
730-89
730-89
3.2.12
Dupa constituirea depozitelor, acestea vor fi supuse aprobarii Consultantului.
Verificarile asupra agregatelor dintr-un depozit, vor fi facute conform Tabelului 2.
Tabel 2 - Testele facute asupra agregatelor
Actiunea, procedeul de verificare
Frecventa
minima
la
STAS
Sau caracteristici care se verifica
aprovizionare
Certificatul de calitate
La fiecare transport
Granulozitatea
730-89
Echivalentul de nisip
O proba pentru fiecare 400 t
4606-80
Neuniformitatea
Rezistenta la uzura cu masina tip Los O proba pentru fiecare 5000
730-89
Angeles
t
3.2.13
Apa
3.2.14
Apa pentru corectarea umiditatii trebuie sa fie limpede, sa nu contina suspensii
organice sau anorganice, sa nu aiba miros pronuntat.
3.3
Execuia stratului de balast
3.3.1 Sectorul de proba

3.3.2 In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si
compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va
executa cate un sector de proba pentru fiecare sursa de agregate. Sectorul de proba va avea
cel putin 50 m lungime si va ocupa cel putin jumatate din latimea platformei.
3.3.3 Cantitatea de apa care trebuie eventual adaugata pentru obtinerea umiditatii optime de
compactare va fi stabilita de laboratorul de santier. Apa va fi adaugata prin stropire, astfel incat
sa aduca amestecul la umiditatea optima de compactare, uniform distribuita in masa
amestecului.
3.3.4 Tolerantele in umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.
3.3.5 Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundatie se vor stabili
utilizand incercarea Proctor Modificata in conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83):
max..PM = densitatea maxima in stare uscata (g/cm3);
W opt..PM
= umiditatea optima de compactare (%) .
3.3.6 Pregatirea, executarea lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi
efectuate in prezenta Consultantului.
3.3.7 Pregatirea, executarea lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi
efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
3.3.8 Partea din tronsonul de proba cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant,
va servi ca sector de referinta la definitivarea procedurii de executie.
3.3.9 Conditii preliminare
3.3.10
Executia fundatiei de balast poate incepe numai dupa ce lucrarile de
terasamente din sectorul respectiv, inclusiv stratul de forma (daca este cazul) sau substratul de
fundatie si lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie (drenuri transversale si longitudinale,
rigole, santuri), au fost verificate si aprobate de Consultant.
13
3.3.11 Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundatie, baza stratului va fi cu minim 15 cm
deasupra nivelului maxim al apei in santurile / rigolele adiacente temporare realizate pentru
evacuarea apelor in timpul executiei.
3.3.12
Este interzisa asternerea intr-un acelasi sector de lucru, a balastului / balastului
optimal provenind din depozite diferite.
3.3.13
In cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota in Jurnalul de Santier,
limitele sectoarelor si sursele folosite.
3.4
Transportul
3.4.1 Antreprenorul va lua toate masurile ca pe durata incarcarii si transportului la locul de

punere in opera, balastul / balastul optimal sa nu-si modifice semnificativ compozitia
(segregare, scaderea sau cresterea continutului de apa, parte fina, etc.).
3.4.2 Punerea in opera
3.4.3 Asternerea stratului de fundatie poate incepe numai la aprobarea Consultantului, dupa
ce patul drumului a fost verificat si aprobat de acesta.
3.4.5 Balastul / balastul optimal va fi asternut pe terasamentul receptionat, intr-unul sau mai
multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.
3.4.6 Antreprenorul nu va incepe executia nici unui strat inainte ca stratul inferior sa fie
terminat, verificat si receptionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuiala,
intretinerea necesara pentru straturile receptionate, pana la acoperirea cu urmatorul strat.
3.5
Controlul execuiei i recepia
3.5.1 Execuia oricrui strat va fi refacuta atunci cand intre receptia initiala si acoperirea cu
stratul urmator, au trecut mai mult de 7 zile sau cand, in interiorul acestui interval, in opinia
Consultantului, stratul receptionat nu mai corespunde conditiilor pentru a fi acoperit.
3.5.2 Compactarea se va face cat mai curand posibil dupa ce materialul a fost asternut si
nivelat, in conformitate cu cerintele procedurii de executie, asa cum a fost definitivata in urma
executarii sectorului de proba.
3.5.3 Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare:
ef = densitatea efectiva (g/cm3);
Wef
= umiditatea efectiva pentru compactare (%).
3.5.4 Acolo unde stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele vor fi completate si compactate simultan cu executia stratului de fundatie, astfel
incat stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, cu asigurarea evacuarii apei
din stratul de fundatie.
3.5.5 Pentru evitarea degradarilor accidentale, Antreprenorul va lua toate masurile pentru
limitarea circulatiei pe stratul compactat si finisat.
3.5.6 Este interzisa asternerea stratului de fundatie atunci cand:
umiditatea balastului este in afara limitelor specificate
balastul este inghetat sau contine gheata
conditiile meteo determina ca patul drumului / stratul de forma (daca este cazul) sa nu
mai raspunda cerintelor pentru a fi acoperit.
3.5.7 Testele din timpul executiei stratului de fundatie, vor fi facute conform Tabelului 4.
Tabel 4 - Testele asupra stratului de forma
Determinarea, procedeul de verificare
Frecventa minima la locul de punere
sau caracteristicile care trebuie
STAS
in opera
verificate
Examinarea
documentelor
de
la fiecare transport
transport
Umiditatea optima de compactare pentru fiecare sursa si oricand se
1913/13-83
(Testul Proctor Modificat)
considera necesar
3 determinari la fiecare 2000m2 de
Grosimea stratului
fundatie
14
Determinarea, procedeul de verificare

sau caracteristicile care trebuie
verificate
Caracteristicile de compactare
- umiditatea
- densitatea
(prin
determinarea
greutatii
volumetrice in stare uscata)
Capacitatea portanta
Frecventa minima la locul de punere

in opera
STAS
1913/1-82
6 probe la fiecare 2000m2 de strat
1913/5-85
asternut
12288-85
in fiecare zi, 6 probe la fiecare 1913/15-75
2000m2 de strat asternut
12.288-85
in fiecare profil transversal din
proiect, pe la fiecare 25 m pe fiecare
banda, inclusiv benzile de stationare
de urgenta
Normativ
CD 31-94
3.5.8 Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie va fi determinata cu

deflectometrul cu parghie, in conformitate cu Instructiunile tehnice departamentale CD 31-94.
3.5.9 Verificarea elementelor geometrice ale stratului
3.5.10
Grosimea stratului de fundatie va fi verificata oriunde se considera necesar dar in
cel putin 3 puncte la 2000 m2 de fundatie executat; toleranta admisibila este de 2 cm.
3.5.11 Latimea stratului se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare profil
transversal din proiect; toleranta admisibila este de +5 cm.
3.5.12
Panta transversala a stratului de fundatie este aceeasi cu panta proiectata a
imbracamintii rutiere si va fi masurata oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare
profil transversal din proiect; toleranta admisibila este de 0,4%.
3.5.13
Cotele stratului se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare
profil transversal proiectat; toleranta admisibila este de 1 cm.
3.5.14
Verificarea compactarii si capacitatii portante
3.5.15
Stratul de fundatie va fi compactat pana la atingerea gradului de compactare de
100 % Proctor Modificat pentru cel putin 95% din punctele masurate si a gradului de
compactare de minim 98%, in toate punctele de masurare.
3.5.16
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca valoarea deformatiei elastice (masurate conform prevederile normativului CD 3194) este mai mica de 180 1/100 mm
3.5.17
Uniformitatea executiei este considerata satisfacatoare daca valoarea
coeficientului de variatie este sub 35%.
3.5.18
Verificarea caracteristicilor suprafetei stratului
3.5.19
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se face cu lata de 3 m lungime,
oriunde se considera necesar, dar cel putin:
in profil longitudinal, in axul fiecarei benzi de circulatie; denivelarile admisibile masurate

sub lata sunt de 2 cm;
in profil transversal, in sectiunile transversale din proiect; denivelarile admisibile

masurate sub lata sunt de 1 cm;
3.5.20
Receptia lucrarilor
3.5.21
Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse
aprobarii Consultantului, inaintea asternerii stratului urmator.
3.5.22
Inspectarea lucrarilor care devin ascunse trebuie sa stabileasca daca acestea au
fost realizate conform proiectului si prezentului Caiet de Sarcini.
3.5.23
Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor
incercarilor precum si examinarea efectiva a lucrarilor.
3.5.24
In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se
autorizeaza trecerea la faza urmatoare de executie.
4. STRAT DE UZUR EXECUTAT CU DALE PREFABRICATE

4.1 Generaliti
Prezentul caiet de sarcini stabilete condiiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie s le
ndeplineasc lucrrile de pavaj.
La executarea lucrrilor de pavaj se respect prevederile din standardele i normativele n
vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
15
Antreprenorul va asigura, prin posibilitile proprii sau prin colaborare cu unitile de

specialitate, efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri suplimentare fat de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i organizatorice care s
conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune.
4.2 Materiale folosite
Dale prefabricate
Pentru execuia pavajului pe trotuare se folosesc elemente prefabricate din beton de ciment de
6cm grosime, iar pe partea carosabil de 10cm grosime.
Agregate naturale
Aceste pavaje se vor executa pe un strat de 5 cm nisip pilonat, avnd caracteristicile
menionate n SR 662-2002, pct. 2.3.2.5., tabel 7, pag.10.
Agregatele din care se obine nisipul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap
sau nghe, nu trebuie s conin corpuri strine vizibile sau elemente alterabile. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele se vor aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura
omogenitatea i constana calitii acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere n oper se va face numai dup efectuarea testelor de
laborator complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerinele
prezentului caiet de sarcini i dup aprobarea dirigintelui de antier.
Laboratorul antreprenorului va ine evidena calitii agregatelor astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- ntr-un registru rezultatele tuturor determinrilor de laborator
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n funcie de cantitatea
necesar i de ealonarea lucrrilor.
n cazul n care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea
acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse
diferite.
n cazul n care la verificarea calitii agregatelor aprovizionate, granulozitatea acestora nu
corespunde prevederilor din SR 662-2002, pct. 2.3.2.5., tabel 7, pag.10 acesta se corecteaz
cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
4.3 Controlul calitii materialelor nainte de realizarea pavajului
Controlul calitii materialelor nainte de punerea lor n oper se face de ctre Antreprenor, prin
laboratorul su.
Frecvena minim
Metoda
de
Nr
Caracteristici care se verific
ncercare
La
locul
de
crt
La aprovizionare
punere n oper conform STAS
1
Examinarea datelor nscrise n

La
fiecare
certificatul de calitate sau de
aprovizionat
garanie
Corpuri strine:
argil buci
argil aderent
coninut de crbune
Coninutul de granule alterate,

O prob la max.
moi,friabile,poroase
i
500mc pt.fiecare surs
vacuolare
667
Granulozitatea sorturilor
O prob la max.
500mc pt fiecare surs
730
lot
Ori de cte ori

n cazul n care se
apar factori de 4606
observ prezena lor
impurificare
16
Nr
Caracteristici
care se verific
Forma granulelor
crt
5
Coeficient de form
6
Frecvena minim
O prob la max. 500t
pt fiecare surs
Echivalentul de nisip (EN numai O prob la max.

la produse de balastier)
500mc pt fiecare surs
Metoda
de
ncercare
730
conform STAS
730
4.4 Execuia pavajului

Msuri preliminare
nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii n
oper a pavelelor sau dalelor prefabricate.
n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare, se vor lua msuri de a nu se amesteca
produsele, de a se delimita tronsoanele de drum n funcie de sursa folosit, acestea fiind
consemnate n registrul de antier.
nainte de nceperea lucrrilor se va verifica dac fundaia ndeplinete condiiile prevzute n
caietele de sarcini pentru piatr spart i balast.
Punerea n oper
Pe stratul din balast stabilizat se aterne un strat de 5 cm nisip, care se niveleaz i se
compacteaz.
Aternerea i nivelarea se face la ablon, cu respectarea limilor i pantelor prevzute n
proiect. Este interzis folosirea agregatelor ngheate.
Este interzis aternerea agregatelor pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghi de
ghea.
n continuare se aterne un al doilea strat de nisip afnat, n care se aeaz pavelele sortate.
Dup aezarea pavelelor, se face prima batere, fr s se stropeasc cu ap, btndu-se
bucat cu bucat, verificndu-se suprafaa cu dreptarul i ablonul i corectndu-se eventualele
denivelri. Se mprtie nisip pe toat suprafaa pavajului, se stropete abundent cu ap i se
freac cu peria, mpingndu-se nisipul n rosturi pn la umplerea lor.
Dup aceast operaie, se execut a doua batere cu maiul , dup ce s-a aternut un strat de
nisip 1...1,5cm grosime.
Pentru aducerea la cot a pavajului existent(pe tronsoanele pe care e necesar acest lucru),se
vor executa urmatoarele lucrri;
- scoaterea pavajului existent
-aternerea unui strat de nisip pilonat
-repoziionarea la cota a pavajului
Neregularitile rmase dup acest operaie se suprim prin scoterea pavelelor i revizuirea
grosimii stratului de nisip, adugndu-se sau scondu-se material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau manual de cca 30kg.
Aternerea pavelelor se face cu cel puin 3cm mai sus dect cota final a pavajului.
Dalele prefabricate se aeaz n iruri perpendiculare pe axa bordurii carosabile.
4.5 Condiii tehnice, reguli i metode de verificare
Elemente geometrice
Stratul de pavaj pe trotuare este de 6 cm, iar pe carosabil de 10cm.
Declivitile n profil longitudinal sunt conform proiectului.
Denivelri i abateri limit
Se admit denivelri maxime n lungul strzii sub dreptar de 3m de maximum 12mm pentru
pavele normale.
Denivelrile maxime n profilul transversal sub ablon este de -10mm.
Se admit abateri limit la limea prii carosabile de maximum 2cm fa de valoarea din
proiect.
La cotele din profilul longitudinal fa de valoarea din proiect se admit abateri de 5cm, cu
respectarea pasului de proiectare.
Nu se admit denivelri sau abateri care stagneaz apa.
17
4.6 Recepia lucrrii

Recepia preliminar la terminarea lucrrilor se face odat cu recepia preliminar a ntregii
lucrri conform normelor legale n vigoare.
Recepia final se face odat cu imbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a
comportrii acesteia, conform normelor legale n vigoare.
5 Trotuare
5.1 Generaliti
ndeplineasc straturile din alctuirea sistemului rutier de pe trotuare.
La executarea straturilor se respect prevederile din standardele i normativele n vigoare, n
msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de executare a straturilor cu
rezultatele obinute n urma determinrilor i ncercrilor.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor ce se impun.
5.2 Alctuirea sistemului rutier
Trotuarele se vor executa din urmtoarele straturi rutiere:
- 15cm strat din balast
- 10cm strat din piatra sparta
5.2.1
Stratul de balast
Pentru execuia stratului de fundaie se va utiliza balast sort 0 63,conform SR 662 punct
2.3.4.2 tabelul 14 pag. 13.
Agregatele utilizate trebuie s provin din roci omogene, fr urme de degradare, rezistente la
nghe-dezghe. Natura i caracteristicile petrografice-mineralogice trebuie s fie conform SR
EN 9323 i STAS 6200-4.
Agregatele nu trebuie s conin corpuri strine, pirite, limonite sau sruri solubile, s nu
conin silice microcristalin sau amorf care reacioneaz cu alcaliile din cimenturi. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare mai
mare de 10%.
Granulozitatea balastului trebuie s fie continu i s se nscrie n limitele menionate n SR EN
933298, figura 2 pag.19.
Agregatele se vor aprovoziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura
omogenitatea i constana calitii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n oper se va
face numai dup efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dac agregatele
din depozite ndeplinesc cerinele prezentului caiet de sarcini i dup aprobarea inspectorului
de antier.
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
ntr-un registru rezultatele tuturor determinrilor de laborator
necesar i de ealonarea lucrrilor. n cazul n care se vor utiliza agregate din mai multe surse,
aprovizionarea i depozitarea acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea
materialelor aprovizionate din surse diferite.
corespunde prevederilor menionate anterior, acesta se corecteaz cu sorturile granulometrice
deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
18
5.2.2
Apa de compactare
Apa utilizat la compactare poate s provin din reeaua public sau din alt surs, dar s
respecte condiiile prevzute n STAS 790 84. Apa necesar compactrii nu trebuie s fie
murdar i nu trebuie s conin materii organice n suspensie. Apa slcie va putea fi folosit cu
acordul beneficiarului.
Adugarea eventual a unor produse, destinate s faciliteze compactarea nu se face dect cu
aprobarea proiectantului i beneficiarului n care se vor preciza i modalitile de utilizare.
5.2.3
Controlul calitii materialelor
Controlul calitii materialelor nainte de punerea lor n oper se face de ctre Antreprenor, prin
laboratorul su, n conformitate cu prevederile prevzute n tabelul urmtor:
Frecvena minim
Metoda
de
Nr Caracteristici
care
se
ncercare
La locul de punere
crt verific
La aprovizionare
conform STAS
n oper
Examinarea datelor nscrise

La
fiecare
n certificatul de calitate sau
aprovizionat
de garanie
Determinarea
granulometric
Echivalentul de nisip
Neomogenitatea balastului
lot
O prob la fiecare lot

aprovizionat, de 500t,
pt fiecare surs (dac este cazul pt fiecare
sort)
4606
730
O prob pe schimb
(i sort) nainte de
nceperea lucrrilor
i ori de cte ori se
4606
observ
o
schimbare cauzat
de
condiii
meteorologice
Umiditatea
O prob la fiecare lot

Rezistena la uzur cu
aprovizionat, de 500t, maina tip Los Angeles (LA)
pt fiecare surs (sort)
730
Stabilirea caracteristicilor de compactare

CARACTERISTICI OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de ctre un laborator
de specialitate acreditat nainte de nceperea lucrrilor de execuie.
Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13 se stabilete:
d u max. P.M. = greutatea volumic n stare uscat, maxim exprimat n g/cm3
w opt. P.M. = umiditatea optim de compactare, exprimat n %
Caracteristici efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul antierului pe probe
prelevate din lucrare i anume:
d u ef. = greutatea volumic n stare uscat, efectiv exprimat n g/cm3
w ef. = umiditatea efectiv de compactare, exprimat n %
n vederea stabilirii gradului de compactare gc
g c =100 x
d u.ef.
d u.max.PM
La execuia stratului de fundaie din balast se va urmri realizarea gradului de

compactare artat la punctul 2.1.3.4
5.2.4
Execuia stratului de fundaie din balast
Msuri preliminare
19
nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii n
oper a balastului.
nainte de aternerea balastului se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundaii.
n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua msuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de trotuare n funcie de sursa folosit,
acestea fiind consemnate n registrul de antier.
5.2.5
Experimentarea punerii n oper a balastului
nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s efectueze o experimentare pe un

tronson experimental de minim 30m lungime, prin care se vor stabili:
grosimea optim de compactare
grosimea maxim a stratului de balast pus n oper
umiditatea optim de compactare
componena atelierului de compactare
numrul minim de treceri
intensitatea de compactare = Q/S , care s conduc la obinerea gradului de compactare minim
prescris
Q = volumul de balast pus n oper, n nitatea de timp (or, zi, schimb), exprimat n mc
S = suprafaa compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp.
Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face n prezena unui inspector de
antier, efectnd controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord i
efectuate de un laborator de specialitate. n cazul n care gradul de compactare prevzut nu
poate fi obinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare dup modificarea grosimii
stratului sau a utilajului de compactare folosit.
5.3 Punerea n oper a balastului
Amestecul se descarc pe trotuare n cordoane, de unde se repartizeaz uniform pe limea i
grosimea prevzut n proiect. Aternerea i nivelarea se face la ablon, cu respectarea
limilor i pantelor prevzute n proiect.
Grosimea maxim de aternere se stabilete de ctre Antreprenor, pe sectorul experimental, n
cadrul testelor de compactare.
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare se stabilete de
laboratorul de antier, innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire.
Stropirea va fi uniform evitndu-se supraumezirea local.
Compactarea stratului de balast se face cu atelierul ce compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectndu-se componena atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia i intensitatea Q/S de compactare.
Denivelrile care se produc n timpul compactrii stratului de balast, sau care rmn dup
compactare, se corecteaz cu materiale de aport i se recompacteaz. Suprafeele cu
denivelri mai mari de 4cm se completeaz, se reniveleaz i apoi se compacteaz din nou.
Este interzis folosirea balastului ngheat.
Este interzis aternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghi de
ghea.
5.4 Controlul calitii compactrii balastului
n timpul execuiei stratului de fundaie se vor face, pentru verificarea compactrii, urmtoarele
ncercri i determinri:
Determinarea,
procedeul
de
Metoda de verificare
verificare sau caracteristica care se Frecvena minim
conform STAS
verific
ncercarea Proctor modificat
1913/13
Determinarea
umiditii
de Zilnic, dar cel puin un test la
4606
compactare i corelaia umiditii
fiecare 50m
Determinarea grosimii stratului
Minim 3probe la o suprafa de

100mp de strat
20
Determinarea,
procedeul
de
verificare sau caracteristica care se Frecvena minim
verific
Metoda de verificare
conform STAS
Verificarea realizrii intensitii de

zilnic
compactare Q/S
Zilnic n minim 3puncte pentru

Determinarea
gradului
de
suprafee sub 2000mp i minim 1913/15
compactare
prin
determinarea
5puncte pentru suprafee peste 12288
greutii volumice n stare uscat
2000mp de strat
Determinarea capacitii portante la n cte 2puncte situate n profiluri
nivelul superior al stratului de transversale la distane de 10m Normativ CD 31
fundaie
unul de altul pentru fiecare band
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast se determin prin msurtori cu
deflectometrul cu prghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie i
deflectometrie a capacitii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide, indicativ
CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va ine urmtoarele evidene privind calitatea stratului
executat:compoziia granulometric a balastului utilizat, caracteristicile optime de compactare,
obinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim, densitate maxim uscat),
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant)
6 Borduri
6.1 Generaliti
ndeplineasc bordurile din beton de ciment utilizate pentru lucrarea.
Montarea bordurilor se va efectua n conformitate cu prevederile din standardele i normativele
n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de montare cu rezultatele
obinute n urma determinrilor i ncercrilor.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor ce se impun.
6.2 Materiale utilizate
Se vor utiliza urmtoarele tipuri de borduri:
tip A1 ncadrarea trotuarelor adiacente prii carosabile n cale curent 200x250x330
tip P prile centrale la intrrile carosabile 600x300x400
tip I prile laterale la intrrile carosabile 300x500x600
tip B ncadrarea trotuarelor la zona verde 100x150x500
Bordurile utilizate se vor verifica n vederea respectrii condiiilor tehnice de calitate:
forma i dimensiuni
caracteristicile fizice
rezistena la ncovoiere, N/mmp, minim
media pentru:
tip A
5,0
tip B
4,0
pe o singur bordur din prob pentru:
tip A
4,0
tip B
3,0
clasa betonului
C 30/36
rezistena la nghe-dezghe dup ncercare s nu apar fisuri sau tirbituri la nici o bordur din
prob
21
uzura cu nisip normal monogranular, mm,max

1,3
aspect culoare
uniform pe aceeai bordur i cu mici diferene de
nuan ntre bordurile aceluiai lot
abatere de la planeitate a feelor vzute, mm/m,max
3
deformri pe feele vzute, mai mari de 2mm
nu se admit
tirbituri, mm, maxim
lungime
3
adncime
2
Bordurile se marcheaz, cel puin una la 50 buci, pe o fa neaparent, cu marca fabricii.
Bordurile se depoziteaz n rnduri, pe stive de max. 1,5m nlime. ntre rnduri se recomand
a se aeza ipci.
Bordurile se livreaz la vrsta de 28zile sau dac au atins rezistena corespunztoare la
ncovoiere.
Bordurile se transport cu orice mijloc de transport, aezarea trebuie s fie astfel nct s
asigure integritatea n timpul transportului. Este interzis ncrcarea sau descrcarea lor prin
rostogolire sau aruncare.
Fiecare lot de livrare trebuie s fie nsoit de documentul de certificare a calitii.
n cazul n care se vor utiliza borduri prefabricate din mai multe surse, aprovizionarea i
depozitarea acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea bordurilor aprovizionate
din surse diferite.
n cazul n care la verificarea calitii bordurilor aprovizionate nu corespund prevederilor
menionate anterior, acestea se vor nlocui.
Beton de ciment - Bordurile prefabricate se vor monta pe beton de ciment marca C30/37
Cimenturi
La prepararea mortarului i betonului se va utiliza ciment Portland P40 sau Pa35, conform SR
EN197-1. Cimentul utilizat va corespunde urmtoarelor condiii tehnice:
Tabel 1
Condiii de admisibilitate
Nr.
Caracteristici
crt.
P 40
Pa 35
M 30
1
nceputul prizei
1h
1h
1h
Sfritul prizei
< 10 h
< 10 h
< 10 h
Constante de volume pe turte
S nu prezinte
crpturi
Rezistena la ntindere din ncovoiere minim

N/mmp
3
- la 2 zile
- la 7 zile
5
- la 28 zile
Constante de volume Le Chatelier
Mrimea volumului < 10 mm
Rezistena la compresiune minim N/mmp

- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile
17
40
ncovoieri
10
35
sau
15
30
Condiiile tehnice de recepie, livrare i control ale cimentului trebuie s corespund

prevederilor standardelor n vigoare.
n timpul transportului, manipulrii i depozitrii pe antier, cimentul va fi ferit de umezeal i
impurificrii cu corpuri strine.
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei certificatului de calitate.
Durata de depozitare nu va depi 45zile de la data livrrii.
Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuiat dect dup
verificarea strii de conservare a rezistenelor mecanice la (2)7 zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii
respective, vor fi declasate i utilizate corespunztor.
Cimentul care se constat c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau mortarelor. Evacuarea lui se face pe cheltuiala antreprenorului.
22
Agregate
Pentru prepararea betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale:
nisip natural 0 3, 3 -7 sau 0 7
balast pentru betoane 0 31 sau 0 63
agregate concasate:
nisip de concasaj 0 3, 3 -8 sau 0 8
piatr spart 8 25 sau 0 - 40
Agregatele utilizate trebuie s provin din roci omogene, fr urme de degradare, rezistente la
nghe-dezghe. Natura i caracteristicile petrografice-mineralogice trebuie s fie conform SR
EN 9323 i STAS 6200-4.
Agregatele nu trebuie s conin corpuri strine, pirite, limonite sau sruri solubile, s nu
conin silice microcristalin sau amorf care reacioneaz cu alcaliile din cimenturi. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare mai
mare de 10%.
D.p.d.v. a formei geometrice, granulele de pietri sau piatr spart trenuie s ndeplineasc
condiiile din tabelul 2:
Tabel 2
Caracteristici
Condiii minime de admisibilitate Observaii
Forma granulelor
b/a
0,66
c/a
0,33
Agregatele care nu ndeplinesc aceste

condiii vor putea fi folosite numai dup
o ncercare prealabil a betonului
D.p.d.v. al coninului de impuriti agregatele trenuie s ndeplineasc condiiile tabelul 3:

Tabel 3
Condiii minime de admisibilitate
Denumirea impuritii
Nisip natural sau de concasaj Pietri sau piatr spart
Corpuri strine resturi animale
nu se admit
sau vegetale, pcur, uleiuri
nu se admit
Pelicul de argil sau alt material

nu se admit
aderent pe granulele agregatelor
nu se admit
Mic, % max
Crbune, % max
0,5
galben
galben
Argil n buci, % max
0,25
Pri levigabile, % max
0,5
Sulfai sau sulfuri
nu se admit
nu se admit
Humus (culoarea
hidroxid de sodiu)
soluiei
de
Caracteristici fizico mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc agregatele:

Tabel 4
Caracteristici fizico mecanice
Densitate aparent , kg/mc, min
1800
Densitate n grmad n stare afnat i uscat, kg/mc, min
1200
Porozitate total pentru piatr spart, %, max
Porozitate aparent pentru pietri sau piatr spart, %, max
Volum de goluri n stare afnat pentru:

- nisip, %, max
- pietri, %, max
- piatr spart, %, max
40
45
55
Rezistena la strivire %
- n stare saturat, min
- n stare uscat, max
60
15
23
Caracteristici fizico mecanice
Coeficient de nmuiere dup saturare, min
0,8
Rezistena la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi

90
sau cilindri n stare saturat, N/mmp, min
Rezistena la nghe-dezghe exprimat
procentual fa de masa iniial, %, max
prin
pierderea
10
Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu, iar coninutul n
granule care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele ce delimitez sortul nu trebuie s
depeasc 10%, dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe ciurul superior nu trebuie s
depeasc 1,5d max.
Granulozitatea nisipului trebuie s le ndeplineasc condiiile:
Tabel 5
Treceri, n % prin sita sau ciurul de:
Sortul de nisip
0,2
0,5
1
2
3,15
7
0 2 min
max
10
50
45
85
90
100
0 3 min
max
5
30
35
75
90
100
0 7 min
max
2
21
20
70
56
87
100
100
Balastul pentru betoane trebuie s le ndeplineasc condiiile:

Tabel 6
Treceri, n % prin sita sau ciurul de:
Balastul pentru betoane
3,15 5
16
20
d max
0 31 min
max
20
50
55
85
80
100
0 71 min
max
10
30
35
65
80
100
0 40 min
max
30
60
55
85
80
100
0 63 min
25
45
80
max
25
80
100
Agregatele se vor aprovoziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura
omogenitatea i constana calitii acestuia.
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
ntr-un registru rezultatele tuturor determinrilor de laborator
necesar i de ealonarea lucrrilor.
n cazul n care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea
acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse
diferite.
corespunde prevederilor menionate anterior, acesta se corecteaz cu sorturile granulometrice
deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
Controlul calitii materialelor nainte de punerea lor n oper se face de ctre Antreprenor,
prin laboratorul su, n conformitate cu prevederile prevzute n tabelul 7:
Tabel 7
Frecvene minime
Metode
Material Caracteristici care se verific
ncercarea
de ncercarea nainte
conform
informare
de utilizare
24
Frecvene minime
Material
Metode
Caracteristici care
se verific
Examinarea
datelor
din conform
certificatul de calitate
Constante de volum
SR
1
determinare/lot
aprovizionat nu mai
SR
EN puin
de 196- 3
100t/1prob medie
Timpul de priz
Ciment
Rezistene
mecanice
2(7)zile i 28zile
1prob/lot
la SR
196-1
EN
1prob/100t sau la
EN fiecare siloz la care
s-a depozitat lotul
aprovizionat
Starea de conservare numai

dac s-a depit termenul de SR
EN
depozitare sau au ntrziat 196- 3
factorii de alterare
Examinarea
datelor
din
2determinri/ siloz
sus i jos
La
fiecare
aprovizionat
Parte levigabil
SR 667
Humus
STAS 4606
La
sursei
lot
1determinare/lot
de 100mc
schimbarea
Corpuri strine, argil n

argil
aderent, STAS 4606 Agregate buci,
coninut de carburani, mic
1determinare/lot
de 100mc
Granulozitate
SR EN 933
1prob/max 500mc/ 1determinare/lot

sort i surs
de 100mc
Echivalent de nisip
STAS 730
1determinare/surs
STAS 730
1determinare/max
500mc/sort i surs
La
fiecare
aprovizionat
Rezistena
Angeles
Borduri
la
uzura
Los
Examinarea
datelor
din
lot
1determinare/lot
de 100mc
Forma i dimensiunile
Aspect
ncercri obligatorii
dac cantitatea este 1ncercare/ lot de
STAS 1137
mai mare de 500m 500mc
pentru fiecare surs
Rezistena la ncovoiere
Rezistena caracteristic
Rezistena la nghe-dezghe
Uzura
ncercri obligatorii
dac cantitatea este 1ncercare/ lot de
STAS 1137
mai mare de 500m 500mc
pentru fiecare surs
6.3 Montarea bordurilor prefabricate

Pe stratul suport curat i compactat corespunztor, se va turna pe loc betonul de ciment
conform detaliilor din proiectul tehnic, pe care se vor poziiona bordurile prefabricate.
Montarea bordurilor prefabricate se va efectua conform proiectului tehnic, respectnd cotele i
pasul la bordur stabilit. Dup pozare, bordurile se vor rostui cu mortar de ciment.
25
6.4 Recepia lucrrii

Recepia preliminar se face odat cu recepia preliminar a ntregii lucrri conform normelor
legale n vigoare.
Recepia final
Recepia final se face odat cu imbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a
comportrii acesteia, conform normelor legale n vigoare.
26
III. Retele apa/canal
Caiet de Sarcini
1. Reea de canalizare ape uzate menajere

1.1 PREVEDERI GENERALE
Trasarea i executarea santurilor
nainte de nceperea spturilor exterioare se face mai nti recunoaterea terenului,
pentru stabilirea de teren a traseelor conductelor prevzute n proiect. Trasarea pe teren a
conductelor se face conform prevederilor STAS 9824-5. Limitele anului se vor trasa lund n
calcul puncte fixe din amplasament cum ar fi colurile cldirilor etc.
Sparea traneelor ncepe dup ce toate riglele de trasare s-au aezat i fixat la
nlimile necesare conform proiectului. Dac terenul este pavat se desface pavajul pe limea
necesar, plus 0,25 m de o parte i de alta, apoi se face sptura propriuzis. Sptura nu se
execut de la nceput pn la adncimea necesar, ci se mai las un strat de aproximativ 10
15 cm, care se sap manual numai cu puin timp naintea montrii conductei, pentru ca aceasta
s fie aezat pe pmnt sntos, nealterat de ploi sau ger.
Pmntul rezultat din sptur se depoziteaz cu grij pe unul din malurile anurilor,
cellalt mal rmnnd liber pentru introducerea tuburilor n an. Pietrele mari, bolovanii,
bucile de beton etc. vor fi evacuate de pe amplasament imediat dup scoaterea lor din
tranee, prin transportul ntr-un loc special amenajat i aprobat de autoritile locale.
La execuia anului de lucru (form, dimensiuni) n primul rnd se are n vedere
asigurarea spaiului de lucru pentru montaj, n condiii de siguran maxim, att pentru
executani ct i mpotriva degradrii conductelor. Limea minim a anului trebuie s fie
astfel nct ntre marginea tubului i suprafaa interioar a sprijinirilor anului s existe o
distan de 0,2 m la tuburile cu Dn 400 mm pentru conductele din P.V.C. Limea minim a
anului n cazul conductelor cu Dn 400 mm va fi de 0,6 m+D. Fundul anului trebuie s fie
neted, fr pietre i rdcini, de rezisten corespunztoare pentru susinerea conductei,
respectiv a patului de susinere.
Dac terenul este suficient de tare i nu exist pericol de surpare a pmntului, anul
se execut fr nici un fel de sprijinire a malurilor. Dac terenul este slab sau adncimea
anului depete 1,5 m se impune sprijinirea malurilor, astfel nct pe ntreaga durat de
execuie s nu fie pus n pericol sntatea sau viaa personalului de execuie i nici stabilitatea
construciei lng care se sap. Soluiile de sprijinire vor fi alese de executant, ca o
component a tehnologiei de execuie adoptat.
1.2 Tehnologia de execuie
Se va realiza un cmin de apometru CA amplasat pe domeniu pubilc conform planei, n dreptul
obiectivului studiat. Branamentul se va executa din eav de polietilen de nalt densitate
avnd diametrul 65mm, Pn 10 bari, avnd o lungime maxim de L = 16,7 m pn la cminul
de apometru CA. Legtura la conducta public de ap potabil se va realiza prin intermediul
unui colier (brid) de branament avnd dimensiunile de 125mm x 65 din polietilen PN10
cu inel asigurator. Cminul de apometru va avea dimensiunile interioare 120x90 cm i se va
realiza din beton monolit astfel:
radierul din beton Bc 7,5 armat cu reea dubl 8/20 (OB37)
pereii din beton Bc 10 armat cu reea dubl 8/20 (OB37)
placa superioar din beton Bc 15 armat cu PC52.
Capacul de font, de acces n cmin, va fii de trafic greu de 40 T
Grosimea pereilor va fi de 10 cm, iar a plcii superioare de 15 cm. Cminul de apometru va fi
prevzut cu trepte de acces din oel OB 37 Dn 16 mm. La trecerea conductei de polietilen prin
peretele cminului de apometru se va prevedea o pies de trecere etan.
Cminul de racord se va realiza din inele din beton prefabricat special construite pentru
canalizare iar etaneitatea dintre ele se va realiza din mortar special (impermeabil)
Cminul de racord are diametru interior de min 800mm iar radierul de min
1200x1200mmX150mm i se va realiza astfel:
radierul din beton Bc 7,5 armat cu reea dubl 8/20 (OB37)
placa superioar din beton Bc 15 armat cu PC52.
Capacul de acces n cmin, va fii necarosabi.
Traseul conductelor se materializeaz pe teren prin rui amplasai pe ax n punctele
caracteristice ale traseului, conform planului de situaie. Fiecare dintre ruii de ax va avea doi
martori amplasai perpendicular pe axul traseului la o distan care s-i asigure mpotriva
degradrii n timpul executrii spturilor, al depozitrii pmntului i al circulrii pe marginea

anului.
Executarea spturilor vor ncepe numai dup completa organizare a lucrrilor i
aprovizionarea cu materiale necesare (conducte, piese speciale etc.) i a utilajelor necesare
pentru execuie (utilaje pentru execuia compactrii i a umpluturilor, pentru executarea
mbinrilor, pentru proba de presiune etc.) astfel nct traneele s stea deschise o perioad ct
mai scurt de timp.
Executarea spturilor se va face dup o prealabil nivelare i amenajare a terenului, astfel
nct s se previn inundarea traneelor de ploi, s se asigure o scurgere normal a apelor
superficiale, care ar putea fi stnjenit de realizarea spturilor i a depozitelor de pmnt.
Sptura se va realiza manual, la executarea ei se va ine seama de prevederile avizelor
deintorilor de reele.
Fundul anului n care urmeaz s se monteze conductele se va executa cu puin timp nainte
de montarea conductei, va fi fr denivelri, iar conducta se va monta pe un pat de nisip avnd
o grosime de 10 15 cm.
Limea anului n care urmeaz s se monteze conductele va fi de min 60 cm.
Dup montarea conductelor i efectuarea probelor, umplerea anurilor se va face n straturi
succesive de pm 30nt (20 cm) compactate.
La execuia lucrrilor se vor utiliza numai materiale verificate n ceea ce privete condiiile
tehnice de calitate prevzute n standardele i normele n vigoare.
Patul de nisip pentru pozarea conductelor va avea o nlime de 10 cm i va fi bine compactat.
Umplutura se va face cu nisip, pn la un nivel de 30 cm deasupra generatoarei superioare a
tuburilor, iar restul umpluturii se va realiza cu balast pmntul rezultat din sptur se va
nltura ct mai repede. Balastul folosit n umplutur va avea granulaia cuprins ntre 2070
mm.
La execuia lucrrilor se vor utiliza numai materiale verificate n ceea ce privete condiiile
tehnice de calitate prevzute n standardele i normele n vigoare.
1.2.1
Msuri de protecia muncii
La elaborarea prezentului proiect s-au avut n vedere urmtoarele normative i

prescripii privind protecia muncii i prevenirea i stingerea incendiilor:
Norme republicane de protecia muncii, ediia 1975, modificat i completat n 1977;
Norme de protecia muncii n activitatea de construcii-montaj, aprobate prin Ord. MEE nr.
1233/D-29.12.1980;
Normativ de protecia muncii pentru industria de utilaj greu, construcii de maini i
electrotehnic.
Pe tot parcursul execuiei lucrrilor, precum i n activitatea de exploatare i
ntreinere a instalaiilor proiectate se va urmri respectarea cu strictee a prevederilor actelor
normative menionate. Lista de mai sus nu este limitativ i va fi completat cu restul
prevederilor legale n domeniu, aflate n vigoare la momentul respectiv.
Rspunderea privitoare la respectarea legislaiei n vigoare revine n ntregime
executantului lucrrii n perioada de realizare a investiiei i beneficiarului pe perioada de
exploatare normal, ntreinere curent i reparaii (dup recepionarea lucrrilor i a punerii n
funciune).
1.2.2
Msuri de prevenire i stingere a incendiilor
La elaborarea prezentului proiect s-au avut n vedere urmtoarele normative i

prescripii privind prevenirea i stingerea incendiilor:
Ordonana Guvernului nr. 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor, modificat i
aprobat prin Legea nr. 212-16.12.1997;
Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul 77522.07.1998 al Ministerului de Interne;
HG 78-30.09.1998 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele de prevenire i
stingere a incendiilor;
Decret al Consiliului de Stat privind prevenirea i stingerea incendiilor n unitile din
ramura energiei electrice i termice, nr. 232/74 cu modificrile 1/82 i 2,3/85.
Pe tot parcursul execuiei lucrrilor, precum i n activitatea de exploatare i ntreinere a
instalaiilor proiectate se va urmri respectarea cu strictee a prevederilor actelor normative
menionate. Lista de mai sus nu este limitativ i va fi completat cu restul prevederilor legale n
domeniu, aflate n vigoare la momentul respectiv.
10
Rspunderea privitoare la respectarea legislaiei n vigoare revine n ntregime

executantului lucrrii n perioada de realizare a investiiei i beneficiarului pe perioada de
exploatare normal, ntreinere curent i reparaii (dup recepionarea lucrrilor i a punerii n
funciune).
2. Normative i standarde care stau la baza proiectrii i

execuiei lucrrii
I 9-94 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare.
STAS 1478-90 Instalaii Sanitare. Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale.
Prescripii fundamentale de proiectare
STAS 1795-87 Canalizri interioare. Prescripii fundamentale de proiectare
STAS 3051-81 Canale i reele exterioare de canalizare
STAS 1846-90 - Canalizri interioare. Determinarea cantitilor de ap ce se evacueaz din
sistemul de canalizare
STAS 1504-85 Instalaii sanitare. Distane de amplasare a obiectelor sanitare, armturilor i
accesoriilor
STAS 2250-73 Presiuni nominale, presiuni de ncercare i presiuni de lucru maxim admise
STAS 6686-80 Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din porelan. Condiii tehnice generale de
calitate
P118 Norme de proiectare i realizare a construciilor privind protecia mpotriva focului
SR 11357-90 Msuri de siguran contra incendiilor
C107 Normativ pentru proiectarea, executarea i recepionarea izolaiilor termice la construcii
civile i industriale
C142 - Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolailor la elementele de
instalaii
PE924 - Prescripii pentru calculul izolaiilor termice ale instalaiilor
C125 - Normativ privind proiectarea i executarea msurilor de izolare fonic i tratamentelor
acustice la cldiri
STAS 10128-86-Protecia contra coroziunii a conductelor supraterane de oel. Clasificarea
mediilor agresive
STAS 10166/1-77- Protecia contra coroziunii a conductelor supraterane de oel. Pregtirea
mecanic a suprafeelor
STAS 10702/1-83 - Protecia contra coroziunii. Acoperiri protectoare. Condiii tehnice generale
STAS 10702/2-83 - Protecia contra coroziunii. Acoperiri protectoare pentru construcii aflate n
mediul urban i rural
C. 56-Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente.
DECRET 290-Norme generale de protecie mpotriva incendiilor n proiectarea i executarea
construciilor i a instalaiilor.
PE 119-Norme de protecia muncii
STAS 7656-90 evi din oel sudate longitudinal pentru instalaii
Agremente tehnice pentru materialele de instalaii folosite, nestandardizate n Romnia.
3. ECHIPAMENT
3.1 SCULE, DISPOZITIVE SI UTILAJE FOLOSITE LA LUCRARI DE BETOANE
In cele din urma sunt prezentate succint principalele mijloace de munca utilizate la lucrarile de
betoane, aratandu-se totodata si eventualele posibilitati de utilizare la alte categorii de lucrari
din constructii.
3.1.1
Scule
.Lopata se foloseste la incarcarea pamantului, a nisipului sau a pietrisului, la prepararea

manuala a betonului, la incarcarea galetilor si targilor cu mortar sau beton etc.
. Cazmaua se utilizeaza la executarea sapaturilor in pamant mai moale. Poate folosi si la
desfacerea unui beton proaspat turnat.
. Canciocul este o unealta de mana, cu care se ia beton din targa si se umplu golurile.
. Tarnacopul foloseste la sapat pamanturi tari, la spargerea blocurilor de caramida sau betoane
slabe.
. Ranga serveste la decofrare, la scos scoabe, la ridicarea de greutati etc.
11
. Ciocanul foloseste la spart pietre si la batut cuie.

. Barosul se intrebuinteaza pentru desfacerea si sfaramarea de blocuri masive de beton tare.
. Dalta si spitul ajuta la desfacerea blocurilor mari de beton sau a zidariei lucrate in mortar de
ciment.
. Dreptarul este unealta de baza care se foloseste la nivelarea betoanelor.
. Mistria foloseste la intinderea betonului si indepartarea mortarului de prisos.
. Galeata se intrebuinteaza la betoane pentru dozarea si transportul apei, pentru transportul
betonului etc. Galetile intrebuintate la betonare trebuie sa fie construite dintr-un material
rezistent, deoarece, prin formarea lor, ar putea schimba dozarea apei.
. Pompe de apa de mana ajuta la scoaterea apei dintr-un strat de apa subterana sau dintr-un
rezervor.
. Sita de 0,2 mm se intrebuinteaza in laboratorul de santier la ciuruirea cimentului si nisipului.
. Ciurul este de forma dreptunghiulara, format dintr-un cadru de lemn, pe care se fixeaza o
plasa de sarma cu ochiuri de diferite marimi. El foloseste la separarea pietrisului mare de cel
mic din care se scoate nisipul. In unele ciururi se aseaza la partea de jos o scandura inclinata,
care permite materialului mare sa cada lateral langa ciur.
. Maiul foloseste la batatorirea betonului.
. Metrul se foloseste la masurarea lungimilor mici.
. Ruleta poate fi de 10 m sau de 20 m de panza sau metalica si se intrebuinteaza la masurarea
lungimilor mari.
. Firul de plumb este format dintr-o greutate care atarna la capatul unui fir. Firul intins indica
directia verticalei.
. Nivela (bolobocul) este formata dintr-o bucata de lemn de 30 60 cm lungime, cu fetele drepte
si are montate in doua scobituri doua tuburi de sticla. Tuburile sunt astfel umplute cu lichid, incat
lasa cate o bula de aer in interiorul lor. Unul din tuburi este paralel cu latura lunga a lemnului,
celalalt cu latura scurta. Cand bula se gaseste intre reperele de pe tub, nivela de pe latura
lunga arata pozitia orizontala, iar cealalta pozitia verticala.
. Furtunul de nivelat se compune dintr-un furtun de cauciuc, prevazut la capete cu doua tuburi
de sticla. Atunci cand furtunul este plin cu apa, nivelul apei este acelasi in ambele tuburi de
sticla. Furtunul de cauciuc poate avea lungimi mari, de ordinul a 20 m. Tuburile de sticla au 20
cm. lungime fiecare. Cu ajutorul acestui nivel se fixeaza inaltimea pana la care urmeaza sa se
toarne betonul.
. Roaba pentru beton are o forma speciala, de obicei triunghiulara, cu scopul de a se asigura o
descarcare rapida. Roabele metalice se intrebuinteaza mai des, deoarece ele rezista mai bine
eforturilor la care sunt supuse in timoul transportului betonului.
3.1.2
Utilaje
. Ciocanul perforator este intrebuintat la spargerea betoanelor intarite. Ciocanul se compune

dintr-un varf metalic rezistent, care este aruncat in beton cu mare forta de catre aerul comprimat
introdus in aparat. Manerul are un druncar pentru punerea in functiune si, respectiv, oprirea
aparatului.
. Pompa de apa cu motor ajuta la ridicarea apei la un nivel superior sau la impingerea ei pe
distante mari.
. Betoniera este masina care face amestecarea betonului. Ea se compune dintr-o cupa in care
se face incarcarea materialului, un tambur in care se face amestecul propriu-zis, un rezervor cu
dispozitiv care dozeaza apa si o introduce in timpul amestecarii un dispozitiv pentru
descarcarea betonului din betoniera si, in unele cazuri, un troliu care ajuta la ridicarea betonului.
Betoniera este actionata de motoare cu benzina sau motoare electrice. Dupa felul lor,
betonierele se impart in doua categorii:
-betoniere in care amestecarea se face prin cadere libera;
-betoniere in care amestecarea se face in mod fortat.
. Pompa de beton serveste la transportul materialului de la locul de productie direct la locul de
intrebuintare. Transportul se face prin impingerea betonului pe conducte de cauciuc.
. Maiul cu motor se intrebuinteaza atat la indesarea betoanelor, cat si la indesarea terenurilor
peste care urmeaza sa se toarne betoanele.
. Vibratoarele -pe santierele de betoane se intrebuinteaza atat autocamioanele obisnuite, cat si
autocamioanele de constructii speciale.
12
3.2 SCULE, DISPOZITIVE SI UTILAJE FOLOSITE IN PROCESUL DE REALIZARE A

ARMATURILOR PENTRU BETOANE
a. Pentru manipulare si transport local
-cabluri (sufe) pentru legat si agatat in carligul macaralei;
-dispozitive de manevrat plase sudate;
b. Pentru indreptat si debitat
-metru, ruleta, sabloane pentru masurarea lungimii bazelor;
-clesti manuali sau electrici pentru taiat armatura;
-ciocan si perie de sarma pentru indepartarea ruginei;
-masina de indreptat si taiat otel beton (O 5 15 mm);
-masina de masurat si taiat bare de otel beton (O 12 42 mm);
-extrage din stiva, masoara si taie barele acelas furnizor;
-masina de taiat plase sudate (max O 12 mm si 3 m latime)
-cleste de sudat plase sudate (max O 12 mm) acelas furnizor;
-aparat de sudat cap la cap (termoelectric);
-masina electrohidraulica de taiat bare de otel beton (O 6 42 mm)
c. Pentru fasonat
-chei manuale de fasonat (simple, duble, cu brat drept sau frant);
-bane de lucru pentru indreptat si fasonat bare, cu dispozitive ajutatoare de indoire (de regula
placi metalice gaurite in care se introduc dornuri interschimbabile);
-masina de indoit plase sudate (max O 12 mm) furnizor M.C. Ind. CMCIB ;
-masina de fasonat otel beton (O 6 40 mm) furnizor M.C. Ind. CMCIB
d. Pentru asamblare
-cleste patent pentru legat cu sarma barele de otel beton;
-capre sau suporti de inventar (din otel beton) pentru montarea carcaselor;
-sabloane pentru montarea carcaselor de mare serie;
-aparat de sudura cu arc electric;
-transformator pentru aparat de sudura tip TASM 300.
3.3 SCULE, DISPOZITIVE SI APARATE DE MASURA SI CONTROL NECESARE
LUCRARILOR DE COFRARE
Principalele scule utilizate sunt:
a. Pentru intretinerea panourilor de cofraj:
-rulou pentru uns cofrajul
-galeata pentru transportul decofrajului
-peria de sarma
-spaclu
b. Pentru montarea si demontarea cofrajelor:
-trusa de chei fixe
-ciocan
-surubelnita
-ranga drepata
c. Pentru realizarea fetei de lemn a cofrajelor:
-creion dulgher
-tesla
-fierastrau cu coarda
-clesti de scos cuie
-rindea
-burghie elicoidale
-coarva cu universal si clinchet
d. Pentru operatii mecanizate:
-masina electrica portabila pentru gaurit
- unealta electrica portabila de taiat, slefuit si curatat materiale de constructii
-fierastrau circular portabil cu discul montat pe arborele motor:
Dispozitive pentru pachetizare si manipulare
a. Dispozitive de pachetizare:
-stelaj (leagan) din otel;
13
-jug pentru pachetizarea elementelor cu sectiunea dreptunghiulara si panouri stabile;

-paleta lada metalica europeana (STAS 8635) pentru pachetizarea elementelor marunte.
b. Dispozitive de manipulare:
-dispozitiv cu cercel si doua carlige (tip IPC U 1968) utilizat la manipularea pachetelor cu un
singur leagan;
-aparat de ridicat si tractat de 1.5 tf. pentru manipularea subansamblelor de cofraje la
decofrare.
Principalele dispozitive si aparate de masura si control:
-nivela (bolobocul) pentru verificarea liniilor si planurilor orizontale si verticale;
-cumpana dulgherului pentru verificarea liniilor si planurilor verticale;
-ruleta metalica pentru trasarea si verificarea elementelor de constructii;
-furtunul de nivel pentru verificarea liniilor si planurilor orizontale.
4. MATERIALE
Apometru de ap rece Dn 30 mm
buc
Filtru impuritati 1 1/4"
buc
Racord PE FE 63 x 1 1/2"
buc
Robinet sferic apa 1 1/4"
buc
Brida de bransare intarita 140 x 2"
buc
Cot PE FE 63 x 2"
buc
Reductie ZN 11/2" - 11/4"
buc
Reductie ZN 11/4" - 11/2"
buc
Hidrant suprateran 80 1250
buc
Cismea
buc
Prepararea si verificarea caracteristicilor marcilor betonului, cimentului, agregatelor, aditivilor se

face corespunzator precizarilor din normativele in vigoare.
5. TRANSPORT
Transportul tevilor, caminelor din beton se va face cu camioane cu bena amenajata
corespunzator. caminele din beton se vor descarca din bena camioanelor cu ajutorul
automacaralor sau macaralelor atestate petru astfel de lucrari.
6. CONDITII DE EXECUTIE
6.1 LUCRARI EXCAVARE
6.1.1
LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea santurilor pentru pozarea tevilor trebuie sa fie
terminate lucrarile pregatitoare, si anume:
a. sapaturile pentru santurile de pozare;
b. protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant;
c. asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajelor de
lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor.
d. verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere al calitatii
terenului, dimensiunilor si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise;
Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce
urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai in scris.
6.1.2
Montaj conducte din P.V.C. tip KG
nainte de montaj toate piesele vor fi inspectate vizual pentru depistarea eventualelor
defeciuni. Conductele se vor monta sub limita de nghe conform STAS 6054, pe un pat de
nisip de cca. 10 20 cm, atent compact, pentru a asigura protecia mecanic a conductelor.
mbinarea tuburilor se face pn la capt, dup care se retrage tubul cca. 5 mm, astfel
nct prin micarea tuburilor se realizeaz compensarea dilatrilor. Etanarea mbinrilor se
face cu inele de cauciuc ale sistemului.
14
Montajul tuburilor va ncepe cu captul din avalul reelei i va fi executat pe un pat de

nisip de cca. 10 20 cm, atent compact, asigurnd protecia lor mecanic. Mufele tuburilor vor
fi poziionate contra sensului de curgere a apei. Va fi respectat cu strictee panta de montaj
prevzut n proiect. Pe toat durata execuiei vor fi respectate traseele prevzute pe planurile
de execuie.
6.1.3
Acoperirea conductelor
Dup realizarea probelor cu rezultatele corespunztoare se poate trece la acoperirea

conductelor.
Pentru a asigura protecia mecanic a conductei i coeficientul de frecare corespunztor
ntre sistemul de conducte i sol, umplerea traneelor se face n prima faz cu nisip. Acoperirea
conductelor cu material granulat (nisip) se face pe o grosime de 20 30 cm deasupra
generatoarei superioare a mantalei conductei cu cel mai mare diametru. Granulaia patului de
nisip este de 0,3 2 mm i doar n proporie de 3% poate conine granule de max. 10 mm, iar
coninutul de argil i ml al nisipului nu poate depi 2%. Nu se va utiliza nisip foarte fin,
respectiv cu coninut mai ridicat de ml dect cel prescris i nu este permis acoperirea
conductelor cu pmnt normal. Prin compactarea cu pruden a stratului de nisip trebuie s se
obin o densitate de sol de 85 90% din starea terenului natural.
La limita superioar a patului de nisip, naintea acoperirii finale cu pmnt de umplutur
a conductelor, trebuie aezat o band de folie cu inscripia conducte de canalizare pentru
avertizare n caz de intervenii ulterioare. Umplutura cu pmnt se va face n straturi succesive
de max. 15 cm grosime atent compactate (cu udarea stratului), pn la obinerea unei densiti
de sol de 85 90% din starea terenului natural. Introducerea materialului, mprtierea i
compactarea, din zona conductei se va efectua manual. Compactarea mecanizat, cu
bttoare mecanice grele, poate fi practicat numai de la nlimea de 1 m deasupra conductei.
Dup efectuarea probelor de etaneitate i eficacitate, naintea acoperirii conductelor, se
va etana poziia de intrare-ieire a conductelor din cmine, folosind mortar de ciment.
6.1.4
EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS
Prevederi generale
Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seama
de:
-regimul termoclimateric real existent pe santier in timpul executarii lucrarilor;
-gradul de expunere a lucrarilor ca suprafata si durata la actiunea timpului friguros in cursul
executiei;
-intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un
control permanent si deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii, delegatului
CTC si al beneficiarului si oricand va fi nevoie din partea proiectantului. In procesele
verbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia lucrarilor si
constatarile privind eficienta acestora.
7. CONTROLUL CALITATII
Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca
lucrarile de constructii, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca
aceste conditii au fost indeplinite.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarite in primul rand de sefii formatiilor de
lucru si de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii sale
de indrumare si supraveghere.
Separat de acestea, se efectueaza verificari:
a. pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii,
inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu (sau inglobate in) alte categorii de lucrari
sau elemente de constructii;
b. la terminarea unei faze de lucrari;
c. la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.
Verificarile de la poz. a si b se efectueaza conformInstructiunilor pentru verificarea calitatii si
receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii, precum si pentru receptia terenului
de fundare, fundatiilor si structuriloraprobat cu ordinul nr. 20/1977 de IGSIC, iar cele de la poz.
C conform reglementarilor in vigoare privind receptia obiectivelor de investitii.
15
Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din prescriptiile
tehnice de proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale.
Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoarele de standarde, publicate
anual de IRS si in listele normativelor tehnice in vigoare (publicate anual in Buletinul
Constructiilor). Principalele prescriptii tehnice, aplicabile la verificarile din prezenta lucrare, sunt
mentionate la fiecare capitol in parte.
Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul
in limitele indicatiilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevazute de acestea.
Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectat cu respectarea normelor legale in
vigoare au aceeasi putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificarilor
efectuate.
Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri speciale, proiectantul
poate prevedea in mod justificativ marimea acestor frecvente.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe
parcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarii,
depaseste in sens deproprabil abaterile admisibile, prevazute in proiecte sau in prescriptiile
tehnice, decizia asupra continuarii lucrarilor nu va putea fi luata decat pe baza acordului, dat
inscris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari, care sa inglobeze sau sa
ascunda defecte ale tevilor, imbinarilor sau care sa impiedice accesul sau repararea
corecta sau consolidarea acestora.
In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la receptii preliminare), in
scopul obtinerii de date asupra corectitudinii verificarilor si inregistrarilor efectuate pe parcurs,se
va proceda astfel:
-daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca un numar egal de
sondaje;
- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile
prevazute in prescriptiile tehnice a se efectua pa parcurs trebuie refacute, cu aceleasi metode
sau cu metode care sa dea rezultate echivalente.
La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectivului, intreprinderea
executanta va intocmi o prezentare sintetica a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate pe
parcursul lucrarilorsi pe faze de lucrari, prezentare care trebuie sa cuprinda pe scurt:
-date asupra frecventei verificarilor si probele efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, in
comparatie cu prevederile prescriptiilor tehnice;
-lista incercarilor suplimentare efectuate pentru cauzele in care probele de control prescrise au
dat rezultate nesatisfactoare, precum si masurile aplicate in cazurile in care aceste rezultate
sau confirmat;
-lista si descrierea sumara a remedierilor efectuate, cu aratarea succinta a cauzelor care le-au
facut necesare.
Aceasta prezentare, impreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese
-verbale de lucrari ascunse si pe fise, buletine de incercari etc.) trebuie sa furnizeze comisiei de
receptie impreuna cu sondajele sale proprii dovada indubitabila ca lucrarile executate se
inscriu in conditiile de calitate prevazute in proiecte si prescriptii tehnice specifice, in limitele
abaterilor asmisibile.
8. RECEPTIA LUCRARILOR
8.1.1
Probe de presiune i de punere n funciune
Conductele de canalizare vor fi supuse urmtoarelor ncercri:

1. ncercarea de etaneitate;
2. ncercarea de funcionare.
ncercarea de etaneitate se va efectua prin verificarea etaneitii pe traseul
conductelor i la punctele de mbinare, dup nchiderea conductelor i racordurilor cu dopuri i
inundarea canalelor.
ncercarea de funcionare se face prin alimentarea cu ap a obiectelor sanitare i a
punctelor de scurgere la un debit normal de funcionare i verificare a condiiilor de scurgere.
Pentru receptia preliminara sau finala a instalatiior executate, proiectantul va prezenta la
cererea comisiei de receptie nota prevazuta de reglementarile in vigoare, cuprinzand precizarile
16
asupra aplicarii proiectului, observatiile sale asupra calitatii lucrarilor, punctul sau de vedere
asupra conditiilor in care receptia poate fi admisa, confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare
a indicatiilor asupra normelor folosiri si exploatarii ei.
Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe
parcursul executarii lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate
anterior
In toate cazurile in care aceste documente lipsesc sau consemneaza verificari efectuate
cu o frecventa mai mica decat acea prevazuta in proiecte si prescriptii tehnice s-au in care
rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise, comisiile de receptie preliminara nu
pot admite receptia decat daca prin incercari si cercetari suplimentare directe si expertize
tehnice -se dovedeste ca obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat
ca poate fi exploatat in conditii normale.
In toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminara este obligata a proceda conform
reglementarilor privind efectuarea receptiilor.
Procedee de verificare.
In functie de momentul efectuarii verificarilor, acestea se refera la:
a. Determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu
prevederile
proiectului, din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de pozare;
b. Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor, semifabricatelor,
prefabricatelor si
aparatelor utilizate.
c. Efectuarea incercarilor si probelor impuse de proiect si prescriptiile tehnice si
intocmirea
documentelor cu rezultatele acestora precum si a proceselor verbale de lucrari
ascunse.
d. Examinarea existentei si continutului documentatiilor si proceselor verbale
mentionate mai
sus precum si sintezelor si concluziilor acestora;
e. Verificarea directa prin sondaj si efectuarea de incercari suplimentare, in vederea
formarii convingerii organelor de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si
valabilitatii documentelor incheiate anterior.
Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de
lucrari, in Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferenteindicativ C56 85.
In continuare sunt prezentate principalele conditii de calitate si verificarile ce trebuie
efectuate. Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca si orice noi
prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu chiar
daca nu concorda cu prevederile din textul lucrarii. In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari
trebuie sa cunoasca si sa mentina la curent listele prescriptiilor, operand treptat in acestea,
modificarile si completarile survenite.
Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin probe de presiune, in
diferite tronsoane pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul
lor, daca si in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare comisia va dispune
amanarea sau respingerea receptiei pana la efectuarea unui supliment de incercari sau
expertizari tehnice de ansamblu.
Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme data de comisia de
receptie si va avea ca scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia
respectiva corespunde destinatiei pentru care a fost realizata.
17
IV. Retele electrice
Caiet de Sarcini
18
1. REABILITARE ILUMINAT PARC

1.1 PREVEDERI GENERALE
Prezenta documentaie conine principalele sarcini ce revin executantului lucrrilor de instalaii
electrice aferente investitiei ce face obiectul proiectului.
La baza proiectrii au stat datele din comanda proiectantului general, planurile de arhitectur ale
construciei i prevederile standardelor i normativelor n vigoare.
Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia retelelor de alimentare cu energie electrica a
consumatorilor din reteua publica de energie electrica a furnizorului.
1.1.1
Soluia de alimentare
Soluia de alimentare cu energie electrica propusa in proiect pentru alimentarea

din reeaua
publica, s-a stabilit in conformitate cu tema de proiectare data de beneficiar si a fost supusa
aprobrii furnizorului de energie electrica, care a emis Avizele de racordare.
1.1.2
Prevederi
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile

standardelor si normelor in vigoare.
1.1.3
Delimitarea instalatiilor
Punctul de delimitare a instalatiilor va fi: Bornele de iesire ale grupului de masura montat in tabloul
pentru iluminat sau cutia de iluminat public.
1.1.4
Masura
Masurarea energiei electrice se face prin grup de masura format din contor trifazat elecronic
pentru energie activa si reactiva, cu posibilitatea inregistrarii puterii absorbite simultan .
1.1.5
Lucrari
Sapaturile se vor executa cu sant deschis , manual respectindu-se normele specifice de protectia
muncii pentru asemenea lucrari , acordindu-se o atentie deosebita pentru a nu deteriora instalatiile
existente in subteran.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele
prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
1.1.6
Inregistrari
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in

urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
1.1.7
Specificatii
Cablurile vor fi prevazute cu etichete de identificare din 10 in 10 metri cu tensiunea de lucru ,

destinatia si anul de pozare.Antreprenorul va realiza verificari suplimentare, daca acestea sunt
solicitate de Consultant.
1.1.8
Proiecte
La baza proiectrii au stat datele din comanda proiectantului general, planurile de arhitectur ale
construciei i prevederile standardelor i normativelor n vigoare.
1.1.9
Conditii de alimentare
Tensiunea de alimentare de la reeaua de energie electric este de 3 x 400 / 220 5%, 50 Hz,
- Iluminat: 220 V, 50 Hz.
- Temperatura de funcionare O - 35 C
Umiditate: 65% 15%.
1.1.10 Executie
Execuia lucrrilor electrice se va face copform planurilor din proiect.
1.2 STANDARDE SI NORMATIVE
I7-02 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice pn la 1000Vca i 1500V cc
42
GP 052-2000 Ghid pentru instalaii electrice cu tensiuni pn la 1000V c.a i 1500V c.c.
I20-2000 Normativ privind protecia construciilor mpotriva trsnetului.
STAS R 9321-72 Prefabricate electrice de joas tensiune REV.4-79
STAS 12604-87 Protecia mpotriva electrocutrii. Prescripii generale
STAS 12604/4-89 Protecia mpotriva electrocutrii. Instalaii electrice fixe. Prescripii .
STAS 12604/5-90 Protecia mpotriva electrocutrii. Instalaii electrice fixe. Prescripii de proiectare,
execuie i verificare.
SR EN 60529/95 Grade normale de protecie asigurate prin REV.9/82 carcase. Clasificare i
metode de verificare.
STAS 9638-74 Marcarea conductoarelor izolate pentru identificarea circuitelor instalaiilor electrice.
SR EN 60598-1/94 - Corpuri de iluminat
SR CEI 502/94 - Cabluri de energie cu izolaie i manta de P.V.C.
STAS 12604/3,4 - Protecia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect. Instalaii electrice fixe.
SR 6990 Tuburi izolante IPY din PVC
STAS 7933 Tuburi etane PEL
STAS 9562 Accesorii pentru instalaii cu tuburi etane PEL
SR 6865 Conducte din Cu sau Al cu izolaie de policlorur de vinil
STAS 5258 Tablouri de distribuie nchise pentru 500 Vca i pn la 1000 A
STAS 297-88 Culori i indicatoare de securitate. Condiii tehnice generale
STAS 2849/17-89 Iluminat. Terminologie
STAS 2612-87 Protecia mpotriva electrocutrilor. Limite admisibile.
SR EN 60335-1-99 Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic i scopuri similare.
SR EN 60529-95 Grade normale de protecie asigurate prin carcase. Clasificare i metode de
verificare.
SR EN 60617-11-2001 Simboluri grafice pentru scheme electrice.
SR CEI 60598-2-22-1992 Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguran. Condiii tehnice
speciale.
SR CEI 60364-1-1997 Instalaii electrice ale cldirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii
fundamentale.
SR CEI 60364-2-1997 Instalaii electrice ale cldirilor. Definiii.
SR CEI 60364-3-1997 Instalaii electrice ale cldirilor. Determinarea caracteristicilor generale.
SR CEI 60364-4-1997 Instalaii electrice ale cldirilor. Protecia pentru asigurarea securitii.
SR CEI 60364-5-1997 Instalaii electrice ale cldirilor. Alegerea i punerea n oper a materialelor i
echipamentelor electrice.
SR CEI 60364-7-1997 Instalaii electrice ale cldirilor. Reguli pentru instalaii i amplasamente
speciale.
SR CEI 60446-1997 Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice.
SR CEI 60536-199.5 Clasificarea echipamentelor electrice i electronice din punct de vedere al
proteciei mpotriva ocurilor electrice.
SR EN 61008-1-94 ntreruptoare automate de curent diferenial rezidual fr protecie ncorporat la
supracurani pentru uz casnic i similar.
SR CEI 60332-1-1998 ncercarea la foc a cablurilor.
SR CEI 61662+A1-2000 Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor de trsnet.
SR CEI 61312-2000Protecia mpotriva impulsului electromagnetic generat de trsnet.
STAS 8275-87 Protecia mpotriva electrocutrilor. Terminologie
STAS R9321-73 Prefabricate electrice de joas tensiune.
STAS 11054-78 Aparate electrice i electronice. Clase de protecie contra electrocutrii
STAS 12993/11-91 Semne convenionale pentru instalaii electrice interioare.
P103-92 Instruciuni pentru dimensionarea i verificarea instalaiilor electroenergetice la solicitri
mecanice i termice n condiii de scurtcircuit.
PE 107-95 Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice.
PE 116-94 Normativ pentru ncercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice.
STAS 234-86 Branamente electrice. Prescripii generale de proiectare i execuie.
PE 155-1992 Normativ pentru proiectarea i executarea branamentelor electrice pentru cldiri
civile.
STAS 6865 - Conducte de Cu sau Al cu izolaie de policlorur de vinil
SR EN 60947-4-1/97 - Contactoare i ruptoare de joas tensiune
SR EN 60947-2/93 - ntreruptoare automate de j.t. pentru uz general. condiii speciale
CEI 60 364-4-444-96 Instalaii electrice n construcii. Protecia la supratensiuni.
CEI 60 364-6-98 Instalaii electrice n construcii.
Legea 10/1995 Legea calitii n construcii
43
P 118-99 Normativ de siguran la foc a construciilor

MP 008-2000 Manual privind exemplificri, detalieri i soluii de aplicare a prevederilor normativului
P 118-99, Sigurana la foc a construciei
C 300-94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii
i instalaii aferente acestora
CE 1-95 Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de siguran n
exlploatare
C56-2001 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente
HG 766/1997 Hotrrea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii
ME 005-2000 Manual pentru ntocmirea instruciunilor de exploatare privind instalaiile aferente
construciilor
NGPM-96 Norme generale de protecia muncii
1.3 ECHIPAMENT
1.3.1
Aparate pentru iluminat public
Caracteristici
- Aparat de iluminat exterior cu distributie luminoasa indirecta, rotational simetrica specifica unui
aparat de iluminat ambiental
- Grad de etanseitate al aparatului de iluminat minim : IP 65
- Difuzor tronconic, transparent din policarbonat, independent de corpul aparatului de iluminat,
stabilizat UV
- Nivel de rezistenta la impact : minim IK 09.
- Corpul aparatului de iluminat format din 2 parti:una interioara care sa contina aparatjul si sursa si
una exterioara, ambele din aluminiu turnat la inalta presiune.
- Tampon de aer intre cele 2 parti componente ale corpului aparatului de iluminat, pentru evitarea
formarii condensului in interiorul compartimentului aparataj si optic
Aparatul de iluminat va fi echipat cu balast cu protectie termica si condensator pentru
compensarea puterii reactive factor de putere minim 0,92
1.3.2
Sursa de lumina
- Sursa pozitionata vertical, protejata in interiorul elementului reflector inferior-fara vizibilitate- pentru
incadrarea in normele referitoare la poluarea luminoasa: CIE 126.
-Caracteristici minime pentru sursa tubulara cu descarcari in vapori de sodiu la inalta presiune, cu
adaos de halogenuri metalice :
- putere instalata 70W
- temperatura de culoare 2000K
- flux luminos minim 6,500 lm
1.3.3
Stalpi de sustinere metalici
Caracteristici
-Stalpii sunt confectionati Aliaj metalic, turnat, necorosiv AtSi10Mg conform SR ISO 8062 si au o
forma tronconica cu baza mare jos.
-Finisare : negru antic produsul este acoperit cu o vopsea alchidica, Metal-Graf plus de culoare
neagra ( aspect de fier sablat ), formulata cu oxid de fier micaceu care exercita o bariera eficace de
protectie anticorosiva. Patinarea este realizata manual cu bronz.
-Stlpii metalici vor fi pozati pe fundatii din beton simplu.
-Baza stalpului va fi prevazut cu un capac de vizitare si montaj a legaturilor electrice
1.3.4
Cabluri electrice de tip ACYAbY, CYY
Cablul proiectat se va poza pe teren domeniu public, in zona verde si aleea pietonala conform
planului de situatie.
Pozare:
44
Intersectii
La intersectia cu instalatiile electrice existente in subteran se vor respecta distantele prescrise in
normativul PE107 fata de alte instalatii,
Identificare
destinatia si anul de pozare.
1.4 MATERIALE
1.4.1
Corpuri de iluminat public si/sau ornamental
1.4.2
Stalpi de sustinere metalici din OL-Zn , pentru corpurile de iluminat
1.4.3
Priza de impamantare pentru firide in valoare de max. 4 ohm.
1.4.4
Tablou electric pentru conectarea, contorizarea si operarea iluminatului.
1.4.5
Cabluri electrice pentru realizarea liniilor electrice subterane LES
1.4.6
Material marut pentru realizarea instalatiilor electice: coliere, bride,tevi, etc.
1.5 TRANSPORT
Transportul materialelor se va face cu materialele in ambalajul original , pentru protejarea
transportului.
Este interzis ca ambalajele cu aparataje electrice sa fie asezate sub ambalajele cablurilor electrice ,
a tuburilor de protectie sau a conductorilor electrici.
Se va acorda o atentie deosebita transportului blocurilor de masura si a corpurilor de iluminat.
1.6 CONDITII DE EXECUTIE
1.6.1
Generalitati
-Pentru alimentarea cu energie electric a aparatelor de iluminat sunt necesare lucrri de construire
a unei reelei electrice:
-Reeaua proiectata se va monta pe stlpi metalici.
-Stlpii metalici vor fi pozati in fundatii de beton.
-Lucrrile necesare pe stlpi se vor efectua cu utilaje pentru lucrul la nlime i nu prin urcarea pe
ei.
-Instalaiile sunt n gestiunea ELECTRICA, cu excepia; aparatelor de iluminat, brri, firele de
legtura a aparatelor de iluminat i reeaua de iluminat.
-Facturarea consumul de energie electric se face de ELECTRICA la grupul de msur.
1.6.2
Distante minime
Inaintea inceperii lucrarilor, constructorul va studia continutul avizelor anexate si se va conforma

conditiilor impuse in acestea.
Pe planul de situatie sint trasate orientativ diverse retele subterane existente in zona, fata de care
se vor respecta distantele minime prescrise in PE 107/95
Cablurile electrice i tuburile de protecie se amplaseaz fa de conductele altei instalaii i fa de
elementele de construcie, respectndu-se distanele minime din tabelul 3.1 art. 3.5 din Normativul
pentru proiectarea si executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.,
indicativ I7.
1.6.3
Organizare de santier
Cablul de alimentare va intra in prima faza (organizare de antier) intr-o cutie de distribuie , in care
se prevd ntreruptoare cu protecii, prize monofazice si trifazice pentru alimentarea iluminatului si
utilajelor din perioada de antier.
La locul de montare a cutiei de organizare de antier se va las o rezerva suficienta de cablu
pentru a se asigura legtura la tabloul de distribuie din obiectiv la definitivarea construciei.
45
1.6.4
Sapaturi
Spaturile pentru pozarea cablelor se vor face conform specificaiilor din autorizaiile obinute de la
societile prevzute in autorizaia de construcie pentru a nu deteriora eventuale reele deja existente
in zona.
1.6.5
Pozarea cablurilor
Dupa pozarea cablurilor si umplerea gropilor cu umplutura compactata , pavajele afectate se vor
readuce in stare initiala iar zonele verzi vor fi refacute.
La intersectia cu instalatiile electrice existente in subteran se vor respecta distantele prescrise in
normativul PE107 fata de alte instalatii.
destinatia si anul de pozare.
Cablele de alimentare se vor proteja in evi metalice zincate att la coborrea de la retea, cit si la
subtraversarea trotuarelor, zidurilor si ieirea din cofrete.
1.6.6
Priza de impamantare
Priza de pmnt se va realiza din platbanda OLZn 40x4mmp,

n apropierea blocului de masura se va lsa o must pentru a se putea realiza legtura ntre priza
de pmnt natural i restul instalaiei.
Rezistena de dispersie msurat, a prizei naturale va trebui s nu depeasc valoarea de 4 ,
prescris de STAS 12604/5-90. Dac valoarea msurat a rezistenei de dispersie este mai mare
dect aceast valoare, se va realiza n mod obligatoriu i o priz de pmnt artificial, astfel nct
rezistena de dispersie a prizei de pamant s aib o valoare corespunztoare.
Priza de pmnt artificial va fi realizat din electrozi confecionai din oel zincat. n cazuri speciale,
cnd solul este foarte agresiv pentru oel (pH<4) i nu exist posibiliti de protejare eficient a
oelului mpotriva agresivitii solului, se admite folosirea electrozilor din cupru.
Se interzice confecionarea electrozilor pentru prizele de pmnt artificiale din funii de oel, aluminiu,
electrozi nndii prin legturi neconductoare, sau electrozi acoperii cu vopsea, sau cu alte
materiale electroizolante.
Seciunea electrozilor din oel pentru priza de pmnt artificial trebuie s fie de minim 100 mmp.
Seciunea electrozilor din cupru pentru priza de pmnt artificial trebuie s fie de minim 25 mmp
pentru electrozi masivi i de minim 35 mmp pentru conductoare funie.
Grosimea electrozilor din cupru trebuie s fie de minim 3mm, pentru benzi sau bare i de minim 2
mm pentru plci.
Pentru mbuntirea prizelor de pmnt artificiale se poate nlocui solul din imediata apropiere a
electrozilor cu bentonit, avnd peste 90% pri argiloase (levigabile) sau bentoprize, care conin
cel puin 50% pri argiloase (levigabile) i la care concentraia maxima a gelului obinut din
amestecul cu apa este de 0,7kg bentopriz la 1litru de ap.
Pentru detalii privind realizarea prizei de pmnt artificiale, va fi solicitat proiectantul.
1.6.7
Condiii de trecere a conductelor, cablurilor i tuburilor prin elementele de

construcie
Se interzice traversarea courilor i a canalelor de fum cu conducte i cabluri electrice, tuburi de

protecie sau alte elemente ale instalaiilor electrice.
Trecerea conductelor electrice prin elemente de construcie din materiale incombustibile clasa C0
(CAI) se execut n urmtoarele cjondiii:
- n cazul conductelor electrice instalate n tuburi, nu este necesar o alt protecie; fac
excepie
traversrile prin rosturi de dilataie, caz n care conductele se protejeaz n tub pe
poriunea de trecere (tub n tub); dac trecerea se face ntre ncperi cu medii diferite, tuburile de
protecie se instaleaz nclinat spre ncperea cu condiiile cele mai grele; golurile dintre tub i
elementele de construcie i dintre tub i conductele electrice se umplu cu mas izolant;
etanarea golurilor la infiltrri de gaze se realizeaz de exemplu cu mortar de ciment la golul dintre
tub i elementul de construcie i cu celochit i nur de azbest la golul dintre tub i conducte sau
cabluri; n aceste situaii, naintea trecerii se prevede i o rsufltoare pentru gaze pe traseul
tubului; se va urmri aplicarea prevederilor Normativului I6.
Trecerea conductelor electrice prin elementele de construcie din materiale combustibile C1 C4
(CA2a - CA2d) se face n urmtoarele condiii:
46
- n cazul conductoarelor izolate libere sau instalate n tuburi, prin protejarea lor pe poriunea
de trecere prin tuburi (tub n tub) din materiale incombustibile (metal, etc.) i etannd golurile cu
materiale incombustibile din clasa C0 (CAI) i electroizolante fa de elementul de construcie (de
ex.: cu vata de sticl i ipsos, etc.) i ntre tub i conductele electrice (de ex.: cu vat de sticl,
azbest, etc.)
Trebuie evitat trecerea cu conducte electrice, tuburi, canale, etc., prin elemente de construcie
care au i rol de protecie la foc sau la explozie, n cazuri de strict necesitate se admit treceri prin
elemente de construcie rezistente la foc sau rezistente la explozie, numai cu respectarea simultan
a urmtoarelor condiii:
- pe poriunea de trecere, conductele, etc. s nu aib materiale combustibile C1 - C4 (CA2a CA2d), cu excepia izolaiei conductoarelor.
- spaiile libere din jurul conductelor, tuburilor, etc., inclusiv din jurul celor pozate n canale, galerii,
estacade etc., s fie nchise pe poriunea de trecere, pe toat grosimea elementului de
construcie, cu materiale incombustibile Co (CAI), (de ex.: beton, zidrie) asigurndu-se limita de
rezisten la foc egal cu aceea a elementelor de construcie respective.
- trecerea cu conducte, tuburi, etc., s se fac astfel nct s nu fie posibil dislocarea unor
poriuni din elementul de construcie ca urmare a dilatrii elementelor de instalaie electric.
Ghenele i canalele verticale sau orizontale n care se gsesc conducte, tuburi sau bare electrice
se alctuiesc i se nchid n condiiile date de Normativul P 118.
Golurile pentru trecerea cablurilor Tc. prin planee sau perei, vor fi astupate dup montarea
cablurilor, cu materiale avnd structura iniial, asigurndu-se o etaneitate corespunztoare
pentru evitarea propagrii flcrilor, trecerii fumului i a gazelor.
1.6.8
Condiii pentru legturile electrice
Legturile electrice ale conductoarelor ntre ele, la aparate sau la elemente metalice, se execut
prin metode i mijloace prin care s se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistent de
trecere comparabil cu rezistena ohmic a conductoarelor mbinate, sigure n timp i uor de
verificat.
Alegerea metodelor i mijloacelor de executare a legturilor electrice se face n funcie de materialul
i seciunea conductoarelor sau barelor i de caracteristicile mediului.
Legturile electrice ntre conductoare izolate pentru mbinri sau derivaii se fac numai n
accesoriile special prevzute n acest scop (doze, cutii de legtur, etc.)
Se interzice executarea legturilor electrice ntre conductoare n interiorul tuburilor sau evilor de
protecie, plintelor, golurilor din elementele de construcie i trecerilor prin elementele de
construcie.
Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de traciune.
Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant (de ex.: tub varni, band
izolant, capsule izolante, etc,), care trebuie s asigure legturilor acelai nivel de izolaie ca i
izolaia conductoarelor.
Legturile pentru mbinri sau derivaii ntre conductoarele de cupru se fac prin rsucire i
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule i accesorii corespunztoare.
Legturile conductoarelor de cupru executate pnn rsucire i matisare trebuie s aib mim.
10spire, cu o lungime a legturii egal cu de 10 ori diametrul conductorului dar cel puin 2 cm. si se
cositoresc.
Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maini, elemente metalice, etc., se face prin
strngerea mecanic cu uruburi la seciuni mai mici de 10 mmp i direct sau prin intermediul
papucilor sau clemelor speciale, la seciuni egale cu 10 mmp sau mai mari. La conductoarele care
se leag la elementele mobile, legturile se prevd cu elemente elastice cu suprafee striate.
Legturile electrice realizate prin strngere mecanic, suprafeele de contact ale conductoarelor
se pregtesc nainte de execuie prin curare pn la luciu metalic. Suprafeele curate se
protejeaz prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau oel. In ncperile din categoriile
de mediu U3, suprafeele curate la conductoare multifilare i bare de cupru sau oel trebuie
protejate mpotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de ex. prin cositorire).
Legturile conductoarelor de protecie se execut n condiiile prevzute n STAS 12604/4,5, prin
sudare sau prin nurubri, cu contrapiulie, inele de siguran (aib elastic) pentru asigurarea
mpotriva deurubrii.
1.6.9
Condiii de marcare prin culori a conductelor electrice
Conductele electrice se marcheaz prin culori pentru identificarea funciunii pe care o ndeplinesc n
circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolaiei, prin tub izolant colorat sau prin
vopsire.
47
Se folosesc urmtoarele culori de marcare:

a) pentru conducte izolate i cabluri
- verde/galben, pentru conducte de protecie (PE i PEN);
- albastru deschis, pentru conducte neutre (N);
- alb sau cenuiu deschis pentru conducte mediane (M) sau neutre (N);
- alte culori dect cele de mai sus (de ex.: rou, albastru, maro) pentru conducte de
faz sau pol (LI, L2, L3);
- se interzice folosirea conductelor cu izolaie de culoare verde sau galben n circuite
cu conducte PE sau PEN.
La conductoarele neizolate, marcarea se face la capetele conductelor prin culorile specificate
mai sus, aplicate pe lungimea de min. 15 cm. pe conductor, dup instalarea acestuia.
In ntreaga instalaie electric dintr-o cldire trebuie meninut aceeai culoare de marcare
pentru conductele ce aparin aceleai faze.
1.7 CONTROLUL CALITATII
n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/95, normativului C56/85 i HG 273/94, participanii care
concur la realizarea planului de control a urmririi execuiei, astfel nct lucrrile executate s fie
conforme cu prevederile normelor n vigoare, iar instalaia executat s se ncadreze n parametri
normali de performan, calitate i fiabilitate sunt:
B= Beneficiarul (dirigintele de antier desemnat de acesta)
E= Executantul (responsabilul tehnic cu execuia)
P= Proiectantul (eful de proiect)
Pe parcursul execuiei lucrrilor se vor respecta ntocmai prevederile proiectului de execuie, ale
standardelor i normativelor n vigoare, ale tehnologiilor moderne de execuie pentru materialele
care nu sunt nc asimilate n normativele romneti cu precizarea c acestea trebuie s fi obinut
n prealabil agrementul tehnic.
nainte de montare, toate echipamentele i materialele folosite vor fi inspectate vizual de ctre
executant, pentru a putea depista din aceast faz eventualele defecte, neconcordane cu nivelul
de calitate prescris n certificatele de calitate i conformitate, sau cu prevederile prezentei
documentaii.Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 seciunea 3 art. 23d, executantul are obligaia
convocrii factorilor ce particip la verificri cu minim 3 zile nainte de fiecare faz.
Prezena proiectantului i certificarea de ctre acesta a calitii lucrrilor executate este obligatorie
pentru urmtoarele faze :
predarea amplasamentului i trasarea lucrrii (montarea aparatajelor i tuburilor de protecie)
ori de cte ori condiiile obiective de pe antier impun modificarea soluiilor proiectului
la recepia la terminarea lucrrilor
la recepia punerii n funciune
Nr Faza de execuie
Cine
Faza
Observaii
verific
1
Verificarea caracteristicilor i B+E
FN
Executantul va prezenta copii dup
calitii materialelor puse n lucru
buletinele de calitate a materialelor
2
Verificarea traseelor si poziiilor B+E
FN
Se va ntocmi proces verbal de
tuburilor si dozelor in cofraje,
lucrri ascunse
naintea turnrii betoanelor
3
Verificarea prizei de pmnt
B+E+P
FD
lucrri ascunse
4
Verificarea
traseelor
i B+E
FN
Se va ntocmi proces verbal cu
continuitii
conductelor
i
specificarea tuturor verificrilor
cablurilor electrice
5
Verificarea izolaiei conductelor i B+E
FN
Se va ntocmi proces verbal cu
cablurilor electrice
specificarea tuturor verificrilor
7
Punerea n stare de funcionare a B+E
FN
Se vor consemna probele efectuate
instalaiei n vederea recepiei
8
Recepia la terminarea lucrrii
B+E+P
FN
recepie
FN = Faz normal de execuie
FD = Faz determinant a execuiei
n timpul execuiei se va face o verificare preliminar. Dup executarea instalaiei se va face
verificarea definitiv, nainte de punerea n funciune, pe baza dosarului de instalaii de utilizare
48
prezentat de ctre executant la furnizorul de energie electric i cu solicitarea scris a verificrii

instalaiei de ctre acesta.
1.7.1
Verificarea preliminar - presupune :
verificarea nainte de montaj a calitii materialelor i continuitii electrice a conductoarelor

verificarea dup montaj a continuitii electrice a instalaiei, naintea acoperirii de orice fel,
sau a turnrii betonului
verificarea calitii tuburilor ce se monteaz n cofraje
verificarea aparatelor electrice
1.7.2
Verificarea definitive - presupune
verificri prin examinri vizuale

verificri prin ncercri
1.7.3
Verificrile prin examinri vizuale - se vor executa pentru a stabili dac:
au fost aplicate msurile pentru protecia mpotriva ocurilor electrice prin atingere direct
(distane prescrise, bariere, nveliuri, etc.)
au fost instalate bariere contra focului
alegerea i reglajul echipamentelor au fost fcute corect, conform proiectului
dispozitivele de separare i comand au fost prevzute i amplasate n locurile
corespunztoare
materialele, aparatele i echipamentele au fost alese i distribuiile au fost executate
conform proiectului
culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform condiiilor din
normativ
conexiunile conductoarelor au fost realizate corect
1.7.4
Verificrile prin ncercri, n msura n care acestea sunt aplicabile, se vor executa de
preferin n urmtoarea ordine :
continuitatea conductoarelor de protecie i a legturilor echipoteniale principale i

secundare
rezistena de izolaie a conductoarelor i cablurilor electrice
separarea circuitelor
protecia prin deconectarea automat a alimentrii
ncercri funcionale pentru echipamente neasamblate n fabric
Punerea n funciune se va face obligatoriu numai dup efectuarea verificrilor menionate i
ntocmirea buletinelor corespunztoare de verificare. Dup realizarea punerii n funciune se va
verifica modul de funcionare al tuturor instalaiilor de iluminat i prize din cldire.
1.7.5
Urmrirea comportrii n timp a instalaiei
se va urmri respectarea parametrilor care au stat la baza proiectrii i execuiei instalaiei;

controlul pentru constatarea strii echipamentelor electrice se va face de personal calificat;
accesul la circuitele i elementele cu tensiuni periculoase este permis numai dup deconectarea
ntreruptorului principal;
corpurile de iluminat i lmpile vor fi curite la perioade de nou luni;
pentru curenie se va utiliza iluminatul natural sau, dac nu este posibil, un iluminat redus i
numai unde se lucreaz;
lmpile cu durat de funcionare expirat se vor schimba cu altele noi, chiar dac mai
funcioneaz;
se vor elimina plpirile n iluminatul fluorescent prin nlocuirea, dup caz, a lmpilor sau a
starterelor;
pentru economia de energie electric se va folosi iluminatul electric numai n lipsa celui natural
corespunztor;
se vor deconecta imediat aparatele racordate la prize n caz de accidente, apariia fumului sau a
flcrilor, vibraii neadmisibile, defectarea mecanismului acionat, nclziri neadmise, reducerea
turaiei nsoit de nclzirea rapid a motoarelor.
49
1.7.6
Msuri de protecia muncii
La elaborarea prezentului proiect s-au avut n vedere urmtoarele normative i prescripii privind
protecia muncii i prevenirea i stingerea incendiilor :
Legea 90/1996 Legea proteciei muncii
NGPM-96 Norme generale de protecia muncii
NSSMUEE 111-2001 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice n
medii normale.
NSPM-65-2001 Norme specifice de protecia muncii pentru transportul i distribuia energiei
electrice.
1.7.7
Msuri de prevenire si stingere a incediilor
P 118-99 Normativ de siguran la foc a construciilor

MP 008-2000 Manual privind exemplificri, detalieri i soluii de aplicare a prevederilor
normativului P 118-99, Sigurana la foc a construciei
C 300-94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de
construcii i instalaii aferente acestora
CE 1-95 Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de
siguran n exploatare
Ord.MI 775/22.07.98 Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor
OG nr.114/2000 pt.modificarea OG nr.60/1997privind aprarea mpotriva incendiilor,
modificat i aprobat de Legea nr.212/1997.
Pe tot parcursul execuiei lucrrilor, precum i n activitatea de exploatare i ntreinere a instalaiilor
proiectate se va urmrii respectarea cu strictee a prevederilor actelor normative menionate. Lista
de mai sus nu este limitativ i va fi completat cu restul prevederilor legale n domeniu, aflate n
vigoare la momentul respectiv.
Rspunderea privitoare la respectarea legislaiei n vigoare revine n ntregime executantului lucrrii
n perioada de realizare a investiiei i beneficiarului pe perioada de exploatare normal, ntreinere
curent i reparaii (dup recepionarea lucrrilor i a punerii n funciune).
Participanii la fazele de urmrire a calitii lucrrilor vor fi anunai de ctre executant, fie direct, fie
prin intermediul beneficiarului
1.8 RECEPTIA LUCRARII
Recepia lucrrilor se va efectua n strict conformitate cu prevederile normativelor i legislaiei n
vigoare.
Fazele de recepie la lucrrilor sunt:
recepia la terminarea lucrrilor
recepia punerii n funciune
recepia final, dup expirarea perioadei de garaniei legal
50
V. FANTANI ARTEZIENE
51
Caiet de sarcini fantani arteziene

In orasul jibou se vor amplasa patru fantani arteziene dupa cum urmeaza:
- in parcul A - 1 buc. Cu urmatoarele caracteristici :diametrul bazinului este de 3 m, 30 duze cu
inaltimea jetului de 2.5-3.00 m, pompa submersibila de 1 kW monofazata, tablou electric, iluminat
centralizat
- in parcul B - 1 buc. Cu urmatoarele caracteristici : basin pentru apa de 1.50 m, duza cu 37 de
jeturi, pe trei randuri, H jet =1.00 m
- in parcul C - 1 buc.,basin existent cu 10 duze, H jet 2.00 m
- In parcul D - 1 buc, cu basin patrat de 2.00x2.00m, cu o duza cu 20 jeturi cu H jet=60-100 cm
Fantanile sunt compuse din:
- un bazin din beton cu un radier de 25 cm grosime armat cu plasa OB 6 cu ochiuri de 10 cm;
peretii de 20 cm grosime se vor executa din beton armat cu OB 6 cu ochiuri de 10 cm
- la exteriorul bazinului se va foslosi un mortar decorative iar in interiorul bazinului un mortar
impermeabil
- duza, 10-37 de jeturi pe 3 randuri, diametrul fiecarui jet 2-3 mm, H jet = 1m, D jet = 0.85 m, debit
38 l/min, presiune 0.118 bar
- pompa pentru duza, 70 W, debit max 75l/min, h max 3.5 m, conexiune de 1, echipata cu cablu de
10 m, tija telescopica de pana la 60 cm, suprafata filtranta detasabila, protectie termica la
suprasarcina incorporata
- Iluminat monocolor
- filtru submersibil, cu lampa UV pentru sterilizare, bureti filtranti si bioballs pentru filtrare grosiera
- piesa de etansare cabluri
- tablou electric cu programator orar pt pompe si lumini, protectie diferentiala si protectie termica si
scurtcircuit pentru fiecare consumator in parte
- in evaluare vor fi cuprinse toate cheltuielile legate de sapatura, procurare de materiale si
echipamente, manopera si transport.
Bazinele vor fi conectate la reteaua stradala de apa si canalizare.
Fantana din parcul C este o fantana existenta, ce se va reconditiona cu mortare impermeabile la
interiorul bazinului, si un mortar decorative la exteriorul bazinului. Exista racord de apa si canalizare
la acesta fantana.
In evaluare vor fi cuprinse toate cheltuielile legate de sapatura, procurare de materiale si

echipamente, manopera si transport.
52
VI. MOBILIER URBAN
53
SPECIFICAII TEHNICE BNCI

Pe amplasament s-a prevzut montarea de bnci ( diferit pe fiecare amplasament ) realizate dintr-un cadru
metalic cu ezut din lemn.
CARACTERIZARE:
Banca pentru Parc si gradina din metal turnat si lemn ; Este compusa din : - 2 suporti din metal turnat (Fonta),
vopsite in camp electrostatic RAL 9005 - 7 elemente din lemn exotic ,impregnate sub presiune pentru
protectia impotriva umiditatii si a razelor ultraviolete, tratate cu trei straturi de protectie (1 impregnant + 2
straturi lac pe baza de apa) Cele sapte stinghii din lemn se prind de cele doua picioare cu 28 de suruburi
zincate M6 45 mm, 28 saibe zincate A6, 28 piulite zincate M6. Sistemul de prindere al stinghiilor de picioare
se face in paralel pentru a realiza o rigidizare buna a bancii.
Dimensiune: 1800 x 600 x 790 (mm) ; Inaltime sezut : 440 mm ; Greutate totala: 47 kg ;
Montarea lor se va face dup amenajarea parcului conform planului de situaie.
Obs. Toate obiectele se vor monta numai cu acceptul beneficiarului, respectiv ele vor fi nsoite de certificate
de calitate conf. normelor aflate n vigoare.
SPECIFICAII TEHNICE COSURI DE GUNOI
Pe amplasament s-a prevzut montarea de cosuri de gunoi ( diferit pe fiecare amplasament ) .
Montarea lor se va face dup amenajarea parcului conform planului de situaie.
CARACTERIZARE:
Cos de gunoi stradal din polietilena stabila la UV (HDPE) care sa respecte normele de mediu in vigoare
Este constituit dintr-un recipient, din polietilena fara orificii de scurgere a apei, marcate insa pentru a pute fi
perforate de capacitate 25-32 litri., optional cu scrumiera si inel de fixare a sacului menajer
Recipientul va putea fi montat pe stalpi sau independent printr-un sistem de fixare in beton
54
FORMULAR
Lista de cantiti
pentru Extindere si modernizarea spatii verzi in orasul Jibou
Nr.crt.
1.
2.
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Activitate
Sapatura manuala si umpluturi
Transportul rutier al pamnatului
Procurare i montare pavele 6 cm
inclusiv asezare in strat de nisip de
10 cm
Procurare i montare borduri pentru
delimitare alei pietonale
U.M.
mc
to
Cant.
766
1378
mp
2070
mp
1928
Procurare i plantare arbori foiosi

Procurare i plantare plante florale
Imprejmuire cu gard plasa sarma
Procurare i montare corpuri de
iluminat
Procurare i montare stalpi eav
pentru doua corpuri de iluminat
Procurare i montare stalpi eav
pentru trei corpuri de iluminat
Procurare i montare tablou electric
Procurare i montare banci
Procurare i montare fantana
publica
cu
descarcare
automata:arteziana inclusiv
instalatia aferenta
Sapatura santuri si rigole
buc
buc
ml
388
1040
490
buc
88
buc
26
buc
buc
buc
12
2
72
buc
mc
4
217
Pret unitar
C5
Total
Observatii
Activitatile mai sus enumerate cuprind procurare materiale, manopera, utilajele necesare
realizarii activitatilor, transport materiale si echipamanete, conform caietelor de sarcini
55

Optimizarea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Optimizarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMNIA

VI. MOBILIER URBAN

Lucrrile de terasamente se execut n conformitate cu urmatoarele acte normative:

STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificare i identificarea pmntului

STAS 5539 80 - Planuri de plantare pentru spatii verzi

STAS 11210 88 - Lucrri de drumuri. Plantaii rutiere. Prescripii de execuie.

Lopata se foloseste la incarcarea pamantului si a altor materiale afinate. Cazmaua se utilizeaza la

Tunderea maselor de arbusti

Protejarea trunchiurilor arborilor

Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou

Prezentul Caiet de Sarcini se aplica lucrarilor de terasamente pentru constructia

programul detaliat de executie a terasamentelor;

utilajele folosite pentru excavare, transport, imprastiere, udare, compactare si finisare;

gropile de imprumut si depozitele de pamant (temporare si permanente), inclusiv

variantele provizorii pentru circulatia publica pe durata executiei lucrarilor;

Diagrama de Miscare a Pamantului.

caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,

numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform

grosimea stratului de pamant inainte si dupa compactare.

1.2.1 Stratul vegetal

Tabelul 1 b - Categoriile de pamant (pamanturi coezive)

Verificarea calitii pmnturilor

1.3.1 Inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va determina calitatea si va estima cantitatea

La aprobarea sursei de pamant este necesara si prezentarea testelor privind materiile

Antreprenorul poate supune Consultantului spre aprobare alte norme si metode de

1.4.1 Trasarea lucrarilor

punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural;

inlaturarea frunzelor, crengilor, ierbii si buruienilor si transportul acestora in locatii

inlaturarea si depozitarea pamantului vegetal in locatii aprobate de Consultant;

demolarea constructiilor existente.

Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou

daca se afla in ampriza lucrarilor, cu material corespunzator pentru umpluturi si

daca se afla in afara amprizei lucrarilor, cu material similar terenului inconjurator si

cantitatea estimata (pentru gropi de imprumut);

programul de excavatii (in gropi de imprumut) sau de depunere (in depozite);

planul de amenajare a zonei, dupa incheierea lucrarilor;

acordul proprietarului cu privire la utilizarea depozitului sau gropii de imprumut;

acordul autoritatii de mediu;

alte avize sau acorduri necesare, dupa caz.

stratul vegetal va fi indepartat si depozitat in depozite aprobate;

in cazul depozitului atasat de rambleu, primii 5 m ai depozitul de langa rambleu, trebuie

inaltimea depozitului trebuie sa nu depaseasca inaltimea rambleului drumului;

amplasarea depozitelor va fi aleasa astfel incat sa se evite inzapezirea aleilor.

Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou

Pregtirea terenului sub ramblee

asternerea si scarificarea pamantului;

executia de drenuri deschise.

Controlul execuiei lucrrilor

2.3.1 Controlul executiei lucrarilor de terasamente consta in:

verificarea calitatii, conditiei si pregatirii terenului de fundare;

verificarea calitatii si conditiei pamantului folosit in umplutura;

controlul caracteristicilor straturilor executate;

controlul caracteristicilor platformei drumului.

Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou

2.3.4 Masuratorile deflectometrice vor fi efectuate cu deflectometrul cu parghie, conform

verificarea gradului de compactare pe fiecare strat, in profile transversale, in minim 6

verificarea grosimii si pantei transversale a stratului pe fiecare strat;

masuratori deflectometrice la fiecare al treilea strat, dupa ploaie, la ultimul strat;

Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou

cota si profilul final in cazul sapaturii;

natura si compactarea terenului de fundare;

in ramblee, pentru fiecare strat asternut, dupa compactare.

programul de executie a stratului de fundatie;