c ntatul din flaut i din cithar snt toate, n general , imi taii. Se deosebesc ns ntre ele n trei chipuri: fie IC. 1';) imit cu mij loace felurite, fie d imit lucruri deosehile, fie c imit n mod diferit i n\1 n acelai fel. Cci, dup cum unii ( datorit meteugului sau datoit obinuinei ) imit, prin culori i forme. tot filul I Pentru cuprinsul Poelicii, v. Prefata, 2 Mu8o, ai ci 3'nsamblu de fapte care alctuies subiectul, con11 1111 lui unei opere poetice. 3 Cu generalul (caracterul comun i distinctiv al operelor de .11 1;1), pentru a cobor apoi 1< distinctii i la partiCular. 1 V. Anexa L 12 Poetica 1, 1 <i47_a',_b _______.___ de lucruri a ror imagine ne-o nfieaz i dup cum alii imit cu glasul, tot aa este i cu artele mai sus pomenite 5 : toate izbutes s imite prin ritm, grai i 20 armonie, folosite laolalt, sau cte una. Astfel, cntatul din flaut sau din cithar i celelalte arte, care pro:uc acelai efect, cum e cntatul din nai, imit, folosind numai armonia i ritmul, iar dansul imit cu ajutorul ritmului, fr armonie; cci i dansatori i, prin ritmurile pe care le exprim figurile de dans, imit aractere, pasiuni i aciuni. Ct despre arta care imit numai prin grai 6, proz sau versuri, - versuri diferite amestecate sau versuri d acelai fel, - ea a rmas fr denumire pn astzi. In adevr, n-avem un singur termen care s se ntrebuineze n acelai timp pentru mimii 7 lui Sophron 8 i ai l ui Xenarchos i pentru dialogurile socratice 9 sau pentru imitaii le, care se pot face n trimetri 10, \'ersuri eleg,iace 10 sau altele de acest fel. Este adevrat c oamenii, mperechind numele versului cu cuvntul de poezie, numesc pe 5 La care Aristotel adaug dansul , pe care l include mpreun cu muzica, literatura i genurile mixte literar-muzicale, n sfera poeziei, distingndu - Ie ,n bloc de ar tel e plastice.
t Adic arta literar n sens strict, f lr acompaniament sau
intelmedii muzicale, din care fa,ce 'parte i epopeea, im plicat n enumerarea lui Aristotel (v. mai jos L 14 poei epici i r. 17 Homer ek). La nceput ns, unele genuri literare incluse de Aristotel n aceast categorie, ca, de pild, poezia eiegiac, erau nsolite de acompaniament muzical. 7 V. Anexa 1. 8 Sophron i Xenarc!/Os, tat i fiu . au scris mimi la SiraDuza, cu un veac naintea lui Aristotel (v. i Anexa 1). 9 Dialogurile filozofice n continut, rar artistice (<imitative) In form , ale elevilor lui Socrate (unul dintre interlocutori e ntotdeauna Socrate); cele mai ilustre i singurele pstrate, alturi Je cele ale lui Xen0ph on , sint dialogurile lui Platon. :0 V Anexa III.