ARBORI SI OSII

DEFINIRE. CLASIFICARE. CARACTERIZARE

Arborii sunt organe de masini cu miscare de rotatie destinate sa sustina alte organe de
masini (roti dintate, roti de lant, roti de curea, semicuplaje etc.) n miscare de rotatie si sa
transmita momente de torsiune n lungul axei lor.

Osiile sunt organe de masini cu miscare de rotatie sau fixe destinate numai sustinerii
unor organe de masini n miscare de rotatie. Osiile nu transmit momente de torsiune.
Arborii si osiile au si rolul de a prelua fortele de la organele de masini montate pe acestea
si de a le transmite reazemelor (lagare cu rostogolire sau cu alunecare).
Partile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1):
corpul arborelui (a);
portiunile de calare (b);
portiunile de reazem (c) numite si fusurile arborelui.
Portiunile de calare sunt zonele
pe care se monteaza organele de
masini sustinute de arbore. Acestea
se pot executa cu suprafete cilindrice
sau conice. Cele mai utilizate sunt
portiunile de calare cu suprafata
cilindrica, mai usor de prelucrat.
Suprafetele conice se utilizeaza
pentru portiunile de calare pe care au
Fig. 5.1 Partile componente ale unui arbore
loc montari si demontari frecvente
ale organele de masini sustinute de
arbore (roti de schimb etc.) si cnd se impune o centrare foarte precisa a acestora.
Portiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagarele cu
rostogolire sau cu alunecare. De regula, acestea sunt dispuse n apropierea capetelor arborilor
si pot fi executate cu suprafete cilindrice, conice sau sferice.
Pentru lagarele cu rostogolire, fusurile se executa cilindrice relativ scurte n cazul
montarii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rnd, sau mai lungi
n cazul montarii a doi rulmenti sau a unui rulment avnd corpurile de rostogolire dispuse pe

doua sau mai multe rnduri. Diametrele acestor fusuri se aleg dupa diametrul interior al
rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se executa conice avnd conicitatea egala cu cea a
alezajului rulmentilor oscilanti cu bile sau cu role butoi, rumentilor cu role cilindrice de
marime mare etc.
Pentru lagarele cu alunecare, fusurile se executa cilindrice, conice sau sferice, cele mai
utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic dect al treptei alaturate, pentru
simplificarea montajului si pentru obtinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axiala a
lagarelor. Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglarii jocului din lagar
prin deplasarea axiala a arborelui iar cele sferice doar n cazul unor arbori elastici, cu
deformatii de ncovoiere foarte mari.
Clasificarea arborilor si osiilor, pe baza principalelor criterii de clasificare, este
prezentata n tabelul 5.1 [23].
Tabelul 5.1
Criteriul de clasificare
Forma axei geometrice

Tipul arborilor
Arbori drepti

Arbori cotiti

Arbori flexibili

Arbori de transmisie

Arbori principali ai masinilor

unelte

Arbori cu sectiune
constanta

Arbori cu sectiune variabila n

trepte

Forma sectiunii transversale

Arbori cu sectiune plina

Arbori cu sectiune tubulara

Forma suprafetei exterioare

Arbori netezi

Arbori canelati

Rigiditatea

Arbori rigizi

Arbori elastici

Arbori static determinati

Arbori static nedeterminati

(cu doua reazeme)

(cu mai mult de doua reazeme)

Destinatia

Sectiunea arborelui pe
lungime

Numarul reazemelor

Pozitia axei geometrice

Arbori orizontali

Arbori nclinati

Arbori verticali

Criteriul de clasificare
Natura miscarii
Forma axei geometrice
Forma sectiunii transversale

Tipul osiilor
Osii fixe

Osii rotitoare

Osii drepte

Osii curbate

Osii cu sectiunea plina

Osii cu sectiunea tubulara

Osii static determinate

Osii static nedeterminate

(cu doua reazeme)

(cu mai mult de doua reazeme)

Osii orizontale

Osii nclinate sau verticale

Numarul reazemelor

Pozitia axei geometrice

Observatie: Cu caractere aldine s-au notat arborii si osiile care vor fi tratate n acest curs
Arborii drepti sunt frecvent utilizati n transmisiile mecanice, sectiunea transversala a
acestora, pe lungime, putnd fi constanta (fig.5.2, a) sau variabila (fig. 5.2, be), depinznd
de repartitia sarcinilor (momente de torsiune, momente de ncovoiere, forte axiale etc.) n
lungul axei lor si de tehnologia de executie si de montaj aleasa. Arborii cu sectiune constanta
se utilizeaza cnd sunt solicitati numai la torsiune, momentul de torsiune fiind constant pe
ntreaga lungime a arborelui. Cnd arborii sunt solicitati la torsiune si ncovoiere, se
utilizeaza sectiunea variabila n trepte, aceasta asigurnd urmatoarele avantaje: apropierea
arborelui de o grinda de egala rezistenta la ncovoiere, prezenta unor umeri de sprijin pentru
fixarea axiala a organelor de masini sustinute, montajul usor al acestor organe de masini fara
deteriorarea altor suprafete ale arborelui. n cazul arborilor de dimensiuni mari, unele trepte
de trecere se executa conice, arborele apropiindu-se si mai mult de o grinda de egala
rezistenta la ncovoiere,

Arborii netezi (fig. 5.2, b) se

folosesc n constructia
reductoarelor, iar arborii canelati
(fig. 5.2, c) se folosesc n
constructia cutiilor de viteze, a
cutiilor de distributie, a
diferentialelor autovehiculelor etc.
Arborii tubulari (fig. 5.2, d) se
folosesc cnd se impun conditii
severe de greutate (cnd diametrul
interior al arborelui tubular este
jumatate din cel exterior, greutatea
acestuia se micsoreaza cu 25%, iar
rezistenta la ncovoiere cu numai
6,25% [16]) sau atunci cnd este
necesara trecerea prin arbore a
unui alt arbore (exemple: arborii
coaxiali ai unor cutii de viteze
planetare; arborii cutiilor de viteze
cu axe fixe ale unor tractoare prin
interiorul carora trece arborele
prizei de putere).

Principalele domenii de folosire a

arborilor drepti sunt: reductoarele de turatii
cu axe fixe, transmisiile automobilelor,
tractoarelor, masinilor agricole, utilaje
tehnologice, masinilor unelte, toate
transmisiile cu angrenaje etc.

Osiile fixe pot fi cu axa geometrica

dreapta (fig. 5.3, a) sau curbata si se
ntlnesc la masini de ridicat, la sustinerea
rotilor intermediare, respectiv la puntile
nemotoare ale autovehiculelor. Osiile
b
rotitoare (fig. 5.3, b) au, de regula, axa
geometrica dreapta si sectiunea aproape
Fig. 5.3 Osii
constanta pe toata lungimea si se rotesc
mpreuna cu organele de masini sustinute.
Se ntlnesc, cu precadere, la vagoanele de cale ferata.

MATERIALE sI TEHNOLOGIE
Materialele din care se executa arborii drepti si osiile se aleg functie de conditiile de
rezistenta si rigiditate impuse, de natura organelor de masini sustinute si de tipul lagarelor (cu
alunecare sau cu rostogolire).

Arborii drepti si osiile se executa, de regula, din oteluri carbon sau aliate, iar n cazul
unor dimensiuni foarte mari din fonta. Otelurile aliate se recomanda n cazul cnd pinionul
este executat din astfel de oteluri si este corp comun cu arborele, la turatii de functionare
foarte ridicate, n cazul arborilor puternic solicitati si cu restrictii de gabarit, la osiile
autovehiculelor etc.
Pentru arborii drepti si osii, se recomanda:

oteluri de uz general pentru constructii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2), pentru
arborii care nu necesita tratament termic;

oteluri carbon de caliate de mbunatatire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oteluri
aliate de mbunatatire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic
solicitati si/sau durata mare de functionare impusa lagarelor sau canelurilor;

oteluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oteluri
aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic
solicitati si pentru arbori care functioneaza la turatii ridicate.

Semifabricatele pentru arbori si osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm;
bare laminate cu forjare ulterioara; bare laminate cu matritare ulterioara, n cazul productiei
de de serie mare; semifabricate turnate, n cazul arborilor si osiilor de dimensiuni foarte mari.
Executia arborilor din bare laminate cu forjare sau matritare ulterioara conduce la obtinerea
unui semifabricat apropiat de forma finala a arborelui cu importante economii de material,
manopera si energie si la realizarea unui fibraj continuu care urmareste forma arborelui, cu
efect direct asupra maririi rezistentei acestuia.
Tehnologia de fabricatie a arborilor si osiilor consta n: strunjirea suprafetelor cilindrice
sau conice si a filetelor, frezarea canalelor de pana sau a canelurilor operatii executate
nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a portiunilor de calare, a suprafetelor
canelurilor operatii executate dupa tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se executa
arborii, putnd fi: mbunatatire sau mbunatatire si calire superficiala a fusurilor, canelurilor,
portiunilor de calare etc.; cementare urmata de calire a fusurilor, portiunilor de calare si a
canelurilor; nitrurare etc.