CONSTRUCTIA,DIAGNOSTICAREA,INTRETINERE

A SI REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

ARGUMENT
Progresele inregistrate de firmele avansate in ultimul deceniu, au demonstrat ca sistemele
de racire ale motoarelor cu ardere interna reprezinta o parghie importanta in procesul de
perfectionare a functionarii acestora, putind sa contribuie substantial la reducerea consumului
specific de combustibil, a emisiilor poluante primare, a efectului de sera la scara globala,
afectand direct fiabilitatea motoarelor si durata de viata a acestora.
Sistemul de racire trebuie sa asigure functionarea in conditii de siguranta a motorului cu
ardere interna, transferand prompt si integral caldura degajata in timpul procesului de lucru, de la
componentele cu stare termica critica chiulasa, pistoanele, cilindrii , de la agentii termici directi
uleiul de ungere, aerul de ardere, combustibilul , mai departe, catre fluidul de racire si prin
acesta, catre mediul inconjurator. Evacuarea caldurii trebuie sa fie astfel efectuata, incat sa se
evite aparitia oricaror efecte negative in urma functionarii de lunga durata a motorului oboseala
termica, deteriorarea suprafetelor expuse cavitatiei .
Un sistem de racire corect dimensionat mentine in orice situatie posibila de intalnit in
exploatare, temperatura componentelor motorului solicitate termic si uneori a fiecarei zone
importante a acestora in limite care garanteaza o buna functionare.
Evaluarea performantelor unui sistem de racire care echipeaza un autovehicul poate fi
facuta conform standardelor in vigoare SAE J1393 1994 , SAE J819 1987 ; care prevad
efectuarea unor teste in timpul carora autovehiculul respectiv trebuie sa fie condus conform cu
conditiile si modul de operare specificat de producator.
Pentru a se putea obtine rezultate bune la testele amintite mai sus, este necesar ca
sistemul de racire sa fie conceput, constituit si adaptat perfect cu motorul.
In cazul motorului cu aprindere prin scanteie, datorita contactului incarcaturii proaspete
cu peretii calzi ai canalelor de admisie din chiulasa, cu supapa, cu peretii camerei de ardere,
capul pistonului si peretii cilindrului se micsoreaza coeficientul de umplere din cauza cresterii
temperaturii si reducerii densitatii incarcaturii retinute in cilindru la sfarsitul admisiei. Pe de alta
parte in cazul unor temperaturi prea scazute ale peretilor cilindrului, se produce marirea
pierderilor mecanice prin cresterea vascozitatii lubrifiantului si cresterea pierderilor de caldura
scazand astfel randamentul indicat.
Functionarea indelungata a motoarelor in conditiile unor racirii exagerate conduce la
uzuri premature ale pieselor datorita diluarii peliculei de ulei cu fractiuni grele de combustibil
condensate pe cilindru sau prelinse din conducta de admisie.
Una dintre cerintele fundamentale ale sistemului de racire este asigurarea unei
temperaturi relativ constante a cilindrilor in functie de lubrifiantul utilizat. De asemenea, este

esential ca intensitatile de evacuare a caldurii din chiulasa sa fie stabilite din conditia asigurarii
unui coeficient de umplere cat mai ridicat si a unor pierderi minime prin racire.
Cresterea performantelor motoarelor cresterea puterii si scaderea consumului de
combustibil, precum si scaderea efectelor poluante se pot realiza printr-o racire mai intensa a
chiulasei, deoarece se constata o crestere a coeficientului de exces de aer.
Cerintele esentiale ce trebuiesc indeplinite de catre sistemul de racire:
sa mentina o temperatura relativ constanta a motorului evitand astfel supraincalzirea
sau supraracirea motorului indiferent de conditiile climatice si de drum;
sa permita desfasurarea proceselor termogazodinamice cu un randament cat mai
ridicat;
capacitate cat mai ridicata raportul dintre suprafata de racire si volumul ocupat;
simplitate constructiva si montaj facil;
greutate cat mai mica si dimensiuni de gabarit cat mai reduse;
siguranta si durabilitate in exploatare cat mai ridicate;
consum cat mai mic de putere pentru antrenarea elementelor componente.

ONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIRE

Datorita procesului termic care are loc in camera de ardere a motorului, gazele rezultate
in timpul unui ciclu au o temperatura medie de 500 . . . 600C. Aceste gaze incalzesc prin
conductibilitate chiulasa, cilindrii, pistoanele si supapele, astfel ca, din aceasta cauza, se pot
produce perturbatii in functionarea normala a motorului; astfel, nu se mai asigura o ungere
normala a motorului, deoarece la temperatura de 600C uleiul se arde si se depasesc limitele
admisibile ale valorilor termice pentru mecanismul de distributie. De aceea, pentru functionarea
normala a motorului, trebuie sa se asigure racirea elementelor care se incalzesc in contact cu
gazele de ardere, respectiv peretii cilindrilor si ai chiulasei.Prin racirea acestor elemente se
mentine temperatura peliculei de ulei de pe fata interioara a camasii cilindrului sub temperatura
de descompunere si se realizeaza o uniformizare a temperaturii peretilor, ceea ce are ca efect
evitarea dilatarilor inegale si a solicitarilor termice periculoase; se evita, de asemenea, pericolul
care ar putea rezulta din reducerea rezistentei materialului, datorita temperaturii ridicate.
In functie de natura agentului de racire exista urmatoarele tipuri de instalatii de racire:
- instalatia de racire cu aer;
- instalatia de racire cu lichid.

1.1 INSTALATIA DE RACIRE CU AER

Racirea directa se realizeaza prin racire cu aer dirijat (prin turbina) si prin racire cu aer
nedirijat (cu aerul inconjurator). Racirea cu aer dirijat se obtine printr-o turbina actionata de
motor, iar curentul de aer este dirijat spre toti cilindrii printr-un sistem de galerii. In vederea
racirii cu aer nedirijat, cilindrii, chiulasa si carterul motorului sunt prevazute cu aripioare pe
suprafata lor exterioara, care maresc suprafata de racire iar curentul de aer generat prin
deplasarea autovehiculului trece printre aceste aripioare si preia,o parte din temperatura
acestora.Avantajele sistemului de racire cu aer sunt urmatoarele:

se elimina radiatorul;

se elimina pompa de apa si conductele.

In consecinta motorul este mai ieftin, mai usor cu 10 15% fata de cele racite cu apa, dupa
pornirile la rece motorul se incalzeste imediat, se evita pericolul inghetului lichidului de racire,
este usor de intretinut.
Cu toate avantajelc pe care le prezinta, acest sistem are o sfera de folosire limitata la
automobile deoarece nu asigura o racire uniforma a motorului si ca urmare determina un consum
marit de combustibil.
Racirea cu aer se foloseste in special la automobilele cu motoare de capacitate mica,
precum si la motociclete.

1.2 INSTALATIA DE RACIRE CU LICHID

Racirea indirecta cu lichid. In prezent, la majoritatea motoarelor de automobil,
racirea este asigurata printr-o instalatie cu circuit de apa sau lichid antigel in jurul cilindrilor. In
functie de presiunea lichidului din instalatiile de racire, se deosebesc:

instalatii de racire la presiunea atmosferica;

instalatii de racire presurizate.

Suprapresiunea din instalatie este asigurata de capacul (busonul) radiatorului, prevazut cu
doua supape:
supapa de evacuare care se deschide la o anumita suprapresiune fata de cea
atmosferica pentru ca vaporii ori lichidul de racire in exces sa fie evacuate in afara;
o supapa de aspiratie, pentru patrunderea aerului in instalatie cand depresiunea in
aceasta depaseste o anumita valoare.
In primul caz, vaporii de lichid sunt evacuati in atmosfera, in cel de al doilea caz intr-un
vas de expansiune.
Instalatia de racire presurizata si capsulata reprezinta solutia moderna de racire a
motoarelor, ea fiind aproape generalizata la automobile. Lichidul folosit la aceste instalatii este
lichidul antigel care are un punct de inghetare scazut, fapt ce inlatura necesitatea schimbarii lui
vara si iarna.
In aceste instalatii, racirea motoruiui se face in felul urmator: caldura inmagazinata in
peretii cilindrilor este preluata de apa care se afla in camasa de apa a motorului, apa incalzita
trece printr-un racitor, numit radiator, unde cedeaza caldura in aerul exterior, racindu-se, din
radiator, apa racita ajunge din nou in camasa de apa a motorului si in felul acesta circuitul se
repeta in mod neintrerupt in tot timpul functionarii motorului. Circulatia apei se poate realiza cu
ajutorul unei pompe.
Atentie! Periodic trebuie urmarit nivelul antigelului in vasul de
expansiune, acesta trebuie sa se situeze intre limita maxima si minima.
Cand se lucreaza cu antigel se va evita contactul cu el deoarece este
toxic.
Antigelul se inlocuieste dupa maxim 3 ani chiar daca concentratia lui
este corespunzatoare.

1.3 PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE

Instalatia de racire cu lichid a motorului cuprinde in principal:
radiatorul;
pompa de racire;
termostatul;
ventilatorul;
vasul de expansiune;
racordurile de cauciuc

CALCULUL INSTALATIEI DE RACIRE

3.1. PRINCIPII DE CALCUL A INSTALATIEI DE RACIRE
Instalatia de racire are rolul de a prelua, transporta si transmite mediului inconjurator o
parte din caldura dezvoltata in cilindrii motorului pentru a mentine un regim termic optim a
pieselor motorului. Performantele de durabilitate ale motorului sunt influentate de oscilatiile
regimului termic al pieselor mecanismului motor fata de valoarea optima. Astfel, la temperaturi
scazute ale peretilor camerei de ardere si cilindrilor combustibilul poate condensa si spala
pelicula de ulei accentuand procesele de uzura; la temperaturi ridicate rezistenta mecanica a
piselor se diminueaza, in plus pelicula de ulei poate fi distrusa prin ardere si daca se asociaza si
cu cresterea dilatarii pieselor se poate ajunge la gripajul cuplei cinematice, cilindru-piston.
La proiectarea instalatiei de racire la MAS, se adopta acele solutii constructive prin care
se poate mentine o temperatura relativ constanta camasilor de cilindru pentru a asigura o
functionare corecta a grupului camasa-segment-piston. Intensitatea racirii chiulasei se stabileste
din conditia asigurarii unui coeficient de umplere ridicat si a unor pierderi minime prin racire.
Performantele de putere si economicitate sunt mai bune la motoarele la care se asigura intensitati
de racire mai ridicate ale chiulasei in raport cu cilindrul, de asemenea apare si o diminuare a
nivelului unor componente nocive din gazele de evacuare.
La proiectarea instalatiei de racire la MAC, intensitatea racirii chiulasei se stabileste din
conditiile de rezistenta a materialelor camerei de ardere si supapelor, precum si pentru a se
asigura ungerea tijelor supapelor. Intensitatea racirii cilindrilor se stabileste din conditia
asigurarii unei bune ungeri a grupului cilindru-segment-piston, deoarece este de preferat ca
peretii cilindrilor sa fie mentinuti la un regim termic mai ridicat pentru a se asigura formarea
amestecului aer-combustibil la diferitele regimuri de functionare ale motorului.
Indiferent de tipul motorului instalatia de racire trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
a) Sa asigure desfasurarea proceselor de schimb de gaze cu pierderi minime;
b) La toate regimurile de functionare ale motorului si conditiile climaterice si de drum sa
asigure un regim termic optim;

c) Consum mic de putere pentru antrenarea diverselor elemente;

d) Siguranta si durabilitate in functionare;
e) Constructie simpla cu dimensiuni de gabarit cat mai reduse;
Instalatia de racire cu lichid trebuie sa valorifice fenomenele naturale care insotesc
procesul de evacuare a caldurii. Sensul circulatiei fortate a lichidului de racire trebuie ales in asa
fel incat sa nu se opuna circulatiei acestuia prin termosifon. Circulatia lichidului nu trebuie sa
impiedice deplasarea ascendenta a bulelor de vapori sau de aer datorate aspiratiei lui prin
neetanseitati.
Traseele de curgere a lichidului nu trebuie sa permita formarea de pungi de vapori si de
aer in camasile de racire din bloc, chiulasa, racorduri, carcasa pompei, deoarece poate produce
dezamorsarea circuitului provocand in cazul blocului si chiulasei supraincalziri locale, urmate de
uzuri, fisuri si perturbari ale proceselor din cilindri.
Instalatia de racire trebuie conceputa in asa fel incat sa poata fi golita in totalitate de
lichid.
Amplasarea circuitului de alimentare a pompei de lichid trebuie sa asigure preluarea
lichidului racit (de la partea inferioara a radiatorului) pentru a se evita aspirarea vaporilor produsi
in camasile din bloc si chiulasa care determina reducerea debitului pompei si a durabilitatii ei.
Exista tendinta de a se renunta la introducerea lichidului direct in camasile din blocul
cilindrilor, deoarece favorizeaza racirea pronuntata a camasilor cilindrilor la unele regimuri de
functionare.
La unele constructii lichidul de racire este introdus in chiulasa numai o mica cantitate
trecand in camasile din bloc, iar restul este returnat spre radiator, in acest caz camasile de racire
ale blocului nu sunt inseriate in circuitul principal al lichidului,circulatia lichidului in camasile de
racire ale blocului se realizeaza datorita aspiratiei acestuia printr-o mica fereastra plasata in zona
pompei de apa, lichidul se introduce direct in pompa si nu in radiator.

INTRETINEREA DEFECTIUNI SI REPARAREA INSTALATIEI DE

RACIRE
4.1. INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIRE
Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control,verificare, ungere, reglare si
curatire, dupa cum urmeaza:
verificarea etansietatii organelor component ale instalatiei;
controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se
completeaza cu apa curata sau lichid antigel , in timp ce motorul functioneaza;
ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati),cu unsoare consistent , la
fiecare 10.000 km;
verificarea intinderii curelei de ventilator , la 10.000-15.000 km ,care nu trebuie sa
faca o sageata mai mare de 15-20 mm la o apasare cu o forta de 30-40 N la mijlocul
dinstantei dintre cele doua fulii. In caz ca e mai mare se regleaza prin modificarea pozitiei
generatorului de curent, dupa slabirea piulitelor de fixare;dupa reglare,se strang din nou

piulitele.O intindere insuficienta a curelei duce la racirea insuficienta, iar o curea prea intinsa
duce la uzarea rulmentilor pompei de apa si a generatorului de curent (alternator).
spalarea cu jet de apa a radiatorului prin indepartarea impuritatilor, la 10.000 km;
spalarea racitoului cu jet de apa la 60.000 km sau anual;
controlul
punctului
de congelare
a
lichidului
de
racire
cu
ajutorul termodensimetrului anual;
inlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosind palnia speciala si sistemul de
aerisire a instalatiei;
inlocuirea termostatului , la 60.000 km;
curatirea depunerilor de piatra din instalatie , care reduce capacitatea de racire;
piatra se depune sub forma de crusta calcaroasa pe peretii organeleor, provenita din
saruri in urma evaporarii apei, mai ales cand se fac completari ale nivelului cu apa dura.
Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimica cu solutii acide ,pentru blocurile de
aluminiu sau bazice, pentru cele din fonta.
Se utilizeaza cel mai adesea solutia bazica formata din:10% carbonat de sodiu (soda de
rufe), 5% petrol lampant si restul apa.
Solutia acida cea mai folosita este compusa din 10% acid clorhidric si restul apa. In
functie de blocul motor, se umple instalatia cu una din aceste solutii,punandu-se motorul in
functiune circa 10 min se opreste si se lasa 8-10 h;se pune din nou motorul in functiune circa 5
min si apoi se goleste instalatia;urmeaza o spalarecu apa curate,cu motorul in functiune 3-5 min
dupa care se goleste si se umple cu apa curate,pentru o functionare normala a motorului.
Pentru evitarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o operatie complicata se
recomanda utilizarea si completarea nivelului de apa evaporate ,cu apa care are
duritatea scazuta sau utilizind metode
de
reducere
cu
permutit(nisip
fin
care
contine sodiu):acesta intra in reactie cu sarurile de calciu si magneziu pe care le dizolva.

4.2. DEFECTIUNI ALE INSTALATIEI DE RACIRE

In general,
defectiunile
instalatiei
de
racire duc
la
supraincalzirea sau
la incalzirea insuficienta a motorului.
Supraincalzirea are drept cauze: pierdere de apa , slabirea sau ruperea curelei de
ventilator , termostatul defect sau blocat , functionarea necorespunzatoare a pompei de
apa sau a ventilatorului , infundarea sau spargerea radiatorului , depunerii de piatra.
Pierderea de apa in exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de
apa, busoane, care se observa prin scurgeri in timp cat motorul nu este in functiune.
Pierderile interioare au loc datorita spargerii garniturii de chiulasa sau inelelor de cauciuc de la
cilindri deformarii suprafetelor de etansare dintre bloc si chiuloasa, strangerii insuficiente a
suruburilor de chiulasa. Se constata prin formarea de bule de aer in bazinul superior
al radiatorului la turatie ridicata sau a picaturilor de apa galbui de pe tija de ulei .
Remedierea consta in strangerea colierelor , inlocuirea racordurilor defecte ,
inlocuirea garniturii de chiulasa sau inelelor cilindrilor , strangerea suruburilor de chiulasa in
ordinea indicata (de la mijloc spre exterior),rectificarea suprafetelor de imbinare a chiulasei sau
a blocului motor.-cureaua insuficient stransa se remediaza prin slabirea piulitelor generatorului
si modificarea pozitiei , pana la intinderea corecta;apoi se strang piulitele;daca este rupta ,
cureaua se inlocuieste
Termostatul este defect sau blocat se datoreste deteriorarii burdufului sau capsulei,
scurgerii lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa prin pozitia inchisa.

Constatarea se face prin controlul radiatorului, care daca este rece in timp ce carcasa
termostatului si motorul sunt incinse, iar la accelerarea motorului nu se observa nici o induire a
apei in radiator.
Remedierea se realizeaza prin inlocuirea termostatului
Functionarea necorespunzatoare a pompei de apa se datoreste ruperii penei de fixare
a rotorului sau depresarii ei de pe arbore , iar uneori din cauza inghetarii apei , ruperii paletelor
rotorului.Defectiunea se depisteaza prin observarea unei unduiri slabe in bazinul superior al
radiatorului , la accelerarea motorului .
Remedierea se executa prin inlocuirea penei rupte sau asigurarea unei
presari corespunzatoare;in cazul ruperii paletelor turbine, se inlocuieste complet rotorul pompei.
La ventilator se pot deforma sau rupe paletele. Daca paletele ventilatorului sunt
deformate se indreapta , iar cand sunt rupte se inlocuieste ventilatorul.
Infundarea radiatorului se datoreste impuritatilor sau ruginei .Se remediaza prin
desfundare chimica sau mecanica cu ajutorul unor tije prin deplasare longitudinal in interiorul
tevilor ,apoi se sulfa cu aer comprimat.
Depunerile de piatra se curate cu solutii acide sau bazice .
Incalzirea insuficienta a motorului este cauzata de blocarea supapei termostatului in
pozitie deschisa , cand apa trece spre radiator nepermitand incalzirea rapida a
motorului.Remedierea consta in inlocuirea tremostatului.
Defectarea indicatorului de temperatura (bec rosu de control sau termometru)
presupune controlarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se inlocuieste, la
fel si pentru instalatia de semnalizare a avariilor.

4.3. REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

Cele mai importante defectiuni au loc la pompa de apa, ventilator, radiator si termostat ,
dupa cum urmeaza:
Pompa de apa se demonteaza de pe motor, desfacand colierele, racordurile si cureaua
ventilatorului se dezamsambleaza, apoi se constata defectele si se repara in deosebi corpul si
arboreal; fisurile sau rupturile se repara prin sudura si ajustare sau prin lipire cu rasini epoxidice.
Dupa reparare, se face proba hidraulica la 3-4 bar.
suprafata deformata se reconditioneaza prin rectificare plana, admintandu-se o abatere
de 0,05 mm;
filetele uzate, inclusive cel pentru gresor, se refac prin incarcarea cu sudura, gaurire si
refiletare la cota nominal, sau se refileteaza la cata majorata;
rulmentii uzati se inlocuiesc;
arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei; abatarea maxima este de 0,05
mm;
arborele uzat se rectifica , se cromeaza si se rectifica rotund la cota nominal;
canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza un altul decalat la 180 sau se
rectifica si se inlocuieste pana;
fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica; daca sunt
rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea grava , se inlocuieste rotorul;
locasul pentru axul pompei de apa uzat se reconditioneaza prin bucsare dupa alizare,
dupa care se face rectificarea la cota nominala;
dupa reparare se controleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei, jocul axial
al rotorului admis este de 0,08 mm, apoi se asambleaza componentele.

Ventilatorul poate prezenta ca defectiuni :

deformarea paletelor;
fisurarea sau ruperea paletelor;
slabirea paletelor in locurile de imbinare;
deformarea orificiilor suruburilor de fixare pe fulie.
Radiatorul se curate mai intai cu jet de apa si aer comprimat , apoi se fierbe in solutie cu
soda caustic 10% pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse dupa care se supune
controlul in baia de apa ,introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar.
Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind in
acelasi timp , cu un termomentru ca inceperea deschiderii supapei sa se faca la 70 C, iar la 85
90 C sa fie complet deschisa. Sub 70C supapa trebuie sa fie complet inchisa.
Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta. Tevile sparte se lipesc, iar
supapa se regleaza; cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta apoi se face proba de
etansare a racitorului ca si la radiator.

NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA LA

REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE
La repararea pieselor componente si a mecanismelor de miscare de rotatie se vor respecta
toate masurile de
tehnica
securitatii
muncii
si a locurilor de
munca unde se realizeaza lucrarea respectiva.
Pentru montarea si demontarea acestor mecanisme , in vederea evitarii accidentelor, se
vor folosi scule nedetiorate si dispositive in stare buna de functionare. Operatiile de demontare a
unei masini, instalatii aferente masinii sau a unei piese trebuie sa se desfasoare sub
supravegherea directa a maistrului.Inainte de a incepe demontarea se va studia documentatia
tehnica si se vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu mijloace de
ridicat si transportat. De asemenea, se vor asigura spatiile de acces intre masinile si utilajele ce
sunt in reparatie, precum si iluminarea corespunzatoare a fiecarui loc de munca.
pentru inlaturarea pericolului la care sunt supusi muncitorii care lucreaza la diferite
instalatii si masini, se vor elabora instructiuni proprii acestor locuri de munca,care se vor afisa la
locuri vizibile;

spatiile destinate pentru lucrarile de reparatii si intretinere a masinilor si instalatiilor

aferente,trebuie sa satisfaca fluxul tehnologic stabilit pentru aceste operatii,conditiile de
protective si igiena muncii si a stingerii incendiilor;

dupa terminarea executarii lucrarilor de reparatii planificate la autovehicule si instalatii

conducatorii de unitati si subunitati(sectie, atelier) ,vor organiza receptia in comisie a acestora,in
conformitate cu prevederile legilor in vigoare ,fiind interzisa totodata trimiterea in exploatare sau
punerea in functiune a instalatiei autovehiculului sau instalatiilor aferente daca acestea nu au
toate aparatorile si dispozitivele de protectie montate si in buna stare,inclusiv dispozitivul de

blocare a cabinei,instalatia de protective de punere la pamant,la masini si intalatiile acestora. nu

se va interveni;
conducatorii de unitati si subunitati(sectii,ateliere)vor lua masuri de asigurare a instalatiilor
de ventilatie naturala sau mecanica la toate locurile de munca,unde se degaja
gaze,praf,pulberi,vapori toxici etc.;

incaperile si locurile de munca vor fi iluminatein mod corespunzator natural sau artificial;

este interzis a se incepe rodajul motoarelor pana cand nu s-a asigurat sistemul de evacuare a
gazelor in exteriorul halei sau atelierului.Tubulatura pentru evacuarea gazelor va fi bine fixate si
protejata contra deteriorarii;

canalele pentru lucru trebuie sa fie mentinute in stare curate ,sa aiba asigurat:iluminatul la
tensiune nepericuloasa 12/24V,scurgerea apei si sa nu fie aglomerat cu piese.La toate canalele
trebuie instalate podele de trecere care vor fi montate ori de cate ori canalul nu este ocupat cu un
vehicul;

masinile vor fi introduse in hale si ateliere pentru a fi reparate numai dup ace au fost spalate
corespunzator, evacuat combustibilul din rezervoare si dupa ce s-au desfacut legaturile de la
accumulator. Spalarea se va face in locuri special amenajate pentru astfel de operatii. In timpul
spalarii se va urmari sa nu se indrepte jetul de apa sub presiune asupra instalatiei electrice a
masinii si chiar a instalatiei electrice aflate in preajma rampei de spalare pentru evitarea
pericolului de electrocutare;

spalarea sau dregresarea pieselor ,subansamblurilor se va face in bai de degresare special

amenajate.Acolo unde nu sunt se vor folosi detergent si petrol;

petrolul lampant sau benzina se pot folosi numai in cantitati mici la spalarea pieselor si
numai in bai specialeprevazute cu capace amenajate si dispuse in locuri ferite de pericolul
incendierii sau aprinderii;

este interzis muncitorilor sa fumeze in timpul cind se lucreaza la spalarea autovehiculelor, sa

execute lucrari de sudura sau sa foloseasca lampi de benzina aprinse;

se va asigura o buna aerisire naturala sau prin instalatii mecanice de ventilatie,;la intrarea in
aceste incaperi se vor afisa placute avertizoarecu urmatorul text: INTRAREA CU FOC
DESCHIS IN ACEASTA INCAPERE ESTE INTERZISA.

La interventia repararii instalatiei de racire se vor respecta urmatoarele norme:

nu se va interveni la repararea instalatiei de racire cu motorul pornit;

nu se va interveni la repararea instalatiei de racire cand motorul este fierbinte(motorul este

infierbintat la o temperature mai mare de 750C-800C);

colierele racordurilor de cauciuc se vor desface doar cu motorul oprit;

nu se va interveni la intinderea curelei de ventilator cu motorul pornit. Pericol de accident la

paletele ventilatorului, poate antrena mana intre curea si fulie (pompa de apa; ventilator etc.)